Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Nadulișneac Tatiana
Căutare avansată
sursa: imagini video prime.md

Furtuna Victor

Procuratura Anticorupție Chişinău

Date biografice

Prin Hotărârea nr. 1-35/2019 din 23 Aprilie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Victor Furtună în funcția vacantă de procuror în Procuratura Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 Decembrie 2016, numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1051-p din 01 noimebrie 2011, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 12-3d-255/11 din 01 noiembrie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Naţional al Justiţiei, Furtună Victor, pentru a fi numit în funcţia de procuror în Procuratura sect.Buiucani mun.Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare – jurist de rangul al III-lea.

Prin Hotărârea nr. 1-35/2019 din 23 Aprilie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Victor Furtună în funcția vacantă de procuror în Procuratura Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 Decembrie 2016, numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1051-p din 01 noimebrie 2011, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 12-3d-255/11 din 01 noiembrie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Naţional al Justiţiei, Furtună Victor, pentru a fi numit în funcţia de procuror în Procuratura sect.Buiucani mun.Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare – jurist de rangul al III-lea.

Prin Hotărârea nr. 1/122-2021 din 05 octombrie 2021Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Victor Furtuna, procuror în Procuratura Anticorupție, pentru examinarea aspectelor invocate în adresarea domnului Lilian Carp, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte al Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică, vizând pretinse acțiuni ilegale comise de domnul Alexandr Stoianoglo, Procuror General al Republicii Moldova.

Potrivit Hotărârii nr. 1-30/2019 din 11 Aprilie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, spre evaluare conform criteriilor stabilite corespunzător funcției la care candidează, cererea și dosarul de participare al procurorului Victor Furtună – pentru ocuparea funcției de procuror în Procuratura Anticorupție.

Conform Hotărârii nr. 437 din 12 noiembrie 2013, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chişinău, Furtuna Victor, calificativul ATESTAT. Prin Hotărârea nr. 12-305/13 din 12 decembrie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 437 din 12 noiembrie 2013.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 12-123/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurilor de încurajare în privința procurorului Furtună Victor, procuror în Procuratura mun.Chișinău, Oficiul Buiucani, cu Oferirea unui cadou simbolic.

Prin Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Furtuna Victor, procuror în Procuratura sect.Buiucani, cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria III.

Prin Hotărârea nr. 1/122-2021 din 05 octombrie 2021Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Victor Furtuna, procuror în Procuratura Anticorupție, pentru examinarea aspectelor invocate în adresarea domnului Lilian Carp, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte al Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică, vizând pretinse acțiuni ilegale comise de domnul Alexandr Stoianoglo, Procuror General al Republicii Moldova.

Potrivit Hotărârii nr. 1-30/2019 din 11 Aprilie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, spre evaluare conform criteriilor stabilite corespunzător funcției la care candidează, cererea și dosarul de participare al procurorului Victor Furtună – pentru ocuparea funcției de procuror în Procuratura Anticorupție.

Conform Hotărârii nr. 437 din 12 noiembrie 2013, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chişinău, Furtuna Victor, calificativul ATESTAT. Prin Hotărârea nr. 12-305/13 din 12 decembrie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului de calificare nr. 437 din 12 noiembrie 2013.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 12-123/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurilor de încurajare în privința procurorului Furtună Victor, procuror în Procuratura mun.Chișinău, Oficiul Buiucani, cu Oferirea unui cadou simbolic.

Prin Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Furtuna Victor, procuror în Procuratura sect.Buiucani, cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria III.

Știri
  • Năvala procurorilor peste avocatură: Candidaţii-,,surpriză”din lista celor care vor să ajungă apărători

    Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor urmează să decidă, marţi, în 69 de de dosare depuse pentru a obţine licenţă de apărător. 49 din ei sunt foşti şi actuali procurori, iar opt au făcut parte din magistratură. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale, majoritatea din ele fiind pornite pentru infracţiuni de corupţie.

    Cei 69 de pretendenţi la licenţa de avocat încearcă să beneficieze de o prevedere din Legea cu privire la Avocatură, votată de fostul Parlament la 14 iunie 2021, care permite accederea în breasla apărătorilor, fără examene, a celor care au absolvit Institutul Naţional al Justiţiei, instituţie obligatorie pentru toţi procurorii şi judecătorii, şi care au lucrat cel puţin 6 ani în sistem. Planurile le-ar putea fi date peste cap de modificările la Legea cu privire la Avocatură, votate în două lecturi de actualul Parlament în ziua de 21 ianuarie, care îi va pune pe picior egal pe toţi doritorii de a îmbrăca roba de avocat, indiferent dacă sunt judecători sau procurori, şi să susţină examene. Până la intra în vigoare, însă mai este nevoie ca legea să fie promulgată de şefa statului, apoi publicată în Monitorul Oficial. Astfel, o bună parte din cei 69 de candidaţi au şanse reale să se aleagă pe ultima sută de metri cu licenţele râvnite.

    Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor urmează să decidă, marţi, în 69 de de dosare depuse pentru a obţine licenţă de apărător. 49 din ei sunt foşti şi actuali procurori, iar opt au făcut parte din magistratură. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale, majoritatea din ele fiind pornite pentru infracţiuni de corupţie.

    Cei 69 de pretendenţi la licenţa de avocat încearcă să beneficieze de o prevedere din Legea cu privire la Avocatură, votată de fostul Parlament la 14 iunie 2021, care permite accederea în breasla apărătorilor, fără examene, a celor care au absolvit Institutul Naţional al Justiţiei, instituţie obligatorie pentru toţi procurorii şi judecătorii, şi care au lucrat cel puţin 6 ani în sistem. Planurile le-ar putea fi date peste cap de modificările la Legea cu privire la Avocatură, votate în două lecturi de actualul Parlament în ziua de 21 ianuarie, care îi va pune pe picior egal pe toţi doritorii de a îmbrăca roba de avocat, indiferent dacă sunt judecători sau procurori, şi să susţină examene. Până la intra în vigoare, însă mai este nevoie ca legea să fie promulgată de şefa statului, apoi publicată în Monitorul Oficial. Astfel, o bună parte din cei 69 de candidaţi au şanse reale să se aleagă pe ultima sută de metri cu licenţele râvnite.

