Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Stoianoglo Alexandr
Căutare avansată

Codreanu Vitalie

Procuratura Anticorupție Chişinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 705-p din 26 iulie 2011, numit în funcția de Procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV a Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 705-p din 26 iulie 2011, numit în funcția de Procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV a Procuraturii Generale.

Conform Hotărârii Colegiului de calificare nr. 193 din 03.06.2011, candidatul la funcția de procuror al secţiei conducere a urmăririi penale în organele MAI şi SV, Codreanu Vitalie, a promovat examenul de capacitate cu media generală 9. Prin Hotărârea nr. 12-3d-166/11 din 19 iulie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 193 din 03.06.2011 privind rezultatele evaluării probelor scrisă şi verbală ale participantului la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019, în contextul aniversării a XXVIII-a a Zilei Independenţei, consemnată la data de 27 August 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare prin oferirea unui cadou simbolic, în privinţa procurorului în procuratura Anticorupție, CODREANU Vitalie.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Codreanu Vitalie - procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV, Procuratura Generală cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr. 12-197/13 din 22 august 2013, cu prilejul Aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor, a propus Procurorului General încurajarea domnului Codreanu Vitalie, procuror în Secţia Procuraturii Generale cu Conferirea gradul de clasificare înainte de termen Consilier de gradul II.

Conform Hotărârii Colegiului de calificare nr. 193 din 03.06.2011, candidatul la funcția de procuror al secţiei conducere a urmăririi penale în organele MAI şi SV, Codreanu Vitalie, a promovat examenul de capacitate cu media generală 9. Prin Hotărârea nr. 12-3d-166/11 din 19 iulie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 193 din 03.06.2011 privind rezultatele evaluării probelor scrisă şi verbală ale participantului la concursul pentru suplinirea funcţiei vacante.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019, în contextul aniversării a XXVIII-a a Zilei Independenţei, consemnată la data de 27 August 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare prin oferirea unui cadou simbolic, în privinţa procurorului în procuratura Anticorupție, CODREANU Vitalie.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Codreanu Vitalie - procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV, Procuratura Generală cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr. 12-197/13 din 22 august 2013, cu prilejul Aniversării a XXII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor, a propus Procurorului General încurajarea domnului Codreanu Vitalie, procuror în Secţia Procuraturii Generale cu Conferirea gradul de clasificare înainte de termen Consilier de gradul II.

 

Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019

Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărârea nr. 12-197/13 din 22 august 2013

Hotărârea nr. 12-3d-166/11 din 19 iulie 2011

Știri
  • Bogaţii de la Procuratura Anticorupţie

    Majoritatea acuzatorilor de stat de la Procuratura Anticorupţie trăiesc pe picior larg, având în proprietate imobile şi maşini de lux. Chiar dacă sunt remuneraţi cu salarii lunare de peste 20 de mii de lei, de cele mai multe ori acestea nu acoperă averile declarate. În astfel de cazuri, spun experții, oamenii legii îşi justifică averile prin donaţiile din partea rudelor, afacerile sau salariile partenerilor de viaţă și împrumuturile financiare. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese personale pentru anul 2020 ale procurorilor anticorupţie ne arată că fiecare al treilea acuzator de la Procuratura Anticorupţie trăiește pe picior larg, beneficiază de donaţii sau de bunuri înregistrate pe numele rudelor.

    Două case la Bălţi şi apartament la Chişinău înregistrat pe numele tatălui

    Majoritatea acuzatorilor de stat de la Procuratura Anticorupţie trăiesc pe picior larg, având în proprietate imobile şi maşini de lux. Chiar dacă sunt remuneraţi cu salarii lunare de peste 20 de mii de lei, de cele mai multe ori acestea nu acoperă averile declarate. În astfel de cazuri, spun experții, oamenii legii îşi justifică averile prin donaţiile din partea rudelor, afacerile sau salariile partenerilor de viaţă și împrumuturile financiare. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese personale pentru anul 2020 ale procurorilor anticorupţie ne arată că fiecare al treilea acuzator de la Procuratura Anticorupţie trăiește pe picior larg, beneficiază de donaţii sau de bunuri înregistrate pe numele rudelor.

    Două case la Bălţi şi apartament la Chişinău înregistrat pe numele tatălui

    De un an şi jumătate, Serghei Gavajuc deţine funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. Până în decembrie 2019 a fost şeful oficiului Nord al Procuraturii Anticorupţie, domiciliind la Bălţi.

