Știri

• (doc) Statul a pierdut prima luptă cu judecătorii şi procurorii responsabili de condamnarea la CtEDO

  Niciun judecător şi niciun procuror de la care statul, prin intermediul Ministerului Justiţiei, a cerut prin „acţiuni de regres” recuperarea prejudiciului cauzat în urma condamnării R. Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu va scoate vreun ban din buzunar, după ce, rând pe rând, instanţele de judecată au respins ca neîntemeiate cererile de chemare în judecată. Instanţele judecătoreşti şi-au motivat deciziile făcând referire la hotărârea Curţii Constituţionale din iulie 2016 prin care s-a decis că statul poate cere despăgubiri, doar dacă există o sentinţă prin care vina funcţionarilor este demonstrată. Totuşi, justiţia a „deraiat” de la principiul uniformizării practicilor judecătoreşti şi, într-un singur caz, a constatat vinovăţia unui ex-funcţionar, obţinând de la el suma de 19,9 mii de lei.

  Pe 27 ianuarie 2016, Vladimir Cebotari, pe atunci ministru al Justiţiei, anunţa că R. Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni care „vin să sporească responsabilitatea actorilor atât în domeniul justiţiei, cât şi al întregului domeniu public, în respectarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, şi să sporească responsabilizarea personală”. Tot atunci, ministrul anunţa o listă de 36 de judecători, procurori şi alţi funcţionari care urmau să fie acţionaţi în judecată prin acţiuni de regres, iar statul urmărea să-şi recupereze prejudiciul cauzat de funcţionari în urma condamnării R. Moldova la CtEDO. La început de februarie 2016, cererile de chemare în judecată au fost depuse.

  Citiţi mai departe

  Niciun judecător şi niciun procuror de la care statul, prin intermediul Ministerului Justiţiei, a cerut prin „acţiuni de regres” recuperarea prejudiciului cauzat în urma condamnării R. Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu va scoate vreun ban din buzunar, după ce, rând pe rând, instanţele de judecată au respins ca neîntemeiate cererile de chemare în judecată. Instanţele judecătoreşti şi-au motivat deciziile făcând referire la hotărârea Curţii Constituţionale din iulie 2016 prin care s-a decis că statul poate cere despăgubiri, doar dacă există o sentinţă prin care vina funcţionarilor este demonstrată. Totuşi, justiţia a „deraiat” de la principiul uniformizării practicilor judecătoreşti şi, într-un singur caz, a constatat vinovăţia unui ex-funcţionar, obţinând de la el suma de 19,9 mii de lei.

  Pe 27 ianuarie 2016, Vladimir Cebotari, pe atunci ministru al Justiţiei, anunţa că R. Moldova demarează în premieră o serie de acţiuni care „vin să sporească responsabilitatea actorilor atât în domeniul justiţiei, cât şi al întregului domeniu public, în respectarea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor, şi să sporească responsabilizarea personală”. Tot atunci, ministrul anunţa o listă de 36 de judecători, procurori şi alţi funcţionari care urmau să fie acţionaţi în judecată prin acţiuni de regres, iar statul urmărea să-şi recupereze prejudiciul cauzat de funcţionari în urma condamnării R. Moldova la CtEDO. La început de februarie 2016, cererile de chemare în judecată au fost depuse.

  Doar că finalitatea lor nu a fost cea promisă de ministrul Cebotari, care a plecat din funcţie la finele anului 2017, fiind acum vicepreşedintele Partidului Democrat din Moldova (PDM). Aproape 100 de mii de euro, echivalentul a 2 milioane de lei, atât încerca Ministerul Justiţiei (MJ) să recupereze de la 34 de justiţiabili, dintre care 27 actuali sau foşti judecători şi şapte procurori, dar şi doi funcţionari, consideraţi responsabili de faptul că, în ultimii ani, R. Moldova a pierdut 11 dosare în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).

  CSJ a pus punct în şase dosare

  Rând pe rând însă, instanţele de judecată au respins ca neîntemeiate, cu o singură excepţie, toate cererile depuse de MJ, astfel că judecătorii şi procurorii au fost scutiţi de plata despăgubirilor. Procurorii Igor Lamba şi Aurel Burlacu, dar şi judecătorul Vitalie Cotorobai au fost acţionaţi în judecată pentru un dosar pierdut de R. Moldova la CtEDO în luna februarie 2015, statul solicitând de la ei suma de 20 mii de euro. Definitiv şi irevocabil, la 23 mai 2018, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a respins însă recursul depus de MJ ca neîntemeiat, lăsând în vigoare deciziile instanţelor inferioare prin care cei doi procurori şi judecători au fost scutiţi de achitarea celor 20 de mii de euro.

   

  La 28 martie 2018, CSJ a pus punct şi în dosarul în care MJ cerea de la foştii judecători ai instanţei supreme Ion Muruianu, Nina Cernat (astăzi, ambii sunt judecători la CA Chişinău) şi Valentin Barbă 5,1 mii de euro, respingând recursul depus de minister ca neîntemeiat. La 13 septembrie 2017, CSJ a luat o decizie similară şi în dosarul în care erau vizaţi Vera Macinskaia, fostă judecătoare la CSJ, dar şi Galina Stratulat şi Tatiana Vieru, actuale magistrate în cadrul acestei instanţe, de la care se cereau 6,3 mii de euro. La fel ca şi în celelalte cazuri, judecătorii au respins cererea depusă de MJ ca fiind una neîntemeiată.

