Știri

• EXCLUSIV// Time out pentru adjunctul Veronicăi Dragalin, Vasile Plevan. Pe ce-și bazează apărarea în litigiul împotriva Comisiei Pre-Vetting

  Curtea Supremă de Justițe (CSJ) a anunțat o pauză pentru o perioadă nedeterminată în litigiul procurorului-șef adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, Vasile Plevan, împotriva Comisiei Independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autodeterminare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting). Anticorutie.md a obținut cererea de chemare în judecată a adjunctului Veronicăi Dragalin, în care Plevan […]

  Citiţi mai departe

  Curtea Supremă de Justițe (CSJ) a anunțat o pauză pentru o perioadă nedeterminată în litigiul procurorului-șef adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, Vasile Plevan, împotriva Comisiei Independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autodeterminare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting). Anticorutie.md a obținut cererea de chemare în judecată a adjunctului Veronicăi Dragalin, în care Plevan solicită dispunerea reluării procedurii de evaluare, dar și se plânge că, pe parcursul evaluării sale, au fost admise scurgeri de informații, duble standarde și note secrete, conținutul cărora nu îi este cunoscut. Membrii Comisiei Pre-Vetting au subliniat, inclusiv în cadrul unui club de presă organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM), că nu vor comenta declarațiile candidaților nepromovați, dar nici deciziile CSJ în privința reevaluării celor  21 de procurori și judecători. 

  CSJ a amânat pentru o perioadă nedeterminată examinarea contestației procurorului-șef adjunct interimar, Vasile Plevan, care nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Decizia a fost luată la sfârșitul lunii iulie. Anticoruptie.md a obținut o copie a cererii de chemare în judecată semnată de Vasile Plevan. Potrivit acuzatorului, în privința sa au fost admise mai multe încălcări care ar fi stat la baza luării deciziei finale.

  Astfel, conform lui Plevan, înainte ca el să-și dea acordul pentru publicarea deciziei, informațiile despre rezultatele evaluării s-au scurs pe rețelele de socializare, fiind publicate 4 file din decizie,  care au fost preluate de mai multe platforme media. Chiar dacă Comisia Pre-Vetting și-a exprimat îngrijorarea pentru acest fapt, nu s-a făcut referință la faptul că scurgerea putea avea ca sursă comisia și nu s-a dispus efectuarea unei anchete interne.

   

  Decizia de nepromovare a lui Vasile Plevan s-a axat pe următoarele aspecte etice și financiare: încălcarea eticii în cazul unui caz penal de pretins viol asupra unei persoane cu dizabilitate intelectuală, sursa mijloacelor bănești din donația cumulativă de 10 mii de euro de la soacra sa și nedeclararea unui împrumut luat de soția sa tot de la soacră în anul 2020.

  În ceea ce privește încălcarea eticii, Comisia a constatat că Plevan nu a audiat unele persoane (rude, medicul legist), care ar fi putut oferi informații utile, dar nici nu a ridicat informațiile privind trecerea frontierei de stat de către tatăl victimei, dar și a emis ordonanța de neîncepere a urmăririi penale.

  Vasile Plevan susţine că a acționat în conformitate cu reglementările în vigoare. „Plângerea cu violul a fost depusă încă înainte ca eu să fiu numit în Procuratura Ialoveni. Mama victimei a retras plângerea. Apoi a revenit cu o plângere. De această dată, plângerea a ajuns la mine. Dar denunţătoarea şi-a schimbat declaraţiile. A spus că a vrut să se răzbune pe soţ pentru că era violent. Apoi eu am dispus efectuarea unei expertize, care a arătat că victima nu avea discernământ ca să ofere declaraţii. Aşa am emis ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Apoi denunţătoarea s-a răzgândit şi a contestat ordonanţa în instanţă. Astfel am pornit urmărirea penală pe trei capete de acuzare. Eu am finalizat dosarul şi l-am transmis în instanţă. Dar la judecată a mers un alt procuror pentru că eu am fost transferat la Procuratura Anticorupţie. La sfârşitul anului 2021 învinuitul a fost găsit vinovat pe toate cele trei capete de acuzare şi condamnat la 17 ani de închisoare”, a explicat Plevan.

  În ceea ce privește donația din partea soacrei, Plevan spune, în cerere, că din 2009 până în 2018, soacra a activat în Federația Rusă în calitate de bonă. Acuzatorul a oferit Comisiei numele angajatorului și adresa acestuia. Deoarece, din 2018, ea nu mai lucrează pentru această persoană, a solicitat confirmări de la el, dar nu le-a primit. Mai mult, după încheierea activității, soacra se află în Italia.

   

  În privința donațiilor, Plevan consideră că i-au fost  puse sarcini disproportionate de a prezenta dovezi de angajare a soacrei, în situația în care mulți moldoveni lucrează neoficial, respectiv niciun angajator nu va oferi informații, deoarece este pasibil de pedeapsă în țara sa.

  În ceea ce privește omisiunea sumei de 7000 de euro, Vasile Plevan invocă duble standarde și o atitudine disproporționată în privința sa, aducând argumente că în cazul altor procurori și judecători evaluați, astfel de „încălcări nu au afectat integritatea subiecților”. Plevan face referință la omisiunile din Declarația de avere a unui membru al comisiei de evaluare, dar și la faptul că în cazul unui candidat nu s-a ținut cont de faptul că a fost sancționat disciplinar de 3 ori. Totodată, acesta aduce alte exemple, în care candidații în general nu au depus Declarțiile, dar au fost promovați.

   

   

  Comisia Pre-Vetting l-a audiat pe Vasile Plevan pe 29 mai. Audierile publice au durat 40 de minute, iar o serie de întrebări i-au fost adresate în sesiune închisă, pe motiv că ar fi putut fi adusă atingere vieții private a persoanelor implicate. După sesiunea închisă, Plevan a acuzat comisia că nu i-a adus la cunoștință faptul că a obținut informații despre el de la Centrul Național Anticorupție (CNA) și de la Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

  „Comisia nu a negat existența notelor secrete, neoficiale, din partea CNA și SIS în privința mea. Eu aș fi dorit, totuși, să am acces la aceste note până a fi audiat public, ceea ca ar fi fost corect”, a menționat procurorul.

  Amintim că, după anunțarea rezultatelor Comisiei Pre-Vetting, dar și după ce au fost clarificate condițiile pentru procedura de vetting, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a menționat că a avut o discuție neformală cu subalternii săi și că a fost abordat acest subiect. Majoritatea dintre ei ar fi spus că mai bine își dau demisia decât să treacă prin procedura de evaluare externă. 

  „Am examinat procedurile la comisia pre-vetting și avem întrebări despre rezultatele acestei proceduri. Din punctul meu de vedere e greu de înțeles de ce unii au promovat și alții nu. Noi ca procurori înțelegem foarte bine ce înseamnă o procedură care respectă drepturile din Convenția Europeană, eu personal am întrebări dacă această procedură va fi una care întotdeauna o să ajungă la rezultatul corect. Atunci când nu ești sigur că așa o procedură va ajunge la un rezultat obiectiv și corect, îți pui întrebarea dacă merită riscul să mergi la această procedură. Fiecare dintre noi o să avem opțiunea să nu mergem mai departe, să ne dăm demisia, pentru că dacă mergi mai departe și nu promovezi pierzi indemnizația la care ai dreptul, nu poți activa în funcția de procuror, judecător ani de zile înainte, îți este afectată reputația profesională. Cred că o să fie foarte greu pentru o persoană să-și găsească de lucru în orice domeniu. Cred că foarte mulți procurori din PA se gândesc la opțiunil pe care le au, și cred că vom ajunge într-o stare de criză când mulți procurori își vor da demisia. Asta ar afecta foarte mult activitatea noastră. Riscăm un blocaj”, a subliniat procurorul-șef. 

  În aceeași conferință de presă, adjunctul procurorului-șef al PA, Vasile Plevan a spus că nu este de acord cu încălcările care i-au fost incriminate. 

  „Am fost supus examinării, am studiat decizia și am contestat-o la CSJ, e pe rol. În cadrul evaluării am informat comisia despre veniturile mamei soacre, am solicitat informații despre modul în care a obținut veniturile, dar așa cum muncește la Moscova nu poate să le prezinte, în contextul războiului. Încălcările constatate erau că nu au putut fi justificați banii acordați de mama soacră, 3 mii de euro și alți 7 mii de euro. Așteptăm decizia instanței”, a remarcat Plevan.

   

  Sursa: anticoruptie.md

   

   

• CSJ anunță pauză pentru examinarea contestației depuse de Vasile Plevan

  Curtea Supremă de Justiție a anunțat o pauză, pentru o perioadă nedeterminată, pentru examinarea contestației depuse de către adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Vasile Plevan.   Decizia a fost publicată pe 28 iulie curent, în ziua în care trebuia să fie examinată contestația, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.   Amintim că Vasile Plevan a picat testul integrității pentru funcția […]

  Citiţi mai departe

  Curtea Supremă de Justiție a anunțat o pauză, pentru o perioadă nedeterminată, pentru examinarea contestației depuse de către adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Vasile Plevan.

   

  Decizia a fost publicată pe 28 iulie curent, în ziua în care trebuia să fie examinată contestația, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

   

  Amintim că Vasile Plevan a picat testul integrității pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit deciziei Comisiei Pre-Vetting, Vasile Plevan nu a întrunit criteriile de integritate financiară și etică. Tot atunci, adjunctul procurorului-șef a menționat într-un comentariu pentru Realitatea că a clasificat decizia una ilegală și a sugerat ca aceasta să fie analizată cu a „altora care au promovat”.

  În același context, amintim că în spațiul public a fost scurs demersul șefului Agenției Proprietății Publice, Alexandru Musteață, adresat șefei de la Anticorupție, Veronica Dragalin, cu privire la „păcatele” comise de adjunctul ei, Vasile Plevan. În document este vizată compania „Eurostil Construct”, care a edificat două construcții la Stăuceni, pe două terenuri din proprietatea APP. Construcțiile ar fi fost ridicate cu grave încălcări și în lipsa actelor juridice permisive, iar Plevan ar fi favorizat compania, scrie bani.md.

  În scrisoarea expediată către instituțiile de anchetă, Musteață spune că procurorul Vasile Plevan ar fi fost împotriva pornirii unei urmăriri penale pe acțiunile sesizate, întru elucidarea tuturor circumstanțelor. La examinarea materialelor pe cazul acaparării terenurilor de la Stăuceni, procurorul Vasile Plevan nu ar fi audiat reprezentanții Agenției Proprietății Publice, se menționează în demersul șefului de la APP.

  Ulterior, Dragalin a spus că Plevan este un procuror integru, iar șeful APP a depus cerere de demisie.
  Sursa: stiri.md

   

• Plevan a picat pre-vettingul din cauza banilor mamei-soacre, de peste hotare, în total 10 mii de euro. Adjunctul șefei PA a contestat decizia la CSJ

  Adjunctul șefei PA, Vasile Plevan, a venit cu explicații de ce a picat Pre-vettingul și ce a influențat decizia Comisiei. „Am informat despre veniturile mamei mele soacre și faptul că din 2009 până în prezent muncește în afara țării. Încălcările constau în faptul că, mama soacră nu putea justifica 3 mii de dolari în 2014 și 7 mii de euro […]

  Citiţi mai departe

  Adjunctul șefei PA, Vasile Plevan, a venit cu explicații de ce a picat Pre-vettingul și ce a influențat decizia Comisiei. „Am informat despre veniturile mamei mele soacre și faptul că din 2009 până în prezent muncește în afara țării. Încălcările constau în faptul că, mama soacră nu putea justifica 3 mii de dolari în 2014 și 7 mii de euro în 2020”, a declarat Plevan în cadrul unei conferințe de presă.

  Am fost supus evaluării și am primit decizia, am studiat-o și am constatat anumite neconcordanțe cu starea de fapt și realitatea, respectiv, am contestat această decizie la Curtea Supremă de Justiție. 

  În cadrul evaluării, eu am informat Comisia despre veniturile mamei mele soacre și faptul că din 2009 până în prezent muncește în afara țării, am informat Comisia că s-au solicitat acte confirmative ale venitului ei din străinătate, însă deoarece Rusia e în război cu Ucraina, sunt anumite impedimente”, a menționat adjunctul șefei PA.

  Comisia a luat decizia în lipsa acestor acte și a luat o astfel de hotărâre. Iar în fond, încălcările constau ân faptul că mama soacră nu putea justifica 3 mii de dolari în 2014 și 7 mii de euro în 2020. 

  
  Astfel de probe din afara țării le-am obținut recent, aceste probe le-am prezentat în instanța de judecată, care răstoarnă poziția Comisiei vizavi de sursele financiare ale mamei soacre. Așteptăm decizia instanței”, a declarat Plevan.

