Știri

• Cinci procurori mai vechi cu statut nou în Procuratura Anticorupţie

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a desemnat în şedinţa de marţi cinci procurori la Procuratura Anticorupție. Este vorba de Capmari Alexandru, Disculțu Vasile, Iepure Ghenadie, Iapără Gheorghe și Caragia Gheorghe, care activează de mai mult timp în Procuratura Anticorupţie, fiind delegaţi din procuraturile din teritoriu. Unii din ei au în gestiune dosare de rezonanţă, iar unii au reuşit să ajungă […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a desemnat în şedinţa de marţi cinci procurori la Procuratura Anticorupție. Este vorba de Capmari Alexandru, Disculțu Vasile, Iepure Ghenadie, Iapără Gheorghe și Caragia Gheorghe, care activează de mai mult timp în Procuratura Anticorupţie, fiind delegaţi din procuraturile din teritoriu. Unii din ei au în gestiune dosare de rezonanţă, iar unii au reuşit să ajungă în atenţa presei.

  Alexandru Capmari este angajat oficial în Procuratura raionului Hânceşti din iunie 2018, până atunci activând în calitate de consultant în Procuratura Anticorupţie.

  După ce a intrat în posesia mandatului de procuror, Capmari a fost delegat la Procuratura Anticorupţie.

  Numele lui Capmari apare într-un scandal de tentativă de preluare ilicită a 18 ari de pe bd Dacia 21/2 din proprietatea municipiului Chișinău în beneficiul unei firme fără activitate. Procuratura Anticorupție a fost sesizată în 2021 de către ex-viceprimarul Victor Chironda cu privire la înstrăinarea ilegală a unui teren de 18 ari de pe bd Dacia 21/2 din Chișinău către o firmă fără profit și fără capital, „Stilproiect-Lux”, cu implicarea factorilor de decizie de la Primărie, Cadastru, Agenția Proprietăți Publice, dar și cu suportul unor judecători. Pe 16 decembrie 2021 procurorul Alexandru Capmari a emis o ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

  Îm 2019, la un an de la angajarea în calitate de procuror, Alexandru Capmari şi-a cumpărat două automobile a câte 10.000 de euro fiecare.

  În anii 2018 şi 2019, procurorul a beneficiat de donaţii din partea rudelor a câtre 4 mii de euro.

  Vasile Disculţu şi-a început cariera de procuror în octombrie 2006, iar cu aproape doi ani în urmă a fost delegat să lucreze în Procuratura Anticorupţie.

  Vasile Disculţu şi soţia sa deţin cinci conturi bancare în care păstrează peste 300.000 de lei.

  În 2013, acuzatorul a finisat construcţia unei case cu suprafaţa de 160 metri pătraţi, pe care o raportează la preţul de 48.566 de lei.

  Ghenadie Epure a fost numit procuror în municipiul Chişinău în martie 2017, după ce a absolvit cursurile de 18 luni de la Institutul Naţional al Justiţiei. Epure a lucrat mai puţin timp la Procuratura Chişinău, fiind şi el delegat să activeze în Procuratura Anticorupţie.

  În 2020 , omul legii şi-a cumpărat un apartament de 87 de metri pătraţi cu 1.000.000 lei, pentru care s-a împovărat cu un credit la bancă pentru 20 de ani.

  Povara creditară însă nu l-a împiedicat ca în 2021 să-şi procure un automobil Renault cu 100.000 de lei.

  Gheorghe Iapără a fost repartizat să activeze În Procuratura raionului Floreşti, după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei, în 2011. De aproape 2 ani este delegat în Procuratura Anticorupţie.

  Acuzatorul Iapără are în gestiune mai multe dosare de rezonanţă, cum ar fi dosarul de învinuire a ex-deputatului Vladimir Andronachi în frauda bancară sau dosarul de învinuire pentru fals în declaraţii a fostului procuror general adjunct, Igor Popa.

  În 2018, Iapără şi-a procurat apartament cu 910.000 de lei, iar în 2020, două automobile pentru care a scos din buzunar 295.000 de euro. În acelaşi an, omul legii s-a împrumutat de la o bancă comercială cu 170.000 de lei, pe care urmează să-i restituie până 2025.

  Gheorghe Caragia şi-a început cariera în 2017 la Nisporeni. Caragia a ajuns în atenţia opiniei publice după ce în gestiunea sa a ajuns un dosar de rezonanţă privind omorul unui bărbat în urma altercaţiilor dintre două familii de romi din satul Vulcămeşti.

  Ulterior, Gheorghe Caragia a fost delegat la Procuratura Anticorupţie.

  Omul legii locueşte cu familia într-un apartament de 76 metri pătraţi, evaluat la 1.400.000 de lei, oferit pentru abitaţie gratuită.

  În 2019, procurorul Caragia şi-a cumpărat un automobil nou, de model Hyundai, pentru care a plătit 473.893 de lei.

  Hotărârea privind desemnarea celor cinci candidaţi urmează a fi expediată procurorului general interimar, Ion Munteanu, pentru demararea procedurilor de emitere a actelor administrative corespunzătoare.
  Sursa: anticoruptie.md

• Mai mulți procurori au cerut să li se permită să cumuleze cumuleze activitatea de procuror cu cea didactică. Ce decizie a luat CSP

  Mai mulți procurori au primit acceptul Consiliului Superior al Procurorilor să cumuleze activitatea de procuror cu activitatea didactică în anul universitar 2018-2019, în cadrul instituțiilor de învățământ superior. Astfel, Ion Covalciuc, procuror-șef al Procuraturii raionului Glodeni, și Serghei Gavajuc, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție vor putea desfășura activități didactice în cadrul Universităţii de Stat ”Alecu Russo” din Bălți, Catedra […]

  Citiţi mai departe

  Mai mulți procurori au primit acceptul Consiliului Superior al Procurorilor să cumuleze activitatea de procuror cu activitatea didactică în anul universitar 2018-2019, în cadrul instituțiilor de învățământ superior.

  Astfel, Ion Covalciuc, procuror-șef al Procuraturii raionului Glodeni, și Serghei Gavajuc, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție vor putea desfășura activități didactice în cadrul Universităţii de Stat ”Alecu Russo” din Bălți, Catedra de Drept, Facultatea de Drept și Științe Sociale.

  În același timp, procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, a primit acordul pentru desfășurarea activității didactice în cadrul Catedrei de Drept a Facultății de Drept și Administrație Publică a Universității de Stat ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

  La rândul său, Nicolai Levandovschi, procuror-șef al Procuraturii raionului Basarabeasca, a solicitat acordul pentru desfășurarea activității didactice în cadrul Universităţii de Stat din Comrat, Catedra Drept public.

  Totodată, procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Buiucani, Ghennadi Epure a invocat desfășurarea activității didactice în cadrul Academiei ”Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, iar Vadim Prisacari, procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal, delegat în cadrul Procuraturii Anticorupție, a solicitat prin cerere de a i se elibera acordul pentru desfășurarea activității didactice în cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova.

  Consiliul precizează că ”desfășurarea activității didactice de către acești procurori va avea loc în cadrul facultăților de profil, lucru ce le va permite să-și perfecționeze permanent nivelul de instruire profesională. La fel, va contribui la împărtășirea experiențelor practice cu studenții și corpul profesoral al instituțiilor de învățământ, sporind astfel imaginea Procuraturii și a autorității judecătorești, din care Procuratura face parte de drept”.

  Potrivit art.56 alin.(2) din Codul muncii, salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. În conformitate cu prevederile art.14 alin.(2) din Legea cu privire la Procuratură, procurorul poate desfăşura activităţi didactice şi ştiinţifice.

  Sursa: bizlaw.md

• Feţe noi în justiţie

  Sunt siguri că pot reforma sistemul justiţiei din R. Moldova prin profesionism, independenţă şi integritate morală. 15 candidați la funcția de judecător şi 25 de candidați la cea de procuror au absolvit în acest an Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi urmează să ajungă în instituţii pentru a-şi exercita profesia. Tinerii candidaţi la funcţia de judecător şi procuror au recunoscut […]

  Citiţi mai departe

  Sunt siguri că pot reforma sistemul justiţiei din R. Moldova prin profesionism, independenţă şi integritate morală. 15 candidați la funcția de judecător şi 25 de candidați la cea de procuror au absolvit în acest an Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) şi urmează să ajungă în instituţii pentru a-şi exercita profesia. Tinerii candidaţi la funcţia de judecător şi procuror au recunoscut că există probleme în sistem, dar şi-au exprimat convingerea că vor reuşi să sporească nivelul de încredere a societăţii în justiţie. La înmânarea atestatelor, aceştia au vorbit în versuri, au citat filozofi şi s-au referit la Biblie.

  Este cea de-a opta promoţie de absolvenţi ai INJ. Noii judecători şi procurori au studiat aici timp de 18 luni, după ce şi-au luat licenţa în drept. Aceştia au avut stagii de practică de jumătate de an în instanţele de judecată şi procuraturile din Chişinău, iar la sfârşit de martie au susţinut două examene: scris şi oral.

  Vor să facă justiţie în Chişinău

  Diana Scobioală, directoare executivă a INJ, a reiterat aşteptările societăţii faţă de noua pleiadă de procurori şi judecători: „Avem mari aşteptări. Sperăm că anume voi veţi schimba percepţia, veţi face faţă noilor transformări prin care trece justiţia.”

  Directoarea INJ i-a îndemnat pe absolvenţi să se angajeze până la 1 august, când va intra în vigoare noua Lege despre Procuratură. Aceasta a menţionat că, în prima lectură, este votată legea cu privire la noua hartă justiţiară, care presupune optimizarea judecătoriilor. „Nu uitaţi de profesionism. Voi trebuie să daţi dovadă că sistemul judiciar este imparţial şi independent. Nu uitaţi că întâi sunteţi justiţiabili, după care justiţiari. Prioritare sunt valorile umane, drepturile şi libertăţile omului.”
  Diana Scobioală le-a amintit absolvenţilor că atât succesele, cât şi eşecurile lor reprezintă imaginea INJ, dar şi imaginea întregului sistem judecătoresc din R. Moldova.

  Directoarea INJ a remarcat că, în timpul studiilor, absolvenţii au manifestat inteligenţă, corectitudine, bună educaţie şi sârguinţă. Trei dintre candidaţii la funcţia de judecător: Victoria Sanduţa, Livia Mitrofan şi Alexandru Mardari au adus în R. Moldova premiul special al juriului de la competiţia internaţională a şcolilor europene de magistratură THEMIS, la care au participat viitori magistraţi din 10 ţări europene. Echipa a fost premiată pentru încurajarea înţelegerii valorilor europene şi pentru stabilirea unei relaţii mai eficiente între R. Moldova şi UE.

  Eduard Ababei, preşedintele Consiliului INJ, a povestit că are în spate 29 de ani de experienţă în funcţia de judecător şi că nu este un drum uşor. „Odată cu numirea în funcţie, împreună cu colegii care deja activează, urmează să conferiţi un plus de valoare sistemului judiciar şi să contribuiţi la schimbarea imaginii sistemului de justiţie în societate, la implementarea reformelor şi la sporirea credibilităţii societăţii în justiţie.”

  Acesta i-a îndemnat să aplice în concursurile pentru locurile vacante din raioane, unde sunt mai puţini candidaţi, pe când în capitală se întâmplă să existe şi 20 de pretendenţi la un singur post.

  Judecătorii pleacă masiv din sistem

  În prezent, sunt 35 de posturi vacante în sistemul judiciar. În 2014-2015, s-au eliberat din funcţie 84 de magistraţi, în locul lor venind 70 de judecători. „Mulţi judecători au plecat după majorarea vârstei de pensionare, dar nu numai. Au plecat pentru că au crescut exigenţele faţă de judecători, faţă de actul justiţiei. Unii au plecat pentru că nu mai rezistă. Mă bucur că anul acesta avem mai multe judecătoare. Spre exemplu, în România, circa 80% din judecători sunt femei”, a declarat Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Micu a mai spus că judecătorii tineri, cu mici excepţii, dau dovadă de cunoştinţe temeinice, dar i-a îndemnat pe absolvenţi să nu se lase afectaţi de ceea ce înseamnă „мания величия”.

  „Funcţia de judecător pe cât de interesantă este, pe atât de grea, ţinând cont de exigenţe. Toată societatea e cu ochii pe noi, suntem monitorizaţi sub toate aspectele. Această muncă presupune responsabilitate. Se întâmplă că atunci când o persoană accede în funcţie, uită că a fost şi el student. Să nu uitaţi că în faţa voastră se află, în primul rând, o persoană cu probleme. Vă cer să fiţi întâi de toate oameni, să respectaţi principiul umanităţii, după care să respectaţi procedura legală. În justiţie, oamenii aşteaptă să le rezolvaţi legal problemele, dar nu cum doriţi dvs. sau altcineva”.

  Totodată, Micu a declarat că nu are importanţă vechimea în muncă, iar dacă vor ajunge în faţa membrilor CSM pentru unele încălcări, vor răspunde după lege.

  Testaţi la poligraf

  În procuratură sunt 74 de funcţii vacante, inclusiv 25 în procuratura generală. Eduard Harunjen, procuror general interimar, a spus că s-a convins de pregătirea temeinică a absolvenţilor, având ocazia să discute cu fiecare în parte, fiind preşedintele Comisiei de examinare. „Avem nevoie de persoane cu bune cunoştinţe, cu ambiţii şi cu verticalitate. Aceste elemente fac ca procurorul să fie independent. Veţi avea nevoie de mult curaj ca să faceţi faţă unui volum mare de muncă, să treceţi peste greutăţile şi provocările pe care le veţi întâlni, fără îndoială, în fiecare zi. Deseori, va trebui să vă deziceţi de multe lucruri. Permanent veţi fi în vizorul publicului. Trebuie să fiţi perseverenţi, oneşti, în primul rând, cu sine”.

  Mircea Roşioru, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, a declarat că, până la angajare, absolvenţii vor trebui să-şi facă ordine pe reţelele de socializare, în viaţa de zi cu zi, printre prieteni, iar cei care au avut tangenţe cu businessul şi cu politica să renunţe la orice activitate de acest fel. Acesta a mai menţionat că, la angajare, viitorii procurori şi judecători vor fi testaţi cu ajutorul poligrafului, deoarece în R. Moldova sunt deja trei poligrafologi atestaţi. Legea despre aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf) prevedea demararea procedurii încă la 1 ianuarie 2015, acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece utilajul necesar testării nu a fost procurat din lipsă de bani şi nici nu s-a găsit un poligrafist instruit.

  Versete din Biblie şi donaţii în loc de bal

  Tinerii judecători şi procurori şi-au exprimat dorinţa de a începe activitatea profesională cât mai degrabă. Aceştia spun că sunt dispuşi să activeze atât în Chişinău, cât şi în instanţele teritoriale. Absolvenţii au declarat că salariile sunt insuficiente, dar că îşi vor îndeplini conştiincios şi demn atribuţiile, şi nu vor face diferenţă la aplicarea justiţiei.

  La înmânarea atestatelor, aceştia au vorbit în versuri, au citat filozofi şi au adus exemple din Biblie. Ei au declarat că studiile la INJ sunt o bază temeinică şi se simt pregătiţi să-şi exercite profesia. Dumitru Racoviţă, candidat la funcţia de judecător, a menţionat că „colegialitatea între absolvenţi trebuie să se consolideze, dar nu trebuie să afecteze imparţialitatea în exercitarea profesiei”. Acesta le-a dorit colegilor voinţă să înveţe mereu ceva nou şi a citat versete din Biblie: „Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui, căci Dumnezeu va duce orice faptă la judecată, iar judecata se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău”. Felicia Şonţu, candidată la funcţia de procuror, a spus că generaţia sa vine cu un flux nou, cu noi cunoştinţe. „Mi-aş dori mai multă independenţă, nu atât instituţională, pentru că aceasta este statuată prin lege, dar independenţă personală”. Victoria Sanduţa a luat premiul INJ pentru cea mai înaltă medie de studii. Ea spune că acest lucru se datorează în primul rând familiei. Acum o săptămână, tânăra judecătoare a adus pe lume cel de-al treilea copil.

  Absolvenţii nu vor serba la un bal. Ei au decis să doneze familiilor nevoiaşe banii preconizaţi pentru distracţii. Din 2009 până în prezent, 82 de judecători şi 152 de procurori au absolvit INJ.

  Radu Ceban,
  candidat la funcţia de procuror:

  Să preţuim ceea ce ni s-a dat să facem, dreptatea fiind de mare importanţă şi de mare valoare. Să o facem fără nicio deosebire între oameni şi fără niciun alt interes decât cel al respectării stricte a legii. Şi, în pofida unor avantaje de vreun fel sau dezavantaje de alt fel, să fim întotdeauna corecţi, ca să avem cinstea, demnitatea şi conştiinţa curată.

  Odată numiţi în funcţie, nu statul să ne fie motiv de automulţumire, ci rezultatele unei aspiraţii permanente de a atinge perfecţiunea în profesie.

  Ghenadie Epure,
  candidat la funcţia de procuror:

  Sunt convins că voi face faţă şi în procuraturile teritoriale, şi în cele din Chişinău. Noua Lege a procuraturii va înlătura multe lacune care există la acest moment în sistem: mă refer la independenţa pe care procurorii n-au avut-o până acum, autonomia în luarea deciziilor pe anumite cauze şi salarizarea. Nu suntem materialişti, dar trebuie să recunoaştem că salariul te motivează să fii mai independent, mai integru, mai moral. Dacă aş putea schimba ceva, aş pune accent pe selecţia cadrelor de procurori. Aceştia trebuie să fie bine formaţi ca să facă faţă cerinţelor. Aş pune accent şi pe atestarea procurorilor. Selecţia şi repartizarea la serviciu, chiar şi în funcţii înalte, trebuie să fie imparţială.

  Victoria Sanduţa,
  candidat la funcţia de judecător:

  Sistemul judiciar este criticat în ultimul timp. Responsabilitatea noastră e cu atât mai mare, cu cât societatea are mari aşteptări de la noi, de la tinerii judecători. Vin cu această încredere că voi putea să particip la schimbare şi voi putea să demonstrez că există judecători oneşti, există judecători corecţi şi există justiţie la noi în ţară. Fiecare judecător trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru deciziile proprii. Există principiul independenţei, deci în pronunţarea hotărârilor corecte, el trebuie să se ghideze doar de buchea legii.

  Dumitru Racoviţă,
  candidat la funcţia de judecător:

  Să nu uităm de volumul mare de muncă. Un judecător din municipiul Chişinău examinează într-o zi vreo 20 de dosare. Dar, înainte de examinare, trebuie să studiezi bine dosarul. Când reuşeşte judecătorul să studieze dosarul, să verifice totul? Din cauza volumului excesiv de muncă, se reduce din calitate, descreşte încrederea în justiţie. Am făcut stagiul de practică la Judecătoria Centru. Cred că condiţiile de penitenciar sunt mai bune decât în birourile de acolo. Despre corupţia din sistem pot să vă spun că buna credinţă se prezumă până la proba contrarie: dacă există o bănuială rezonabilă, judecătorul trebuie tras la răspundere. Trebuie să vorbim individual, nu despre sistem în ansamblu.
  Sursa: zdg.md