  De la Mihail Macar, preşedintele Judecătoriei Hânceşti, Nicolae Gordilă, vicepreşedintele CSJ, şi Tudor Popovici, fost judecător în cadrul instanţei supreme, MJ a cerut 3,7 mii de euro. La 21 martie 2018, CSJ a respins cererea MJ ca neîntemeiată. De la actualii şi foştii judecători Galina Stratulat, Sveatoslav Moldovan şi Svetlana Novac MJ cerea 5,5 mii de euro. La 14 martie 2018, şi în acest dosar, instanţele, prin decizia CSJ, au respins cererea depusă de MJ ca fiind neîntemeiată. De la Djeta Chistol de la Judecătoria Chişinău, Valeriu Doagă, Tamara Chişcă-Doneva, Tatiana Vieru, Iulia Cimpoi şi Galina Stratulat de la CSJ, dar şi un funcţionar din cadrul Ministerului Sănătăţii (MS), Anadela Glavan, mama ex-ministrei Sănătăţii, MJ a cerut returnarea în conturile statului a 5960 de euro. CSJ a respins refinitiv şi irevocabil cerererile MJ încă în luna octombrie 2017.

   

  Alte patru dosare cu o soartă similară au ajuns la CSJ

  În luna aprilie 2018, CA Bălţi a luat o decizie în dosarul în care erau vizaţi magistraţii Liuba Pruteanu de la Curtea de Apel (CA) Chişinău şi Sergiu Lazări de la Judecătoria Chişinău, dar şi procurorii Daniela Chiriac, Igor Cerchez şi Alexei Axentiev, de la care statul, prin intermediul MJ, solicita 17150 de euro, prejudiciu adus R. Moldova în urma unei hotărâri a CtEDO din 28 ianuarie 2014. Instanţa a menţinut hotărârea Judecătoriei Chişinău din noiembrie 2017, prin care demersul MJ a fost respins. Dosarul a ajuns la CSJ după recursul depus de minister, dar pe dosar încă nu au fost programate şedinţe.

   

  La 22 februarie 2018, CA Bălţi a luat o decizie similară şi în dosarul în care statul cerea de la judecătorii Victor Pruteanu, Ana Panov şi Anatolie Minciună, toţi de la CA Chişinău, 10,8 mii de euro. CSJ se va pronunța pe marginea recursului depus de MJ pe data de 20 iunie 2018.

   

  În martie 2017, CA Comrat a luat o decizie similară şi în dosarul în care se cereau de la Galina Vavrin, preşedinta CA Cahul, Dumitru Chebac şi Tudor Chircu, foşti judecători din cadrul aceleiași instanţe, suma de cinci mii de euro. Hotărârea nu a fost contestată la CSJ, devenind definitivă şi irevocabilă. În octombrie 2017, şi CA Chişinău a luat o decizie similară în dosarul în care MJ cerea de la Igor Chiriac, procuror în Procuratura Călăraşi, şi Ion Teţcu, care deţinea funcţia de procuror în cadrul Procuraturii Străşeni. CSJ încă nu s-a pronunțat pe marginea recursului depus de MJ.

   

  Cum şi-au motivat judecătorii deciziile

  Motivarea respingerii demersurilor MJ este practic trasă la indigo în toate acţiunile de judecată şi are la bază hotărârea Curţii Constituţionale din 25 iulie 2016, prin care s-au admis, parţial, excepţiile de neconstituţionalitate şi s-a recunoscut constituţional art. 27 din Legea din 30 iulie 2015 cu privire la Agentul guvernamental „în măsura în care acţiunea în regres se bazează pe o sentinţă pronunţată în cadrul unei proceduri judiciare prin care se constată că judecătorul sau o altă persoană a comis sau a admis, intenţionat sau din neglijenţă gravă, acţiuni sau inacţiuni care au determinat ori au contribuit semnificativ la încălcarea prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care a fost constatată printr-o hotărâre a Curţii Europene sau a impus soluţionarea amiabilă a cauzei aflate pe rolul Curţii Europene ori formularea unei declaraţii unilaterale”, se menţionează într-o hotârâre de judecată.

  „Potrivit prevederilor menţionate, statul are drept de regres faţă de persoana cu funcţie de răspundere din organele de urmărire penală, procuratură sau instanţa judecătorească doar dacă există o sentinţă judecătorească în care se constată vinovăţia persoanei de comiterea unor acţiuni expres stabilite de lege, care au cauzat prejudiciul reparat de către stat”, au mai constatat, în unanimitate, judecătorii. „Constatarea neglijenţei grave… poate fi constatată doar printr-o sentinţă şi nu o hotărâre a instanţei civile, bazată doar pe constatările Curţii Europene. Aşadar, în speţă, nu se atestă existenţa unei sentinţe de condamnare în privinţa pârâţilor, prin care să fie constatată vinovăţia acestora, respectiv, se exclude şi răspunderea civilă a acestora. Or, răspunderea judecătorilor şi a procurorilor nu poate rezulta doar din constatările Curţii Europene prin care se atestă o încălcare a Convenţiei… Judecătorul instanţei de judecată nu poate fi sancţionat sub nicio formă (penal, contravenţional, civil) pentru opinia acestuia exprimată în înfăptuirea justiţiei şi pentru hotărârea pronunţată, decât dacă va fi stabilită, prin sentinţă definitivă, vinovăţia lui de abuz criminal”, se precizează în motivările hotărârilor instanţelor de judecată.

  Totuşi, într-un singur caz, justiţia a luat o decizie diferită. Vladimir Coteţ, ex-viceprimar de Chişinău, cercetat penal în cadrul unui dosar penal pentru trafic de influenţă şi depăşirea atribuţiilor de serviciu, este singurul funcţionar care, conform deciziei instanţei de judecată, urmează să întoarcă statului suma de 900 de euro, echivalentul la data intentării acţiunii de judecată a sumei de 19,9 mii de lei. Pedeapsa aplicată lui Coteţ vine după ce, prin hotărârea „Chirica c. Moldovei”, reclamantul, Grigore Chirica, pe atunci angajat al Ministerului Apărării, s-a plâns la CtEDO de faptul executării tardive de către autorităţile locale a unei hotărâri de judecată prin care acestuia îi fusese repartizat un apartament.

  La 6 februarie 2017, CA Chişinău, prin judecătorii Mihail Ciugureanu, Anatolie Minciună (judecător vizat personal într-un dosar similar) şi Liudmila Popova, au decis că ex-primarul e bun de plată şi au dispus încasarea din conturile acestuia a sumei de 19,98 mii de lei. Coteţ, care la momentul hotărârii primei instanţe, în octombrie 2016, se afla în arest, fiind investigat penal, nu a contestat nici hotărârea primei instanţe, nici pe cea a CA Chişinău.

   

  Agentul Guvernamental schimbă tactica şi cere iniţierea urmăririi penale

   

  Vladimir Cebotari anunța că măsura propusă de el este una revoluționară. Până acum, a reprezentat însă un eșec

  Solicitat de ZdG, Vladimir Cebotari, fostul ministru al Justiţiei, a precizat că deciziile instanţelor de judecată au fost influenţate de hotărârea Curţii Constituţionale din iulie 2016, dar că MJ s-a conformat după acea hotărâre şi a înaintat demersuri Procuraturii Generale „pentru ca să fie puse în executare şi intenţia pe care a avut-o ministerul şi hotărârea Curţii Constituţionale. Mingea e acum pe terenul Procuraturii”, zice Cebotari.

  În luna martie 2018, Oleg Rotari, Agentul guvernamental al R. Moldova la CtEDO, a transmis PG o listă cu 61 de cazuri pierdute de R. Moldova la CtEDO în perioada 2015-2017. În listă se regăsesc judecători şi procurori, inclusiv o parte din cei vizaţi în acţiunile de regres intentate în 2016 de MJ. De această dată, se cere iniţierea urmăririi penale pe numele persoanelor vizate în hotărârile CtEDO. „Solicităm să examinaţi, în limita competenţelor funcţionale, oportunitatea iniţierii urmăririi penale în privinţa persoanelor din lista anexată”, se spune în demersul lui Oleg Rotari. Procuratura Generală încă nu a întocmit un răspuns la solicitarea Agentului Guvernamental. „E în lucru. Cu fiecare speţă se lucrează individual”, ne-a anunţat Mircea Roşioru, adjunctul procurorului general.
  Sursa: zdg.md

• Doi procurori și un judecător, acționați în ordine de regres. Cine sunt și câți bani cere Ministerul Justiției

  Ministerul Justiţiei a depus cerere de chemare în judecată împotriva a doi procurori și a unui judecător, cu privire la încasarea în ordine de regres a sumei de 419.240 lei. Este vorba de procurorul Igor Lambă, care în prezent activează în Procuratura Generală, Aurel Burlacu, acuzator de stat în Procuratura terirorială Anenii-Noi și magistratul Vitalie Cotorobai, care activează la Curtea de Apel Chișinău, fiind promovat în această funcție de la Judecătoria Hâncești. Republica Moldova a fost condamnată la CtEDO și a achitat, după cum scrie presa, cea mai mare despăgubire, de 20 de mii de euro, după ce procurorii și judecătorul nu ar fi investigat eficient un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat.

  Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Ministerul Justiţiei a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând pronunţarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii.

  Citiţi mai departe

  Ministerul Justiţiei a depus cerere de chemare în judecată împotriva a doi procurori și a unui judecător, cu privire la încasarea în ordine de regres a sumei de 419.240 lei. Este vorba de procurorul Igor Lambă, care în prezent activează în Procuratura Generală, Aurel Burlacu, acuzator de stat în Procuratura terirorială Anenii-Noi și magistratul Vitalie Cotorobai, care activează la Curtea de Apel Chișinău, fiind promovat în această funcție de la Judecătoria Hâncești. Republica Moldova a fost condamnată la CtEDO și a achitat, după cum scrie presa, cea mai mare despăgubire, de 20 de mii de euro, după ce procurorii și judecătorul nu ar fi investigat eficient un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat.

  Prin hotărârea Judecătoriei Chişinău acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Ministerul Justiţiei a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând pronunţarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii.

  Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău nu s-a dat curs apelului declarat de Ministerul Justiţiei, fiindu-i comunicat faptul că trebuie să prezinte apelul motivat. Instanța i-a explicat apelantului că în cazul în care nu va lichida neajunsurile în termenul stabilit, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi va fi restituită. Reprezentanții Ministerului Justiţiei au depus cerere de apel motivată. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău cauza a fost ridicată de la examinare în ordine de apel pentru soluţionarea chestiunii privind strămutarea cauzei în altă instanţă de judecată de acelaşi grad, pe motiv că pârâtul Vitalie Cotorobai activează în calitate de judecător la Curtea de Apel Chişinău.

  Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a admis demersul și a decis strămutarea cauzei spre judecare în ordine de apel la Curtea de Apel Comrat. Magistrații CSJ au considerat întemeiat motivul invocat de instanța de apel, precum că examinarea cauzei la Curtea de Apel Chișinău ar pune la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea magistraţilor, întrucât unul dintre pârâți activează în instanța de apel.

  Amintim că, Republica Moldova a pierdut la CtEDO în 2015, după ce o femeie s-a adresat la Curte și a invocat că instanțele naționale nu au investigat eficient un accident rutier, în urma căruia soțul său a decedat, iar celalalt conducător a scăpat nepedepsit. Statul a achitat despăgubiri de 20 de mii de euro.
  sursa: bizlaw.md 

• Cine sunt și ce avere au pretendenții la șefia PCCOCS

  Trei procurori aspiră la fotoliul de șef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Este vorba despre șeful interimar al structurii create la 1 august 2016, Nicolae Chitoroagă, șeful procuraturii Anenii Noi, Aurel Burlacu și procurorul-șef al r. Strășeni, Alexandru Rață. Alți opt procurori și-au depus candidaturile pentru cele patru funcții vacante de șef-ajunct al PCCOCS.