   

   

  Șa data de 12 iulie, Comisia Pre-Vetting anunță că încheie evaluarea grupului de candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), cu emiterea deciziilor privind procurorii Vasile Plevan și Gheorghe Graur. Potrivit Comisiei, cei doi nu întrunesc criteriile de integritate financiară și etică, și prin urmare, nu promovează evaluarea.

  La data de 1 noiembrie 2022, CSP a desemnat și cel de-al doilea adjunct al șefei PA, Veronica Dragalin. Membrii au fost de acord cu candidatura procurorului Vasile Plevan.
  Sursa: unimedia.info

   

• Audierea publică a lui Vasile Plevan

  Vasile Plevan, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție și candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, a fost audiat de Comisia Pre-Vetting în contextul procesului de evaluare a integrității financiare și etice a candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2022. Ultima parte a […]

  Citiţi mai departe

  Vasile Plevan, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție și candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, a fost audiat de Comisia Pre-Vetting în contextul procesului de evaluare a integrității financiare și etice a candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2022.

  Ultima parte a ședinței de audiere s-a desfășurat în sesiune închisă și este nepublică, întrucât a fost examinat un subiect care ar putea aduce atingere vieții private a persoanelor implicate.

  În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia emite o decizie privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării.
  Sursa: Vetting.md

• Lupta pentru un loc în CSP. Vasile Plevan: cariera şi averea

  Vasile Plevan face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru – din rândul acuzatorilor de la […]

  Citiţi mai departe

  Vasile Plevan face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru – din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

  În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.

  Vasile Plevan a absolvit în martie 2013 Institutul Naţional al Justiţiei, iar peste un an a fost numit procuror la Străşeni. La 13 mai a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni. În octombrie 2019, câştigă concursul pentru funcţia de procuror anticorupţie, la care participă de unul singur.

  Este deţinător al Insiprocurorii care au depus cereri pentru a obține licența de avocat fără a trece examenul de calificare.

  În decembrie 2021, procurorul Vasile Plevan, desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor să examineze acțiunile pretins ilegale ale procurorului general interimar Dumitru Robu, s-a abținut de la acest caz.

  La începutul anului curent, Vasile Plevan, a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor să investigheze acțiunile procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în dosarul expulzării profesorilor turci, dar s-a abţinut de la examinarea cauzei. CSP a transmis cererea de abţinere conducerii Procuraturii Anticorupţie pentru a lua o decizie. Vasile Plevan este al doilea procuror anticorupţie, după Andrei Balan, care s-a abţinut să investigheze pretinsele ilegalităţi comise de Stoianoglo în dosarul expulzării profesorilor turci.

  Procurorul Plevan şi-a motivat abţinerea prin faptul că soţia sa este grefiera unui judecător de la Curtea de Apel Chişinău, care examinează dosarul expulzării profesorilor turci în care a fost condamnat de prima instanţă fostul director al SIS, Vasile Botnari.

  Vasile Plevan a acceptat să examineze dosarul penal în care procurorul general interimar este învinuit că a făcut publică corespondenţa dintre fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, şi ambasadorul UE la Chişinău, Peter Mihalko. Investigaţiile au fost finalizate şi dosarul a fost transmis în instanţă.

  Cele mai grave acuzaţii în adresa lui Plevan au fost aduse de către avocatul Igor Hlopeţchi, unul din apărătorii fostului procuror general adjunct, Ruslan Popov, învinuit în mai multe dosare de corupţie. Acesta a scris în mai multe instituţii de presă că Vasile Plevan a refuzat în repetate rânduri să deschidă un dosar penal împotriva unui locuitor din Ialoveni, care şi-a violat propria fiică cu handicap timp de câţiva ani. Ulterior, lui Hlopeţchi i s-a alăturat şi activistul Pavel Grigorciuc, cunoscut ca unul din susţinătorii lui Stoianoglo.

  Vasile Plevan susţine că este vorba de o campanie murdară din partea lui Hlopeţchi după ce în gestiunea sa a ajuns un dosar intentat pe numele apărătorului pentru denunţ fals şi falsificarea de acte oficiale. „Plângerea cu violul a fost depusă încă înainte ca eu să fiu numit în Procuratura Ialoveni. Din câte cunosc, mama victimei a retras plângerea. Apoi a revint din nou cu o plângere. De această dată, plângerea a ajuns la mine. Dar denunţătoarea şi-a schimbat declaraţiile. A spus că a vrut să se răzbune pe soţ pentru că era violent. Apoi eu am dispus efectuarea unei expertize, care a arătat că victima nu avea discernământ ca să ofere declaraţii. Aşa am emis ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Apoi denunţătoarea s-a răzgândit şi a contestat ordonanţa în instanţă. Astfel am pornit urmărirea penală pe trei capete de acuzare. Eu am finalizat dosarul şi l-am transmis în instanţă. Dar la judecată a mers un alt procuror pentru că eu am fost transferat la Procuratura Anticorupţie. La sfârşitul anului trecut învinuitul a fost găsit vinovat pe toate cele trei capete de acuzare şi condamnat la 17 ani de închisoare”, ne-a spus Plevan.

  Vasile Plevan a raportat în Declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2021 3/4 dintr-un apartament moştenit de soţia sa în 2011 şi un apartament de 62,6 metri pătraţi, cumpărat în 2016 cu 342.431 lei.

  În 2019, acuzatorul şi-a cumpărat cu 8200 de euro un automobil de model Nissan, iar în 2020, un automobil Ford, pentru care a plătii încă 8000 de euro.

  Procurorul Plevan a declarat pentru anul trecut venituri din salariu de 333.601de lei, iar soţia sa, de 81.484 de lei. Cu ocazia sărbătorilor de familie, familia Plvan a primit de la rude 1200 de euro cadou. Precizăm că, începând cu 2019, familia Plevan a primit donaţii de peste 1000 de euro.

  În 2020, soţia acuzatorului a împrumutat de la mama sa 7000 de euro, pe care s-a obligat să-i restituie în 2030.
  Sursa: anticoruptie.md

• Из прокуроров — в адвокаты. Топ-7 самых «известных» претендентов на адвокатскую лицензию

  В правящей партии «Действие и солидарность» (PAS) объяснили спешку с принятием поправок в закон «Об адвокатуре» желанием не допустить к адвокатской деятельности судей и прокуроров с запятнанной репутацией. Сейчас на получение адвокатской лицензии претендуют не менее 50 бывших прокуроров и судей. NM выяснил имена самых известных претендентов, и рассказывает, как они связаны с делами Александра Стояногло, Вячеслава Платона и Виорела […]

  Citiţi mai departe

  В правящей партии «Действие и солидарность» (PAS) объяснили спешку с принятием поправок в закон «Об адвокатуре» желанием не допустить к адвокатской деятельности судей и прокуроров с запятнанной репутацией. Сейчас на получение адвокатской лицензии претендуют не менее 50 бывших прокуроров и судей. NM выяснил имена самых известных претендентов, и рассказывает, как они связаны с делами Александра Стояногло, Вячеслава Платона и Виорела Мораря.

  Парламент 21 января принял во втором чтении поправки к закону «Об адвокатуре». Среди прочего, поправки предусматривают, что бывшие судьи и прокуроры должны сдавать экзамены, чтобы получить лицензию адвоката. Председатель парламентской юридической комиссии и депутат от PAS Олеся Стамате сказала, что с принятием поправок торопились, потому что около 60 бывших судей и прокуроров претендуют на адвокатские лицензии. Единственное имя, которое Стамате раскрыла — Адриана Бецишор. NM выяснил имена еще нескольких известных прокуроров, которые претендуют на адвокатские лицензии.

  Адриана Бецишор

  Адриана Бецишор известна тем, что, имея сравнительно небольшой стаж прокурорской работы, получала в производство громкие дела, в том числе, связанные с кражей миллиарда. В 2013 она вела дело владельца торгового центра Elat Леонида Волнянского, которого обвинили в мошенничестве в особо крупных размерах. Сам бизнесмен и его адвокаты утверждали, что дело сфабриковали, а улики сфальсифицировали.

  Бецишор возглавляла в Антикоррупционной прокуратуре группу, которая занималась расследованием кражи миллиарда. Она вела одно из уголовных дел Илана Шора, а также дело фирмы Caravita и родственника экс-премьера Владимира Филата Иона Русу. Бецишор вела дело и самого Владимира Филата, которого в итоге приговорили к девяти годам тюрьмы. Оба процесса — против Русу и против Филата — проходили за закрытыми дверями, а адвокаты указывали на несправедливый характер уголовного преследования и судебного процесса. Сейчас ЕСПЧ рассматривает иск Филата против Молдовы.

  Также Бецишор была в следственной группе, которая вела уголовное дело Вячеслава Платона.

  В августе 2019 года Бецишор уволилась из прокуратуры. В апреле 2021 года против Бецишор завели уголовное дело о пассивной коррупции. По данным следствия, в 2018 году Бецишор пообещала за €50 тыс. освободить осужденного на 12 лет бизнесмена Руслана Добоша. По информации прокуратуры, деньги Адриане Бецишор передала сожительница Добоша. После этого его освободили. Сама Бецишор вину не признает.

  Андрей Бэешу

  Бэешу пришел работать в прокуратуру в 2011 году, а с 2014 года начал работать в Антикоррупционной прокуратуре. Как и Бецишор, он получил известность благодаря тому, что вел дела Платона, Шора и Филата. При этом адвокаты Платона и Филата утверждают, что в делах их подзащитных Бэешу ссылался на показания Шора как на достоверные, а в деле Шора — уже ставил его слова под сомнения.

  В январе 2020 года Бэешу уволился из прокуратуры. После этого генпрокурор Александр Стояногло сообщил, что против Бэешу завели уголовное дело, но его деталей на раскрыл.

  После увольнения из прокуратуры Бэешу претендовал на пост судьи и на пост инспектора по неподкупности, но не прошел оба конкурса.

  Виктор Фуртунэ

  Виктор Фуртунэ получил известность в октябре 2021 года, когда Высший совет прокуроров поручил ему проверить жалобу депутата от PAS Лилиана Карпа на генпрокурора Александра Стояногло. За два часа Фуртунэ завел пять уголовных дел против Стояногло, объединил их в одно и распорядился задержать генпрокурора за 20 минут до объявленной им пресс-конференции. Фуртунэ потребовал в суде, чтобы Стояногло арестовали, однако судьи поместили его под домашний арест. Спустя три месяца Стояногло перевели под судебный контроль. Адвокаты Стояногло считают, что уголовное дело завели незаконно и подали две жалобы в ЕСПЧ.

  Отметим, Фуртунэ стал работать в прокуратуре в 2011 году. В 2016 году он начал работать в прокуратуре Кишинева, а в 2019 году — в Антикоррупционной прокуратуре.

  В 2016 году Фуртунэ отклонил жалобу гражданского активиста Анатола Мэтэсару, который утверждал, что его незаконно задержали из-за протеста перед Антикоррупционной прокуратурой. В 2021 году ЕСПЧ присудил Мэтэсару компенсацию €5,8 тыс. за моральный ущерб и еще €1,8 тыс. судебных издержек. Адвокат Мэтэсару Вадим Виеру считает, что, если бы Фуртунэ не отклонил жалобу Мэтэсару, Молдова не проиграла бы это дело в ЕСПЧ. «Поздравляю прокурора Фуртунэ. Без его „мотивированных“ постановлений ЕСПЧ не смог бы принять такое решение», — написал Виеру в Facebook.

  Ион Каракуян

   

  Каракуян получил известность в декабре 2019 года, когда по предложению генпрокурора Александра Стояногло его назначили и.о. главы Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью (PCCOCS). Тогдашний глава PCCOCS Николай Китороагэ находился под следствием, а и.о. главы Дорина Компана отстранили от должности в связи с проверкой, которую по инициативе Стояногло начали в специализированных прокуратурах. Отметим, до назначения на эту должность Каракуян возглавлял в Генпрокуратуре управление по борьбе с пытками.

  4 сентября 2020 года Каракуяна назначили главой PCCOCS. Отметим, что, по сведениям NM, Каракуян также проходит подозреваемым по делу Стояногло в рамках эпизода, касающегося освобождения Платона.

  Как сообщила 15 декабря Антикоррупционная прокуратура, Каракуяна подозревают в незаконном обогащении. У него дома прошел обыск.

  Виктор Плугару

  Плугару получил известность благодаря расследованию против экс-главы СИБа Василия Ботнаря по делу о высылке турецких учителей. Плугару также представлял обвинение в суде. Он не привлек к судебному процессу семьи турецких учителей как потерпевших, а, кроме того, не обжаловал в АП решение суда первой инстанции. Действия и бездействие прокурора вызвали критику правозащитников и адвокатов. Многие отметили, что дело против Ботнаря квалифицировали по более мягкой статье. Экс-главу СИБа судили за «злоупотребление властью» (наказание от 2 до 6 лет тюрьмы), а, по мнению некоторых правозащитников, его могли судить по статье о пытках (наказание от 3 до 8 лет тюрьмы).
  Также у многих возникли вопросы, почему Плугару попросил для Ботнаря три года лишения свободы, но не обжаловал решение суда Буюкан, согласно которому Ботнарь отделался штрафом и запретом занимать публичные должности.

  Поведение прокурора Плугару вызвало вопросы и в Генпрокуратуре. После разгоревшегося скандала там начали служебную проверку действий Плугару. В частности, у прокуратуры «возникли подозрения» из-за того, что он не обжаловал приговор, допустил процессуальные нарушения (в том числе не привлек родственников высланных учителей как потерпевших) и нарушил процедуру оглашения приговора, которая должна быть публичной.

  Как сообщили NM в пресс-службе Генпрокуратуры, служебная проверка не выявила нарушений в действиях Плугару. Сложности с приговором Ботнарю в прокуратуре объяснили «устаревшим законом».

  Осенью 2021 года Плугару уволился из прокуратуры.

  Каролина Видрашку-Брынзэ

  Каролина Видрашку-Брынзэ получила известность благодаря тому, что вела уголовное дело о незаконном обогащении экс-главы Антикоррупционной прокуратуры Виорела Мораря. Расследование еще идет. Осенью 2021 года Видрашку-Брынзэ уволилась из прокуратуры. А в декабре 2021 года против нее завели уголовное дело. Вскоре после этого Морарь пожаловался в Высший совет прокуроров на Стояногло и Видрашку-Брынзэ. Он утверждает, что Видрашку-Брынзэ незаконно передала Стояногло информацию из его мобильного телефона, а тот, в свою очередь, незаконно ее обнародовал.

  Речь идет о пресс-конференции 4 октября, на которой Стояногло обнародовал переписку Мораря с представителями НПО и дипмиссий. В этой переписке шла речь о дискредитации Стояногло.

  По словам отстраненного генпрокурора, он обнародовал информацию, которая «представляла повышенный общественный интерес» и касалась «неправомерных действий Виорела Мораря», а не его личной жизни. Стояногло пояснил, что статус прокурора «запрещает ему [Морарю] передавать любую информацию, связанную с профессиональной деятельностью, и контактировать напрямую с представителями власти и иностранных государств». Он также отметил, что данные, которые он представил официально, отделили от дела о незаконном обогащении Мораря.

  В декабре 2021 года стало известно, что против Стояногло завели уголовное дело по жалобе Мораря. Процессуальный статус Видрашку-Брынзэ пока не разглашают.

  Василий Плеван

  Василий Плеван стал работать в прокуратуре Страшен в 2014 году. В октябре 2019 года Плеван начал работать в Антикоррупционной прокуратуре. Осенью 2021 год Высший совет прокуроров поручил ему расследование по жалобе Виорела Мораря на Александра Стояногло и Каролину Видрашку-Брынзэ. 17 декабря 2021 года стало известно, что Плеван завел дело по двум статьям: «нарушение неприкосновенности личной жизни» и «разглашение данных уголовного преследования».

  Тогда же, осенью 2021 года, Плевану поручили проверить жалобу адвоката Игоря Хлопецкого на и.о. генпрокурора Думитру Робу. Жалоба касается нарушений закона, которые Робу якобы допустил в уголовном деле, начатом против отстраненного заместителя генпрокурора Руслана Попова. Других деталей жалобы не разглашают, чтобы «не навредить расследованию». О результатах этой проверки Антикоррупционная прокуратура еще не сообщила.

• Procurorul Vasile Plevan se abține! Nu vrea să examineze pretinsele acțiuni ilegale din partea procurorului general interimar, Dumitru Robu

  Procurorul Vasile Plevan nu vrea să examineze aspectele unor pretinse acțiuni ilegale ale procurorului general interimar, Dumitru Robu. Declarația de abținere a procurorului anticorupție a fost examinată în cadrul ședinței extraordinare de astăzi a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Membrii CSP au luat act de declarația de abținere a procurorului Plevan și au decis expedierea documentului la Procuratura Anticorupție, care […]

  Citiţi mai departe

  Procurorul Vasile Plevan nu vrea să examineze aspectele unor pretinse acțiuni ilegale ale procurorului general interimar, Dumitru Robu. Declarația de abținere a procurorului anticorupție a fost examinată în cadrul ședinței extraordinare de astăzi a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

  Membrii CSP au luat act de declarația de abținere a procurorului Plevan și au decis expedierea documentului la Procuratura Anticorupție, care urmează să organizeze examinarea conform procedurii.

  Amintim că în cadrul ședinței anterioare a CSP, procurorul anticorupție Vasile Plevan  a fost desemnat să examineze aspectele unor pretinse acțiuni ilegale ale procurorului general, Dumitru Robu, invocate de avocatul procurorul Ruslan Popov – cercetat într-un dosar pentru îmbogățire ilicită, Igor Hlopețchi.

  Procurorul general interimar, Dumitru Robu a ajuns în vizorul Procuraturii Anticorupție și pentru materialele video publicate în mediul online și preluate de presă, în care șeful interimar al PG numără o sumă de bani, în valută euro.

  O sesizare în acest sens a fost depusă la CSP și de însuși Dumitru Robu, în calitate de cetățean de rând.  El a solicitat delegarea unui procuror care să examineze toate circumstanțele.  Pe marginea acelorași imagini video, a depus o sesizare la CSP și activistul Veaceslav Valico.  CSP a dispus că subiectul va fi examinat de procurorul anticorupție Ina Frunza-Bargan.

  Sursa: tv8.md

• Val de judecători noi? 24 de persoane vor să ajungă magistrați în temeiul vechimii în muncă

  Mai multe persoane au solicitat să fie evaluate pentru a fi admise la concursurile de angajare a judecătorilor, în temeiul vechimii în muncă. Printre aceștia sunt avocați, procurori și funcționari din diferite instituții publice, inclusiv șeful Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista acestora va fi examinată în ședința de astăzi. Printre cei 24 de solicitanți sunt și șase avocați, […]

  Citiţi mai departe

  Mai multe persoane au solicitat să fie evaluate pentru a fi admise la concursurile de angajare a judecătorilor, în temeiul vechimii în muncă. Printre aceștia sunt avocați, procurori și funcționari din diferite instituții publice, inclusiv șeful Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista acestora va fi examinată în ședința de astăzi.

  Printre cei 24 de solicitanți sunt și șase avocați, și anume: Tatiana Șchiopu, Pavel Cotruță, Oxana Melnic, Victoria Caracuian, Ion Ailoi și Alina Ursu. De asemenea, în lista publicată se regăsesc patru procurori:

  Mirandolina Sușițcaia, procuror în Procuratura Generală;
  Vasile Plevan, procuror în Procuratura Ialoveni;
  Andrei Dulgheru, procuror în Procuratura Municipiului Chișinău;
  Mariana Bocșanea, procuror în Procuratura Generală.

  Cei mai mulți dintre candidați, 11 la număr, sunt, însă, funcționari în instanțele de judecată:

  • Alina Untilă, șef Secretariat, Judecătoria Cimișlia;
  • Dorin Casapu, asistent judiciar, Curtea Supremă de Justiție;
  • Olesea Carajea, asistent judiciar, Curtea de Apel Chișinău;
  • Elena Tofan, asistent judiciar, Curtea de Apel Chișinău;
  • Iulia Gîrlea, asistent judiciar, Curtea de Apel Chișinău;
  • Serghei Slabari, asistent judiciar, Curtea de Apel Chișinău;
  • Ana Robu, asistent judiciar, Curtea de Apel Chișinău;
  • Vadim Colceanov, asistent judiciar, Curtea de Apel Comrat;
  • Evdochia Semionov, asistent judiciar, Judecătoria Chișinău;
  • Mihaela Condrea, asistent judiciar, Judecătoria Chișinău;
  • Alina Foltea, șef Direcție evidență și documentare procesuală, Judecătoria Chișinău.

  Totodată, șeful Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii, Nadejda Popic vrea să îmbrace mantia de judecători. În concurs s-au mai înscris Valentin Țurcan, consultant principal, CSM și Mihai Gheorghieș, consultant principal în Parlament.
  Sursa: bizlaw.md