    1. Mircea Roşioru este fost procuror general adjunct şi a depus cerere de demisie atât din funcţie, cât şi din sistem, în octombrie 2021, la scurt timp după reţinerea lui Alexandr Stoianoglo.

    Mircea Roşioru şi-a început cariera în Procuratură în 2001. În martie 2017, ex-procurorul general, Eduard Harunjen, l-a avansat pe Roşioru în funcţia de procuror general adjunct, iar în decembrie 2019, Alexandr Stoianoglo l-a menţinut în funcţie. Mircea Roşioru a declarat pentru Anticorupţie.md că părăseşte sistemul pentru a se face o schimbare. „Probabil că trebuie să se facă o schimbare şi nu vreau să încurc. Plec ca să poată face schimbarea”, ne-a declarat omul legii.

    Mircea Roşioru a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 317.063 lei, iar alte 8716 lei le-a obţinut din activitatea didactică. În cei 20 de ani de carieră, procurorul Roşioru s-a ales cu două apartamente, de 59,5 metri pătraţi în 2009, şi de 121,3 metri pătraţi, în 2018. Potrivit lui Roşioru, primul apartament i-a fost oferit de tatăl său în posesie gratuită. Cel de al doilea imobil l-a costat pe omul legii 826.245 lei. Roşioru mai deţine în proprietate un teren pentru construcţii cu suprafaţa de 6 ari şi un garaj estimat la 88.267 lei. Roşioru a mai declarat şi un automobil de model Opel Astra, fabricat în 2005 şi cumpărat în 2011 cu 61.000 lei.

    Mircea Roşioru figurează în dosarul Stoianoglo pentru complicitate în eliberarea din închisoare a afaceristului Veaceslav Platon.

    2. Ion Caracuian, despre care se spune că este cumătru cu procurorul general adjunct, Ruslan Popov, învinuit într-un dosar pentru îmbogăţire ilicită, a demisionat în luna octombrie, la puţin peste un an de la desemnare. Caracuian nu a indicat cauza pentru care pleacă din sistem, invocând motive personale.

    Ion Caracuian a fost numit şef interimar la PCCOCS în decembrie 2019, după preluarea conducerii Procuraturii Generale de către Alexandr Stoianoglo. La începutul lunii septembrie 2020, el a câştigat concursul pentru funcţia de şef al PCCOCS, fiind singurul participant. Până să ajungă şef la PCCOCS, Caracuian a fost şeful secţiei pentru combaterea torturii din cadrul Procuraturii Generale.

    Ion Caracuian, este bănuit de îmbogăţire ilicită. Surse din cadrul Procuraturii ne-au comunicat că fostul şef al PCCOCA este bănuit că în luna noiembrie a anului trecut a vândut cu 30.000 de euro un automobil de model Santa Fe, care i-ar fi aparţinut, însă era înregistrat pe o persoană terţă.

    Precizăm că la 13 noiembrie, Ion Caracuian a făcut modificări în Declaraţia de avere şi interese personale. Fostul şef a inclus un automobil de model Santa Fe, fabricat în 2019 şi evaluat la 630.000 de lei, care i-ar fi fost dat în posesie de către cetăţeanul Valeriu Afteni.

    3. Victor Plugaru, procurorul din Procuratura municipiului Chişinău care a gestionat dosarul expulzării profesorilor turci, în care a fost inculpat fostul directort al SIS, Vasile Botnari, a părăsit, toamna trecută, sistemul, după 13 ani de activitate.

    Victor Plugaru a fost cel care a clasat dosarul penal pornit în 2019 pentru a verifica dacă a fost legală perfectarea dublelor identități pentru fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc și omul de afaceri Vaja Jhashi.

    Victor Plugaru a raportat pentru anul trecut două apartamente, dintre care unul, cu suprafaţa de 66 metri pătraţi, a fost cumpărat în 2011. În 2017, omul legii şi-a cumpărat şi garaj, cu suprafaţa de 54,8 metri pătraţi, care l-a costat 85.500 de lei. În 2019, Victor Plugaru şi-a cumpărat cu 360 de mii de lei un automobil de model Audi Q 5. Anul trecut, acuzatorul şi-a procurat şi un automobil BMW 530i, pentru care a achitat 460.320 de lei. Tot în 2020, Victor Plugaru a vândut un automobil Mercedes E200, pentru care a încasat 400.000 de lei. Omul legii a mai raportat remitenţe de 680 de euro din Italia şi un ajutor de 100.000 de lei din partea bunelului.

    4. Adriana Bețișor, fostă șefă adjunctă și interimară a Procuraturii Anticorupție, a depus cerere de eliberare din organele Procuraturii, în iulie 2019, invocând motive personale.

    Adriana Bețișor a fost procurora care a instrumentat, în 2015, unul dintre cele mai răsunătoare dosare de corupție, cel în care a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare, pentru corupere pasivă şi trafic de influenţă, fostul premier Vlad Filat. A gestionat mai multe dosare de rezonanţă. În iulie 2012, presa a scris că a condus grupul de procurori care au efectuat percheziţii în oficiile unor firme din reţeaua omului de afaceri Veaceslav Platon. Un an mai târziu, tot ea a instrumentat dosarul intentat omului de afaceri Leonid Volneanschi, patronul firmelor care gestionează businessul „Elat” din Chişinău, cauză încetată la sfârșitul lui 2013, din lipsa infracţiunii.

    În 2013, Beţişor a gestionat și dosarul penal pe numele lui Boris Focşa, fost ministru al Culturii, suspectat de implicare în vânzarea ilegală a monumentelor istorice din str. M. Eminescu nr. 52 din Chişinău. În 2014–2015, s-a ocupat de dosarele privind frauda din sistemul bancar, inclusiv dosarele penale pe numele lui Ilan Şor. Beţişor a instrumentat şi dosarul „Caravita”, firmă afiliată lui Filat prin intermediul lui Ion Rusu, cumnatul şi naşul acestuia.

    După plecarea din sistem, Adriana Beţişor nu a mai apărut în spaţul public. În septembrie 2021, procurorii au transmis în judecată un dosar în care fosta procuroră este acuzată de corupţie pasivă în proporţii deosebit de mari.

    5.Adrian Popenco, fost şef-adjunct al Procuraturii municipiului Chişinău, Adrian Popenco, a demisionat din funcţie şi din sistem la începutul anului curent. Popenco a nimerit de mai multe ori în vizorul presei pentru presupuse acţiuni de corupţie şi a fost subiectul unei anchete a Centrului pentru Investigaţii Jurnalistice din Moldova (CIJM) despre averea înregistrată pe numele rudelor. Adrian Popenco şi-a motivat plecarea din sistem prin faptul că doreşte să încerce şi alte activităţi.

    Adrian Popenco și-a început cariera în Procuratura Anticorupție în 2007. A fost numit șef adjunct al instituției respective în noiembrie 2013. În toamna anului 2015, a ajuns în atenția opiniei publice după ce a primit și a înregistrat denunțul lui Ilan Șor împotriva fostului premier Vlad Filat.

    În toamna anului 2020, Popenco a fost denunțat de fostul angajat al Centrului Național Anticorupție, Ruslan Harcenco, că ar fi unul dintre beneficiarii mitei de 100.000 de euro oferită la începutul anului 2016 de către președintele Federației de Basket din Moldova, Octavian Vucol, învinuit într-un dosar de escrocherie. Omul legii a respins acuzația.

    CIJM a publicat anterior o anchetă în care se arată că Adrian Popenco locuiește într-o casă de milioane aflată într-un cartier de lux din localitatea Dumbrava, lângă Capitală, și conduce de trei ani un Mercedes de ultima generație. Cu toate acestea, omul legii susține că nu îi aparține nimic. După spusele sale, casa este a socrilor săi, iar mașina – a unei rude generoase.

    Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a pornit, în decembrie 2020, să verifice averea procurorului Popenco. Până în prezent, nu a fost emis un act de constatare.

    6.Eduard Florea şi-a început cariera în 1992 în Procuratura raionului Ungheni, în calitate de anchetator. Din aprilie 2007 până în octombrie 2010 a fost procuror şef al raionului Făleşti. În toamna anului 2010 a revenit în Procuratura Ungheni, doar că în calitate de şef, funcţie pe care a deţinut-o până în aprilie 2021.

    Vara trecută, Eduard Florea a fost subiectul unei anchete a postului de televiziune Jurnal TV, care a descoperit că omul legii locuieşte şi are viză de reşedinţă într-o casă de lux pe care nu a declarat-o. Procurorul a explicat că imobilul îi aparţine surorii sale, stabilită cu traiul în Marea Britanie. Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a decis să investigheze averea procurorului din Ungheni.

    Omul legii a declarat că deţine în folosinţă patru automobile, dintre care o Toyota Rav 4, toate înregistrate pe numele surorii sale. Eduard Florea a declarat în proprietate şi un apartasment de 47 de metri pătraţi, oferit ca locuinţă de serviciu în 1992, şi un automonil de model VAZ – 2108, fabricat în 1997.

    7. Daniel Baraliuc este procuror în Procuratura municipiului Chişinău. În august 2019, procurorul Daniel Baraliuc a nimerit în lista celor 20 de procurori, întocmită de deputaţii Radu Marian şi Dan Perciun, a căror avere urma să fie verificată. Motivul a fost că Baraliuc a indicat o mașină de model Toyota Prius Plus din 2013 la preț de 10 000 lei, asta deși un autoturism similar ar costa de la 8.800 de euro, pe piața auto.

    În 2019, Baraliuc a ajuns în atenţia presei şi pentru faptul că ar fi primit donaţie un apartament din sectorul Buiucani al Capitalei de la o femeie cu dizabilităţi mintale. Aceasta transformase apartamentul, înregistrat pe numele procurorului, într-o gunoişte, iar ia dormea în scara blocului.

    Baraliuc este acuzatorul care a gestionat dosarul penl pe numele fostului avocat Valerian Mînzat.

    8.Procurorul de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Taras Patraman, este suspectat de includerea intenționată a unor date false în declarația de avere și interese personale. Aceasta este concluzia inspectorului de integritate Serghei Pleșca după ce a constatat că procurorul Patraman a indicat în declarație de avere și interese personală o mașină de 10.000 de lei când, de fapt, ar fi plătit pentru vehicul 7.850 de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova au scris, în februarie 2020, că singura avere declarată de Taras Patraman este mașina cu pricina. 

    Conform raportului de consultare a bazei de date Sistemul Informațional Integrat Vamal, la care face trimitere inspectorul de integritate, la 28 aprilie 2017, o persoană fizică a finalizat în vamă procedura de import a vehiculului uzat Volkswagen Golf cu valoare de 120.000 de lei. Mașina a fost cumpărată în Elveția cu 2.500 de franci.

    În același timp, raportul de consultare a bazei de date www.999.md din 22 august 2020 confirmă că în sistemul informațional ținut de SRL Simpals a fost publicat articolul publicitar, cu ultima modificare la 4 iulie 2017, privind anunțarea pentru vânzare a mașinii cu pricina, la prețul de 7.850 de euro.    

    Inspectorul de integritate a sesizat organul de urmărire penală în vederea pornirii urmăririi penale pe numeile lui Taras Patraman.

    9. Alexandru Caraman este procuror PCCOCS şi a fost vizat într-o anchetă a CIJM. Acesta şi-a procurat, în 2020, un apartament cu suprafaţa de 107,8 metri pătraţi în Federaţia Rusă, pentru care a achitat 8.577.000 de ruble.Omul legii mai deţine în proprietate şi un apartament de peste 80 de metri pătraţi, procurat în 2013. Deşi păstrează într-un cont bancar 322.929 de lei, Alexandru Caraman a împrumutat în 2020 două milioane de lei de la o persoană fizică, fără nicio dobândă, pe un termen de 10 ani.

    Caraman este cunoscut pentru gestionarea unui dosar din seria 7 aprilie 2009, în care era învinuit fost vicecomisar al municipiului Chuşinău, Iacob Gumeniţă. După un proces care a durat mai mulţi ani, Gumeniţă a fost achitat.

    10. Andrei Baeșu a plecat în decembrie 2019 de la Procuratura Anticorupție după un control efectuat de Procuratura Generală. El a fost cercetat penal pentru amestec în înfăptuirea urmăririi penale la investigarea fraudei bancare. Baeșu este cunoscut opiniei publice pentru rolul său în dosarul lui Veaceslav Platon și al primarului de Orhei, Ilan Şor.