  Nicolae Chitoroagă asigură interimatul PCCOCS –  procuratură specializată în exercitarea şi conducerea urmăririi penale, reprezentarea învinuirii în instanţele de judecată în cauzele vizând infracţiunile de tortură, cele cu caracter terorist, cele săvârşite de organizaţiile criminale, precum şi în alte cauze date în competenţa sa prin lege – din ziua în care instituția a fost formată, 1 august 2016.

  Citiţi mai departe

  Trei procurori aspiră la fotoliul de șef al Procuraturii pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Este vorba despre șeful interimar al structurii create la 1 august 2016, Nicolae Chitoroagă, șeful procuraturii Anenii Noi, Aurel Burlacu și procurorul-șef al r. Strășeni, Alexandru Rață. Alți opt procurori și-au depus candidaturile pentru cele patru funcții vacante de șef-ajunct al PCCOCS.

  Nicolae Chitoroagă asigură interimatul PCCOCS –  procuratură specializată în exercitarea şi conducerea urmăririi penale, reprezentarea învinuirii în instanţele de judecată în cauzele vizând infracţiunile de tortură, cele cu caracter terorist, cele săvârşite de organizaţiile criminale, precum şi în alte cauze date în competenţa sa prin lege – din ziua în care instituția a fost formată, 1 august 2016.

  Nicolae Chitoroagă este procuror încă din anii ʼ90. După fondarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC), Chitoroagă a fost şeful Direcţiei Urmărire Penală a instituţiei, iar ulterior a activat şi în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Şefia lui Chitoroagă de la CCCEC a coincis cu dosare de rezonanţă instrumentate împotriva unor politicieni sau funcţionari care erau în opoziţie cu guvernarea comunistă de atunci, Serafim Urechean, Vladimir Şarban sau Constantin Becciev. Tot în acea perioadă, Centrul îl aresta pe Victor Ţurcan, pe atunci preşedinte al Victoriabank, într-un dosar de rezonanţă. În acea perioadă, banca a fost suspusă unui atac de tip raider. Presa a scris că Chitoroagă este naşul lui Igor Popa, actualul şef al Procuraturii mun. Chişinău, dar şi cumătru cu fostul procuror general, Valeriu Gurbulea.

  În 2013, Andrei Pântea, care după demisia lui Valeriu Zubco a devenit procuror general interimar, a cerut Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) tragerea la răspundere disciplinară a procurorului Chitoroagă pentru „îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”. Doar că, propunerea nu a fost susţinută de membrii CSP, care au refuzat să fie iniţiată o procedură disciplinară pe numele lui Chitoroagă.

  Conform ultimei declaraţii disponibile cu privire la venituri şi proprietate depuse de Nicolae Chitoroagă, aflăm că procurorul deţinea două apartamente, unul de 53 m.p., procurat în 2005, şi altul de 144,8 m.p., al cărui proprietar a devenit în 2012, în urma unui contract de cesiune. Chitoroagă menţiona că deţine şi un automobil de model Toyota, fabricat în 2007 şi dobândit în 2013 prin procură.

  Surse din cadrul PG susţineau încă în august 2016 că anume Chitoroagă va fi cel care va câştiga concursul anunțat pentru şefia acestei instituţii.

  Cel de-al doilea pretendent la șefia procuraturii specializate este Aurel Burlacu.  Acesta face parte din lista celor 34 de justițiabili consideraţi responsabili de faptul că, în ultimii ani, R. Moldova a pierdut 11 dosare în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO). Mai mult, Burlacu, alături de procurorul Igor Lamba și  judecătorul Vitalie Cotorobai, ar urma să plătească cea mai mare despăgubire statului, de 20 mii de euro, după ce nu ar fi investigat eficient un accident rutier, soldat cu decesul unui bărbat.

  R. Moldova a pierdut la CtEDO în luna februarie 2015, după ce Veronica Ciobanu, o tânără care s-a adresat la Înalta Curte pentru dreptate, semnalând că oamenii legii din R. Moldova nu au investigat eficient şi sub toate aspectele un accident rutier din 6 aprilie 2006, când soţul său, taximetrist, aflându-se la volanul unui automobil LADA, s-a ciocnit, mortal, cu un BMW Seria 5, şoferul căruia nu a fost găsit responsabil de justiţia din R. Moldova. Curtea a decis ca statul să-i plătească reclamantei 20 mii de euro, drept prejudiciu moral, plus orice taxă care poate fi percepută. Curtea a considerat că „modul în care autorităţile naţionale au desfăşurat investigaţia îi poate crea impresia unui observator independent că ele nu au încercat cu adevărat să elucideze circumstanţele cauzei şi să descopere adevărul”. Igor Lamba, fost procuror în cadrul Procuraturii Hânceşti, actualmente delegat la Procuratura Generală, dar şi Aurel Burlacu, actualul procuror al r. Anenii Noi, fost procuror la Hânceşti, au fost acuzatorii de stat care au gestionat acel dosar. Împreună cu Vitalie Cotorobai, judecător de instrucţie la Judecătoria Hânceşti, cei trei urmează să plătească, în total, 20 mii de euro.
  În februarie 2016, Burlacu declara pentru ZdG că nu este informat despre dosar, dar că nu are acești bani. „Întrebarea e dacă am banii ăştia (zâmbeşte, n.r.). Eu sunt sigur că instanţa nu o să accepte cererea. Legea cu privire la agentul guvernamental a intrat în vigoare în 2015. Acolo se menţionează că se trage la răspundere timp de trei ani de zile. Dar, cazul a avut loc în 2008. Are importanţă când a avut loc încălcarea, în 2008. Da, pe asta mizez”, explică procurorul. Acesta susţine că nu a vorbit cu celelalte două persoane implicate în acest dosar, dar pasează vina spre judecătorul de instrucţie, Vitalie Cotorobai. „El a luat ultima decizie pe caz”, susţine Burlacu, precizând că lista cu funcţionarii acţionaţi în judecată ar fi una „făcută selectiv”.

