Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Cojocaru Maria
Căutare avansată

Iarmaliuc Petru

Procuratura Anticorupție

Date biografice

Prin ordinul Procurorului General nr. 128-p din 18.12.2019, numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor, nr. 1-131/19 din 06.12.2019, Petru Iarmaliuc, a fost propus Procurorului General, pentru numirea în funcție de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Instruire/Diplome
2009-2013, Facultatea Drept, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Diplomă de Licență în drept, Diplomă de Merit ;
2013-2015, Facultatea Drept, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Diplomă de Magistru în Drept, Master de cercetare în Științe penale;
01 septembrie 2014 – 06 februarie 2015, Academia Militară „Alexandru cel Bun”, Ofițer, locotenent în rezervă;
2015-2018, Academia de Administrare Publciă pe lîngă Guvernul Republicii Moldova, Diplomă de Master în Administrare Pulbică/Științe Politice;
2015 – prezent, Școala Doctorală Științe Juridice, Politice și Sociologice, Diplomă de doctor în drept;
16 octombrie 2017 – 16 aprilie 2019, Institutul Național al Justiției.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

10 iunie 2019 – 18 decembrie 2019, consultant al procurorului, Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal;
16 octombrie 2017 – 07 iunie 2019, voluntar în Procuratura Anticorupție;
13 martie 2017 – 13 octombrie 2017, consultant al procurorului în Procuratura Anticorupție;
01 septembrie 2015 - prezent, asistent universitar, titular la disciplinel: Teoria statului și dreptului; Securitate națională, Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”;
11 august 2015 – 23 noiembrie 2016, Auditor intern, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură;
04 mai 2015- prezent, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, formator în domeniul dreptului electoral;
04 noiembrie 2014 –  26 decembrie 2014, Parlamentul Republicii Moldova, Șef Cabinet Fracțiune Parlamentară;
august - noiembrie 2014, Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare”, jurisconsult;
17 noiembrie 2013 – 12 decembrie 2014, responsabil Catedra Sport, Univeristatea Liberă Internațională din Moldova;
10 septembrie 2012 – 10 septembrie 2014, Președintele Senatului Studențesc, Univeristatea Liberă Internațională din Moldova;
mai – octombrie 2012, voluntar, Centrul Național pentru Transparență și Drepturile Omului;
februarie – noiembrie 2012, voluntar, Centrul de Drept al Avocaților;
martie – mai 2013, stagiar, Ministerul Justiției al Republicii Moldova;
aprilie – septembrie 2012, voluntar, Centrul pentru Cooperare Internațională ULIM;
ianuarie- februarie 2011, stagiar, Procuratura municipiului Chișinău.

Prin ordinul Procurorului General nr. 128-p din 18.12.2019, numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor, nr. 1-131/19 din 06.12.2019, Petru Iarmaliuc, a fost propus Procurorului General, pentru numirea în funcție de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Instruire/Diplome
2009-2013, Facultatea Drept, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Diplomă de Licență în drept, Diplomă de Merit ;
2013-2015, Facultatea Drept, Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Diplomă de Magistru în Drept, Master de cercetare în Științe penale;
01 septembrie 2014 – 06 februarie 2015, Academia Militară „Alexandru cel Bun”, Ofițer, locotenent în rezervă;
2015-2018, Academia de Administrare Publciă pe lîngă Guvernul Republicii Moldova, Diplomă de Master în Administrare Pulbică/Științe Politice;
2015 – prezent, Școala Doctorală Științe Juridice, Politice și Sociologice, Diplomă de doctor în drept;
16 octombrie 2017 – 16 aprilie 2019, Institutul Național al Justiției.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

10 iunie 2019 – 18 decembrie 2019, consultant al procurorului, Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal;
16 octombrie 2017 – 07 iunie 2019, voluntar în Procuratura Anticorupție;
13 martie 2017 – 13 octombrie 2017, consultant al procurorului în Procuratura Anticorupție;
01 septembrie 2015 - prezent, asistent universitar, titular la disciplinel: Teoria statului și dreptului; Securitate națională, Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”;
11 august 2015 – 23 noiembrie 2016, Auditor intern, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură;
04 mai 2015- prezent, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, formator în domeniul dreptului electoral;
04 noiembrie 2014 –  26 decembrie 2014, Parlamentul Republicii Moldova, Șef Cabinet Fracțiune Parlamentară;
august - noiembrie 2014, Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare”, jurisconsult;
17 noiembrie 2013 – 12 decembrie 2014, responsabil Catedra Sport, Univeristatea Liberă Internațională din Moldova;
10 septembrie 2012 – 10 septembrie 2014, Președintele Senatului Studențesc, Univeristatea Liberă Internațională din Moldova;
mai – octombrie 2012, voluntar, Centrul Național pentru Transparență și Drepturile Omului;
februarie – noiembrie 2012, voluntar, Centrul de Drept al Avocaților;
martie – mai 2013, stagiar, Ministerul Justiției al Republicii Moldova;
aprilie – septembrie 2012, voluntar, Centrul pentru Cooperare Internațională ULIM;
ianuarie- februarie 2011, stagiar, Procuratura municipiului Chișinău.

 

Prin Hotărârea nr. 1-117/2021 din 30 septembrie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică exercitată de Petru Iarmaliuc, procuror în Procuratura municipiului Chișinău, în anul universitar 2021-2022 în cadrul Facultății Administrație publică a Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”.

Câștigător al Bursei de Merit 2012, de gradul I, organizator: Centrul de Informații Universitare sub egida Consiliului Rectorilor din Republica Moldova.

Premiul „Nicolae Titulescu’’- cel mai bun orator în cadrul Concursului Internațional de Drept Internațional Umanitar și Dreptul Refugiaților “Nicolae Titulescu”- Ediția a VI-a, București. 9-10 decembrie 2013.

Prin Hotărârea nr. 1-117/2021 din 30 septembrie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică exercitată de Petru Iarmaliuc, procuror în Procuratura municipiului Chișinău, în anul universitar 2021-2022 în cadrul Facultății Administrație publică a Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”.

Câștigător al Bursei de Merit 2012, de gradul I, organizator: Centrul de Informații Universitare sub egida Consiliului Rectorilor din Republica Moldova.

Premiul „Nicolae Titulescu’’- cel mai bun orator în cadrul Concursului Internațional de Drept Internațional Umanitar și Dreptul Refugiaților “Nicolae Titulescu”- Ediția a VI-a, București. 9-10 decembrie 2013.

Hotărârea nr. 1-117/2021 din 30 septembrie 2021

Știri
  • A doua ședință de judecată de la CSJ în dosarul „kuliok”: Procurorul Petru Iarmaliuc afirmă că avocații lui Dodon „tergiversează procesul de jucată prin înaintarea unor cereri vădit neîntemeiate”

    A doua ședință de judecată în dosarul „kuliok”, în care fostul președinte al R. Moldova, socialistul Igor Dodon este învinuit că a pretins aproape un milion de dolari de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov pentru a negocia cu Federația Rusă, are loc luni, 24 octombrie, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

    Igor Dodon este primul șef de stat judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost remis spre examinare direct la CSJ, care, potrivit legii, este competentă să judece în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de un șef de stat.

    UPDATE 18:20 Cea de-a două ședință s-a încheiat. Următoarea ședință de judecată de la CSJ, în care este învinuit fostul președinte Igor Dodon, va avea luni, 31 octombrie, începând cu ora 09:30.

    Astăzi a fost admisă cererea apărării prin care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a legii în baza căreia a fost numit în funcție președintele interimar al Curții Supreme de Justiție. Noi punem la îndoială că această lege a fost constituțională la data la care ea a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial.

    A doua ședință de judecată în dosarul „kuliok”, în care fostul președinte al R. Moldova, socialistul Igor Dodon este învinuit că a pretins aproape un milion de dolari de la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov pentru a negocia cu Federația Rusă, are loc luni, 24 octombrie, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

    Igor Dodon este primul șef de stat judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost remis spre examinare direct la CSJ, care, potrivit legii, este competentă să judece în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de un șef de stat.

    UPDATE 18:20 Cea de-a două ședință s-a încheiat. Următoarea ședință de judecată de la CSJ, în care este învinuit fostul președinte Igor Dodon, va avea luni, 31 octombrie, începând cu ora 09:30.

    Astăzi a fost admisă cererea apărării prin care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate a legii în baza căreia a fost numit în funcție președintele interimar al Curții Supreme de Justiție. Noi punem la îndoială că această lege a fost constituțională la data la care ea a fost adoptată și publicată în Monitorul Oficial.

    În mod corect, constituțional, această lege trebuia să intre în vigoare în aprilie 2022. Respectiv, domnul Timofti Vladimir, care este și președinte a completului de judecători care examinează cauza, urma să fie constituțional și legal numit în funcția de președinte interimar al CSJ doar în aprilie 2022, pe când el a fost numit în funcție în octombrie 2021. Judecătorii au remis sesizarea la Curtea Constituțională care urmează să se expună privitor la constituționalitatea respectivei legi și efectele acesteia”, a spus avocatul Petru Balan.

    UPDATE 18:05 „Este o poziție de apărare a domnilor avocați. Este deja un act judecătoresc cu încheiere prin care s-a respins cererea de acuzare. Deja este o a treia recuzare a subsemnatului pe cazul respectiv. Eu nu înțeleg de ce se tem domnii avocați. Am impresia că le este frică de integritatea procurorilor mai mult ca cuiva de tămâie, dar este dreptul lor (…). Cu regret, avocații în mod intenționat tergiversează prin înaintarea unor cereri vădit neîntemeiate. Or, în acest sens, s-a văzut și astăzi în legătură cu solicitarea de a suspenda acest proces de judecată. Asta ar însemna o intenție de a nu examina cu celeritate cazul, deoarece persoana se află în arest la domiciliu și trebuie de examinat cât mai repede acest caz pentru a face claritate pentru societate”, a declarat procurorul Petru Iarmaliuc.

    UPDATE 17:35 Magistrații au acceptat parțial solicitarea depusă de avocații lui Igor Dodon. Astfel, Curtea Supremă de Justiție va sesiza Curtea Constituțională în legătură cu ridicarea neconstituționalității „unor prevederi care fac corp cu norma procesuală”, dar procesul de judecată nu va fi suspendat, potrivit hotărârii completului de judecători.

    Se sesizează Curtea Constituțională cu ridicarea excepției de neconstituționalitate a următoarelor prevederi legale: coincidența la modul de compunere a instanței de judecată (…). Se respinge solicitarea de suspendare a procesului penal în prezenta cauză”, potrivit dispozitivului încheierii Colegiului penal al CSJ.

    UPDATE 16:28 Avocații socialistului Igor Dodon cer ridicarea neconstituționalității „unor prevederi care fac corp cu norma procesuală”, sesizarea de către CSJ a Curții Constituționale și suspendarea procesului până la decizia CC.

    UPDATE 16:08 Magistrații de la CSJ au respins cererea înaintată de avocații lui Dodon.

    „(…) Colegiul penal al CSJ dispune: se respinge cererea de recuzare declarată de către avocații Nicolae Posturusu, Ion Vîzdoagă și Petru Balan în privința procurorului delegat de Procuratura Anticorupție, Iarmaliuc Petru. Încheierea nu poate fi atacată (…)”, a declarat președintele completului de judecători.

    UPDATE 15:58 Magistrații de la CSJ s-au retras în deliberări pentru a examina cererea de recuzare a procurorului Petru Iarmaliuc înaintată de avocații lui Dodon.

    UPDATE 14:53 Avocații lui Dodon au cerut timp pentru a formula o cerere de recuzare a procurorului anticorupție Petru Iarmaliuc. Apărătorii socialistului susțin că acuzatorul de stat ar fi admis „fals în acte publice”.

    UPDATE 14:20 Între timp, în fața CSJ s-a adunat un grup de susținători al socialistului Igor Dodon.

    UPDATE 14:18 Fostul președinte al R. Moldova Igor Dodon și avocații săi Ion Vîzdoagă, Petru Balan și Nicolae Posturusu sunt prezenți la CSJ.

    Completul de judecători care examinează dosarul lui Igor Dodon

    Completul de judecători care examinează cauza penală este format din trei magistrați – Anatolie Țurcan, Vladimir Timofti și Ghenadie Plămădeală.

    Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al CSJ în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

    Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la Curtea Supremă de Justiție, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ.

    Vladimir Timofti a fost numit în 2002 în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, potrivit magistrat.md. Ulterior, în 2003, acesta a fost numit în funcția de judecător la CSJ. În 2012, lui Timofti i-a fost conferit gradul superior de calificare a judecătorului, iar în 2014 i-a fost acordată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

    Vladimir Timofti a făcut parte din completul de judecători de la CSJ care, pe 12 februarie 2017, au respins ca inadmisibile recursurile depuse de părțile din dosarul fostului premier Vladimir Filat, judecat pentru corupere pasivă și trafic de influență, condamnat anterior de Judecătoria Buiucani la nouă ani de închisoare cu executare.

    Ghenadie Plămădeală este judecător din anul 1999, când a fost numit în funcție la Judecătoria Hâncești. Peste doi ani, în 2001, a fost transferat la Judecătoria Buiucani, iar în 2004 a fost numit în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În 20142016 și 2019, Ghenadie Plămădeală a fost evaluat cu calificativul „foarte bine” de către membrii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor.

    Acuzațiile care i se aduc lui Igor Dodon

    Pe 6 octombrie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat despre trimiterea în judecată a cauzei penale de învinuire a ex-președintelui R. Moldova, Igor Dodon, în comiterea infracțiunii de corupere pasivă și organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, săvârșite pe durata exercitării mandatului său de președinte al R. Moldova, în perioada lunii iunie 2019.

    Dosarul disjuns pe două capete de acuzare în privința lui Igor Dodon a fost transmis conform competenței CSJ-ului pentru examinare în fond. Potrivit prevederilor art. 39 din Codul de procedură penală, CSJ este competentă să judece în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele R. Moldova, precizează Procuratura.

    „Conform acuzațiilor aduse lui Igor Dodon, ultimului i se incriminează că, urmărind promovarea intereselor lui Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, care au creat și conduceau o organizație criminală și care aveau interesul de a controla procesele politice, sociale și economice din R. Moldova, precum și de a se eschiva de la răspundere penală în Federația Rusă, a pretins și a acceptat de la aceștia bani în sumă de la 600 000 până la 1 000 000 de dolari. Suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale partidului politic „Partidul Socialiștilor din R. Moldova”(PSRM), inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților aceluiași partid”, se arată în comunicatul publicat de PA.

    „Precizăm că, suma menționată a fost percepută de la Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, pentru a negocia, în calitatea sa de președinte al R. Moldova, cu factorii de decizie din Federația Rusă, condiții favorabile partidului politic „Partidul Democrat din Moldova”(PDM) și, personal, lui Plahotniuc Vladimir privind crearea unei coaliții de guvernare în Republica Moldova, între partidul politic „PDM” și partidul politic „PSRM”. Interesul acestei coaliții prevedea modul de distribuire a funcțiilor de miniștri în cadrul noului Guvern și a funcțiilor de conducere a instituțiilor publice, precum și eliberarea lui Plahotniuc Vladimir de  răspunderea penală pe dosarele pendinte în privința acestuia, care sunt în gestiunea organelor de drept din Federația Rusă”, mai afirmă acuzatorii de stat.

    Dodon: „Mă declar complet nevinovat și vom dovedi acest lucru în instanță” 

    „În continuare, în gestiunea PA, rămân în investigare, la etapa de urmărire penală alte trei episoade privind învinuirea ex-președintelui R. Moldova, Igor Dodon, de săvârșirea infracțiunilor de îmbogățire ilicită, încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale, dar și de trădare de Patrie”, precizează procurorii. 

    PA anunță că, în privința unor persoane, care au participat la comiterea infracțiunilor și au acționat în complicitate cu Igor Dodon, cu referire la Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, locul aflării cărora este cunoscut, „urmărirea penală continuă, iar despre rezultatele obținute PA va comunica în mod separat”.

    „Mă declar complet nevinovat și vom dovedi acest lucru în instanță. Acesta este un caz 100% politic, cusut cu ață galbenă, cu martori falși. În plus, am identificat numeroase nereguli și greșeli din partea procurorilor, care s-au grăbit să trimită cazul în instanță pentru a raporta conducerii țării cu privire la sarcinile pe care și le-au stabilit”, a declarat Igor Dodon, după ce dosarul a fost trimis în judecată. 

    Igor Dodon este primul șef de stat judecat pentru o infracțiune comisă în perioada în care își exercita funcția. Din acest motiv, dosarul a fost remis spre examinare direct la CSJ, care, potrivit legii, este competentă să judece în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de un șef de stat.

    Urmărirea penală în dosarul denumit generic „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce CA Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Moldova, emisă anterior. Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care s-a speculat că ar fi fost bani. În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu culioacele” și să transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i dea banii lui Costea (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca să-i transmită lui Cornel.

    Secvența video, publicată de fostul deputat Iurie Reniță, este o continuare a înregistrării video de la întâlnirea celor trei din iunie 2019, când Dodon declara că primește lunar bani din Federația Rusă pentru finanțarea PSRM. Ulterior, Dodon declara public că ar fi jucat un rol în cadrul acelor discuții, cu scopul de a-l debarca pe Plahotniuc de la guvernare.
    Sursa: zdg.md

  • Cine este Petru Iarmaliuc, procurorul care îl investighează pe Igor Dodon. A ajuns acum câteva luni în vizorul ANI

    Petru Iarmaliuc este procurorul care îl investighează pe fostul șef de stat, Igor Dodon. A activat în cadrul Procuraturii Chișinău din anul 2019, ulterior a fost transfera la Procuratura Anticorupție, iar de atunci a instrumentat mai multe cazuri de rezonanță. Este vorba despre mai multe cazuri cunoscute de îmbogățire ilicită. Mai exact, dosarul procurorului Igor Popa, cel al magistratului de la Bălți, Alexandru Gheorghieș, dar și cazul foștilor deputați comuniști, reținuți în primăvara acestui an de procurorii anticorupție.

    În februarie, anul curent, procurorul Petru Iarmaliuc a ajuns în vizorul Autorității Naționale de Integritate (ANI). Inspectorii de integritate urmau să stabilească dacă acesta a încălcat regimul de incompatibilitate a funcției, deoarece era și administrator al Asociației Obștești „Acropola Moldovenească”. ANI a inițiat un control privind respectarea regimului juridic al incompatibilității de către procurorul Iarmaliuc.

    Petru Iarmaliuc este procurorul care îl investighează pe fostul șef de stat, Igor Dodon. A activat în cadrul Procuraturii Chișinău din anul 2019, ulterior a fost transfera la Procuratura Anticorupție, iar de atunci a instrumentat mai multe cazuri de rezonanță. Este vorba despre mai multe cazuri cunoscute de îmbogățire ilicită. Mai exact, dosarul procurorului Igor Popa, cel al magistratului de la Bălți, Alexandru Gheorghieș, dar și cazul foștilor deputați comuniști, reținuți în primăvara acestui an de procurorii anticorupție.

    În februarie, anul curent, procurorul Petru Iarmaliuc a ajuns în vizorul Autorității Naționale de Integritate (ANI). Inspectorii de integritate urmau să stabilească dacă acesta a încălcat regimul de incompatibilitate a funcției, deoarece era și administrator al Asociației Obștești „Acropola Moldovenească”. ANI a inițiat un control privind respectarea regimului juridic al incompatibilității de către procurorul Iarmaliuc.

    Procurorii anticorupție, în comun cu ofițerii CNA și SIS au descins marți, 24 mai, cu percheziții acasă, dar și în alte locații care aparțin fostului șef de stat, Igor Dodon. Potrivit Procuraturii, descinderile au avut loc în cadrul unui dosar penal pornit în temeiul bănuielii rezonabile de comitere a infracțiunii de corupere pasivă, prevăzute de art.324, renumitul episod „kuliok”, care se pedepsește cu până la șapte ani de închisoare.

    De asemenea, fostul șef de stat este bănuit de acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminala, pentru care riscă cel puțin trei ani de închisoare, de trădare de patrie, care se pedepsește cu cel puțin 12 ani de detenție și de îmbogățire ilicită, pentru care ar putea face alți până la 7 ani de pușcărie.

    Descinderile au avut loc după ce săptămâna trecută Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea Ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva lui Igor Dodon, precum și anularea aceleiași Ordonanțe, semnată de fostul procuror-adjunct al Procuraturii Anticorupție, Vasile Levițki.

    După reținerea sa și plasarea în izolatorul Direcției de Poliție, Igor Dodon a transmis un mesaj prin intermediul avocaților săi. Fostul președinte al R. Moldova a criticat dur opoziția pentru reținerea sa, iar pe anchetatori că au organizat scurgeri de informații în presă. „Acesta e un dosar politic cusut cu ață galbenă. Și sunt sigur că o judecată corectă și necontrolată politic îmi va da dreptate”, a spus Dodon.
    Sursa: tv8.md

  • Прокуроры с делами. Что известно о тех, кто ведет дело о подкупе депутатов

    Расследование уголовного дела о подкупе депутатов стало одним из самых громких событий «криминального февраля». Как выяснилось, дело, в котором многие обвиняемые хорошо известны, ведут не менее известные прокуроры. NM рассказывает, какие еще резонансные дела они ведут, кто из них фигурировал в уголовном деле, а кого чуть не уволили из прокуратуры.

    Уголовное дело о подкупе семилетней давности 14 депутатов-коммунистов ведет группа из нескольких прокуроров. Пока известны имена троих из них: Михаил Иванов, Петр Ермалюк и Николай Мэтэсару. Они представляли сторону обвинения на судебных заседаниях, на которых рассматривали ходатайства о предварительном аресте экс-депутатов Виолетты Ивановой, Сергея Сырбу, Артура Решетникова, Владимира Витюка и Анатолия Загородного.

    Расследование уголовного дела о подкупе депутатов стало одним из самых громких событий «криминального февраля». Как выяснилось, дело, в котором многие обвиняемые хорошо известны, ведут не менее известные прокуроры. NM рассказывает, какие еще резонансные дела они ведут, кто из них фигурировал в уголовном деле, а кого чуть не уволили из прокуратуры.

    Уголовное дело о подкупе семилетней давности 14 депутатов-коммунистов ведет группа из нескольких прокуроров. Пока известны имена троих из них: Михаил Иванов, Петр Ермалюк и Николай Мэтэсару. Они представляли сторону обвинения на судебных заседаниях, на которых рассматривали ходатайства о предварительном аресте экс-депутатов Виолетты Ивановой, Сергея Сырбу, Артура Решетникова, Владимира Витюка и Анатолия Загородного.

    Николай Мэтэсару

    Николай Мэтэсару начал работать в Генпрокуратуре в 2008 году. В 2017 году комиссия по дисциплине и этике при Высшем совете прокуроров рекомендовала уволить Мэтэсару. Комиссия посчитала серьезным нарушением тот факт, что Мэтэсару допустил, чтобы трех человек, обвиняемых в сутенерстве, освободили по амнистии. Выступая в суде по этому делу, Мэтэсару отметил, что квалифицирует действия подсудимых как сутенерство, совершенное организованной преступной группой (ч. 3 ст. 220 и ст. 46 Уголовного кодекса). Судьи решили переквалифицировать обвинение на более мягкое, посчитав, что речь идет о сутенерстве, а не о работе преступной группы (ч. 2 ст. 220). Это дало обвиняемым возможность попасть под амнистию, объявленную в 2016 году по случаю 25-летия независимости Молдовы. В комиссии по этике посчитали, что Мэтэсару должен был обжаловать решение суда в Апелляционной палате, потому что суд первой инстанции неправильно переквалифицировал обвинение. Однако Мэтэсару этого не сделал.

    Из-за этого случая к дисциплинарной ответственности пытались также привлечь нынешнего замгенпрокурора Эдуарда Булата, который в 2017 году был и.о. главы отдела борьбы с торговлей людьми Генпрокуратуры. Комиссия посчитала, что Булат не «обеспечил достаточный контроль уровня подготовки» Мэтэсару и не настоял, чтобы тот опротестовал приговор.

    У Высшего совета прокуроров, однако, был другой взгляд на ситуацию. Дисциплинарное дело против Булата прекратили, а Мэтэсару решили не увольнять, а понизить и перевели работать из Генпрокуратуры в прокуратуру Яловен.

    В 2018 году издание ZdG выяснило, что Мэтэсару получил многотысячные донации из-за рубежа. Речь идет о суммах: €3,6 тыс., ₣3,5 тыс., $2,5 тыс. и 10 тыс. леев. По словам Мэтэсару, эти деньги ему перевели отец и родственники жены.

    В марте 2019 года Мэтэсару перевели работать в Антикоррупционную прокуратуру.

    Петр Ярмалюк

    Петр Ярмалюк начал работать в прокуратуре относительно недавно. В 2017 году он поступил в Нацинститут юстиции и устроился работать консультантом в Антикоррупционную прокуратуру (с 13 марта по 13 октября 2017 года). Еще около двух лет он работал волонтером в той же прокуратуре, а с 10 июня по 18 декабря 2019 года работал консультантом в прокуратуре Кишинева. Закончив Нацинститут юстиции, Ярмалюк стал прокурором в кишиневской прокуратуре (отдел уголовного преследования).

    В 2021 году Ярмалюка включили в несколько следственных групп, которые ведут одни из самых резонансных дел. Речь идет об уголовных делах против отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло, заместителя генпрокурора Руслана Попова, отстраненного от должности главы прокуратуры Чекан Игоря Попы и против экс-главы Апелляционной палаты Бельц Александра Георгиеша. Отметим, Попова, Попу и Георгиеша обвиняют в незаконном обогащении.

    Михаил Иванов

    Михаил Иванов стал прокурором Антикоррупционной прокуратуры в 2010 году. В 2017 году Иванов указал в декларации о доходах, что получил в подарок на семейных мероприятиях около 800 тыс. леев. Так, по случаю крещения ребенка он получил €18,3 тыс., $9,8 тыс. и 124,3 тыс. леев (всего около 650 тыс. леев по курсу 2018 года). Щедрые пожертвования Иванов объяснил тем, что крестные родители — бизнесмены из Англии, а у шуринов самого Иванова «важный бизнес в Молдове».

    В 2016 году Иванов вел дело консула Молдовы в Стамбуле Вячеслава Филиппа. Его обвинили в пассивной коррупции и нарушении закона при выдаче документов, необходимых для въезда и пребывания в Молдове. В 2017 году дело передали в суд, но его до сих пор рассматривает суд первой инстанции.

    Также Иванов ведет дело о закупке по завышенной цене 69 машин скорой помощи марки «Соболь». По этому делу в октябре 2019 года задержали директора Национального центра скорой медицинской помощи Бориса Головина. Согласно материалам дела, Головин и один из его заместителей помогли компании, которая не соответствовала требованиям тендера, выиграть конкурс, а после победы не выполнила договорные обязательства. Головин вину не признает.

    В 2018 году Иванов вел дело о взятке 1,5 млн леев, обвиняемыми по которым проходили два прокурора из прокуратуры Чекан и трое полицейских. По версии обвинения, прокуроры вымогали деньги у бизнесменов, арестованных за уклонение от уплаты налогов. После того как прокурорам заплатили первую часть суммы — 200 тыс. леев, арестованных бизнесменов освободили.

    В 2020 году дело получило неожиданный поворот. Иванова и следователя, который вел дело «чеканских прокуроров», заподозрили в том, что они сфальсифицировали доказательства и вынудили свидетеля дать показания. В тот же период в кабинете у Иванова прошел обыск. У него изъяли рабочий компьютер. Как пишет ZdG,, фигуранты дела утверждают, что Иванов угрожал им новыми уголовными делами, продлением ареста и требовал дать показания против людей из руководства прокуратуры. Сам Иванов заявил журналистам, что считает себя невиновным и подвергается давлению со стороны замгенпрокурора Руслана Попова.

    В феврале 2020 года, напомним, генпрокурор Александр Стояногло порекомендовал четырем прокурорам Антикоррупционной прокуратуры уйти в отставку. Он объяснил это тем, что результаты проверок в специализированных прокуратурах «несовместимы с дальнейшей работой» этих прокуроров.

    Среди тех, кого Стояногло попросил уйти в отставку, был и Михаил Иванов. На призыв Стояногло он не отреагировал и продолжил работать в прокуратуре. Кроме того, в июне 2020 года экс-глава Антикоррупционной прокуратуры Виорел Морарь написал открытое письмо Александру Стояногло, заявив, что считает дело, заведенное против Иванова, запугиванием. В другом письме Морарь похвастался, что по его инициативе возобновили расследование о подкупе 14 депутатов-коммунистов. Морарь отметим, — посаженный отец Иванова. Об этом неоднократно писали СМИ, это публично подтвердил замгенпрокурора Руслан Попов.

    Один из обвиняемых по делу о подкупе Артур Решетников несколько раз публично заявлял, что прокурор Иванов проходит обвиняемым по двум уголовным делам. NM обратился за комментарием в Прокуратуру по борьбе с оргпреступностью, чтобы узнать, что происходит с делом, открытом против Иванова в 2020 году, и есть ли против него еще одно дело.

    В пресс-службе Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью и особым делам NM сообщили, что Иванов действительно находился под следствием около года. Следствие начали по жалобам двух человек. Иванова подозревали в том, что он заставил человека дать показания (ст. 309 Уголовного кодекса), и в том, что он раскрыл данные уголовного дела (ч.2 ст.315). «По результатам расследования прокуроры не выявили элементов преступления, о которых сообщили в жалобах», — рассказал пресс-секретарь Эмил Гайтур. В итоге 28 сентября 2021 года Иванова вывели из-под уголовного преследования.

    ***
    В январе 2022 года прокуратура возобновила расследование о подкупе депутатов от ПКРМ. Речь идет о том, что в 2015 году 14 депутатов покинули фракцию коммунистов (Артур Решетников, Виолетта Иванов, Анатолий Загородный, Владимир Витюк, Виктор Мындру, Сергей Стати, Александр Банников, Анатолие Горилэ, Галина Балмош, Борис Головин, Елена Гудумак, Корнелиу Михалаке, Игорь Время и Виктор Порческу). Они создали социал-демократическую платформу, которая активно поддерживала находящуюся тогда у власти Демпартию, а в 2017 году большинство из них официально вступили в ДПМ, которой тогда руководил Владимир Плахотнюк.

    В начале февраля прокуроры Антикоррупционной прокуратуры провели серию обысков по делу о подкупе. Во время обысков задержали пять человек: Сергея Сырбу, Виолетту Иванову, Владимира Витюка, Артура Решетникова и Анатолия Загородного. Сергей Сырбу, напомним, покинул ПКРМ в 2012 году. Он проходит обвиняемым по делу об активной коррупции, в котором тоже идет речь о попытке подкупа одного из депутатов. 3 февраля задержанным предъявили обвинения в незаконном обогащении.

    Сырбу, Витюка, Решетникова и Загородного суд Чекан поместил под арест на 30 суток. Виолетту Иванову — на 20 суток. Через неделю Апелляционная палата перевела ее под домашний арест. Никто из задержанных вину не признает.

LASĂ UN COMENTARIU