    De asemenea, Baeșu figurează într-o anchetă a CIJM despre un caz de mită mușamalizat de oamenii legii. Un om de afaceri a oferit 235.000 de euro procurorilor anticorupție pentru încetarea urmăririi penale. Cazul a ajuns în gestiunea procurorului Baeșu, însă nu a avut finalitate.

    O altă anchetă a CIJM arată că Baeșu a beneficiat în ultimii ani de donații de mii de euro, iar în 2018, a făcut cumpărături de peste 1.000.000 de lei, de vreme ce întregul venit al familiei a fost de trei ori mai mic.

    După plecarea dn sistem, Baeşu şi-a încercat norocul în magistratură şi ca inspector de integritate.

    În 2020, când Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, pe numele lui Baeşu a fost pornit un dosar penal pentru că ar fi fabricat dosarul lui Veaceslav Platon.

    Şi mandat de procuror, şi licenţă de avocat

    O parte din cei care speră să fie admişi marţi în avocatură sunt procuror aflaţi în plină activitate. Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

    În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie.

    Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019. Organizaţia respectivă a fost fondată de un grup de acuzatori care nu au semnat în vara anului 2019 declarația procurorului general, Eduard Harunjen, privind pretinsele presiuni politice asupra procurorilor.

    Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei.

    Printre acuzatorii care vor să obţină licenţă de avocat este şi Victor Furtună, cel care a pornit mai multe dosare penale şi l-a reţinut toamna trecută pe Alexandr Stoianoglo. Victor Furtună ne-a declarat că nu intenţionează să părăsească Procuratura şi că încearcă să se folosească de o oportunitate pe care i-o oferă la moment legislaţia. „Rămân în Procuratură. Dar modificările făcute vara trecută la Legea cu privire la Avocatură nu împiedică ca un procuror să obţină licenţa de avocat. Dar aceasta nu înseamnă că voi fi concomitent şi procuror, şi avocat”, a precizat Furtună.

    O declaraţie similară ne-a făcut şi colegul său din Procuratura Anticorupţie, Victor Cazacu, care reprezintă acuzarea în sosarul fostului şef de la PCCOCS, Nicolae Chitoroagă: „Rămân în Procuratură, dar beneficiez, ca şi alţi colegi, de oportunităţile oferite”.

    Candidaţii din magistratură cu probleme de integritate

    Majoritatea judecătorilor înscrişi în lista celor 69 au probleme de integritate. De exemplu, Sergiu Furdui, fost judecător la Curtea de Apel Chişinău, care a plecat din sistem în martie 2021. Furdui a activat în calitate de magistrat la Curtea de Apel Chișinău din anul 2012. El a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe scandaluri publice. În 2012, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi „un stat separat”. CSM a decis atunci ca judecătorul să fie „atenționat”. În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor.

    Zinaida Talpalaru este judecătoarea care, în 2017, a admis parțial acțiunea înaintată de Exclusiv Media - companie afiliată socialiștilor, împotriva RISE Moldova, care a demascat operațiunea "Bahamas". Magistrata şi-a dat demisia la începutul anului trecut, după 24 de ani de activitate în sistem.

    Oleg Ciumaş, ex-judecător la Bălţi, a plecat din sistem în septembrie 2021. Acesta a fost cercetat penal, în 2018, pentru că în timp ce se afla la volanul mașinii sale, ar fi fost implicat într-un accident rutier în urma căruia un motociclist de 21 de ani și-a pierdut viața.

    Oleg Ciumaș a făcut parte din completul de judecători de la Judecătoria Fălești, care la 4 februarie 2015, aproape de miezul nopții, a pronunțat sentința în dosarul vânătorii VIP din Pădurea Domnească, care a avut loc la 23 decembrie 2012 , soldată cu decesul lui Sorin Stați. și la care au participat mai mulți oficiali de rang înalt.

    Judecătoarea Maria Negru a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău în luna noiembrie a anului trecut.Maria Negru este sora influentului avocat și proprietar al unor instituții de învățământ, inclusiv în domeniul dreptului, Gheorghe Avornic. Întâmplător sau nu, CSM a propus candidatura Mariei Negru pentru avansare în perioada când Gheorghe Avornic era membru al Consiliului. Gheorghe Avornic a părăsit sala de ședințe în momentul examinării chestiunii cu privire la sora sa.

    Maria Negru a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit de 112,9 metri pătrați, estimate cadastral la 921,7 mii de lei, a terenului de trei ari și a unei construcții accesorii în urma semnării unui contract de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună cu înstrăinarea cotei-părți din imobil cu condiția întreținerii pe viață. În 2018,magistrata declara despre finisarea construcției imobilului, pe care l-a dat în exploatare la 20 februarie 2019. Maria Negru a mai raportat că la finele anului 2018 a vândut cu 1,1 milioane de lei un apartament de pe strada Sergiu Rădăuțanu din Chișinău.

    Familia Negru mai deține în proprietate o mașină de teren de model Nissan X Trail, fabricat în 2006, pe care a procurat-o în 2009 cu 100 de mii de lei. Familia Negru nu deține afaceri.

    Aurelia Toderaş, Eduard Răţoi şi Eugeniu Bejenaru au făcut parte dintr-un top al celor mai avuţi judecători din Bălţi.

    Comisia de licenţiere – între ciocan şi nicovală

    Şedinţa de marţi a Comisiei de licenţiere a UAM va fi prima în actuala componenţa, în urma alegerilor din decembrie. Adrian Tăbârţă, preşedintele Comisiei, ne-a declarat că se află într-o mare dilemă, după amendamentul votat vineri la Legea Avocaturii. „Nu am văzut modificările şi nu pot să mă expun. Am înţeles că este prevăzut caracterul retroactiv al Legii. Dar se ştie că o lege civilă nu are caracter retroactiv, aşa cum are o lege penală. Nu exclud că cineva ar putea să o atace în Curtea Constituţională. Cei care au depus solicitări pentru licenţă s-au condus de legislaţie şi vor fi nedreptăţiţi într-un fel”, a declarat Tăbârţă.

    Preşedintele Comisiei de licenţiere a mai spus că o altă problemă o reprezintă încadrarea în calificativul „reputaţie ireproşabilă”. „Cunosc că unii din lista celor 69 de candidaţi au probleme cu legea. Poate ar fi fost mai bine ca legiuitorul să stabilească nişte filtre privind reputaţia ireproşabilă. Aici iarăşi suntem puşi între ciocan şi nicovală. Pe de o parte, suntem criticaţi dacă un procuror sau judecător cu probleme de integritate este admis în avocatură. Pe de altă parte, este prezumţia nevinovăţiei şi mulţi dintre candidaţii la care le-am refuzat acordarea licenţei, ne-au acţionat în judecată, au câştigat şi am fost impuşi să le plătim cheltuielile de judecată. Cum s-a întâmplat în cazul fostei magistrate Ludmila Ouş care era cercetată pentru corupţie. Ne-a acţionat în judecată şi am fost impuşi nu doar să o acceptăm în breaslă, dar şi să-i achităm onorariul de 5000 de lei pentru avocata Natalia Moloşag. Dar UAM este o organizaţie non-profit, care există din cotizaţiile de membru, iar astfel de procese ar conduce la falimentul ei”, a precizat Adrian Tăbârţă.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Investigaţiile în dosarul Stoianoglo continuă: Procurorul Victor Furtună nu părăseşte sistemul

    Procurorul anticorupţie, Victor Furtună, nu intenţionează să plece din sistem chiar dacă va primi licenţă de avocat. Omul legi susţine că rămâne să lucreze în Procuratură şi se arată încrezător că va duce la bun sfârşit dosarele pe care le are în gestiune, inclusiv cele în care este învinuit procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

    Procurorul Furtună a declarat pentru portalul Anticorupţie.md că încearcă să se folosească de o oportunitate pe care i-o oferă la moment legislaţia. „Rămân în Procuratură. Dar modificările făcute vara trecută la Legea cu privire la Avocatură nu împiedică ca un procuror să obţină licenţa de avocat. Dar aceasta nu înseamnă că voi fi concomitent şi procuror, şi avocat. Voi continua să activez ca procuror”, a precizat Furtună.

    Procurorul anticorupţie, Victor Furtună, nu intenţionează să plece din sistem chiar dacă va primi licenţă de avocat. Omul legi susţine că rămâne să lucreze în Procuratură şi se arată încrezător că va duce la bun sfârşit dosarele pe care le are în gestiune, inclusiv cele în care este învinuit procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

    Procurorul Furtună a declarat pentru portalul Anticorupţie.md că încearcă să se folosească de o oportunitate pe care i-o oferă la moment legislaţia. „Rămân în Procuratură. Dar modificările făcute vara trecută la Legea cu privire la Avocatură nu împiedică ca un procuror să obţină licenţa de avocat. Dar aceasta nu înseamnă că voi fi concomitent şi procuror, şi avocat. Voi continua să activez ca procuror”, a precizat Furtună.

    Victor Furtună s-a arătat dezamăgit de faptul că alături de numele său, în lista celor 69 de candidaţi se regăsesc actuali şi foşti colegi de breaslă cu probleme de integritate: „Nu-mi place ca numele meu să fie scris alături de al lor”.

    Victor Furtună este procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor la începutul lunii octombrie a anului trecut să investigheze pretinsele ilegalităţi comise de procurorul general Alexandr Stoianoglo.

    Amintim că, marţi, Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor urmează să decidă în 69 de de dosare depuse pentru a obţine licenţă de apărător. 49 din ei sunt foşti şi actuali procurori. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale.

    Legea cu privire la Avocatură, votată de fostul Parlament la 14 iunie 2021, permitea accederea în breasla apărătorilor, fără examene, a celor care au absolvit Institutul Naţional al Justiţiei şi care au lucrat cel puţin 6 ani în sistem. Prevederea respectivă a fost anulată, vineri, de către Parlament, insă rămâne în vigoare până modificările operate vor fi publicate în Monitorul Oficial.

    Președinta Comisiei Juridice a Parlamentului, Olesea Stamate, a optat, într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă, ca noile licențe de avocat să fie eliberate doar în baza noii legi pentru a evita accederea în breaslă a unor persoane cu reputaţie dubioasă.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Из прокуроров — в адвокаты. Топ-7 самых «известных» претендентов на адвокатскую лицензию

    В правящей партии «Действие и солидарность» (PAS) объяснили спешку с принятием поправок в закон «Об адвокатуре» желанием не допустить к адвокатской деятельности судей и прокуроров с запятнанной репутацией. Сейчас на получение адвокатской лицензии претендуют не менее 50 бывших прокуроров и судей. NM выяснил имена самых известных претендентов, и рассказывает, как они связаны с делами Александра Стояногло, Вячеслава Платона и Виорела Мораря.

    Парламент 21 января принял во втором чтении поправки к закону «Об адвокатуре». Среди прочего, поправки предусматривают, что бывшие судьи и прокуроры должны сдавать экзамены, чтобы получить лицензию адвоката. Председатель парламентской юридической комиссии и депутат от PAS Олеся Стамате сказала, что с принятием поправок торопились, потому что около 60 бывших судей и прокуроров претендуют на адвокатские лицензии. Единственное имя, которое Стамате раскрыла — Адриана Бецишор. NM выяснил имена еще нескольких известных прокуроров, которые претендуют на адвокатские лицензии.

    В правящей партии «Действие и солидарность» (PAS) объяснили спешку с принятием поправок в закон «Об адвокатуре» желанием не допустить к адвокатской деятельности судей и прокуроров с запятнанной репутацией. Сейчас на получение адвокатской лицензии претендуют не менее 50 бывших прокуроров и судей. NM выяснил имена самых известных претендентов, и рассказывает, как они связаны с делами Александра Стояногло, Вячеслава Платона и Виорела Мораря.

    Парламент 21 января принял во втором чтении поправки к закону «Об адвокатуре». Среди прочего, поправки предусматривают, что бывшие судьи и прокуроры должны сдавать экзамены, чтобы получить лицензию адвоката. Председатель парламентской юридической комиссии и депутат от PAS Олеся Стамате сказала, что с принятием поправок торопились, потому что около 60 бывших судей и прокуроров претендуют на адвокатские лицензии. Единственное имя, которое Стамате раскрыла — Адриана Бецишор. NM выяснил имена еще нескольких известных прокуроров, которые претендуют на адвокатские лицензии.

    Адриана Бецишор

    Адриана Бецишор известна тем, что, имея сравнительно небольшой стаж прокурорской работы, получала в производство громкие дела, в том числе, связанные с кражей миллиарда. В 2013 она вела дело владельца торгового центра Elat Леонида Волнянского, которого обвинили в мошенничестве в особо крупных размерах. Сам бизнесмен и его адвокаты утверждали, что дело сфабриковали, а улики сфальсифицировали.

    Бецишор возглавляла в Антикоррупционной прокуратуре группу, которая занималась расследованием кражи миллиарда. Она вела одно из уголовных дел Илана Шора, а также дело фирмы Caravita и родственника экс-премьера Владимира Филата Иона Русу. Бецишор вела дело и самого Владимира Филата, которого в итоге приговорили к девяти годам тюрьмы. Оба процесса — против Русу и против Филата — проходили за закрытыми дверями, а адвокаты указывали на несправедливый характер уголовного преследования и судебного процесса. Сейчас ЕСПЧ рассматривает иск Филата против Молдовы.

    Также Бецишор была в следственной группе, которая вела уголовное дело Вячеслава Платона.

    В августе 2019 года Бецишор уволилась из прокуратуры. В апреле 2021 года против Бецишор завели уголовное дело о пассивной коррупции. По данным следствия, в 2018 году Бецишор пообещала за €50 тыс. освободить осужденного на 12 лет бизнесмена Руслана Добоша. По информации прокуратуры, деньги Адриане Бецишор передала сожительница Добоша. После этого его освободили. Сама Бецишор вину не признает.

    Андрей Бэешу

    Бэешу пришел работать в прокуратуру в 2011 году, а с 2014 года начал работать в Антикоррупционной прокуратуре. Как и Бецишор, он получил известность благодаря тому, что вел дела Платона, Шора и Филата. При этом адвокаты Платона и Филата утверждают, что в делах их подзащитных Бэешу ссылался на показания Шора как на достоверные, а в деле Шора — уже ставил его слова под сомнения.

    В январе 2020 года Бэешу уволился из прокуратуры. После этого генпрокурор Александр Стояногло сообщил, что против Бэешу завели уголовное дело, но его деталей на раскрыл.

    После увольнения из прокуратуры Бэешу претендовал на пост судьи и на пост инспектора по неподкупности, но не прошел оба конкурса.

    Виктор Фуртунэ

    Виктор Фуртунэ получил известность в октябре 2021 года, когда Высший совет прокуроров поручил ему проверить жалобу депутата от PAS Лилиана Карпа на генпрокурора Александра Стояногло. За два часа Фуртунэ завел пять уголовных дел против Стояногло, объединил их в одно и распорядился задержать генпрокурора за 20 минут до объявленной им пресс-конференции. Фуртунэ потребовал в суде, чтобы Стояногло арестовали, однако судьи поместили его под домашний арест. Спустя три месяца Стояногло перевели под судебный контроль. Адвокаты Стояногло считают, что уголовное дело завели незаконно и подали две жалобы в ЕСПЧ.

    Отметим, Фуртунэ стал работать в прокуратуре в 2011 году. В 2016 году он начал работать в прокуратуре Кишинева, а в 2019 году — в Антикоррупционной прокуратуре.

    В 2016 году Фуртунэ отклонил жалобу гражданского активиста Анатола Мэтэсару, который утверждал, что его незаконно задержали из-за протеста перед Антикоррупционной прокуратурой. В 2021 году ЕСПЧ присудил Мэтэсару компенсацию €5,8 тыс. за моральный ущерб и еще €1,8 тыс. судебных издержек. Адвокат Мэтэсару Вадим Виеру считает, что, если бы Фуртунэ не отклонил жалобу Мэтэсару, Молдова не проиграла бы это дело в ЕСПЧ. «Поздравляю прокурора Фуртунэ. Без его „мотивированных“ постановлений ЕСПЧ не смог бы принять такое решение», — написал Виеру в Facebook.

    Ион Каракуян

     

    Каракуян получил известность в декабре 2019 года, когда по предложению генпрокурора Александра Стояногло его назначили и.о. главы Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью (PCCOCS). Тогдашний глава PCCOCS Николай Китороагэ находился под следствием, а и.о. главы Дорина Компана отстранили от должности в связи с проверкой, которую по инициативе Стояногло начали в специализированных прокуратурах. Отметим, до назначения на эту должность Каракуян возглавлял в Генпрокуратуре управление по борьбе с пытками.

    4 сентября 2020 года Каракуяна назначили главой PCCOCS. Отметим, что, по сведениям NM, Каракуян также проходит подозреваемым по делу Стояногло в рамках эпизода, касающегося освобождения Платона.

    Как сообщила 15 декабря Антикоррупционная прокуратура, Каракуяна подозревают в незаконном обогащении. У него дома прошел обыск.

    Виктор Плугару

    Плугару получил известность благодаря расследованию против экс-главы СИБа Василия Ботнаря по делу о высылке турецких учителей. Плугару также представлял обвинение в суде. Он не привлек к судебному процессу семьи турецких учителей как потерпевших, а, кроме того, не обжаловал в АП решение суда первой инстанции. Действия и бездействие прокурора вызвали критику правозащитников и адвокатов. Многие отметили, что дело против Ботнаря квалифицировали по более мягкой статье. Экс-главу СИБа судили за «злоупотребление властью» (наказание от 2 до 6 лет тюрьмы), а, по мнению некоторых правозащитников, его могли судить по статье о пытках (наказание от 3 до 8 лет тюрьмы).
    Также у многих возникли вопросы, почему Плугару попросил для Ботнаря три года лишения свободы, но не обжаловал решение суда Буюкан, согласно которому Ботнарь отделался штрафом и запретом занимать публичные должности.

    Поведение прокурора Плугару вызвало вопросы и в Генпрокуратуре. После разгоревшегося скандала там начали служебную проверку действий Плугару. В частности, у прокуратуры «возникли подозрения» из-за того, что он не обжаловал приговор, допустил процессуальные нарушения (в том числе не привлек родственников высланных учителей как потерпевших) и нарушил процедуру оглашения приговора, которая должна быть публичной.

    Как сообщили NM в пресс-службе Генпрокуратуры, служебная проверка не выявила нарушений в действиях Плугару. Сложности с приговором Ботнарю в прокуратуре объяснили «устаревшим законом».

    Осенью 2021 года Плугару уволился из прокуратуры.

    Каролина Видрашку-Брынзэ

    Каролина Видрашку-Брынзэ получила известность благодаря тому, что вела уголовное дело о незаконном обогащении экс-главы Антикоррупционной прокуратуры Виорела Мораря. Расследование еще идет. Осенью 2021 года Видрашку-Брынзэ уволилась из прокуратуры. А в декабре 2021 года против нее завели уголовное дело. Вскоре после этого Морарь пожаловался в Высший совет прокуроров на Стояногло и Видрашку-Брынзэ. Он утверждает, что Видрашку-Брынзэ незаконно передала Стояногло информацию из его мобильного телефона, а тот, в свою очередь, незаконно ее обнародовал.

    Речь идет о пресс-конференции 4 октября, на которой Стояногло обнародовал переписку Мораря с представителями НПО и дипмиссий. В этой переписке шла речь о дискредитации Стояногло.

    По словам отстраненного генпрокурора, он обнародовал информацию, которая «представляла повышенный общественный интерес» и касалась «неправомерных действий Виорела Мораря», а не его личной жизни. Стояногло пояснил, что статус прокурора «запрещает ему [Морарю] передавать любую информацию, связанную с профессиональной деятельностью, и контактировать напрямую с представителями власти и иностранных государств». Он также отметил, что данные, которые он представил официально, отделили от дела о незаконном обогащении Мораря.

    В декабре 2021 года стало известно, что против Стояногло завели уголовное дело по жалобе Мораря. Процессуальный статус Видрашку-Брынзэ пока не разглашают.

    Василий Плеван

    Василий Плеван стал работать в прокуратуре Страшен в 2014 году. В октябре 2019 года Плеван начал работать в Антикоррупционной прокуратуре. Осенью 2021 год Высший совет прокуроров поручил ему расследование по жалобе Виорела Мораря на Александра Стояногло и Каролину Видрашку-Брынзэ. 17 декабря 2021 года стало известно, что Плеван завел дело по двум статьям: «нарушение неприкосновенности личной жизни» и «разглашение данных уголовного преследования».

    Тогда же, осенью 2021 года, Плевану поручили проверить жалобу адвоката Игоря Хлопецкого на и.о. генпрокурора Думитру Робу. Жалоба касается нарушений закона, которые Робу якобы допустил в уголовном деле, начатом против отстраненного заместителя генпрокурора Руслана Попова. Других деталей жалобы не разглашают, чтобы «не навредить расследованию». О результатах этой проверки Антикоррупционная прокуратура еще не сообщила.

  • Audio// Discuţie la cuţite dintre procurorul care îl investighează pe Alexandr Stoianoglo şi şeful Procuraturii Anticorupţie: Victor Furtună s-a plâns pe Adrian Bordianu că a făcut presiuni asupra sa

    Cazul Stoianoglo a provocat disensiuni dintre procurorul Victor Furtună şi şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Adrian Bordianu. Ultimul i-a cerut lui Furtună să prezinte explicaţii în scris, iar subalternul nu s-a conformat şi s-a plâns la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) că şeful face presiuni asupra sa în legătură cu dosarul Stoianoglo.

    Într-o înregistrare audio a unei discuţii dintre Bordianu şi Furtună, primul îl anunţă că există o cerere de recuzare în privinţa sa în legătură cu dosarul Stoianiglo şi i-a cerut să prezinte explicaţii în scris. Victor Furtună a refuzat să se conformeze, motivând că a fost desemnat de către Consiliul Superior al Procurorilor ca să-l investigheze pe Stoianoglo şi în acest caz nu îi este procuror ierarhic superior. Furtună i-a solicitat lui Bordianu ca să-i dea indicaţii în scris ca să prezinte explicaţii în legătură cu cererea de recuzare. Bordianu i-a refuzat pe un ton ridicat şi i-a spus lui Furtună că nu are încredere în el.

    Cazul Stoianoglo a provocat disensiuni dintre procurorul Victor Furtună şi şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Adrian Bordianu. Ultimul i-a cerut lui Furtună să prezinte explicaţii în scris, iar subalternul nu s-a conformat şi s-a plâns la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) că şeful face presiuni asupra sa în legătură cu dosarul Stoianoglo.

    Într-o înregistrare audio a unei discuţii dintre Bordianu şi Furtună, primul îl anunţă că există o cerere de recuzare în privinţa sa în legătură cu dosarul Stoianiglo şi i-a cerut să prezinte explicaţii în scris. Victor Furtună a refuzat să se conformeze, motivând că a fost desemnat de către Consiliul Superior al Procurorilor ca să-l investigheze pe Stoianoglo şi în acest caz nu îi este procuror ierarhic superior. Furtună i-a solicitat lui Bordianu ca să-i dea indicaţii în scris ca să prezinte explicaţii în legătură cu cererea de recuzare. Bordianu i-a refuzat pe un ton ridicat şi i-a spus lui Furtună că nu are încredere în el.

    Precizăm că Victor Furtună s-a plâns pe Bordianu la CSP că acesta ar fi făcut presiuni asupra sa începând cu ziua când a fost desemnat să examineze denunţul depus de deputatul Lilian Carp pe numele lui Stoianoglo. Una din pretinsele presiuni reclamate de Furtună a fost şi faptul că nu i-a fost atribuit număr de înregistrare la dosarul pornit pe numele procurorului general.

    Adrian Bordianu nu a răspuns la apeluri pentru a comenta învinuirile. În discuţia telefonică avută la puţin timp după desemnarea lui Furtună, Adrian Bordianu ne-a dat asigurări că nu vor fi presiuni de ordin intern sau extern asupra subalternului său. „Statutul de procuror îi oferă libertate procesuală. Singura presiune care există acum este cea din partea societăţii. Cred că Victor Furtună este destul de pregătit ca să investigheze profesionist şi independent aşa un caz de rezonanţă. Vă asigur că din partea noastră şi a mea nu vor fi niciun fel de presiuni”, ne-a declarat şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie.

    Adrian Bordianu ne-a comunicat atunci că există o cerere de recuzare a procurorului Furtună.

    Surse din cadrul CSP ne-au comunicat că cererea de recuzare a procurorului Adrian Bordianu a fost semnată de către Vasile Gafton, avocatul lui Alexandr Stoianoglo. Aceleaşi surse au precizat că atât cererea de recuzare, cât şi plângerea procurorului Victor Furtună, au fost transmise pentru examinare procurorului general interimar, Dumitru Robu, desemnat şi numit în funcţie miercuri seara.
    Sursa: anticoruptie.md

     
  • CSP a desemnat un procuror anticorupție care urmează să examineze informațiile expuse în sesizarea depusă de deputatul PAS împotriva procurorului general

    Procurorul Victor Furtună din cadrul Procuraturii Anticorupție va examina informațiile expuse de deputatul Partdiului Acțiune și Solidaritate (PAS) Lilian Carp în sesizarea depusă la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) împotriva procurorului general, Alexandr Stoianoglo. O deciziei în acest sens a fost adoptată de membri CSP în ședința extraordinară de marți, 5 octombrie.

    „CSP a hotărât a-l desemna pe procurorul Victor Furtună, procuror în Procuratura Anticorupție, pentru examinarea aspectelor invocate în adresarea domnului Lilian Carp, deputat în Parlamentul R. Moldova, președinte al Comisiei Securitate Națională, vizânt pretinsele acțiuni ilegale comise de Alexandr Stoianoglo, procuror general.

    Procurorul Victor Furtună din cadrul Procuraturii Anticorupție va examina informațiile expuse de deputatul Partdiului Acțiune și Solidaritate (PAS) Lilian Carp în sesizarea depusă la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) împotriva procurorului general, Alexandr Stoianoglo. O deciziei în acest sens a fost adoptată de membri CSP în ședința extraordinară de marți, 5 octombrie.

    „CSP a hotărât a-l desemna pe procurorul Victor Furtună, procuror în Procuratura Anticorupție, pentru examinarea aspectelor invocate în adresarea domnului Lilian Carp, deputat în Parlamentul R. Moldova, președinte al Comisiei Securitate Națională, vizânt pretinsele acțiuni ilegale comise de Alexandr Stoianoglo, procuror general.

    A expedia prezenta hotărâre și materialele aferente procurorului nominalizat”, a declarat președinta CSP, Angela Motuzoc.

    Președinta CSP Angela Motuzoc a menționat că odată cu hotărârea Consiliului au fost formulate și câteva opinii separate în legătură cu desemnarea procurorului Furtună pentru cercetarea lui Stoianoglo.

    Decizia CSP a venit după câteva ore în care sesizarea depusă de deputatul Lilian Carp împotriva procurorului general a fost examinată într-o ședință extraordinară tensionată, în cadrul căreia membrii CSP și-au dat replici dure.

    MAI MULTE DETALII: VIDEO/ Ședință cu scântei la CSP: este examinată sesizarea deputatului PAS împotriva procurorului general. Stoianoglo a venit la ședință și a cerut recuzarea a cinci membri CSP, printre care și a ministrului Justiției

    La 1 noiembrie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Naţional al Justiţiei, Furtună Victor, pentru a fi numit în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Buiucani.

    La 28 decembrie 2016 Furtună a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

    Prin Hotărârea nr. 1-35/2019 din 23 aprilie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea lui Victor Furtună în funcția vacantă de procuror în Procuratura Anticorupție.
    Sursa: zdg.md

  • Ofiţerul de investigaţii din cadrul IP Ciocana, reținut pentru că ar fi cerut mită, cercetat în arest la domiciliu

    Ofiţerul superior de investigaţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Ciocana, Alexandru Scaleţchi, reţinut pentru că ar fi cerut mită de la un presupus hoţ, a fost eliberat din izolator. Instanţa de judecată a dispus ca învinuitul să fie plasat în arest la domiciliu. Acuzatul a refuzat să facă declaraţii pentru presă şi şi-a acoperit  faţa cu o glugă.

    Magistraţii au emis un mandat de arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile pe numele poliţistului. Asta deşi procurorii anticorupţie au cerut ca învinuitul să rămână după gratii.

    "Există riscurile ca persoana să se ascundă, să influenţeze martorii", a zis procurorul anticorupţie Victor Fortună.

    Ofiţerul superior de investigaţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Ciocana, Alexandru Scaleţchi, reţinut pentru că ar fi cerut mită de la un presupus hoţ, a fost eliberat din izolator. Instanţa de judecată a dispus ca învinuitul să fie plasat în arest la domiciliu. Acuzatul a refuzat să facă declaraţii pentru presă şi şi-a acoperit  faţa cu o glugă.

    Magistraţii au emis un mandat de arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile pe numele poliţistului. Asta deşi procurorii anticorupţie au cerut ca învinuitul să rămână după gratii.

    "Există riscurile ca persoana să se ascundă, să influenţeze martorii", a zis procurorul anticorupţie Victor Fortună.

    Procurorul Victor Fortună susţine că va decide mai târziu dacă va contesta sau nu decizia judecătorilor. Avocatul învinuitului insistă că poliţistul nu a luat mită, aşa cum pretinde cel care l-a denunţat.

    "Plângerea este evident nefondată, dar ulterior totul se va stabili. Dumnealui de foarte mult timp lucrează în organele de drept. A fost pe panoul de onoare, este caracterizat pozitiv, încălcări nu a avut", a spus avocatul Ion Căpățână.

    Potrivit procurorilor, învinuitul ar fi promis, în schimbul unei sume de 600 de euro, să tergiverseze examinarea dosarului în care denunţătorul era acuzat de furt. Pentru că nu s-a ţinut de cuvânt, presupusul hoţ a sesizat organele de urmărire penală. Suspectul riscă până la zece ani de închisoare şi o amendă. De la începutul acestui an, alţi cinci angajaţi ai Inspectoratului de Poliţie Ciocana din Chişinău au fost reţinuţi pentru corupere pasivă şi trafic de influenţă, în urma percheziţiilor desfăşurate de CNA şi Procuratura Anticorupţie.
    Sursa: prime.md

LASĂ UN COMENTARIU