  Cel de-al treilea candidat la funcția d eșef al PCCOCS este Alexandru Rață. În aprilie 2016 acesta a fost numit pentru un mandat de cinci ani la șefia Procuraturii r. Strășeni după un concurs la care nu a avut niciun concurent. Acum trei ani, în martie 2014, ZdG a scris că Alexandru Raţă este sărac lipit pământului, conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, depusă la început de 2013, dar că în realitate locuieşte într-un imobil de milioane, iar membrii familiei sale se plimbă cu maşini de lux. După acest articol pe atunci Comisia Națională de Integritate a inițiat un control și a stabilit că acuzatorul de stat a încălcat regimul juridic al declarării  veniturilor şi proprietăţii pentru că nu a indicat imobilele deținute, conturile bancare, o datorie existentă și calitatea de fondator a soției sale la SC „MazboCom” SRL  şi SC „Gala Modei” SRL.

  În ultima declarație de avere disponibilă, cea pentru 2014, Rață indică un salariu de 110 678 de lei, o donație de la părinți în valoare de 45 de mii de lei, imobilul pe care nu l-a declarat anterior, da rși un automobil de model BMW X5, fabricat în 2008 și condus prin comodat din 2015.

  Potrivit informațiilor PG, Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor a atribuit tuturor candidaților calificativele „foarte bine” sau „excelent”, iar în ședința din 14 iulie urmează să se exprime Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor.
  sursa: zdg.md

• Dosarele de 2 milioane ale judecătorilor și procurorilor

  Aproape 100 de mii de euro, echi­va­len­tul a 2 mili­oane de lei. Atât va încerca Minis­te­rul Jus­ti­ţiei să recu­pe­reze de la 34 de jus­ti­ţi­a­bili, din­tre care 27 actu­ali sau foşti jude­că­tori şi şapte pro­cu­rori, dar şi doi fun­cţio­nari, con­si­de­raţi res­pon­sa­bili de fap­tul că, în ulti­mii ani, R. Mol­dova a pier­dut 11 dosare în faţa Curţii Euro­pene a Drep­tu­ri­lor Omu­lui (CtEDO). Cea mai mare des­pă­gu­bire, de 20 mii de euro, ar urma s-o achite un jude­că­tor şi doi pro­cu­rori din rai­oane, după ce nu au inves­ti­gat efi­cient un acci­dent rutier, sol­dat cu dece­sul unui băr­bat.

  Vla­di­mir Cebo­tari, minis­trul Jus­ti­ţiei, anu­nţa mier­curi, 27 ianu­a­rie 2016, că R. Mol­dova dema­rează în pre­mieră o serie de acţiuni care „vin să spo­rească res­pon­sa­bi­li­ta­tea acto­ri­lor atât în dome­niul jus­ti­ţiei, cât şi a între­gu­lui dome­niu public, în res­pec­ta­rea drep­tu­ri­lor şi inte­re­se­lor legale ale per­soa­ne­lor, şi să spo­rească res­pon­sa­bi­li­za­rea per­so­nală”. Tot atunci Minis­te­rul Jus­ti­ţiei (MJ) anu­nţa şi o listă de 36 de jude­că­tori, pro­cu­rori şi alţi fun­cţio­nari cu fun­cţie de răs­pun­dere care vor fi acţio­naţi în jude­cată prin acţiune de regres de către insti­tu­ţie. ZdG a soli­ci­tat şi a pri­mit de la MJ nu doar lista fun­cţio­na­ri­lor care urmează să-şi jus­ti­fice deci­zi­ile luate, dar şi dosa­rele din cauza cărora R. Mol­dova a fost con­dam­nată la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui (CtEDO). Ast­fel am des­co­pe­rit că cei 36 de ofi­ci­ali, din­tre care 27 de jude­că­tori, şapte pro­cu­rori şi doi fun­cţio­nari publici, urmează să plă­tească pen­tru 11 dosare pier­dute, în valoare totală de 97 mii de euro, echi­va­len­tul a 2 mili­oane de lei. În urma aces­tei ana­lize se con­stată că cea mai mare sumă de bani, 20 mii de euro, ar urma să fie achi­tată din buzu­na­rele a trei jus­ti­ţi­a­bili din Hân­ceşti şi Ane­nii Noi, deşi marile dosare, dar şi marile erori din jus­ti­ţie sunt, de fapt, în Chi­şi­nău.

  Citiţi mai departe

  Aproape 100 de mii de euro, echi­va­len­tul a 2 mili­oane de lei. Atât va încerca Minis­te­rul Jus­ti­ţiei să recu­pe­reze de la 34 de jus­ti­ţi­a­bili, din­tre care 27 actu­ali sau foşti jude­că­tori şi şapte pro­cu­rori, dar şi doi fun­cţio­nari, con­si­de­raţi res­pon­sa­bili de fap­tul că, în ulti­mii ani, R. Mol­dova a pier­dut 11 dosare în faţa Curţii Euro­pene a Drep­tu­ri­lor Omu­lui (CtEDO). Cea mai mare des­pă­gu­bire, de 20 mii de euro, ar urma s-o achite un jude­că­tor şi doi pro­cu­rori din rai­oane, după ce nu au inves­ti­gat efi­cient un acci­dent rutier, sol­dat cu dece­sul unui băr­bat.

  Vla­di­mir Cebo­tari, minis­trul Jus­ti­ţiei, anu­nţa mier­curi, 27 ianu­a­rie 2016, că R. Mol­dova dema­rează în pre­mieră o serie de acţiuni care „vin să spo­rească res­pon­sa­bi­li­ta­tea acto­ri­lor atât în dome­niul jus­ti­ţiei, cât şi a între­gu­lui dome­niu public, în res­pec­ta­rea drep­tu­ri­lor şi inte­re­se­lor legale ale per­soa­ne­lor, şi să spo­rească res­pon­sa­bi­li­za­rea per­so­nală”. Tot atunci Minis­te­rul Jus­ti­ţiei (MJ) anu­nţa şi o listă de 36 de jude­că­tori, pro­cu­rori şi alţi fun­cţio­nari cu fun­cţie de răs­pun­dere care vor fi acţio­naţi în jude­cată prin acţiune de regres de către insti­tu­ţie. ZdG a soli­ci­tat şi a pri­mit de la MJ nu doar lista fun­cţio­na­ri­lor care urmează să-şi jus­ti­fice deci­zi­ile luate, dar şi dosa­rele din cauza cărora R. Mol­dova a fost con­dam­nată la Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui (CtEDO). Ast­fel am des­co­pe­rit că cei 36 de ofi­ci­ali, din­tre care 27 de jude­că­tori, şapte pro­cu­rori şi doi fun­cţio­nari publici, urmează să plă­tească pen­tru 11 dosare pier­dute, în valoare totală de 97 mii de euro, echi­va­len­tul a 2 mili­oane de lei. În urma aces­tei ana­lize se con­stată că cea mai mare sumă de bani, 20 mii de euro, ar urma să fie achi­tată din buzu­na­rele a trei jus­ti­ţi­a­bili din Hân­ceşti şi Ane­nii Noi, deşi marile dosare, dar şi marile erori din jus­ti­ţie sunt, de fapt, în Chi­şi­nău.

  20 mii de euro de la doi procurori şi un judecător din raion

  Pro­cu­ro­rii Igor Lamba şi Aurel Bur­lacu, dar şi jude­că­to­rul Vita­lie Coto­ro­bai urmează să fie acţio­naţi în jude­cată pen­tru un dosar pier­dut de R. Mol­dova la CtEDO în luna febru­a­rie 2015. Recla­mantă a fost Vero­nica Cio­banu, o tânără care s-a adre­sat la Îna­lta Curte pen­tru drep­tate după ce oame­nii legii din R. Mol­dova nu au inves­ti­gat efi­cient şi sub toate aspec­tele un acci­dent rutier din 6 apri­lie 2006, când soţul său, taxi­me­trist, aflându-se la vola­nul unui auto­mo­bil LADA, s-a cioc­nit, mor­tal, cu un BMW Seria 5, şofe­rul căruia nu a fost găsit res­pon­sa­bil de jus­ti­ţia din R. Mol­dova. Cur­tea a decis ca sta­tul să-i plă­tească recla­man­tei 20 mii de euro, drept pre­ju­di­ciu moral, plus orice taxă care poate fi per­ce­pută. Cur­tea a con­si­de­rat că „modul în care auto­ri­tă­ţile naţio­nale au desfă­şu­rat inves­ti­ga­ţia îi poate crea impre­sia unui obser­va­tor inde­pen­dent că ele nu au încer­cat cu ade­vă­rat să elu­ci­deze cir­cum­stanţele cau­zei şi să des­co­pere ade­vă­rul”. Igor Lamba, fost pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Hân­ceşti, actu­al­mente dele­gat la Pro­cu­ra­tura Gene­rală, dar şi Aurel Bur­lacu, actu­a­lul pro­cu­ror al r. Ane­nii Noi, fost pro­cu­ror la Hân­ceşti, au fost acu­za­to­rii de stat care au ges­tio­nat acel dosar. Împre­ună cu Vita­lie Coto­ro­bai, jude­că­tor de instru­cţie la Jude­că­to­ria Hân­ceşti, cei trei urmează să plă­tească, în total, 20 mii de euro.

  Pro­cu­ro­rul Aurel Bur­lacu susţine că nu a fost infor­mat până acum des­pre dosa­rul pen­tru care urmează să fie acţio­nat în jude­cată. „Între­ba­rea e dacă am banii ăştia (zâm­beşte, n.r.). Eu sunt sigur că instanţa nu o să accepte cere­rea. Legea cu pri­vire la agen­tul guver­na­men­tal a intrat în vigoare în 2015. Acolo se menţio­nează că se trage la răs­pun­dere timp de trei ani de zile. Dar, cazul a avut loc în 2008. Are impor­tanţă când a avut loc încăl­ca­rea, în 2008. Da, pe asta mizez”, explică pro­cu­ro­rul. Acesta susţine că nu a vor­bit cu cele­lalte două per­soane impli­cate în acest dosar, dar pasează vina spre jude­că­to­rul de instru­cţie, Vita­lie Coto­ro­bai. „El a luat ultima deci­zie pe caz”, susţine Bur­lacu, pre­ci­zând că lista cu fun­cţio­na­rii acţio­naţi în jude­cată ar fi una „făcută selec­tiv”. Jude­că­to­rul Coto­ro­bai a evi­tat să dis­cute cu noi, deşi i-am lăsat gre­fi­e­rei aces­tuia un număr de con­tact, la care urma să ne ape­leze.