    Gavajuc a fost subiectul unui investigaţii a portalului Anticoruptie.md în februarie anul curent, după ce s-a constatat că acesta locuia într-un apartament de lux de la Valea Morilor din Chişinău, procurat anul trecut şi înregistrat pe numele părinţilor. Omul legii ne-a declarat atunci că tatăl său a procurat locuinţa din banii câştigaţi la Moscova. Precizăm că preţul locuinţelor din complexul de la Valea Morilor a fost de 1.200 de euro pentru un metru pătrat, fiind redus mai apoi până la 870 de euro pentru un metru pătrat. Deci, în cel mai fericit caz, părintele procurorului a procurat locuinţa cu aproape 88 de mii de euro. În declaraţia de avere şi interese personale, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie informează că părinţii i-au oferit apartamentul pentru a locui abia în anul curent, iar până atunci a locuit într-un apartament de 87 de metri pătraţi, oferit în locaţiune gratuită de către un cuplu din Chişinău.

    Serghei Gavajuc deţine în proprietate o casă de locuit, cu suprafaţa de 107 metri pătraţi, în oraşul Bălţi, pe care a procurat-o cu 203.659 de lei în anul 2009. Anul trecut, familia Gavajuc a mai procurat cu 150.000 lei un teren pentru construcţii, cu suprafaţa de șapte ari, în municipiul Bălţi, şi a început să-şi construiască o casă nouă.

    Tot anul trecut, familia Gavajuc a mai făcut o achiziţie: un automobil Hyiundai, fabricat în 2019, pentru care a achitat 290 de mii de lei.

    Principalul venit în familia Gavajuc este asigurat de soţia şefului interimar de la Procuratura Anticorupţie, avocata Stela Gavajuc, care câştigă de trei ori mai mult decât partenerul său de viaţă.

    Femeia a obţinut venituri din activitatea de avocat de 596.500 de lei. Tot din onorariile de avocat, Stela Gavajuc a reuşit să aducă în familie încă 420.000 de lei, încasaţi ca taxă de locaţiune pentru închirierea imobilului de 45 de metri pătraţi, în care îşi desfăşoară activitatea, dar care este proprietate a familiei. Alţii 17.571 de lei Stela Gavajuc i-a câştigat din orele predate la Universitatea din Bălţi.

    Venitul obţinut de capul familiei a fost cu mult mai modest. Serghei Gavajuc a avut anul trecut venituri salariale de 370.256 de lei, 12.138 de lei i-a obţinut din activitatea didactică la Universitatea din Bâlţi, iar 7.600 din lecţiile ţinute la Institutul Naţional al Justiţiei. Pe lângă aceste venituri, procurorul s-a mai învrednicit şi de o îndemnizaţie de 13.591 de lei de la Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS).

    Familia a mai obţinut anul trecut un venit de 325 de mii din înstrăinarea a doua bunuri, 48 de mii de lei din locaţiunea unui apartament în Bălţi, precum şi alte venituri mai mici din capitalizarea conturilor bancare.

    Gospodar în toată legea, cu donaţii din partea tatălui

    Procurorul Andrei Balan a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 321.587 de lei şi o donaţie de 20.000 de lei din partea tatălui. Alte 36.412 lei au constituit îndemnizaţia obţinută de la CNAS pe motive de boală. Soţia procurorlui este angajată la Moldasig şi a avut anul trecut venituri salariale de 146.268 de lei.

    În 2020, familia procurorului şi-a procurat un automobil Renault Kadjar, fabricat în 2018, pentru care a achitat 12.192 de euro. Familia mai deţine în proprietate un SUV Honda CR-V, raportat la preţul de 14 mii de euro. Tot anul trecut omul legii şi-a procurat cu 86.489 de lei şi un garaj de 17 metri pătraţi.

    Andrei Balan locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 157,5 metri pătraţi în satul Drăscliceni din apropierea Capitalei, pe care a finisat-o în 2014. În gospodărie se mai regăsesc o construcţie auxiliară şi un garaj. Totodată, familia mai deţine în proprietate două apartamente în Chişinău.

    Casă de milioane şi soţie cu firmă de succes

    Procurorul Alexandru Cernei şi-a procurat anul trecut o casă de 133,9 metri pătraţi, pentru care a achitat 1.460.986 de lei. Pentru a intra în posesia locuinţei râvnite, omul legii a contractat un credit de un milion de lei de la o bancă comercială, cu dobânda anuală de 7 %, pe care s-a obligat să-l restituie în termen de cinci ani. Până atunci familia a locuit într-un apartament cu suprafața de peste 80 de metri pătraţi pe care îl deţine în proprietate din 2010.

    Omul legii a avut anul trecut venituri din salariu de 329.061 de lei, iar alţi 8.247 de lei i-a primit drept îndemnizaţie de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă.

    În schimb, soţia sa Lilia a adus în familie dividende de 319.149 de lei obţinute de compania Donatella-Tur, pe care a fondat-o şi o administrează din 2009.

    Lilia Cernei a mai contribuit la venitul familiei cu 35.500 de lei, salariul de administrator de la Donatella-Tur, 11.500 de lei, dobânda de la depunerile bancare, şi 21.000 de lei, taxa pentru darea în locaţiune a unui imobil de 65 de metri pătraţi întreprinderii care îi aparţine.

    În 2016, familia Cernei a procurat un automobil de model Skoda Octavia, nou-nouţ, pentru care a plătit 14.250 de euro.

    Peste un an, familia mai intră în posesia unui automobil abia adus din uzină, de model Hyundai Tucson. Maşina pentru care s-a plătit aproape 19 mii de euro este înregistrată ca proprietate a întreprinderii Donatella-Tur.

    Apartament de la o autoritate interlopă

    Procurorul Vitalie Codreanu a raportat o pătrime dintr-un apartament de 72 de metri pătraţi şi un apartament de 49 de metri pătraţi, care i-a fost oferit ca locuinţă de serviciu în anul 2016.

    Imobilul se află pe strada Grădinilor din Chişinău şi a aparţinut unei cunoscute autorităţi interlope din anii 90. Fiii acestuia l-au acţionat în judecată pe Codreanu şi pe Primăria municipiului Chişinău după ce au constatat că locuinţa a fost înregistrată pe numele altei persoane, iar lacătul de la uşă a fost schimbat. Procesul este gestionat de Judecătoria Chişinău şi, din spusele petiţionarilor, bate pasul pe loc.

    Apartamente - cadou şi împrumut de la mama

    Procurora Ina Frunză-Bargan deţine în proprietate trei apartamente, dintre care două, cu suprafaţa de 53 şi respectiv 70 de metri pătraţi, i-au fost donate.

    În 2020, familia procurorei a cumpărat două automobile, achizițiile costând în total 270.000 de lei. La finele anului, cele două maşini au fost vândute cu 380 de mii de lei, familia obţinând în urma tranzacţiei un profit de 110 mii de lei.

    Procurora a mai raportat un împrumut de 10 mii de euro de la mama sa, fără dobândă, pe care s-a obligat să-l restituie până în 2027.

    Procurora lideră la donaţii

    Ca şi în anii precedenţi, procurora Victoria Furtună s-a bucurat anul trecut de donaţii generoase.

    Ea conduce automobilul de model Mercedes, pe care continuă să-l declare la preţul de 10 mii de lei. Anterior ANI s-a autosesizat la o ştire a portalului Anticoruptie.md despre automobilul Victoriei Furtună, însă inspectorii de integritate nu au constatat abateri, precizând că suma de 10.000 de lei figurează în contractul de vânzare-cumpărare a maşinii. Victoria Furtună a raportat anul trecut venituri salariale de peste 260.000 de lei, iar soţul, care este om de afaceri, a contribuit la bugetul familiei cu puţin peste 35 de mii de lei.

    Şi-a donat apartamentul, apoi şi-a cumpărat casă de milioane

    Irina Gheorghiştean lucrează în Procuratura Anticorupţie începând cu 17 ianuarie 2020. La puţin peste un an de la învestire, procurora şi-a cumpărat casă la sol, cu teren aferent de nouă ari, care a costat-o 100.000 de euro. Anterior, Gheorghiştean a locuit cu familia într-un apartament cu suprafaţa de 60 de metri pătraţi, pe care l-a donat în iunie 2020. Pentru a-şi cumpăra locuinţă, procurora a luat un credit de 1.752.000 de lei, cu rata anuală a dobânzii de 7 %, pe un termen de 20 de ani.

    Irina Gheorghiştean a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 312.930 de lei, iar până a ajunge procuror anticorupţie a lucrat în Procuratura municipiului Chişinău cu un salariu mai mic. Soţul procurorei este poliţist şi a avut anul trecut venituri salariale de 221.413 lei.

    Procurorul Vitalie Ivanov deţine în proprietate două case de locuit, un apartament, două garaje şi încă un imobil cu destinaţie nelocativă, toate fiindu-i donate. Anul trecut familia procurorului s-a mai bucurat de o donaţie de o mie de euro din partea mamei şi de alte 3.500 de euro din partea mamei soacre.

    Acuzatorul cu cinci mașini

    Ion Munteanu deţine în proprietate o casă de locuit, estimată cadastral la 1.204.533 de lei, care i-a fost donată cu patru ani în urmă.

    Tot în 2017, omul legii a ajuns în proprietatea a trei automobile, dintre care două i-ar fi fost transmise în posesie gratuită. Anul trecut, Ion Munteanu şi-a cumpărat şi un automobil Dacia Duster. Cel de-al cincilea mijloc de transport aflat în posesia omului legii este un camion Renault, procurat în 2010.

    Procurorul fermier

    Vadim Prisacari deţine în proprietate 172 de terenuri agricole cu suprafaţa totală de peste 92 de hectare. Nouă dintre aceste terenuri i-au fost donate. Omul legii a dat în arendă terenurile comaniei SRL Primavan-agro din satul Dominteni, raionul Drochia, al cărei fondator nu este altcineva decât tatăl său, Victor Prisacari, funcţionar la primăria din localitate. Împreună cu soţia, acesta deţine cu mult mai puţine terenuri decât fiul procuror.

    Omul legii mai declară şi un apartament de 66 de metri pătraţi, primit donaţie în 2016. În 2018, procurorul şi-a cumpărat un BMW 520, cu 12.900 de euro.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Istoria litigiilor apartamentului 123, ajuns în proprietatea unui procuror anticorupţie

    Vitalie Codreanu, procuror în Procuratura Anticorupţie, a obţinut, pe gratis, un apartament în Chişinău, în urma unor litigii cu instituţiile statului, dar şi cu o familie care a locuit în acel apartament încă din perioada sovietică.

    În iulie 2004, la Cadastru, apartamentul nr. 123 din str. Grădinilor, Chişinău, este înregistrat pe numele Mariei Railean, născută în 1949, deşi aceasta era decedată încă în 1994, conform certificatului de deces eliberat de Oficiul Stare Civilă Chişinău. „Ţin minte că erau nişte probleme cu familia Railean, dar nu i-am văzut şi nu s-au adresat la mine. Nu am înregistrat nimic la Cadastru. Nu m-am ocupat cu aşa chestiune. De fiecare apartament răspundea proprietarul, nu eu. Aveam grijă să lucreze liftul, să fie curat în casă, să fie apă. Nu aveam atribuţii la înregistrarea apartamentelor”,precizează Ivan Plămădeală care, în 2004, era preşedintele CCL-82, asociaţie care gestionează blocul din str. Grădinilor.

    Vitalie Codreanu, procuror în Procuratura Anticorupţie, a obţinut, pe gratis, un apartament în Chişinău, în urma unor litigii cu instituţiile statului, dar şi cu o familie care a locuit în acel apartament încă din perioada sovietică.

    În iulie 2004, la Cadastru, apartamentul nr. 123 din str. Grădinilor, Chişinău, este înregistrat pe numele Mariei Railean, născută în 1949, deşi aceasta era decedată încă în 1994, conform certificatului de deces eliberat de Oficiul Stare Civilă Chişinău. „Ţin minte că erau nişte probleme cu familia Railean, dar nu i-am văzut şi nu s-au adresat la mine. Nu am înregistrat nimic la Cadastru. Nu m-am ocupat cu aşa chestiune. De fiecare apartament răspundea proprietarul, nu eu. Aveam grijă să lucreze liftul, să fie curat în casă, să fie apă. Nu aveam atribuţii la înregistrarea apartamentelor”,precizează Ivan Plămădeală care, în 2004, era preşedintele CCL-82, asociaţie care gestionează blocul din str. Grădinilor.

    2004: Apartamentul nr. 123 este înregistrat la Cadastru pe numele unei persoane decedate de 10 ani

    Potrivit actelor, încă din perioada sovietică, apartamentul nr. 123 din str. Grădinilor a aparţinut soţilor Mihail şi Maria Railean. Oficial, conform documentelor, „proprietarul principal” al locuinţei era Mihail. Acesta a decedat în circumstanţe necunoscute în 1999, cadavrul său fiind găsit în r. Nistru. Până la deces, însă, Mihail a divorţat de Maria şi s-a recăsătorit cu o tânără, Olga. Ambii au trecut cu traiul în apartamentul nr. 123. După decesul subit al acestuia, Olga şi cei doi copii ai cuplului au continuat să trăiască în acea locuinţă. Rudele familiei Railean susţin că, dat fiind faptul că existau documente care demonstrează că Mihail era proprietarul apartamentului, familia nu şi-a făcut griji în privinţa statutului juridic al locuinţei.

    Ulterior, însă, problemele Olgăi, care s-a recăsătorit, trecând cu traiul în altă locuinţă, au cauzat acumularea mai multor datorii la serviciile comunale. Astfel, în 2010, noul preşedinte al Asociaţiei CCL-82, Afanasie Derli, le acţionează în judecată pe Maria Railean, decedată din 1994, şi pe Olga Railean, cerând de la ambele plata datoriei pentru serviciile comunale: 25,9 mii de lei. În decembrie 2011, judecătorul Gheorghe Gorun, de la Judecătoria Râşcani, Chişinău, menţiona în hotărârea emisă că „s-a constatat cu certitudine că Olga Railean este proprietara apartamentului nr. 123”. Judecătorul a dispus ca anume Olga Railean să achite datoriile. Ajutată de mama sa, Olga ar fi stins datoriile. Doar că, peste ani, în 2016, cei doi copii ai familiei Railean, care locuiau în apartament, se trezesc la uşă cu un executor judecătoresc, care le cere să elibereze locuinţa, fluturând o decizie judiciară. Ceva mai devreme, în noiembrie 2015, Tatiana Topova, noua preşedintă a Asociaţiei, semna un document solicitat de Direcţia Generală Locativ-Comunală prin care susţinea că, în apartamentul nr. 123 nu locuia nimeni. Vecinii susţin că Topova le-ar fi spus ulterior că a semnat documentul „sub presiuni şi ameninţări”.

    Nu pot spune că m-au presat. Într-o zi, în afara orelor de lucru, a venit procurorul Vitalie Codreanu. A spus că are nevoie urgent de un răspuns. La noi mai multe apartamente au fost în litigiu, dar niciodată nu am văzut ca un funcţionar să vină şi să ceară totul atât de rapid. Eu am chemat contabila. Nu am dat răspunsul singură. Am zis că, la acel moment, în apartament nu era nimeni. Eu am spus cum era. Dacă locuiesc oameni, ei se folosesc de gaz, apă, lumină. Dacă nu folosesc, înseamnă că nu stă nimeni acolo. Nu am spus că apartamentul e fără stăpân. Cuvintele mele au fost interpretate”, spune Topova.Aceasta este exclusiv vorbitoare de rusă, dar documentul semnat era în română. „El mi-a dictat, pentru că eu nu posed româna”, îşi aminteşte aceasta.

    2009: Procurorul Codreanu cere apartament de la stat

    În aprilie 2003, Vitalie Codreanu a fost numit procuror interimar în Procuratura sect. Râşcani. Peste şase ani, în martie 2009, acesta s-a adresat Primăriei Chişinău cu cererea de a fi asigurat cu spaţiu locativ, conform Legii cu privire la Procuratură. Prin răspunsul din 13 martie 2009, solicitarea i-a fost refuzată, pe motiv că „procesul privatizării locuinţelor a redus considerabil posibilitatea menţinerii unui fond locativ de stat. Primăria fiind pusă, de facto, în imposibilitatea executării prevederilor legislaţiei locative în vigoare”.

    Prin hotărârea Curţii de Apel (CA) Chişinău din 9 aprilie 2009, Consiliul Municipal Chişinău (CMC) a fost obligat să-i asigure procurorului spaţiu locativ. Decizia nu a fost contestată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), aşa că a intrat în vigoare, urmând a fi executată. Codreanu şi-a motivat solicitarea prin faptul că legislaţia obliga statul să asigure procurorii cu spaţiu locativ, dar şi că acesta „locuieşte împreună cu părinţii şi sora”, iar „în viitorul apropiat intenţionează să-şi întemeieze o familie, fapt ce face imposibilă convieţuirea a trei familii într-un apartament cu două odăi, iar pentru el e dificil şi costisitor de a închiria o locuinţă”.

    2009—2015: Toate instanţele judiciare satisfac cerinţele procurorului

    Între timp, în 2013, Vitalie Codreanu identifică apartamentul nr. 123 din blocul de pe str. Grădinilor. În documente, locuinţa avea o situaţie incertă, proprietar fiind o persoană decedată. La scurt timp, procurorul se adresează în judecată şi cere ca apartamentul să fie declarat „patrimoniu succesoral vacant”, să fie transmis în proprietatea statului, cu obligarea CMC-ului să semneze ulterior pe numele său un ordin de repartiţie. În octombrie 2013, judecătorul Oleg Melniciuc, studiind cererea de chemare în judecată, decide că aceasta este întemeiată. Pe apartament e aplicat sechestru, iar în iulie 2014, acelaşi magistrat dispune înregistrarea lui ca proprietate a statului.

     

    Hotărârea este menţinută de CA Chişinău în februarie 2015, dar şi de CSJ, în iunie, acelaşi an. Astfel, în august 2015, apartamentul este înregistrat ca proprietate a statului, iar în martie 2016, locuinţa de 49 m.p. ajunge, oficial, în proprietatea familiei procurorului Vitalie Codreanu. Deja în declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, Codreanu declară că deţine apartamentul „în folosinţă”, în urma unui ordin de repartiţie semnat de Primăria Chişinău în decembrie 2015. În declaraţia analogică, depusă pentru 2016, procurorul îl trece în declaraţia sa de avere deja cu „drept de proprietate”. Familia Codreanu nu locuieşte în acest apartament, deşi l-a obţinut prin judecată cu solicitarea că nu avea unde trăi, locuinţa fiind acum oferită în chirie.

    Cum a aflat procurorul despre apartamentul nr. 123?

    „Acum locuiesc în apartamentul în care am viză de reşedinţă eu şi părinţii mei, care aparţine tuturor membrilor familiei. În apartamentul nr. 123 din str. Grădinilor nu locuiesc cu familia, deoarece starea acestuia e deplorabilă, necesitând reparaţie capitală. Reparaţia apartamentului ar fi costisitoare, şi nu este rezonabilă, dat fiind faptul că familia Railean a iniţiat mai multe procese civile în legătură cu intrarea în posesie şi înregistrarea ulterioară a dreptului de proprietate asupra imobilului în cauză de către mine şi soţie”, susţine procurorul Codreanu, solicitat de ZdG. Acesta spune că a aflat despre faptul că apartamentul nr. 123 era „patrimoniu succesoral vacant” „prin intermediul unei persoane identitatea căreia nu pot să o divulg pentru a nu-i crea dificultăţi care pot apărea din partea membrilor familiei Railean sau altor persoane care pot acţiona în interesul lor, dar şi pentru a evita defăimarea persoanei respective, reieşind din faptul că, la moment, prin intermediul unor publicaţii media, e întreprinsă o campanie de denigrare în privinţa mea (şi a membrilor familiei mele) atât în calitate de persoană fizică, cât şi de persoană publică”, precizează procurorul.

    Solicitat să se pronunţe pe marginea litigiului dintre familia sa şi familia Railean, procurorul a precizat că, „pentru a-mi asigura dreptul la apărare şi la un proces echitabil, precum şi pentru a nu admite polemici cu membrii familiei Railean şi alte persoane angajate de acestea, care pot acţiona prin intermediul unor publicaţii plasate pe diverse portaluri, evit răspunsul la această întrebare în condiţiile în care în privinţa familiei mele pe acest subiect sunt iniţiate mai multe procese civile în care eu şi soţia suntem atraşi în calitate de co-pârâţi şi intervenienţi accesorii”, a punctat Vitalie Codreanu.

    Ce avere declară procurorul Vitalie Codreanu

    Conform declaraţiei de avere şi interese pentru 2017, Vitalie Codreanu, ajuns, în 2016, procuror al Procuraturii Anticorupţie, deţine trei automobile, toate cu titlu de posesie: Land Rover Defender, Nissan Patrol şi Hyundai i20. Totodată, pe lângă apartamentul obţinut prin judecată, Codreanu deţine şi altă locuinţă, la Ciocana, pe care o împarte cu părinţii şi sora sa. În declaraţia analogică din 2015, procurorul sublinia că deţine un teren pentru construcţii, o casă de locuit şi o grădină. Imobilele au dispărut însă din declaraţiile pentru 2016 şi 2017, fără a fi vândute sau donate.

    „În 2014 sau 2015, printr-un contract autentificat notarial, mama mi-a donat un teren şi casa de locuit care anterior fusese moştenită de la fratele său decedat în 2007. Casa şi terenul aferent casei constituiau proprietatea buneilor mei. Casa şi terenul pentru construcţie le-am indicat în declaraţia de avere pentru anul respectiv. Însă, ulterior, din cauza unor situaţii familiale, mama a anulat contractele de donaţie, ambele imobile revenind în proprietatea sa. Respectiv, eu nu am înstrăinat casa şi terenul şi niciodată nu am gestionat aceste imobile”, explică procurorul.

    CSJ acceptă ca probă mai multe documente, dar îi dă dreptate procurorului

    După ce au aflat că au rămas fără apartament, vecinii şi cei doi fii ai familiei Railean au început demersurile pentru recuperarea bunului. Iniţial, aceştia au solicitat instanţelor de judecată revizuirea hotărârilor judecătoreşti prin care apartamentul a fost transmis în proprietatea statului, iar ulterior, au acţionat în judecată şi familia procurorului Codreanu. Primul litigiu s-a finalizat în noiembrie 2017, când CSJ le-a respins pretenţiile, deşi a acceptat ca probe mai multe documente. Astfel, Colegiul CSJ a constatat că revizuienţii au anexat la cererea de revizuire copiile mai multor acte, legalizate în conformitate cu prevederile legii: copia extrasului din fişa locuinţei nr. 109 eliberat Olgăi Railean, din care rezulta că, în 1993, această locuinţă i-a fost predată, ea fiind indicată ca proprietar, copia unui certificat care arăta că Olga Railean şi soţul ei, Mihail Railean, au locuit în apartamentul nr. 123, certificatul de căsătorie dintre Railean (Gorobeţ) Olga şi Railean Mihail, dar şi certificatul de deces din iulie 1999, care atesta faptul că Railean Mihail a decedat la 15 mai 1999. Revizuienţii au mai prezentat certificatele de naştere ale copiiilor familiei Railean, dar şi copia unui alt certificat, eliberat de CCL – 82, care atesta faptul că Olga Railean locuieşte în apartamentul 123 şi achita serviciile comunale din anul 1993.

     

    Judecătorii Iulia Sârcu, Iuliana Oprea şi Iurie Bejenaru au ajuns însă la concluzia că „aceste înscrisuri nu pot sta la baza casării încheierii CSJ din 27 mai 2015”. „E esenţial că revizuienţii urmau să certifice prin probe pertinente faptul acceptării succesiunii, adică să prezinte instanţei de judecată cererea înaintată la notar în acest sens sau o hotărâre judecătorească prin care a fost constatat faptul acceptării succesiunii, însă la cererea de revizuire asemenea acte nu au fost ataşate. Totodată, revizuienţii urmau să probeze faptul că Railean Mihail a deţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 123, amplasat în mun. Chişinău, str. Grădinilor. Or, la materialele dosarului e anexat extrasul eliberat de ÎS „Cadastru”, potrivit căruia proprietar al imobilului în litigiu a fost înscrisă Maria Railean, în baza unui certificat din 1 ianuarie 1991”, constata CSJ.

    Al doilea litigiu, dintre familiile Răileanu şi Codreanu, se află pe rol la Judecătoria Chişinău, oficiul Râşcani. Cazul apartamentului nr. 123 din str. Grădinilor a fost făcut public de crimemoldova.com în luna martie. Ulterior, cei doi fii ai familiei Răileanu au depus o plângere la adresa Procuraturii Generale, cerând investigarea acţiunilor procurorului Codreanu, dar şi a altor persoane implicate. La 25 aprilie 2018, Viorel Radeţchi, procuror pentru misiuni speciale din cadrul instituţiei, relatează că Inspecţia Procurorilor a investigat cazul, „iar la 30 martie 2018, s-a încetat procedura disciplinară în privinţa procurorului PA, Vitalie Codreanu, pe motiv că nu au fost identificate temeiuri de tragere la răspundere disciplinară”.
    Sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU