Știri

• Lupta pentru Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor: Cine sunt acuzatorii care candidează

  12 procurori s-au înscris în cursa pentru cele şapte locuri din Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor, organul abilitat cu examinarea cauzelor disciplinare inițiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecția procurorilor, și aplicarea sancțiunilor disciplinare. Cei mai mulți candidați ar avea probleme de integritate. Echipa portalului Anticoruptie.md i-a documentat pe toți cei 12 candidați și vă spune cine sunt ei, ce averi și interese au şi ce abateri disciplinare au comis.

  Victor Comerzan a câştigat, anul trecut, concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni. Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut funcţia de şef al Procuraturii raionului Briceni. Ulterior, Comerzan a deţinut interimatul funcţiei de procuror adjunct al raionului Donduşeni.

  Omul legii deţine în proprietate două terenuri în intravilan, destinate construcţiilor. În 2014, Comerzan şi-a terminat de construit casa şi acareturile din gospodărie. Trei ani mai târziu, procurorul şi-a cumpărat maşină nouă, Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 33.000 de euro. În 2021, procurorul din Donduşeni şi-a mai cumpărat un automobil, Skoda Rapid, pentru care a scos din buzunar 115 mii lei.

  Citiţi mai departe

  12 procurori s-au înscris în cursa pentru cele şapte locuri din Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor, organul abilitat cu examinarea cauzelor disciplinare inițiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecția procurorilor, și aplicarea sancțiunilor disciplinare. Cei mai mulți candidați ar avea probleme de integritate. Echipa portalului Anticoruptie.md i-a documentat pe toți cei 12 candidați și vă spune cine sunt ei, ce averi și interese au şi ce abateri disciplinare au comis.

  Victor Comerzan a câştigat, anul trecut, concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni. Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut funcţia de şef al Procuraturii raionului Briceni. Ulterior, Comerzan a deţinut interimatul funcţiei de procuror adjunct al raionului Donduşeni.

  Omul legii deţine în proprietate două terenuri în intravilan, destinate construcţiilor. În 2014, Comerzan şi-a terminat de construit casa şi acareturile din gospodărie. Trei ani mai târziu, procurorul şi-a cumpărat maşină nouă, Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 33.000 de euro. În 2021, procurorul din Donduşeni şi-a mai cumpărat un automobil, Skoda Rapid, pentru care a scos din buzunar 115 mii lei.

  Tot anul trecut, Comerzan s-a căpătuit cu aproape patru hectare de teren agricol şi 55 de teren intravilan, care i-au fost donate.

  Victor Comerzan a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 267.615 mii de lei, iar soţia sa, angajată la spitalul din Briceni, de 65.864 de lei.

  Până în 2023, Victor Comerzan urmează să termine de achitat un credit de 100.000 de lei contractat în 2016.

  Ion Bunica şi-a început cariera în octombrie 2006, în calitate de procuror militar. După lichidarea Procuraturii militare, în 2016, Ion Bunica a fost transferat în Procuratura municipiului Chişinău.

  Ion Bunica s-a numărat printre procurorii care au gestionat dosarul Grigorciuc-Amerberg.

  Acuzatorul locuieşte, din 2016, într-un apartament cu suprafaţa de 93,1 metri pătraţi, evaluat la 634.158 de lei, obţinut în urma unui contract de investiţii, semnat în 2011.

  Ion Bunica a raportat donaţii în mai multe rânduri, în sumă totală de 9 mii de USD şi 811 euro.

  Şeful oficiului Botanica al Procuraturii municipiului Chişinău, Marcel Cimbir, a fost de mai multe ori subiectul investigaţiilor jurnalistice, în care au fost scoase în evidenţă problemele de integritate cu care se confruntă omul legii.

  Centrul de Investigaţii Jurnalistice scria, în 2015, că Cimbir nu a declarat cota de 10 la sută deţinută de soția sa, Mariana Cimbir, la SRL Arhibas. Femeia a devenit fondatoare la Arhibas la numai 18 ani, în perioada când tatăl său, Veaceslav Untilă, ocupa funcţia de viceministru al Afacerilor Interne. Această firmă are un spectru larg de activitate, cum ar fi tipărirea cărţilor, comerţul cu ridicata, însă principala activitate o reprezintă construcţiile. SRL-ul a devenit cunoscut prin serviciile sale prestate Băncii de Economii, lichidată în urma scandalului ce ţine de furtul miliardului.

  Dintr-un raport ce denunţa fraudele financiare de la această bancă aflăm că, la numai un an de la fondare, Arhibas a obţinut peste șapte milioane de lei de la această bancă de stat pentru reparaţia sediului din oraşul Teleneşti. Totodată, firma a privatizat în anul 2008 o întreprindere de stat. SRL-ul, cu un capital social de aproximativ șase mii de lei, a plătit peste 13 milioane de lei pentru privatizarea întreprinderii de stat specializate în ecologie, energetică şi industrie.

  Şeful oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău declară în proprietate, din 2009, un hectar de pădure a cărui valoare este 0.

  Omul legii mai deţine două apartamente, evaluate la 964.346 respectiv 430.914 lei, precum şi un garaj primit drept donaţie în 2008. Anul trecut, omul legii a vândut un apartament cu 87.000 de euro. Deşi are unde locui, socrul său i-a oferit în loc, cu titlu de locaţiune gratuită, un alt apartament, cu suprafaţa de 72 de metri pătraţi.

  La finele anului 2020, familia procurorului a primit cadou o casă de locuit cu suprafaţa de 163 de metri pătraţi.

  Omul legii nu a declarat în proprietate sau folosinţă niciun automobil.

  Cimbir a mai fost membru al Colegiului de Etică şi Disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor.

  Viorel Beiu este, din februarie 2022, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. Până atunci, începând cu august 2017, Viorel Beiu a ocupat funcția de procuror adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Dubăsari.

  Anterior, Beiu a deţinut funcția de procuror în Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chișinău.

  Viorel Beiu deţine în proprietate, din 2006, un teren intravilan cu suprafața de 0,7 ha, în valoare de 80 000 lei.

  Omul legii mai declară o casă de locuit cu suprafața de 161.5 m.p., în valoare de 800 000 lei, în proprietate din anul 2019 și un autoturism de model Honda CVR, fabricat în 2017, pe care l-a cumpărat în 2019 cu 310 000 lei.

  Anterior, Beiu a beneficiat de donații în mărime de 4.000 de euro, de la mama sa, stabilită în Italia.

  Potrivit declarației de avere depusă pentru anul 2021, Beiu a obținut de la locul de muncă 251. 295 lei.

  Vladislav Guţan este adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Buiucani. Anterior, Guţan a fost șef al Secției asistență juridică internațională a Procuraturii Generale şi a mai deţinut un mandat în Colegiul de Etică şi Disciplină, fiind şi preşedinte al colegiului respectiv.

  Numele lui Vladislav Guţan a apărut în documentele cadastrale ca fiiind proprietar a două apartamente în complexul locativ de pe strada Melestiu din Chişinău, construit special pentru procurori, cărora le-au fost vândute apartamente la preţuri speciale. Apartamentul mai mare, de 93 metri pătraţi, omul legii l-a păstrat, iar pe cel de-al doilea, de 87 metri pătraţi, l-a dat în cesiune. Ulterior, omul legii a înstrăinat imobilele de pe strada Melestiu.

  Procurorul Guţan mai deţine în proprietate, din 2002, un apartament de 34,5 metri pătraţi, În 2014, Guţan primeşte moştenire o casă de locuit de 89,2 metri pătraţi.

  În 2016, procurorul primeşte în dar un apartament de 106,6 metri pătraţi, estimat la 684.510 lei, un garaj în valoare de 103.923 şi o încăpere nelocativă de 14 metri pătraţi, estimată la 81.185 lei.

  În 2020, procurirul Guţan şi-a procurat un automobil Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 250.000 lei.

  Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef-adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA.

  În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare. În septembrie 2013, Ivanov a fost cercetat disciplinar pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, precum şi pentru încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Conform hotărârii Colegiului disciplinar, din 22 noiembrie 2013, procedura disciplinară în privinţa procurorului a fost încheiată pe motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare. Ulterior, pentru comiterea mai multor abateri disciplinare la investigarea unei cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupţie, Vsevolod Ivanov a fost pedepsit disciplinar cu „mustrare”, la 14 februarie 2014. Urmare a sancțiunii disciplinare aplicate, procurorul Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție.

  Presa a scris, în acest context că, în octombrie 2013, oamenii legii au pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov. Un cetățean s-ar fi plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu ar fi înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu ar fi examinat înregistrările convorbirilor telefonice. Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.

  Numele lui Ivanov a apărut anterior și într-o investigație realizată de Jurnal TV, care dezvăluia că procurorul și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.

  În declarația de avere pentru 2021, Ivanov a trecut venituri de 246.938de lei din salariu, trei terenuri agricole, patru apartamente, evaluate total la puțin peste un milion de lei și un automobil de model Honda CR V, cumpărat în 2016, cu nouă mii de euro.

  În 2019, procurorul Ivanov a candidat pentru funcţia de procuror general.

  Alexandru Lozan este procuror în Secția controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale. El face parte din lista celor 21 de procurori, pe care deputații PAS Radu Marian și Dan Perciun au cerut să fie investigați de către Serviciul pentru prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pe motiv că și-au declarat bunurile la prețuri derizorii.

  Cei doi deputați au menționat că procurorul Lozan a declarat un autoturism de marca Hyundai (anul fabricației 2013), cumpărat în anul 2019, în valoare de 100.000 de lei. Preţul real fiind de peste 9.000 de euro.

  Alexandru Lozan a figurat şi într-o investigaţie CIJM pentru că a făcut parte din „lista revizorilor de la Procuratura Anticorupţie”, întocmită de Alexandr Stoianoglo.

  În 2020, omul legii şi-a cumpărat apartament de 65,9 metri pătraţi, pentru care a plătit 904.327 lei.

  Corneliu Popescu activează în în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. El este fiul Alei Popescu, ex-preşedintă a Curţii de Conturi.

  În octombrie 2015, Corneliu Popescu a trecut printr-o procedură disciplinară pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu în cadrul instrumentării cauzei penale nr.2014928202. Temei pentru iniţierea procedurii disciplinare a servit plângerea administratorului unei societăţi comerciale, care a invocat admiterea încălcărilor procesual penale în cadrul efectuării percheziției la depozitul societății,

  În 2019, pe numele lui Popescu a mai fost pornită o procedură disciplinară, fiind sancţionat cu mustrare.

  În 2018, Corneliu Popescu şi-a procurat un apartament de 98 metri pătraţi, care l-a costat 1.090.000 lei. În 2020, procurorul Popescu mai intră în proprietatea unui apartament, care l-a costat 440.000 lei.

  Omul legii mai deţine, din 2011, un garaj cu suprafaţa de peste 100 de metri pătraţi, care l-a costat 211.365 lei.

  Corneliu Popescu a mai declarat şi un automobil Volvo, procurat în 2016 cu 170.000 lei.

  Soţia sa, Oxana Popescu, lucrează la Curtea de Conturi şi este co-fondatoare, cu coza de 50 la sută, a întreprinderii Marinel&CO.

  Constantin Şuşu este membru al Consiliului Superior al Procurorilor, la final de mandat. Până să ajungă membru al CSP, Constantin Şuşu a exercitat, începând cu februarie 2015, funcția de procuror-adjunct interimar al raionului Sîngerei.

  Constantin Şuşu, alături de Angela Motuzoc şi Inga Furtună s-au opus modificărilor de la Legea cu privire la Procuratură, precum şi reformelor iniţiate guvernarea de după 11 iulie 2021. La fel, Şuşu a votat împotriva pornirii urmăririi penale şi reţinerii lui Alexandr Stoianoglo.

  La finele lunii trecute, Constantin Șușu a fost desemnat în calitate de persoană responsabilă din partea Consiliului Superior al Procurorilor pentru completarea chestionarului Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la Uniunea Europeană.

  Constantin Şuşu declară că locuieşte cu chirie într-un apartament de 59 metri pătraţi, pentru care achită 91.200 de lei pe an. Banii sunt achitaţi de la buget.

  Familiei procurorului i-a mai fost oferită, în 2008, pentru abitaţie gratuită, şi o casă de 127,5 metri pătraţi.

  În 2019, familiei Şuşu i-a fost oferită o casă de locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă. În perioada anilor 2019 – 2021, procurorului i-au fost donate 6 terenuri agricole pe care le dă în locaţiune.

  În 2020, Constantin Şuşu şi-a procurat maşină CITROEN C5, care l-a costat 180.000.

  Pentru calitatea de membru al CSP, Constantin Şuşu a fost remunerat anul trecut cu 377.425 de lei.

  Fiica lui Constantin Şuşu, este angajată, din 2020, la Biroul Migraţie şi Azil al Ministerului de Interne, cu un salariu anual de 77.322 de lei. În 2020, funcţionara şi-a cumpărat apartament de 43.000 de euro. Violeta Şuşu a raportat anul trecut şi un „transfer internaţional” de 17.750 de euro.

  Iancu Zaporojan a deţinut timp de cinci ani funcţia de şef al Procuraturii raionului Nisporeni, după ce timp doi ani a muncit în secţia pentru investigarea fraudelor economice din cadrul Procuraturii Generale. La 28 martie 2021, mandatul lui Zaporojan a expirat, acesta asigurând interimatul funcţiei până ce a câştigat concursul pentru un nou mandat.

  Iancu Zaporojan a figurat într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.md, în august 2019, fiind suspectat de o familie de romi din satul Vulcăneşti că ar fi luat mită de la consătenii lor ca să scape nepedepsiţi după ce au declanşat o vendetă. „În toată cariera mea de procuror nu am fost umilit așa. Și procurorul pe caz a fost umilit, insultat. De aceea doasarul a fost transmis la Chișinău, ca să nu mai persiste suspiciuni de corupție”, ne-a declarat atunci Iancu Zaporojan.

  Pe lângă funcţia de procuror şef al raionului Nisporeni, Iancu Zaporojan pare să ducă în paralel şi o activitate de antreprenoriat. Acesta deţine în proprietate trei terenuri pentru construcţii şi 23 de terenuri în extravilan, procurate în perioada anilor 2017-2020.

  Iancu Zaporojan susţine că nu deţine spaţiu locativ şi închiriază, începând cu 2018, o garsonieră pentru care statul unar 1179 de lei. În schimb, omul legii este proprietarul unui spaţiu comercial cu suprafaţa de 205,4 metri pătraţi, pe care l-a procurat anul trecut cu 60.000 de lei. Anul trecut. Omul legii şi-a mai cumpărat un spaţiu comercial, de 350 metri pătraţi, pentru care ar fi achitat 21.078 lei.

  Procurorul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 297.923 de lei şi de 120.000 de lei din darea în locaţiune a unui imobil întreprinderii Ferma nr.4 SRL din satul Mândâc, raionul Drochia, al cărei fondator şi administrator are numele identic cu cel al acuzatorului.

  Iancu Zaporojan a mai raportat pentru anul 2020 şi o donaţie de 5500 de euro din partea Elenei Zaporojan, mama sa. În anul 2021, donaţiile pentru Iancu Zaporojan au crescut la 344.000 de lei.

  Cu toate acestea, procurorul de Nisporeni este împovărat de datorii. Acesta a beneficiat, în 2020, de un credit 200.000, oferit de Moldova Agroindbank cu rata dobânzii de doar 2 la sută. Creditul a fost eliberat pe un termen de 36 de luni.

  În 2021, Iancu Zaporojan a scăpat de alte două datorii, de 140.000 de lei, contractată în 2016, şi de 34.000 euro, împrumutaţi în 2019.

  Eugenia Zubco şi-a început cariera în Procuratura Chişinău în decembrie 2015, după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei.

  Procurora susţine că anul trecut î-a fost oferit în folosinţă gratuită un apartament cu suprafaţa de 60 de metri pătraţi.

  În 2019, Eugenia Zubco şi-a procurat un automibil Toyita Auris, pentru care a achitat 8000 de euro. În acelaşi an o persoană a sesizat Autoritatea Naţională de Integritate că maşina procurori nu se regăseşte în Declaraţia de avere şi interese personale. În decembrie 2021, inspectorii de integritate au constatat că Eugenia Zubco nu a încălcat regimul juridic de depunere a declaraţiilor, deoarece maşina fusese cumpărată după încheierea perioadei de raportare pentru anul 2018, iar perioada de raportare pentru 2019 încă nu se încheiase.

  Ion Teţcu este procuror în Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

  Ion Teţcu a figurat în mai multe investigaţii jurnalistice despre procurorii beneficiari de donaţii.

  În 2018, Ziarul de Gardă scria că procurorul Teţcu a primit o donaţie de 3,5 mii de euro. Portalul Anticorupţie.md l-a menţionat anul trecut pe Ion Tețcu că în 2020 a beneficiat de donații în mărime de 1.450 de euro.

  Anul trecut, donaţiile pentru Teţcu au fost mai modeste – 3500 de lei şi 200 de euro.

  Procurorul declară că nu deţine în proprietate bunuri imobile sau mobile. În schimb, omul legii susţine că atât apartamentul de 50,7 metri pătraţi, cât şi automobilul Mercedes i-au fost oferite să le folosească gratuit.
  Sursa: anticoruptie.md

• DOC // Detaliul „picant” omis din CV de către un pretendent la funcția de PROCUROR GENERAL. Acesta RISCA dosar penal, dar s-a ales doar cu pierderea funcției în urma unei decizii a Colegiului Disciplinar al PG

  Procurorul Vsevolod Ivanov, pretendent la funcția de procuror general al R. Moldova, și-a trecut în CV-ul prezentat comisiei de concurs faptul că a ocupat între anii 2013 – 2014 funcția de procuror adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, însă nu și motivul pentru care a părăsit această funcție.
  
  În 2014, actualul candidat la funcția de procuror general risca un dosar penal pentru trafic de influență și corupere pasivă în proporții deosebit de mari, însă a plătit doar cu funcția de adjunct al procurorului-șef de la Procuratura Anticorupție.

  Citiţi mai departe

  Procurorul Vsevolod Ivanov, pretendent la funcția de procuror general al R. Moldova, și-a trecut în CV-ul prezentat comisiei de concurs faptul că a ocupat între anii 2013 – 2014 funcția de procuror adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, însă nu și motivul pentru care a părăsit această funcție.
  
  În 2014, actualul candidat la funcția de procuror general risca un dosar penal pentru trafic de influență și corupere pasivă în proporții deosebit de mari, însă a plătit doar cu funcția de adjunct al procurorului-șef de la Procuratura Anticorupție.

  Potrivit anticoruptie.md, Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA. În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare.

  În octombrie 2013, Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Vamal a pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov.

  Un cetățean s-a plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu a înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu a examinat înregistrările convorbirilor telefonice.

  Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.
  
  Procurorii dețineau înregistrări ale convorbirilor telefonice prin care Ivanov ducea tratative de obținere a banilor, însă acestea nu au fost admise ca probă la dosar, deoarece au fost obţinute în afara urmăririi penale şi fără autorizarea judecătorului de instrucţie. La 21 decembrie 2013, procurorii au emis o ordonanţă de refuz în pornirea urmăririi penale inițiate în cazul lui Ivanov pentru că nu ar fi existat faptul infracţiunii.

  Deși a scăpat de dosar penal, Ivanov a fost sancționat de Colegiul Disciplinar. Acesta a primit o mustrare, pentru că „nu şi-a îndeplinit corespunzător obligaţiile de serviciu şi a încălcat Codul de etică al procurorului”. Ivanov a contestat decizia Colegiului Disciplinar, însă, după examinarea dosarului, decizia a rămas neschimbată. La 15 mai 2014, Consiliul Superior al Procurorilor i-a cerut procurorului general ca Vsevolod Ivanov să nu mai dețină interimatul funcţiei de adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie. Solicitarea a fost acceptată de procurorul general de atunci, Corneliu Gurin.

  Numele procurorului Anticorupţie Vsevolod Ivanov a apărut anterior într-o investigație realizată de Jurnal TV. Acesta era criticat pentru faptul că și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.
  Sursa: ziarulnational.md

   

• Detalii din CV-urile celor 16 pretendenţi la funcţia de procuror general

  Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

  Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

  Citiţi mai departe

  Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

  Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

  PROCURORI

  Maxim Gropa activează în organele procuraturii din 2002, când a fost numit ajutor interimar al procurorului în Procuratura Judeţului Lăpușna. Din 2016, este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În două rânduri, i s-a acordat titlul de „cel mai bun în profesie”, iar în 2015, înainte de termen, s-a ales cu grad de clasificare. Este finul de cununie al adjunctului procurorului general, Mircea Roșioru.

  Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Direcţiei urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale (PG). Anterior, a fost procuror șef al Secţiei tehnologii informaţionale și investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii. Activează ca procuror din 2005.

  Eduard Bulat este adjunct al procurorului general, numit în funcţie de către Dumitru Robu, actualul procuror general interimar. Bulat activează în organele procuraturii din 1994. Și-a început cariera la Criuleni, iar în 1997 a fost transferat la Chișinău. A activat la Procuratura Chișinău, Procuratura Anticorupţie (PA), iar din 2008 și până în 2017 a fost șeful Secţiei prevenire şi combatere trafic de persoane a PG. După reforma instituţiei, în 2017, prin concurs, Bulat a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor.

  Ruslan Popov activează în organele Procuraturii din 1997, când şi-a început activitatea de anchetator la Procuratura Leova. În 2009, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a PG, ulterior devenind şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al PA. A fost procuror șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău până în august 2018, când a fost numit în funcţia de şef al Secţiei analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcţiei politici, reforme și protecţia intereselor societăţii a PG.

  Vsevolod Ivanov activează în organele procuraturii din 1995, când a fost numit ajutor interimar al procurorului r. Strășeni. Anterior, a activat în cadrul PA, fiind în 2003-2011, șeful Serviciului investigaţii anticorupţie, iar în 2013-2014, exercitând funcţia de adjunct interimar al procurorului PA. Din 2016 până în prezent, Ivanov este procuror în cadrul Procuraturii Chișinău, oficiul Râșcani.

  Vladimir Adam este șeful secţiei unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată, funcţie deţinută din 2016. Activează în organele procuraturii din 1990, când a fost numit stagiar la Procuratura Transport. Ulterior, a fost promovat, iar în anii 2005-2008 a deţinut funcţia de adjunct al șefului Procuraturii Chișinău. În 2010-2016, a fost șeful Secţiei judiciar-penale din cadrul PG.

  Alexandru Raţă este fost procuror. Și-a dat demisia din funcţie recent, la mijloc de mai 2019. În ultimii ani, a fost procuror șef al Procuraturii Strășeni, de unde ar fi fost somat să plece de către conducerea PG. Raţa și-a început activitatea în organele Procuraturii la 22 decembrie 1997 în funcţia de ajutor al procurorului r. Camenca.

  Avocaţi și reprezentanţi ai societăţii civile

  Ștefan Gligor este director de programe în cadrul Centrului de Politici și Reforme. Din 2011, deţine licenţă de avocat și activează în cadrul Biroului Asociat de avocaţi, „Gligor și Partenerii”. A activat în sistemul public în anii 2004-2006. Iniţial a fost consultant superior în Departamentul Informaţii și Analiză la Ministerul Reintegrării, iar ulterior, referent superior în Serviciul de Informaţii, Analiză și Prognoze din cadrul Aparatului Parlamentului R. Moldova. Mama acestuia, Elena Gligor, a fost judecătoare, inclusiv la Curtea de Apel (CA) Chișinău, iar ulterior, inspector judecător principal în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În prezent, din aprilie 2016, deţine licenţă de avocat. Și Vasile Gligor, tatăl său, fost procuror, deţine licenţă de avocat din 2010.

  Vladislav Gribincea este avocat și președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova din anul 2010. Anterior, a activat în cadrul Asociaţiei „Juriști pentru Drepturile Omului”. A fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie în anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Gribincea a condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea Procuraturii R. Moldova, lege intrată în vigoare în 2016.

  Serghei Perju este avocat din 2005. Deși este născut în R. Moldova, studiile liceale și cele universitare le-a făcut în România, unde a și început să profeseze avocatura. În 2005-2006, a activat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Perju Serghei”. Ulterior, din 2006 până în prezent, activează în cadrul Societăţii Civile de Avocaţi „Perju, Rotaru și Asociaţii”. În decembrie 2017, a fost admis în profesia de avocat pe teritoriul R. Moldova de către Comisia de Licenţiere a Profesiei de Avocat.

  Gheorghe Malic este avocat din 2002. Activează în cadrul Biroului de Avocaţi „Pro Dreptate”. Este fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei (IGP). Și-a început activitatea în organele procuraturii în 1993, în calitate de adjunct al procurorului sectorului Botanica. În anii 2009-2015, a condus Direcţia Urmărire Penală a IGP.

  Anatolie Istrate deţine licenţa de avocat din 2009, iar în ultimii ani a fost apărător în mai multe dosare de rezonanţă: Gheorghe Petic sau Renato Usatîi. Anterior, în 2003-2008, a fost judecător la Judecătoria Hâncești, iar în 1991-2003, a activat în organele procuraturii, deţinând inclusiv funcţia de procuror adjunct al Procuraturii Hâncești și cea de prim procuror al Procuraturii Lăpușna.

  Ruslan Cașu este avocat, cu licenţă obţinută în februarie 2018. Este fost procuror, activând în organele procuraturii în anii 2007-2017. A activat iniţial la Procuratura Hâncești, iar peste un an a fost transferat la Procuratura sectorului Ciocana. Între timp, a exercitat și funcţia de procuror în Procuratura de nivelul CA Chişinău și în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. În 2016, a candidat la funcţia de procuror general, dar nu a învins, astfel că, în decembrie 2017, a demisionat din sistem.

  Alexandr Stoianoglo este avocat, fost procuror și fost deputat. A activat în organele procuraturii în anii 1992-2007. A fost vice-procuror al or. Chişinău, procuror al UTA Găgăuzia, iar în 2001-2007, a fost adjunct al procurorului general. În 2007-2009, Stoianoglo a profesat avocatura. Ulterior, din 2009 până în 2014, a fost deputat pe listele PDM, inclusiv vicepreședinte al Parlamentului în anii 2009-2010. În 2015, a părăsit PDM pentru a candida, independent, la funcţia de bașcan al UTA Găgăuzia, dar nu a reușit să ajungă în turul 2.

  Un angajat al CNA

  Oleg Crâșmaru este ofiţer superior de urmărire penală pe cazuri excepţionale în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) din anul 2017. A mai lucrat la CNA în anii 2008-2016. În perioada 2016-2017, a activat la Serviciul Vamal, fiind șef al Direcţiei Urmărire Penală și șef al Secţiei cauze speciale. Timp de șase luni, pe parcursul anului 2016, a fost procuror în Procuratura Basarabeasca.

  Un judecător

  Tudor Andronic este judecător la Judecătoria Strășeni din 2014. Anterior, în anii 2003-2014, a activat în calitate de avocat în cabinetul avocatului „Tudor Andronic”. În anii 1998-2003, a fost judecător la Ungheni. În 1996, timp de câteva luni, Andronic a fost ajutor interimar al procurorului Procuraturii sect. Centru, mun. Chișinău.

  Concursul pentru funcţia de procuror general vs opinia Comisiei de la Veneţia

  Concursul pentru funcţia de procuror general se desfășoară în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale (CC), fostul deputat socialist, Vladimir Ţurcan, legată de modificările Legii cu privire la procuratură. Solicitarea de a emite o opinie amicus curiae a fost remisă de CC către Comisia de la Veneţia la 7 octombrie 2019. O sesizare la subiect a fost depusă la CC de deputaţii PDM. Comisia de la Veneţia urmează să se expună la subiect pe 19 decembrie.

  Întrebat dacă opinia Comisiei de la Veneţia, respectiv hotărârea ulterioară a CC la subiectul modificării Legii cu privire la procuratură nu vor influenţa concursul privind funcţia de procuror general, Ţurcan a evitat să ofere un răspuns clar. „O să ajungem în decembrie și vom vedea cum va fi. Noi am solicitat o opinie, așa cum facem permanent când e vorba de bunele practicil internaţionale. Ne-am referit la legea care a fost aprobată, iar în ea sunt mai multe chestiuni. Vedeţi sesizarea care a parvenit la CC. Ce se va întâmpla dacă reprezentanţii Comisiei de la Veneţia se vor expune negativ? Eu n-am nicio rudenie cu Baba Vanga”, a precizat Ţurcan.

  Cine sunt membrii comisiei

  Potrivit deciziei Comisiei de concurs, anunţată de Ministerul Justiţiei, „lupta” pentru preselecţia candidaţilor la funcţia de procuror general include 2 etape: testarea psihologică și interviul. Testarea psihologică a avut loc la 25 octombrie, la ora 16:00. Candidaţii admiși la interviu vor fi audiaţi pe parcursul zilelor de 28 și 29 octombrie curent.

  Comisia de concurs este formată din Olesea Stamate – ministra Justiţiei, Raisa Botezatu – fostă judecătoare, James Hamilton – expert internaţional în domeniul procuraturii, Sergiu Băieșu – doctor în drept, profesor universitar, USM, Igor Boţan – director executiv al Asociaţiei Obștești „Asociaţia pentru Democraţie Participativă”, Dumitru Postovan – expert naţional desemnat de președintele Parlamentului și Tatiana Buianina – psihologă (fără drept de vot). Aceasta va selecta câteva candidaturi pe care le va propune Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cel care urmează să desemneze noul procuror general. Candidatura persoanei desemnate de CSP trebuie să fie aprobată și de șeful statului, Igor Dodon.
  Sursa: zdg.md

• Cine sunt și ce averi declară candidații la funcția de procuror general

  Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

  Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

  Citiţi mai departe

  Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

  Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

  Numele lui Anatolie Istrate figurează într-o anchetă RISE Moldova ce ține de un caz de traficare a minorilor cu dizabilități din Germania în Republica Moldova.

  Ilie Rotaru este avocat, are gradul științific de doctor în drept. Anterior a candidat pentru mai multe funcții publice, inclusiv de cea de președinte al Republicii Moldova. Avocatul Ilie Rotaru a fost condamnat la nouă ani cu executare pentru escrocherie și anunțat în urmărire generală de către forțele de ordine din Republica Moldova. O perioadă el s-a aflat în România, de unde a revenit după plecarea de la guvernare a Partidului Democrat, în iunie 2019. Rotaru pledează nevinovat și susține că dosarul i-a fost fabricat la comanda lui Vladimir Plahotniuc pentru că ar fi insistat să își recupereze acțiunile pe care le-a deținut la Centrul comercial Gemenii, acțiuni care i-ar fi fost preluate printr-un atac raider de căre președintele ucrainean Poroșenko.

  Ilie Rotaru a declarat că a deținut o cotă de 7 la sută din acțunile Gemenii și a deținut o perioadă funcția de administrator al acestei societăți pe acțiuni. După aceasta, el ar fi fost revocat și deposedat de acțiuni. Rotaru a mai declarat că a pierdut în instanțețe moldovenești toate dosarele ce țin de reabilitarea acțiunilor de la Gemenii și s-a adresat la CEDO. „Deși a acceptat să îmi examineze plângerile, instanța de la Strasbourg evită să se pronunțe de ani buni pe marginea acestui caz. Am adresat o plângere și președintelui Curții, mi s-a promis că vor lua o decizie, dar se bate pasul pe loc”, a declarat avocatul.

  Ilie Rotaru a fost condamnat, la 26 iunie 2017, de către Judecătoria Chișinău împreună cu alți trei presupuși complici. Avocatul a fost găsit vinovat că l-a deposedat pe un businessman din Belgia de un imobil cu suprafața de 360 de metri pătrați și un teren aferent amplasat în Bălți, evaluat la 40.000 de euro. Potrivit sentinței, în anul 2009, cetățeanul belgian s-a adresat avocatului Rotaru pentru servicii juridice, iar apărătorul i-ar fi cerut să semneze hârtii în alb.

  Astfel, avocatul a făcut angajări fictive la întreprinderea belgianului. Ulterior, Rotaru l-a acționat în judecată pe investitorul străin, invocând datorii salariale de peste 12.000 de euro și a obținut câștig de cauză. Instanța a acceptat o tranzacție de conciliere în urma căreia cetățeanul belgian a cedat imobilul din Bălți în contul datoriei.

  Rotaru ne-a comunicat că a atacat sentința în instanța ierarhic superioară, însă Curtea de Apel Chișinău ar tergiversa examinarea dosarului. Avocatul a mai comunicat că organele de drept din Republica Moldova i-ar fi intentat mai multe dosare penale la comanda lui Petro Poroșenko, Vladimir Voronin și Vladimir Plahotniuc. După sentința pronunțată în acest caz, Rotaru a fost anunțat în urmărire generală, în primăvara anului 2017.

  Alexandru Stoianoglo este jurist și politician găgăuz, care a deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în 2009–2010 și 2010–2014, în cadrul fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM). A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (2009–2010), iar în al doilea mandat de deputat a fost președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică. În anii 2007–2009, a activat ca avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și a fost membru al Uniunii avocaților din Moldova. În anii 2011–2014, a fost șeful Grupului de prietenie dintre Parlamentul Republicii Moldova și Duma de Stat a Federației Ruse.

  În perioada 1992–1995, a fost stagiar, ajutor de procuror, procuror de sector, procuror șef de sector, procuror al Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. În 1995–2001, a fost procuror al UTA Găgăuzia, iar în perioada 2001–2007, a fost adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova.

  La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Stoianoglo nu a fost inclus pe listele PDM. În ianuarie 2015, a părăsit Partidul Democrat pentru a candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. Stoianoglo a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia de două ori, în 2006 și în 2015, dar de fiecare dată a pierdut din primul tur.

  Maxim Gropa este procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

  Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

  În 2013, Maxim Gropa a intentat un alt dosar penal pe numele lui Moscalciuc și a membrilor grupării sale, pentru șantaj și maltratarea deținuților. Dosarul se află de mai bine de trei ani în instanța de fond. Martorii, majoritatea deținuți, refuză să facă declarații în instanță pe motiv că procurorii nu le-au garantat protecție.

  Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 27,7 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei. 

  Veaceslav Soltan este procuror. În toamna anului 2010, a fost numit procuror șef al Secției tehnologii informaționale și investigații ale infracțiunilor în domeniul informaticii al Procuraturii Generale. Ulterior, după reformarea Procuraturii, prin Ordinul procurorului general a fost numit în funcția de procuror, șef-interimar al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice în cadrul Procuraturii Generale. Un an mai târziu, în iulie 2017, a fost numit șef al secției respective pentru un mandat de cinci ani.

  Conform Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor din 28 aprilie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Veaceslav Soltan, media punctajului total oferit constituie 88,1, fiindu-i atribuit calificativul „Foarte bine”. Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, care l-a evaluat, în iulie 2017, i-a atribuit un punctaj final de 144,6.

  Potrivit declarației de avere pentru 2018, Soltan a avut venituri de 453 de mii de lei din salarii și indemnizații, diurne în mărime de 3.735 de euro și alte 10 mii de lei din vânzarea unui automobil. Procurorul are în proprietate un teren de nouă ari care i-a fost donat, un apartament de 70,6 metri pătrați, cumpărat în 2012, cu 340 de mii de lei, precum și un automobil de marcă Toyota, achiziționat în 2018, cu 100 de mii de lei.

  Eduard Bulat este adjunctul procurorului general. Anterior a deținut funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Activează în organele procuraturii, din 1994.

  Numele lui Bulat apare într-un articol publicat pe portalul Moldova Curată, în care se menționează că procurorul investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din Capitală, în care au primit locuințe, la jumătate de preţ, mai mulţi procurori. Bulat a indicat, în declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, că a plătit, începând cu 2011, sute de mii de lei companiei care construia un bloc de apartamente. Astfel, în iunie 2011, a plătit 155.288 de lei, în decembrie 2011 – 109.542, în iunie 2012 – 140.980 şi în noiembrie 2014 – 351.588. El a făcut aceste plăți în condițiile în care a trecut în declarație un salariu anual de 130.519 de lei pentru 2014. El a explicat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat, fără dobândă, sora sa, aflată peste hotare.

  Eduard Bulat a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

  În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Bulat indică un salariu mediu lunar de peste 30 de mii de lei. El a trecut pe hârtie două apartamente și un garaj, chiar dacă afirmă că nu deține vreo mașină. Totuși, din 2012, conduce un Volvo XC90, fabricat în 2009, în baza unor acte de posesie.

  Ruslan Cașu este procuror din 2004, după ce a absolvit facultatea de drept a Universităţii de Studii Umanistice din Moldova. După ce şi-a obţinut diploma de licenţă, Ruslan Caşu a activat la Procuratura din raionul Hânceşti, apoi a fost transferat la Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău. De asemenea, acesta a activat în mai multe secţii în cadrul Procuraturii Generale: Secţia control al urmăririi penale, Secţia judiciar-penală, Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. Ulterior, Caşu a ajuns procuror în Procuratura sectorului Ciocana din Chişinău. În 2011, Ruslan Caşu a fost învinuit de îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la reprezentarea învinuirii pe o cauză penală, după ce nu a atacat o hotărâre a Curţii de Apel Chişinău. Colegiul Disciplinar însă a ajuns la concluzia că acesta nu este vinovat. În 2012, pe numele lui Caşu a fost intentată o altă procedură disciplinară, pentru că, în iulie 2011, la ora 3 noaptea, în timp ce se afla într-un local a inițiat un conflict în urma căruia a fost nevoie de intervenția poliției. Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor l-a sancţionat pe Ruslan Caşu cu „mustrare”.

  În 2015, Ruslan Cașu a fost, din nou, cercetat disciplinar, fiind, într-un final, declarat nevinovat după ce a audiat un medic în incinta unui spital, noaptea, în afara orelor de lucru, a scris ZdG.

  Ruslan Cașu a mai candidat pentru funcția de procuror general și în 2016. Jurnaliștii de la portalul Moldova Curată au scris că Ruslan Caşu a primit de la Primăria Capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.

  Ruslan Popov este șeful Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției  politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Cumătru cu Valeriu Gurbulea, fost procuror general în perioada guvernării comuniste, Ruslan Popov a condus, începând cu 2010, până în ianuarie 2013 Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. Ulterior, a fost șef interimar la Procuratura Anticorupție, suspendat pentru puțin timp din funcţia respectivă, după ce a fost demarat pe numele său un dosar penal pentru că nu a declarat, timp de aproape șapte ani, o casă de milioane din Mileştii Mici.

  O anchetă CIJM din mai 2015, realizată în comun cu ZdG, dezvăluie că CNI (actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) s-a autosesizat după ce presa a scris despre casa lui Popov, iar în septembrie 2013, printr-un act de constatare, membrii Comisiei au consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte şi incomplete”. Ulterior, colegii acestuia au iniţiat un dosar penal care, la scurt timp, a fost clasat, iar Ruslan Popov, promovat într-o nouă funcţie. Asta după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să candideze la funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie.

  În octombrie 2014, Popov a fost numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016 – şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie 2017, a fost timp de patru ani membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie 2017, a fost desemnat membru al Grupului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru 2017–2020.

  O altă anchetă CIJM din aprilie 2014 arată că Ruslan Popov a semnat, în 2006, un contract de investiţii pentru un apartament la preţ redus cu o suprafaţă de 112 metri pătrați. Asta în condiţiile în care avea deja o vilă cu două nivele la 13 km distanţă de Chişinău.

  În iulie curent, portalul Anticoruptie.md a scris că procurorul Popov a depus o cerere la CSM pentru a fi evaluat de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și de Colegiul pentru selecţie și cariera judecătorilor pentru a accede în funcția de magistrat.

  În declarația de avere pentru anul 2018, Ruslan Popov declară o casă de locuit cu suprafața de 211,8 metri pătrați, estimată la 111,7 mii de lei, și un apartament de 122,8 metri pătrați, estimat la 52,7 mii de euro. În 2017, omul legii a procurat două automobile noi de model Hyundai Santa Fe. Achiziția l-a costat 1 milion 245,8 mii de lei. În 2018, Ruslan Popov a mai cumpărat un automobil de model Toyota Corola, produs în 2006, care l-ar fi costat 10 mii de lei. În 2019, omul legii a devenit proprietarul a 14 terenuri agricole, care l-au costat 114 mii 835 de lei. Tot în 2019 , Ruslan Popov s-a pricopsit cu un milion 50 de mii de lei după ce a vândut apartamentul și două locuri de parcare de pe strada Melestiu, procurat la preț redus câțiva ani în urmă.

  Alexandru Rața a ajuns la șefia Procuraturii raionului Strășeni în anul 2010, când a concurat cu alte două persoane. În 2014, Comisia Națională de Integritate (CNI) a pornit o procedură de control pe numele procurorului de Strășeni, după ce s-a autosesizat în urma unei investigații a Ziarului de Gardă. Potrivit anchetei, procurorul nu ar fi indicat în declarația de avere, pentru anul 2012, o casă cu două nivele. În anchetă se mai arăta că soția procurorului conduce o mașină scumpă, BMW X5. Alexandru Rața a spus că vehiculul este în folosința soţiei sale, și nu în proprietate, și că familia sa nu deține niciun automobil. 

  La 22 mai 2014,CNI a constatat că Alexandru Rața a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietății și a trimis actul constatator Procuraturii Generale.CNI a descoperit că Alexandru Rața nu a declarat un teren, două construcții, două conturi bancare, împrumutul de la o bancă comercială și calitatea de fondator a soției sale la o societate comercială.

  În mai 2016, Alexandru Rața, a fost reales în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură.

  În martie 2019, Procuratura Generală i-au cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

  Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef-adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA. În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare. În septembrie 2013, Ivanov a fost cercetat disciplinar pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, precum şi încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Conform hotărârii Colegiului disciplinar, din 22 noiembrie 2013, însă, procedura disciplinară în privinţa procurorului a fost încheiată pe motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare. Ulterior, pentru comiterea mai multor abateri disciplinare la investigarea unei cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupţie, Vsevolod Ivanov a fost pedepsit disciplinar cu „mustrare”, la 14 februarie 2014. Urmare a sancțiunii disciplinare aplicate, procurorul Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție.

  Presa a scris, în acest context, că în octombrie 2013, oamenii legii au pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov. Un cetățean s-ar fi plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu ar fi înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu ar fi examinat înregistrările convorbirilor telefonice. Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.

  Numele lui Ivanov a apărut anterior și într-o investigație realizată de Jurnal TV, care dezvăluia că procurorul și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.

  În declarația de avere pentru 2018, Ivanov a trecut venituri de 238 de mii de lei din salariu, trei terenuri agricole, patru apartamente, evaluate total la puțin peste un milion de lei și un automobil de model Honda CR V, cumpărat în 2016, cu nouă mii de euro.

  Serghei Perju este avocat. Și-a obținut licența de apărător, la 15 ianuarie 2018. Alte date despre acest candidat nu sunt disponibile.

  Tudor Andronic este judecător. În perioada octombrie 1995 - aprilie 1996, a fost grefier la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Ulterior, timp de un an și jumătate, a fost stagiar în cadrul acestei instanțe. În iunie 1998, a fost numit judecător la Judecătoria Ungheni, funcție pe care a deținut-o până în iulie 2003. În perioada 2008-2014, a fost avocat. S-a întors în magistratură în martie 2014, când a fost numit judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă. 

  Prin Hotărârea din 3 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul „Bine”, Andronic acumulând un total de 84 de puncte.

  În declarația de avere pentru 2018, Tudor Andronic a trecut venituri din salariu egale cu 195 de mii de lei. Judecătorul are în proprietate cinci terenuri agricole, cu suprafața totală de 2,7 hectare, dar nu deține nicio locuință și niciun automobil.

  Ion Vicol este fost procuror. Potrivit unei anchete a ziarului Timpul, din martie 2010, Vicol a fost singurul procuror care în aprilie 2009, a refuzat să execute ordinul lui Vasile Pascari, fostul prim-viceprocuror general, de a înregistra reţinerea protestatarilor şi de a solicita judecătorilor să-i condamne în comisariate. Ulterior, Vicol a fost „rugat” să-și prezinte demisia.

  Artur Lupașco este procuror. În octombrie 2010, a fost numit acuzator în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău. În septembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.
  Conform declarației de avere pentru 2018, procurorul a încasat anul trecut venituri în mărime de 324 de mii de lei. El are în proprietate un apartament de 120 de metri pătrați, cumpărat în 2015, evaluat la 777 de mii de lei, și o casă de locuit de 100 de metri pătrați, obținută prin moștenire. Din 2012, Lupașco are în posesie un Mercedes, evaluat la doar 5.000 de lei (!).

  Vladimir Adam este procuror. În iulie 2013, a fost numit în funcția de procuror, Șef al Secției judiciar penale din cadrul Procuraturii Generale. La 1 august 2016 a fost desemnat în funcția de procuror-șef al Secției unificare a practicii din domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Procuraturii Generale. 

  Pentru activitate îndelungată în organele procuraturii, contribuţie la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept şi înalt profesionalism, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 29 ianuarie 2015, i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”. 

  Potrivit Hotărârii din 7 decembrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vladimir Adam, care a obţinut punctajul final de 144,5. 

  În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Vladimir Adam a indicat venituri de 465 de mii de lei și compensații pentru investigații și tratament în mărime de 44 de mii. Procurorul a mai raportat un teren intravilan de 11 ari, evaluat la 593 de mii de lei, o casă de locuit de 113,7 metri pătrați, cumpărată în 2000, cu 593 de mii de lei și două apartamente, de 50,9 metri pătrați, evaluat la 310 mii de lei, respectiv cu suprafața de 86,4 metri pătrați, cumpărat în 2016, cu 518 mii de lei. Adam conduce un Mercedes în valoare de 180 de mii de lei.

  Gheorghe Malic este fost procuror, anterior a lucrat în Ministerul de Interne, iar la moment activează în avocatură. A deținut funcția de șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. În trecut, acesta a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Procuraturii Generale a Republicii Moldova. Ulterior, a fost avocat în cadrul Biroului asociat de avocaţi „Pro-Dreptate” din Chişinău, iar în perioada 2009 – 2013 a ocupat fotoliul de şef al Departamentului urmărire penală al MAI. Dintre dosarele de rezonanță la care participă ca apărător pot fi remarcate dosarele penale în care sunt învinuiți fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, și fostul deputat democrat, Iurie Bolboceanu.

  Vladislav Gribincea este preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, din anul 2010. El activează în sectorul non-guvernamental, din anul 2002. Experienţa lui ţine, în principal, de reformarea justiţiei şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Candidatul a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. A condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii din Republica Moldova. El a mai participat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.

  Vladislav Gribincea este avocat, iar începând cu anul 2002, reprezintă reclamanţii în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În anul 2005, el a absolvit Programul Chevening la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

  „Am fost acuzat că doar dau sfaturi. Vreau să confirm că legile promovate sunt bune și pot da rezultate dacă sunt aplicate pe bune”, a comentat Gribincea decizia de a candida pentru funcția de procuror general.

  Ștefan Gligor este licențiat în drept internațional public la ULIM, a făcut Studii Europene Interdisciplinare la Colegiul Europei din Polonia. Deține licență de avocat. Din ianuarie 2017, este director de programe în cadrul CPR Moldova. Este activist civic și expert în politici publice. Într-un interviu oferit pentru postul de televiziune TV8, Ștefan Gligor a declarat că un procuror general nu va putea face nimic dacă nu va avea suportul legislativ al Parlamentului și fără susținerea unor ministere.

  Oleg Crîșmaru este procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. Pe portalul declarațiilor de avere al ANI lipsesc declarațiile de avere și interese personale ale procurorului.

  Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți. Anterior a fost numit în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, de unde a fost suspendat, între 2013 și 2015, în legătură cu urmarea cursului de formare profesională în cadrul Universităţii Brandeis, S.U.A. La 2 aprilie 2015, este reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți. La 21 noiembrie 2017, a fost reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți.

  Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2018, procurorul a încasat venituri de 222 de mii de lei. El a trecut pe hârtie patru terenuri agricole cu suprafața totală de 4,7 hectare și patru loturi intravilane, cu suprafața totală de un ar. Procurorul are în proprietate un apartament de 58,6 metri pătrați și un garaj, unde adăpostește o Honda CRV, cumpărată anul trecut cu 5.500 de euro. În depozitele bancare, Bodareu păstrează 142 de mii de lei și 7.500 de dolari.
  Sursa: anticoruptie.md

• Șef de la Procuratura Anticorupție, DEMIS. A scăpat ieftin!

  Procurorul Vsevolod Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție după ce a fost sancționat disciplinar cu mustrare. Acesta a scăpat ușor, deoarece risca și dosar penal pentru trafic de influență și corupere pasivă în proporții deosebit de mari.

  În octombrie 2013, Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Vamal a pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov.

  Un cetățean s-a plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu a înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu a examinat înregistrările convorbirilor telefonice.

  Citiţi mai departe

  Procurorul Vsevolod Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție după ce a fost sancționat disciplinar cu mustrare. Acesta a scăpat ușor, deoarece risca și dosar penal pentru trafic de influență și corupere pasivă în proporții deosebit de mari.

  În octombrie 2013, Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Vamal a pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov.

  Un cetățean s-a plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu a înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu a examinat înregistrările convorbirilor telefonice.

  Ulterior, Ivanov a încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său. Procurorii dețin înregistrări ale convorbirilor telefonice prin care Ivanov ducea tratative de obținere a banilor, însă acestea nu au fost admise ca probă la dosar, deoarece au fost obţinute în afara urmăririi penale şi fără autorizarea judecătorului de instrucţie. La 21 decembrie 2013, procurorii au emis o ordonanţă de refuz în pornirea urmăririi penale inițiate în cazul lui Ivanov pentru că nu ar exista faptul infracţiunii.

  Deși a scăpat de dosar penal, Ivanov a fost sancționat de Colegiul Disciplinar al Procuraturii Generale. Acesta a primit o mustrare, pentru că „nu şi-a îndeplinit corespunzător obligaţiile de serviciu şi a încălcat Codul de etică al procurorului”. Ivanov a avut tupeul să conteste decizia Colegiului Disciplinar, însă, după examinarea dosarului, decizia a rămas neschimbată. La 15 aprilie curent, Consiliul Superior al Procurorilor i-a cerut procurorului general ca Vsevolod Ivanov să nu mai dețină interimatul funcţiei de adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie. Solicitarea a fost acceptată de Corneliu Gurin.

  Numele procurorului Anticorupţie Vsevolod Ivanov a apărut anterior într-o investigație realizată de Jurnal TV. Acesta era criticat pentru faptul că și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.
  sursa: ziarulnațional.md

LASĂ UN COMENTARIU