  17150 de euro pentru violenţă domestică

  Magis­tra­ţii Liuba Pru­teanu şi Ser­giu Lazări de la Jude­că­to­ria Buiu­cani, dar şi pro­cu­ro­rii Daniela Chi­r­iac, Igor Cer­chez şi Ale­xei Axen­tiev, foşti sau actu­ali anga­jaţi ai Pro­cu­ra­tu­rii sect. Buiu­cani, urmează să fie acţio­naţi în jude­cată pen­tru un pre­ju­di­ciu de 17150 de euro adus R. Mol­dova în urma unei hotă­râri a CtEDO din 28 ianu­a­rie 2014. Cei cinci jus­ti­ţi­a­bili urmează să răs­pundă după ce două femei, TM şi MC, mamă şi fiică, s-au plâns la orga­nele de drept că sunt mal­tra­tate de soţul şi, res­pec­tiv, tatăl aces­tora. Recla­man­tele au invo­cat în faţa jude­că­to­ri­lor de la Stra­s­bo­urg fap­tul că auto­ri­tă­ţile nu au exe­cu­tat ordo­nanţa de pro­te­cţie emisă de instanţa de jude­cată şi ast­fel nu le-au acor­dat pro­te­cţie efec­tivă împo­triva vio­lenţei domes­tice. Cur­tea a con­sta­tat că instanţele de jude­cată şi Pro­cu­ra­tura au luat în acest caz deci­zii con­tra­dic­to­rii sau cu întâr­zi­ere.

  Cauza „Dra­gos­tea Copi­i­lor”, ini­ţi­ată printr-o cerere depusă la 13 mai 2008 con­tra R. Mol­dova de către între­prin­de­rea „Dra­gos­tea Copi­i­lor – Petro­vschi – Nagor­nîi”, a avut o fina­li­tate la data de 20 mai 2014, când Cur­tea a decis, în şedinţă închisă, ca sta­tul să plă­tească repre­zen­tanţi­lor fir­mei 6300 de euro. Com­pa­nia recla­mantă a susţi­nut că, în urma ero­ri­lor din jus­ti­ţia R. Mol­dova, şcoala pe care o ges­tiona a fost nevo­ită să-şi înce­teze acti­vi­ta­tea, iar con­si­liul de admi­nis­tra­ţie a sufe­rit pre­ju­di­cii grave. Pen­tru acest dosar, MJ i-a găsit res­pon­sa­bili pe Vera Macin­skaia, fostă jude­că­toare la CSJ, dar şi pe Galina Stra­tu­lat şi Tatiana Vieru, actu­ale magis­trate în cadrul aces­tei instanţe.

  Jude­că­to­rii Vic­tor Pru­teanu, Ana Panov şi Ana­to­lie Min­ciună, toţi de la CA Chi­şi­nău, urmează, dacă demer­sul MJ va fi apro­bat, să achite 10800 de euro pen­tru dosa­rul lui Radu Bote­zatu, pe care l-au exa­mi­nat. Recla­man­tul este ofi­ţe­rul de poli­ţie Radu Bote­zatu, care s-a plâns la CtEDO că o deci­zie de repar­ti­ţie a unui apar­ta­ment care i se cuve­nea a sur­ve­nit tar­div, iar ulte­rior, instanţele naţio­nale i-au acor­dat „com­pen­sa­ţii insu­fi­ciente pen­tru această încăl­care”.

  3700 de euro de la o judecătoare decedată

  Ion Muru­ianu (fost preşe­dinte al CSJ) şi Nina Cer­nat, actu­al­mente jude­că­tori la CA Chi­şi­nău, împre­ună cu Con­stan­tin Gurschi şi Valen­tin Barbă, foşti jude­că­tori la CSJ, urmează să fie acţio­naţi în jude­cată pen­tru dosa­rul „Ken­zie Glo­bal Limi­ted LTD”, pier­dut de R. Mol­dova la Curte în apri­lie 2014. Acest SRL a acu­zat fap­tul că, având un liti­giu, nu a fost citat de CSJ pen­tru a se pre­zenta la pro­ces şi, res­pec­tiv, a fost pri­vat de drep­tul de a-şi expune punc­tul de vedere. CtEDO a decis ca R. Mol­dova să plă­tească aces­tei firme, cu sediul în Rega­tul Unit al Marii Bri­ta­nii şi Irlan­dei de Nord, suma de 5100 de euro.

  Olga Adam, fostă jude­că­toare la CSJ, dece­dată între timp, Mihail Macar, preşe­din­tele Jude­că­to­riei Hân­ceşti, Nico­lae Gor­dilă, vice­preşe­din­tele CSJ, şi Tudor Popo­vici, fost jude­că­tor în cadrul instanţei supreme, vor plăti, dacă vor fi găsiţi vino­vaţi, 3700 de euro din cauza exa­mi­nă­rii defec­tu­oase a dosa­ru­lui Sve­tla­nei Beş­liuc, recla­mantă care s-a plâns de durata exce­sivă a pro­ce­du­ri­lor penale împo­triva sa.

  Pen­tru cauza „Dănă­lachi c. Mol­do­vei”, pro­nu­nţată în sep­tem­brie 2013 şi în urma căreia sta­tul a fost obli­gat de CtEDO să achite recla­man­tei Angela Dănă­lachi 5 mii de euro, urmează să plă­tească, con­form Minis­te­ru­lui Jus­ti­ţiei, trei per­soane: Galina Vavrin, acum preşe­dinte inte­ri­mar la CA Cahul, Dumi­tru Che­bac şi Tudor Chircu, foşti jude­că­tori din cadrul aces­tei instanţe. Angela Dănă­lachi, printr-o hotă­râre jude­că­to­rească, care a deve­nit defi­ni­tivă în noiem­brie 2008, a fost con­dam­nată, pen­tru dela­pi­dare, la plata unei amenzi. La 20 febru­a­rie 2009, instanţa a înlo­cuit amenda pe care nu a reu­şit să o plă­tească cu pedeapsa cu închi­soa­rea pe un ter­men de 12 luni şi ea a fost în ace­eaşi zi reţi­nută. La 12 mar­tie 2009, hotă­rârea a fost anu­lată de către Cur­tea de Apel în cadrul unei pro­ce­duri în care doamna Dana­lachi nu a fost repre­zen­tată de un avo­cat, se spune în hotă­rârea CtEDO.

  Expli­ca­ți­ile minis­te­ru­lui
  Minis­te­rul Jus­ti­ției, într-un răs­puns remis ZdG, anunță că inten­ta­rea acțiu­ni­lor civile în regres a deve­nit posi­bilă după intra­rea în vigoare a noii legi cu pri­vire la Agen­tul guver­na­men­tal, din 30 iulie 2015. Insti­tu­ția pre­ci­zează că, la indi­ca­ția minis­tru­lui Jus­ti­ției, au fost cre­ate două gru­puri de lucru: pri­mul grup urma să iden­ti­fice o listă pre­a­la­bilă de per­soane con­tra cărora MJ intenţio­nează să depună acţiuni în regres, iar cel de al doi­lea grup – să ela­bo­reze aceste acţiuni şi să le depună în instanţele de jude­cată. „Ca urmare a unei ana­lize teme­i­nice a tutu­ror cazu­ri­lor în care R. Mol­dova a fost obli­gată de CtEDO să achite nişte pre­ju­di­cii morale, mate­ri­ale şi chel­tu­ieli recla­manţi­lor şi ţinând cont de ter­me­nul de pre­scri­pţie pre­vă­zut de legea cu pri­vire la Agen­tul guver­na­men­tal, pri­mul grup de lucru a iden­ti­fi­cat o listă pre­a­la­bilă de 11 cazuri”. MJ anunță că aceste cauze au fost alese ținându-se cont de ter­me­nul de pre­scrip­ție (cau­zele în care R. Mol­dova a achi­tat pre­ju­di­cii morale, mate­ri­ale și chel­tu­ieli recla­man­ți­lor în urma hotă­râri­lor CtEDO, dar nu au o peri­oadă mai mare de 3 ani din momen­tul achi­tă­rii sume­lor men­țio­nate), de fap­tul că ele ar putea crea pre­ce­dente pen­tru jus­ti­ție, dar și de încăl­că­rile comise de func­țio­nari.

  Doi procurori din Străşeni şi Călăraşi, somaţi să achite 17150 de euro

  Cauza Lebe­din­schi (Adrian Lebe­din­schi, avo­cat, actual depu­tat pe lis­tele PSRM) va face şi ea obiec­tul unui pro­ces de jude­cată din­tre MJ şi patru foşti sau actu­ali jude­că­tori: Ana Gavri­liţă de la CA Chi­şi­nău, Galina Stra­tu­lat şi Sve­a­to­slav Mol­do­van de la CSJ şi Sve­tlana Novac, fostă anga­jată a instanţei supreme. MJ con­si­deră că aceşti jude­că­tori sunt res­pon­sa­bili de fap­tul că sta­tul a fost obli­gat de CtEDO să achite 5500 de euro recla­man­tu­lui, care s-a plâns că instanţele naţio­nale i-au sta­bi­lit o indem­ni­za­ţie unică mai mică decât cea legală, după ce a sufe­rit un acci­dent fiind la ser­vi­ciu (poli­ţist), în urma căruia şi-a pier­dut capa­ci­ta­tea de muncă.

  Şase jude­că­tori, Djeta Chis­tol de la Jude­că­to­ria Cen­tru, Vale­riu Doagă, Tamara Chişcă-Doneva, Tatiana Vieru, Iulia Cim­poi şi Galina Stra­tu­lat de la CSJ, dar şi un fun­cţio­nar din cadrul Minis­te­ru­lui Sănă­tă­ţii (MS), Adela Gla­van, mama minis­trei Sănă­tă­ţii, tot ea, şefa Aso­ci­a­ţiei medi­cale Cen­tru din Chi­şi­nău, vor fi jude­caţi pen­tru a returna sta­tu­lui 5960 de euro, după hotă­rârea Radu c. Mol­do­vei, din apri­lie 2014. Recla­manta Lili­ana Radu a recla­mat în faţa jude­că­to­ri­lor de la Stra­s­bo­urg că jude­că­to­rii şi fun­cţio­nara de la MS nu i-au asi­gu­rat drep­tul „la res­pec­ta­rea vieţii pri­vate”, fiind făcute publice infor­ma­ţii din dosa­rul său medi­cal.

  Igor Chi­r­iac, pro­cu­ror în Pro­cu­ra­tura Călă­raşi, şi Ion Teţcu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Stră­şeni, vor fi acţio­naţi în jude­cată pen­tru cauza „Ere­mia c. Mol­do­vei”. Recla­man­tele, Lilia Ere­mia şi fii­cele ei, Doina şi Mari­ana Ere­mia, s-au plâns la CtEDO de fap­tul că auto­ri­tă­ţile au fost inac­tive în vede­rea pro­te­jă­rii împo­triva vio­lenţei domes­tice şi tra­ge­rii la răs­pun­dere a făp­tu­i­to­ru­lui. Jude­că­to­rii de la Stra­s­bo­urg au decis ca sta­tul să le achite celor trei nu mai puţin de 17150 de euro, bani pe care acum MJ va încerca să-i recu­pe­reze de la cei doi pro­cu­rori.

  900 de euro MJ va încerca să recu­pe­reze de la Vla­di­mir Coteţ, vice­pri­mar de Chi­şi­nău, după hotă­rârea „Chi­rica c. Mol­do­vei”, în care recla­man­tul, Gri­gore Chi­rica, pe atunci anga­jat al Minis­te­ru­lui Apă­ră­rii, s-a plâns de fap­tul exe­cu­tă­rii tar­dive de către auto­ri­tă­ţile locale a unei hotă­râri de jude­cată prin care aces­tuia îi fusese repar­ti­zat un apar­ta­ment.
  sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU