Știri

• Locul de muncă al soției procurorului general, casa lui Dumitru Robu și schimbul imobiliar în care a fost implicat Victor Furtuna. Noutăți din declarațiile de avere ale șefilor procuraturilor

  Soția procurorului general Alexandru Machidon, inclusă în premieră de acesta în declarația sa de avere și interese pentru anul 2025, a lucrat la firma unor persoane vizate în dosare penale.  Victor Furtuna, procurorul-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a obținut în 2026 două apartamente în cadrul unei tranzacții de schimb: a cedat un apartament pe care-l …

  Citiţi mai departe

  Soția procurorului general Alexandru Machidon, inclusă în premieră de acesta în declarația sa de avere și interese pentru anul 2025, a lucrat la firma unor persoane vizate în dosare penale. 

  Victor Furtuna, procurorul-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a obținut în 2026 două apartamente în cadrul unei tranzacții de schimb: a cedat un apartament pe care-l cumpărase pe parcursul anului 2025 și a plătit suplimentar circa un milion de lei.

  Dumitru Robu, unul dintre adjuncții lui Furtuna, și-a cumpărat în 2025 o casă de locuit cu circa 3,3 milioane de lei, după ce soția sa a contractat două credite de circa patru milioane de lei.

  Aceste detalii se regăsesc în declarațiile de avere și interese depuse de șefii Procuraturii Generale, ai Procuraturii Anticorupție și ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale pentru anul 2025, analizate de ZdG.

  Soția procurorului general, angajată la firma unor persoane vizate în dosare penal

  În 2025, averea imobiliară a lui Alexandru Machidon, procuror general din 30 aprilie 2026, nu a suferit modificări. Dar, după ce în ultimii ani nu a indicat că este căsătorit sau că trăiește în concubinaj, pentru prima dată, în 2025, Machidon a declarat veniturile unei alte persoane, dar și un copil minor.

  În declarația de avere pentru anul 2025, procurorul general a indicat că soția lui a obținut în 2025 un salariu mai mare decât el – 450 de mii de lei de la firma „Success Games” SRL, o companie care anunță că se ocupă de „realizarea softului la comandă”.

  Firma, care conform datelor publice a avut în 2024 venituri de peste 100 de milioane de lei, a fost fondată de Ion Bivol, tatăl fostei judecătoare Victoria Sanduța, și este condusă de Victor Bivol – fratele ex-magistratei plecată cu scandal din sistem după ce președinta Sandu a refuzat numirea ei până la atingerea plafonului de vârstă. Anterior, Ion Bivol, fost primar de Băcioi, a fost găsit vinovat pentru neglijență și exces de putere. Și administratorul companiei „Success Games” SRL, Victor Bivol, a fost condamnat în România, doar că a scăpat de pedeapsă pentru că faptele s-au prescris. Acesta a fost învinuit în România, în 2013, printre altele, de aderare la un grup criminal organizat, contrafacere și punere în circulație a produselor, înșelăciune și spălare de bani prin înființarea în județele Brașov și Prahova a două fabrici clandestine de țigări, sub conducerea organizației criminale transfrontaliere „Patron”, a scris anterior portalul jurnal.md.

  PromoDatele publice arată că la aceeași companie lucrează și soția lui Victor Răciula, ofițer al Centrului Național Anticorupție (CNA) care investighează cazul mitei pentru procurori și angajați ai Poliției în valoare de 400 de mii de dolari, dosar anunțat în martie de către Procuratura Generală (PG) și CNA. 

  Solicitat de ZdG, Alexandru Machidon a afirmat că soția lui a fost angajată a companiei „o perioadă de timp în anul trecut”, dar că nu mai activează acolo din luna decembrie 2025. În plus, procurorul general a menționat că „nu a avut și nu are niciun raport profesional sau personal cu persoanele la care facem referire și nu există vreun conflict de interese în exercitarea funcției sale”. El a evitat să comenteze faptul că soția ofițerului CNA care investighează dosarul mitei de 400 de mii de dolari muncește în aceeași companie.

  În declarația de avere pentru anul 2025, procurorul general a indicat apartamentul obținut în 2018, de 65,6 metri pătrați, care a ridicat mai multe întrebări în cadrul evaluării integrității sale. Pe lângă automobilul cumpărat în 2021, Machidon a declarat mașina deținută de soția lui – un BMW X4 din 2020, obținut în 2023 și declarat cu valoarea de 30 de mii de euro.

  Soția procurorului general deține jumătate din două terenuri „destinate construcțiilor și amenajărilor” de șase ari, obținute în 2024 prin „contract de partaj al masei succesorale”. Machidon a ridicat pe parcursul anului 2025 un salariu de 410 mii de lei, adică puțin peste 34 de mii de lei lunar.

  Potrivit datelor incluse în declarație, procurorul general a devenit tată în 2025. Astfel, pe lângă salariul obținut, soția acestuia a primit de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) indemnizație unică la naștere, indemnizație de maternitate, indemnizație lunară pentru îngrijirea copilului și suport financiar unic, în valoare totală de circa 120 de mii de lei. Și Machidon a ridicat o indemnizație pentru creșterea copilului de circa 78 de mii de lei. Totodată, de la „evenimente de familie (zile de naștere, botez)”, procurorul general a declarat că a obținut 4,4 mii de euro (aproape 90 de mii de lei, n.r). Pe lângă acestea, Machidon a inclus în declarația de avere venituri de circa 55 de mii de lei din diurne, cheltuieli de deplasare sau dobânzi.

  Procurorul care are investiți în valori mobiliare de stat peste 300 de mii de lei

  Sergiu Brigai, adjunct al procurorului general din martie 2024, nu a procurat noi bunuri pe parcursul anului 2025, potrivit declarației. Sergiu Brigai a indicat în declarația de avere că a investit în total 310,5 mii de lei în valori mobiliare de stat emise de Ministerul Finanțelor și că deține împreună cu soția 26 de active financiare (investiții, conturi și depozite bancare).

  Brigai a declarat pentru 2025 un salariu brut de circa 808 mii de lei, adică circa 647 de mii de lei net – aproape 54 de mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată a unei companii din domeniul IT, ICS „Endava” SRL, a obținut un salariu total de 813  mii – circa 68 de mii de lei lunar. Din activitate didactică, dobânzi și alocații pentru copii din România, familia Brigai a mai raportat peste 70 de mii de lei.

  Adjunctul cu salariu mai mare decât superiorul sau colegii săi

  Sergiu Russu a avut în 2025 un salariu de circa 60 de mii de lei lunar (720 de mii de lei net pe an). Nici el nu a avut achiziții noi în 2025. Soția acestuia, Natalia Russu, angajată în calitate de specialistă coordonatoare la Agenția Servicii Publice, a obținut un salariu brut de aproximativ 360 de mii de lei, adică circa 288 de mii de lei net – puțin peste 24 de mii de lei lunar.

  Adjunctul procurorului general a obținut venit în 2025 și din „activități didactice și științifice”, cei mai mulți, aproape 140 de mii de lei, de la Centrul Internațional „La Strada. Soția acuzatorului de stat a primit de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială din România circa 7750 de roni (aproape 30 de mii de lei, n.r.) – „alocație pentru copii”. Alți aproximativ 3000 de lei au fost obținuți de familia Russu în calitate de dobândă de la o bancă.

  Un apartament cumpărat în 2025, dat în schimbul altor două în 2026, cu achitarea unei diferențe de aproape un milion de lei

  Victor Furtuna, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) din noiembrie 2025, după ce a asigurat interimatul funcției încă din ianuarie 2023, a făcut mai multe tranzacții în anul în care i-a fost evaluată integritatea financiară.

  Familia Furtuna a depus declarațiile de avere încă la începutul lunii februarie, dar le-a rectificat ulterior, incluzând vânzarea în 2026 a unui automobil și efectuarea unor investiții în bunuri imobile aflate în construcție.

  Familia Furtuna a declarat inițial că a cumpărat în 2025 un apartament în construcție de 93,8 metri pătrați, la preț de 1,55 milioane de lei. Alte cinci încăperi nelocative, cu suprafețe între 4 și 16 metri pătrați, l-au costat pe șeful PCCOCS 565 de mii de lei, adică aproape salariul său anual. Este vorba despre debarale, a menționat acesta.

  În declarația rectificată, apartamentul din 2025 a dispărut, fiind înlocuit de alte două apartamente, la fel aflate în construcție, a câte 72 de metri pătrați, cu valoarea de 1,2 milioane de lei fiecare. Cele două bunuri au provenit din „contracte de schimb a bunurilor imobile în construcție”, semnate în luna martie. Cele două sunt în același bloc cu primul, a precizat Furtuna, solicitat de ZdG.
  „Mi-a nimerit oferta cu acele apartamente în construcție. Urmează să fie date în exploatare în câțiva ani, doi-trei, intuiesc eu. Inițial ne-am orientat la acel apartament (de aproape 94 de metri pătrați, n.r.), ulterior am calculat posibilitățile și a apărut oferta cu aceste două apartamente – să schimbăm și diferența de metraj am achitat-o (49,9 metri pătrați, n.r.). (…) Între timp, am găsit o persoană care mi-a propus să schimb apartamentul pe două apartamente alăturate mai mari. Atunci am fost de acord – am vândut mașina și am mai luat încă două credite”, a explicat Victor Furtuna.

  Conform diferenței de prețuri declarate, procurorul a achitat încă 965 de mii de lei pentru cele două apartamente.

  Victor Furtuna a declarat inițial vânzarea unui Renault Megane cu 230 de mii de lei lui Sergiu Hîncu. Automobilul a fost vândut la începutul anului 2025, a precizat procurorul pentru ZdG. Mașina a fost importată în 2022, cu 170 de mii de lei, fiind declarată de șeful PCCOCS cu o valoare de piață cu 30 de mii de lei mai mare, și vândută trei ani mai târziu cu 60 de mii de lei în plus față de prețul de achiziție.

  După rectificare, deși nu era obligat, Furtuna a inclus și vânzarea în 2026 a automobilului Toyota Auris, cumpărat în 2023. Acuzatorul de stat a declarat anterior că ar fi cumpărat mașina cu 150 de mii, dar că valoarea de piața ar fi cu 30 de mii de lei mai mare, diferența fiind explicată și de această dată prin faptul că „a importat automobilul personal din afara R. Moldova”. După trei ani de utilizare, șeful PCCOCS a vândut mașina cu 112 mii de lei în plus față de prețul de cumpărare declarat. Cumpărător a fost declarat Ion Clipca.

  „L-am importat la un preț mai avantajos. L-am vândut la un preț de piață. Verificați pe ***, este un preț mediu. Sunt mașini mult mai scumpe (…)”, a precizat Furtuna.

  Întrebat de ZdG de ce a inclus în declarația pentru 2025 vânzarea efectuată în 2026, Furtuna a spus că a făcut-o „pentru ca să fie clar de unde s-au luat banii pentru a cumpăra acele apartamente”. „Nu eram obligat, dar am considerat să-l declar pentru a dispărea eventualele întrebări”, a menționat Furtuna.

  Tot în 2025, Furtuna și-a cumpărat un BMW 520D, fabricat în 2013, cu prețul de 240 de mii de lei.

  Anterior fără credite sau datorii, soții Furtuna au luat în 2025 trei credite de la două bănci, în sumă totală de 999,6 mii de lei. Scadente în cinci ani, procurorii au achitat într-un an aproximativ 444 de mii de lei. Alți peste 388 de mii de lei au fost împrumutați în 2025 de la fratele procurorului, Artur Furtuna, cu zero lei dobândă. Alte trei credite au fost contractate în 2026, în sumă totală de 755,4 mii de lei.

  În 2025, procurorul-șef a ridicat un salariu de 570 de mii de lei – circa 48 de mii de lei lunar. Soția acestuia, Tatiana Furtuna, care este procuroră în cadrul Procuraturii Criuleni, a obținut un salariu de circa 316 mii de lei, adică aproximativ 26 de mii de lei lunar. Șeful PCCOCS a indicat în declarație că soția lui a primit o donație de 86 de mii de lei de la Valentina Compan, mama ei. „Vrând să facem pasul de a ne schimba imobilul, eram îndatorați și dumneaei a văzut…”, a menționat Victor Furtuna pentru ZdG.

  La veniturile familiei Furtuna în 2025 a contribuit și Direcţia de Asistenţă Socială Iaşi, procurorul declarând că a ridicat o alocație echivalentă cu circa 27 de mii de lei. Alți trei mii de euro (60 de mii de lei, n.r.) au provenit din „cadouri de la rude apropiate”.

  Furtuna a promovat evaluarea externă în octombrie 2025.

  Casă de peste 3,3 milioane de lei, cu preț mult mai mare decât „valoarea de piață conform raportului de evaluare”

  Dumitru Robu ocupă funcția de adjunct în cadrul PCCOCS din iunie 2024. Familia Robu și-a cumpărat în mai 2025 o casă de 118 metri pătrați, la preț de 3,39 milioane de lei. Totuși, bunul imobil este declarat la o valoare de piață cu peste un milion de lei mai mică decât cea achitată. Terenul pe care este amplasată casa are o suprafață de cinci ari, iar prețul – 1,03 milioane de lei. La fel ca în cazul casei, valoarea de piață a terenului este mai mică – cu peste 200 de mii de lei.

  Procurorul și soția lui au indicat în dreptul bunurilor „imobil dobândit prin contract unic (teren și construcție), valoarea fiind repartizată proporțional în baza raportului de evaluare. Ulterior au fost efectuate investiții în construcție. Valoarea de piață este conform raportului de evaluare (2025).” Întrebat de ZdG despre diferența dintre prețul plătit și valoarea de piață stabilită în același an, Robu a transmis că „în practică, există frecvent diferențe între valorile estimative și prețurile efective ale tranzacțiilor imobiliare”.

  „Valoarea de piață indicată în anumite documente sau estimări are un caracter orientativ și nu reflectă întotdeauna prețul efectiv al unei tranzacții. Prețul de achiziție a fost cel negociat între părți, ținând cont de condițiile concrete existente la acel moment. La stabilirea prețului au fost luate în considerare mai multe elemente, inclusiv amplasarea imobilului, potențialul acestuia și starea bunului”, a notat Robu.

  În 2025, Diana Robu a contractat două credite în sumă totală de 4,2 milioane de lei, cea mai mare parte a sumei fiind scadentă peste 25 de ani.

  În 2025, procurorul a primit un salariu de aproape 550 de mii, adică circa 46 de mii de lei lunar. De cealaltă parte, soția lui, Diana Robu, angajată la Întreprinderea de Stat „MoldATSA”, în calitate de șefă a Departamentului conformitate, calitate și audit, a primit un salariu de peste două ori mai mare – 1,14 milioane de lei, adică aproximativ 95 de mii de lei lunar. Alți aproape 62 de mii de lei au fost primiți de către Diana Robu în calitate de diurnă de la întreprindere, 27 de mii de lei – „alocație pentru copii” din România și alți 1000 de lei – indemnizație. Dumitru Robu este în proces de evaluare a integrității de către Comisia Vetting.

  Procurorul cu aceeași avere de mai mulți ani

  Denis Rotaru, adjunct interimar al procurorului-șef al PCCOCS din iunie 2025, nu a făcut achiziții în 2025. Acesta a avut în 2025 un salariu anual de 510 mii de lei, adică peste 42,5 mii de lei lunar. Alți circa 26 de mii de lei au fost adunați din diurne și salariu de la Institutul Naţional al Justiției. Procurorul a primit și aproape echivalentul a 12 mii de lei din România, în calitate de „indemnizație pentru copil”. Și Denis Rotaru este în proces de evaluare a integrității de către Comisia Vetting.

  Șeful Procuraturii Anticorupție stă la chirie

  Marcel Dumbravan, șeful Procuraturii Anticorupție (PA) din septembrie 2025, a cumpărat un singur bun în 2025, un Ford Fiesta din 2012, declarat cu valoarea de 120 de mii de lei. Conform răspunsului oferit de PA, mașina este utilizată de soția procurorului, fiind deținută în devălmășie.

  Din 26 august 2025, adică cu câteva zile înainte de a fi numit oficial în funcție, Marcel Dumbravan închiriază un apartament de 79,5 metri pătrați.

  „Imobilele aflate în proprietatea familiei acestuia sunt situate în municipiul Bălți, în timp ce activitatea profesională este desfășurată în municipiul Chișinău. În contextul distanței considerabile dintre cele două localități, precum și al specificului activității, care presupune frecvent un volum sporit de muncă și prelungirea programului peste orele obișnuite de serviciu, efectuarea zilnică a navetei nu este una practic posibilă. Prin urmare, în vederea asigurării exercitării eficiente a atribuțiilor de serviciu, a fost necesară închirierea unui apartament în municipiul Chișinău”, se arată în răspunsul oferit de Serviciul de presă al PA.

  Dumbravana ridicat în 2025 un salariu de circa 550 de mii de lei, adică aproximativ 46 de mii de lei lunar. Soția procurorului-șef al PA, Ludmila Dumbravan, angajată din 2022 în calitate de registratoare în domeniul înregistrării de stat în cadrul Agenției Servicii Publice, a primit un salariu de peste 330 de mii de lei, adică aproape 28 de mii de lei lunar.

  Singurul adjunct de la PA care a promovat evaluarea, cu salariu mai mare decât superiorul său

  Adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Victor Muntean, nu a făcut achiziții în 2025, conform declarației de avere. Victor Muntean a avut în 2025 un salariu mai mare decât superiorul său – peste 678 de mii de lei, adică circa 56 de mii de lei lunar. Soția acestuia, Irina Muntean, angajată din 2017 în calitate de șefă a Serviciului analiza statisticii judiciare din cadrul CSM, a ridicat un salariu de circa 318 mii de lei, adică peste 26 de mii de lei lunar. Muntean este, deocamdată, singurul adjunct de la PA care a promovat evaluarea integrității, CSP acceptând raportul în septembrie 2025.

  Ina Frunza-Bargan. Contractele la un liceu privat pentru copii – o treime din salariul anual de procuror

  Ina Frunza-Bargan, adjunctă a procurorului-șef al PA din noiembrie 2025, nu a făcut achiziții în 2025. Procurora deține un teren intravilan începând din 2006. Totodată, aceasta a inclus la rubrica „bunuri imobile din țară și din străinătate” un garaj de 13,5 metri pătrați, care ar avea o valoare de aproape 100 de mii de lei. Ina Frunza-Bargan a precizat că este vorba despre un loc de parcare, care „se află în proprietate comună, deținută de ea și fostul soț, în calitate de coproprietari”.

  Procurora deține și jumătate dintr-un apartament de 92,9 metri pătrați, primit în 2016  în urma unui contract de investiții din 2011. Frunza-Bargan deține din 2022 un automobil Toyota Avensis, fabricat în 2014, în valoare de 200 de mii de lei.

  Procurora a mai declarat că avea 2,2 mii de euro într-un cont bancar, dar și o datorie din 2017, scadentă în 2027, în valoare de 10 mii de euro, bani luați de la Evdochia Frunza.

  Procurora a ridicat cel mai mic salariu dintre adjuncți – circa 440 de mii de lei, adică aproape 37 de mii de lei lunar. În declarația de avere pentru 2025, procurora a mai indicat aproape 8000 de roni (aproape 31 de mii de lei, n.r.) primiți de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială din România în calitate de „alocație de stat pentru copil”.

  Începând din 2025, procurora a declarat calitatea de acționară în SA „Dacia Universal Bulboaca”. Aceasta deține acțiuni în compania de metalurgie în valoare de 600 de lei. În 2024, societatea pe acțiuni a obținut un profit de 1,6 milioane de lei.

  ZdG a constatat că acuzatoarea de stat a mers în instanță în martie 2024, cerând „achitarea unei pensii de întreținere lunară pentru fiecare copil minor (doi copii, n.r.), în mărime de patru mii de lei lunar, și concomitent a unei cote de 1/4 din alte venituri pe care le va avea pârâtul, începând cu data depunerii cererii în judecată și până la atingerea majoratului de către copilul minor”. Fostul soț a considerat „suma de patru mii de lei pentru fiecare copil ca una exagerată”, oferindu-se să achite o pensie de întreținere lunară în mărime de 2000 de lei pentru fiecare copil, adică 4000 în total.

  În octombrie 2024, instanța a dispus încasarea din contul tatălui copiilor a sumei de 8000  de lei lunar, începând din martie 2024. Fostul soț al procurorei a contestat decizia, instanța de apel menținând în iulie 2025 hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Totuși, adjuncta PA a declarat că a primit de la Alexandru Bargan o pensie alimentară de doar 1500 de lei.

  În fața instanței, procurora a invocat și cheltuielile pentru studiile copiilor. Mai exact, la materialele cauzei au fost anexate două contracte de studii din 2023, încheiate cu instituția privată Liceul Teoretic „Orizont”, în valoare de 2775 de euro  și 1850 de euro, dar și două contracte încheiate cu aceeași instituție în 2024, în valoare de 3515 euro și 2710 euro. Astfel, datele arată că în anul dinainte de a fi numită adjunctă a procurorului-șef, contractele de studii (circa 126 de mii de lei, n.r.) au fost în valoare de circa o treime din salariul procurorei (circa 395 de mii de lei, n.r.).

  „Cheltuielile pentru studiile copiilor au fost acoperite din veniturile legal declarate, care reprezintă resurse financiare transparente și legale”, a transmis Ina Frunza-Bargan prin intermediul Serviciului de presă.

  Ion Pripa a restituit în 2025 circa 203 mii de lei din împrumuturi

  Nici Ion Pripa, adjunct al procurorului-șef al PA din noiembrie 2025, nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2025. În total, pe parcursul anului 2025, procurorul a restituit circa 203 mii de lei din împrumuturile pe care le contractase anii trecuți, adică circa 17 mii de lei lunar.

  În 2025, an în care a fost procuror în cadrul PA, Pripa a ridicat un salariu de circa 525 de mii de lei, adică aproape 44 de mii de lei lunar. Soția acestuia, care este angajată a Direcției Educație Tineret și Sport, sectorul Rîșcani, mun. Chișinău, a obținut un salariu de aproape 50 de mii de lei. Procurorul a declarat pentru 2025 o donație de 3165 de roni (peste 12 mii de lei, n.r.) de la Galina Boltinscaia, dar și alocații de stat pentru copii din România, în sumă de 7008 roni (aproape 28 de mii de lei, n.r.). Deși evaluat, nu a fost anunțată deocamdată decizia comisiei în privința integrității procurorului.

  Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Finanțatorul nu influențează în niciun fel subiectul sau conținutul investigației publicate.

• Adjunctul Procurorului General Sergiu Russu, audiat de Comisia de evaluare a procurorilor

  Comisia de evaluare a procurorilor a audiat marți, 22 iulie, adjunctul Procurorului General, Sergiu Russu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. În timpul audierii, Sergiu Russu a fost invitat să adauge informații noi în dosarul său de evaluare și să confirme că documentele transmise anterior sunt încă actuale. El a descris procesul drept …

  Citiţi mai departe

  Comisia de evaluare a procurorilor a audiat marți, 22 iulie, adjunctul Procurorului General, Sergiu Russu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor.

  În timpul audierii, Sergiu Russu a fost invitat să adauge informații noi în dosarul său de evaluare și să confirme că documentele transmise anterior sunt încă actuale. El a descris procesul drept unul complex, având în vedere cantitatea mare de informații care trebuie furnizate de candidați și analizate de către Comisie. Totodată, i-a încurajat pe ceilalți procurori să coopereze pe deplin în cadrul acestui proces:

  „Colegii mei nu ar trebui să aibă rețineri în formularea răspunsurilor. Cu cât acestea vor fi mai corecte și mai sincere, cu atât va fi mai simplă finalizarea procesului”, a afirmat procurorul, urând succes Comisiei în încheierea evaluărilor în termenele prevăzute de lege.

  În urma audierii, completul de evaluare va elabora un raport motivat, care va conține faptele relevante, argumentele și concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării. Decizia trebuie să fie unanimă, iar raportul trebuie finalizat în termen de 30 de zile lucrătoare.

• Audierea adjunctului Procurorului General, Sergiu Russu

  Comisia de evaluare a procurorilor l-a audiat, în ședință publică, pe Sergiu Russu, adjunct al Procurorului General. Decizia motivată privind promovarea sau nepromovarea evaluării va fi emisă ulterior.

  Comisia de evaluare a procurorilor l-a audiat, în ședință publică, pe Sergiu Russu, adjunct al Procurorului General. Decizia motivată privind promovarea sau nepromovarea evaluării va fi emisă ulterior.

• Cine sunt noii adjuncți în Procuratura Generală și PCCOCS. Averile și funcțiile anterioare

  În ședința CSP din 12 iunie, la propunerea procurorului general, Ion Munteanu și cu votul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au fost numiți trei procurori în funcții de adjuncți și interimari. Sergiu Russu a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general. Adjunctul procurorului general pe domeniul judiciar a devenit Sergiu Brigai, iar asigurarea interimatului funcției funcției de adjunct …

  Citiţi mai departe

  În ședința CSP din 12 iunie, la propunerea procurorului general, Ion Munteanu și cu votul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au fost numiți trei procurori în funcții de adjuncți și interimari. Sergiu Russu a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general. Adjunctul procurorului general pe domeniul judiciar a devenit Sergiu Brigai, iar asigurarea interimatului funcției funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a fost desemnat Alexandru Machedon.

  La propunerea procurorului general, Ion Munteanu, CSP a votat unanim pentru candidatura lui Sergiu Russu în funcția de adjunct al procurorului general. Russu a fost în funcția de procuror șef a secției combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale. Anterior, acesta a ocupat funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Sergiu Russu indică un venit anual de circa 400 de mii de lei, salariu brut. Soția acestuia a ridicat un salariu de circa 300 de mii de lei, fiind angajată la Agenția Servicii Publice. Pe lângă salariu, Russu a primit remunerări de la Organizaţia Internaţională a Migraţiei, Institutul Național al Justiției și Centru Internațional „La Strada”, în suma totală de circa 270 de mii de lei. Pentru activitatea didactică la OSCE TAJIKISTAN, acesta a primit 2 mii de euro.

  Sergiu Russu deține un apartament cotat pe piață la circa 1 milion de lei. Apartamentul are suprafața de 105 metri pătrați și a fost dobândit în 2018. Familia procurorului are în proprietate două automobile de marca Toyota, un Prius fabricat în 2010, cu o valoare ce circa 178 de mii de lei și cumpărat în 2016. În 2020 a fost achiziționată o Toyota CHR, fabricată în 2016, contra sumei de 270 de mii de lei.

  Ion Munteanu l-a propus pe Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general pe domeniul judiciar. Membrii CSP au votat unanim candidatura acestuia. Din 2021, Brigai a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PCCOCS. În luna martie curent, CSP și-a dat acordul pentru numirea lui Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general interimar

   

   

   

  În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, indică că a obținut un venit salarial de circa 418 mii de lei. Venitul obținut de către soție este de aproape 795 de mii de lei, fiind angajată la o companie ce realizează soft-uri la comandă, ÎCS Endava SRL. Din categioria bunuri imobile, Brigai indică o avere imobilă de 15 metri pătrați, cumpărată în 2023 contra sumei de 2 mii de euro, iar un apartament cu o suprafață de 79 de metri pătrați se află în abitație.

  Familia Brigai deține un autoturism de model Skoda Octavia, fabricat în 2019 și cumpărat în același an pentru suma de circa 320 de mii de lei. În declarația de avere sunt indicate 26 de conturi bancare, dintre care majoritatea având câte un euro, dolar sau leu pe ele. Totuși, unele depozite bancare au câte 3 mii, 12 mii sau 39 de mii de euro.

  Sergiu Brigai activează în sistemul procuraturii din 2011. În 2018 a exercitat funcția de procuror în Secția combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale. Din 2021 deține funcția de adjunct interimar al șefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Procurorul Sergiu Brigai, care a candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a promovat evaluarea Comisiei Vetting. Evaluarea a presupus verificarea detaliată a integrității lui financiare și etice.

  Alexandru Machidon a fost propus de procurorul general pentru asigurarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef PCCOCS. Membrii CSP au aprobat candidatura acestuia. Anterior, Machidon a fost desemnat, din 26 februarie, curent, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

  Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Alexandru Machidon a primit un salariu de circa 300 de mii de lei și a primit un cadou de 2600 de euro la un eveniment de familie. În 2018, acesta și-a achiziționat un apartament cu o suprafață de 65 de metri pătrați contra sumei de 45 de mii de euro, iar în 2017 a intrat în proprietatea unui BMW 520 D contra sumei de 26 de mii de euro.

  Dumitru Robu a fost desemnat pentru funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Dumitru Robu a ajuns în atenția opiniei publice în 2017, când a gestionat dosarul „parcărilor cu plată”, în care este vizat fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă. În iulie 2019, Robu a fost numit în funcția de procuror general interimar, prin decretul președintelui de atunci Igor Dodon. Până în octombrie 2022, Dumitru Robu a ocupat funcția de procuror general interimar. După expirarea mandatului de un an, în funcția de procuror general interimar a fost numit Ion Munteanu, printr-un decret al președintei Maia Sandu, din 12 octombrie 2022.

  Pentru exercitarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al oficiului reprezentarea învinuirii de stat în instanțele de judecată, a fost propusă candidatura Elena Cazacov, procuror în Procuratura Anticorupție. Cazacov a solicitat amânarea subiectului de pe ordinea de zi a CSP, deoarece nu a putut fi prezentă la ședință. CSP a votat amânarea subiectului pentru următoarea ședință.
  Sursa: zdg,md

• Șeful interminar al PCCOCS, Sergiu Russu, desemnat în funcția de procuror-șef al unei Secții din cadrul Procuraturii Generale

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat vineri, 16 decembrie, desemnarea șefului interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Sergiu Russu, în funcția de procuror-șef al Secției combatere traficului de ființe umane a Procuraturii Generale. Potrivit CSP, concursul pentru ocuparea funcției vacante a fost anunțat în luna iulie 2022. Sergiu Russu a ocupat funcția de procuror-șef …

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a aprobat vineri, 16 decembrie, desemnarea șefului interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Sergiu Russu, în funcția de procuror-șef al Secției combatere traficului de ființe umane a Procuraturii Generale.

  Potrivit CSP, concursul pentru ocuparea funcției vacante a fost anunțat în luna iulie 2022. Sergiu Russu a ocupat funcția de procuror-șef în cadrul PCCOCS din luna octombrie, 2021.

  Acesta a mai fost numit, în 2017, în aceeași funcție – de procuror șef al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, pentru un mandat de cinci ani.

  În august 2009, Russu a fost numit procuror adjunct în cadrul Procuraturii Dubăsari, iar în aprilie 2015 – procuror șef în cadrul aceleiași procuraturi.

  Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2021, Sergiu Russu a ridicat de la Procuratura Generală un salariu anual brut de circa 363 de mii de lei, adică aproximativ 30 de mii de lei.
  Sursa: zdg.md

• Şefi interimari noi la procuraturile specializate: Cine sunt şi ce averi declară

  Consiliul Superior al Procurorilor a numit, vineri, şefii interimari la Procuratura Anticorupţie şi Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS). Dacă la şefia Procuraturaii Anticorupţie au fost desemnaţi procurori din cadrul instituţiei, pentru a asiguta interimatul de şef şi şef adjunct al PCCOCS au fost desemnaţi doi procurori din alte subdiviziuni. Astfel, la Procuratura Anticorupţie a fost numit …

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor a numit, vineri, şefii interimari la Procuratura Anticorupţie şi Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS). Dacă la şefia Procuraturaii Anticorupţie au fost desemnaţi procurori din cadrul instituţiei, pentru a asiguta interimatul de şef şi şef adjunct al PCCOCS au fost desemnaţi doi procurori din alte subdiviziuni. Astfel, la Procuratura Anticorupţie a fost numit şefă interimară Elena Cazacov, iar şef adjunct interimar, Ion Munteanu. La şefia PCCOCS a fost numit Sergiu Russu, iar funcţia de adjunct interimar va fi asigurată de Vladislav Bobrov.

  Elena Cazacov este procuror anticorupţie, începând cu 7 iunie 2018. Până atunci, a lucrat timp de aproape opt ani procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale. În activitatea de procuror anticorupţie, Elena Cazacov s-a remarcat prin faptul că a reprezentatat acuzarea în procesul de judecată în care a fost condamnat fostul premier Vlad Filat.

  Elena Cazacov este procurora care în 2010 a dispus încetarea urmăririi penale în privinţa fostului deputat elen, Nikolaos Georgiadis, consilier politic al fostului vicepremier și ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, fiind finanțat de UE și administrat de PNUD.

  Georgiadis era bănuit de trafic de minori pentri exploatare sexuală şi a fost subiectul unei investigaţii a CIJM. În 2019, justiţia elenă l-a condamnat pe Georgiadis la 28 de luni de închisoare şi o amendă de 20.000 de euro pentru abuz sexual asupra minorilor.

  În 2018, Elena Cazacov a ajuns în atenţia presei după ce a primit o donaţie de 15 mii de euro de la Serghei Cazacov, tatăl, bani din care şi-a cumpărat un automobil Hyundai Tucson.

  Anul trecut, familia procurorei a vândut cu 430.000 de lei automobilul Hyundai Tucson şi a procurat cu 9367 de euro un automobil de model KIA, fabricat în 2013. Familia mai deţine în proprietate, din 2013, un automobil de model Şkoda Fabia, fabricat în 2007, raportat la 21.892 de lei.

  Procurora Cazacov şi soţul poliţist locuiesc întru-un apartament cu suprafaţa de 71,5 metri pătraţi, procurat în 2015 cu 455.502 de lei. Procurora Cazacov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 311.786 de lei, iar soţul a avut un salariu de trei ori mai mic.

  Ion Munteanu şi-a început cariera de procuror în 2006 în Procuratura sectorului Centru a Capitalei, iar în 2010 a fost transferat în Procuratura Amticorupţie. În 2009, în timp ce activa în Procuratura sectorului Centru, pe numele procurorului Munteanu a fost pornită o procedură disciplinară pentru reţinerea unui protestatar minor, la 8 aprilie 2009. Omul legii a fost pedepsit cu „avertisment”,  în mai 2010.

  În 2018, Ion Munteanu a asigurat o perioadă interimatul la şefia oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău, înlocuindu-l pe Ruslan Popov.

  Unul din dosarele de rezonanţă gestionate de Ion Munteanu în calitate de procuror anticorupţie a fost dosarul licitaţiilor trucate pentru aprovizionarea cu produse alimentare a grădiniţelor din Chişinău.

  În 2018, Munteanu a ajuns în atenţia presei pentru că a primit, în 2017, împreună cu soţia, donaţii de 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu valoarea cadastrală de 1,2 milioane de lei. Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi. Valentin Braşovschi a fost administrator al companiei de construcţii Dansicons SRL, fondată de fostul deputat liberal, Iurie Dârda.

  Familia procurorului Ion Munteanu deţine în proprietate un camion şi patru autoturisme, dintre care două de midel Mercedes. Omul legii susţine că două din maşini i-au fost transmise în posesie gratuită. Ultimul automobil, de model Dacia Duster, fabricat în 2015, a fost procurat de Ion Munteanu anul trecut, cu 147.609 de lei.

  Ion Munteanu a declarat pentru anul 2020 venituri din salariu de 407.136 de mii de lei, iar cu 1000 de dolari a fost remunerat pentru servicii de consultanţă oferite Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei.

  Sergiu Russu este procuror-șef al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, începând cu 31 iulie 2017. Până să ajungă în funcţia resprectivă, Sergiu Russu, a fost, începând cu 8 aprilie 2015, şef al Procuraturii raionului Dubăsari, unde a lucrat timp de 11 ani.

  Numele lui Sergiu Russu a figurat într-o anchetă a postului de televiziune Jurnal TV, publicată toamna trecută. Russu, care ar fi prieten cu ex-procurorul general, Eduard Harunjen, ar fi protejat schemele de contrabandă dirijate de generalul de poliţie, Ion Ţurcan. Omul legii a respins acuzaţiile.

  Procurorul Russu locuieşte cu familia într-un apartament cu suprafaţa de 105,7 metri pătraţi, procurat în 2018 cu 675.000 lei. Anul trecut, Sergiu Russu şi-a cumpărat un automobil de model Toyora CHR, fabricat în 2016, raportat la 270.000 lei. Familia mai deţine în proprietate un automobil de model Toyota Prius, pe care l-a cumpărat în 2016 cu 178.000 lei.

  Sergiu Russu a declarat pentru anul trecut venituri din salariu de 374.020 de lei, iar altele 177.723 de lei şi 4.800 de euro le-a obţinut din activitatea didactică şi ştiinţifică. Soţia procurorului, angajată la Agenţia Servicii Publice, a avut anul trecut venituri din salariu de 102.020 de lei.

  Vladislav Bobrov lucrează în Procuratura Anticorupţie, începând cu 18 iulie 2016, iar până anunci a lucrat, începând cu 4 august 2009, procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului de Interne şi Serviciului Vamal din cadrul Procuraturii Generale.

  Vladislav Bobrov a fost numit recent printre cei patru procurori abilitaţi cu investigarea dosarului penal pornit pentru îmbogăţire ilicită pe numele procurorului general adjunct, Ruslan Popov.

  Bobrov a făcut parte şi din lista procurorilor anticorupţie, somaţ anul trecut de către procurorul general Alexandr Stoianoglo să plece din sistem. Stoianiglo l-a acuzat pe Bobrov că ar face parte dintr-un grup de procurori care continuă să fie loiali fostului şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari

  Vladislav Bobrov a fost unul din procurorii care a investigat dosarul penal pe numele ex-deputatului Chiril Lucinschi, acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. La fel, el a instrumentat cazul Antifa împotriva lui Pavel Grigorciuc și a lui Mihail Amerberg.

  Procurorul Bobrov a gestionat dosarul împotriva businessmanului Viorel Varzari care l-a învinuit, în 2019, pe co-proprietarul rețelei Andy`s Pizza, Andrei Tranga, de șantaj și tentativă de deposedare de afacere. În urma denunţului lui Varzari, Tranga s-a aflat două luni în arest preventiv. Ultimul a respins acuzaţiile.

  Vladislav Bobrov este unul din procurorii care s-a bucurat de donaţii generoase din partea rudelor, până în 2018. Acesta a beneficiat de donații de 12.000 de euro în 2016 și 12.500 de euro în 2017. În 2018 a primit o donație de 5.000 de euro. Omul legii deține în proprietate două apartamente, procurate în 2015 şi 2016. Familia a mai deţinut un apartament pe care l-a vândut anul trecut 37.000 de euro. Alte 14.900 de euro familia le-a obţinut din chiria apartamentelor.

  Vladislav Bobrov a raportat în Declaraţia de avere şi interese personale trei automobile, procurate în anii 2008, 2016 şi 2017. Ultimul, un Hyundai Tucson noi-nouţ, a fost transmis familiei în posesie gratuită.

  Vladislav Bobrov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 315.492 de lei, iar soţia sa, avocată, a declarat onorarii de 32.770 de lei.
  Sursa: anticoruptie.md

• «Смотрели на нас, как на инопланетян». Прокурор Серджиу Руссу о жертвах трафика, ликбезе для судей и пятнах на системе.

  Он думал, что поработает в прокуратуре Дубоссар два месяца, а задержался на 11 лет. Последние четыре года он спасает из рабства жертв торговли людьми. В продолжение спецпроекта «JusticeInside. Люди внутри системы» NM публикует историю прокурора Серджиу Руссу, который рассказал, почему жертвы трафикантов смотрят на прокуроров, «как на инопланетян», почему дела о торговле людьми должны рассматривать специализированные судьи, и почему он не против внешней аттестации прокуроров. «Бытовых условий, к которым мы привыкли, не было даже в прокуратуре» Прокурором я стал по воле …

  Citiţi mai departe

  Он думал, что поработает в прокуратуре Дубоссар два месяца, а задержался на 11 лет. Последние четыре года он спасает из рабства жертв торговли людьми. В продолжение спецпроекта «JusticeInside. Люди внутри системы» NM публикует историю прокурора Серджиу Руссу, который рассказал, почему жертвы трафикантов смотрят на прокуроров, «как на инопланетян», почему дела о торговле людьми должны рассматривать специализированные судьи, и почему он не против внешней аттестации прокуроров.

  «Бытовых условий, к которым мы привыкли, не было даже в прокуратуре»

  Прокурором я стал по воле случая. Мечтал стать судьей, но в то время им мог стать только человек старше 30 лет. Кроме того, для этого нужен был пятилетний опыт работы в правоохранительных органах или адвокатом. Я начал работать в Экономический Апелляционной палате, но через полгода решил поработать прокурором. Хотя моим профилем было гражданское право, а не уголовное, я считал, что там будет интереснее. Я с семьей жил в Кишиневе, но меня назначили прокурором в Дубоссары. Подумал, что проработаю там месяц-два.

  Дубоссары — район на берегу Днестра. Он поделен на две части: половину контролируют конституционные власти [Молдовы], а вторую — неконституционные власти Приднестровья. Прокуратура находится в селе Устье. Найти там жилье достаточно сложно. Бытовых условий, к которым мы привыкли (канализация, горячая и холодная вода), в селе не было даже в прокуратуре.

  Но работа показалась мне интересной, и я решил остаться там до нового года. Потом подумал, что надо проработать хоть год или два, а через два с половиной года я стал заместителем начальника Дубоссарской прокуратуры. Когда меня назначали, спросили: «Вы проработаете в этой должности пять лет?». И я пообещал. В общем, в Дубоссарах я проработал 11 лет. В 2015 году возглавил прокуратуру Дубоссар, а в 2017 принял участие в конкурсе на пост главы Отдела борьбы с торговлей людьми в Генпрокуратуре. У меня были небольшие надежды, что я пройду конкурс, но так получилось, что прошел.

  «Они смотрели на нас, как на инопланетян»

  Когда подавал документы, меня привлекла специфика этих случаев. Хотя они достаточно сложные, в каждом деле речь идет о человеческих судьбах. Чаще всего жертвами таких преступлений становятся женщины и дети. Такие дела требуют большой эмоциональной отдачи. Но, когда ты понимаешь, что ты — тот человек, который может помочь жертве, это помогает справиться. Например, в этом году у нас была спецоперация во Франции. Граждане Молдовы там подвергались трудовой эксплуатации. Когда они (пострадавшие) увидели нас первый раз, смотрели на нас, как на инопланетян, которые спустились с неба.

  Мы всегда сталкиваемся с такой реакцией пострадавших: они не понимают, чего ты от них хочешь. Очень часто они даже не понимают, что являются жертвами. Причины могут быть и в жизненных обстоятельствах, и в том, что трафикант убедил их, что все нормально. Это было в феврале, а в июне мне написала одна из жертв, что ее семья получила вид на жительство во Франции. Она написала: «Спасибо, что вы пришли. Мы сначала не поняли, что случилось. Вы объяснили, как нас обманывали».

  Вот эта уверенность в том, что ты можешь помочь людям, попавшим в такую ситуацию, не дает опускать руки и помогает справляться с тяжелыми эмоциями.

  «Когда умирает ребенок, все остальные заслуги обесцениваются»

  Было много дел, которые меня задели. Но, наверное, больше всего — дело девочки, которая умерла по халатности врачей. Она родилась в один год с моим старшим сыном, была старше его на 15 дней. У нее было какое-то простудное заболевание, но врачи скорой помощи дважды отказались ее госпитализировать. На третий раз ее все же забрали в больницу, но там ей вкололи неправильный препарат.
  По делу проходили около семи врачей и медсестер, которые работали на машине скорой помощи и принимали ребенка в больнице. Они все перекладывали вину друг на друга. В конце концов, три судебно-медицинские экспертизы подтвердили, что все врачи и медсестры допустили ошибки.

  Расследование длилось пять лет. Все это время раз в месяц, а, может, и чаще, отец этой девочки звонил и спрашивал, как продвигается расследование. Каждые три месяца он приходил и приносил мне ее фотографию. Она была единственным ребенком в семье. На такую ситуацию ты смотришь уже не только как прокурор, но и как родитель.

  Я не говорю, что мое мнение было субъективным, это же подтвердили и другие врачи. Да, у врачей очень важный и рискованный труд, но, когда умирает ребенок, все остальные заслуги обесцениваются.

  В итоге суд признал их виновными, но реальных сроков они не получили, потому что у преступления истек срок давности. Думаю, отцу было важно именно то, что суд признал их виновными. По-моему, он даже не просил моральной компенсации. Он просто хотел добиться объективного расследования.

  «У нее было до 60 клиентов в день»

  Недавно, в 2019-2020 годах, был еще один случай. На этот раз в Греции. Жертву принуждали оказывать сексуальные услуги. По ее словам, у нее было до 60 клиентов в день, и в таком режиме она работала 8-9 месяцев. Она уже подумывала о самоубийстве. Организатор преступления смотрел на нее, как на неодушевленный объект. Никого не заботило ее состояние. Когда ты предотвращаешь такие криминальные схемы и преступления, понимаешь, что твоя работа важна и необходима обществу.

  И, знаете, с 2017 по 2021 год я не почувствовал кардинальных изменений в работе. Специфика нашей работы — торговля людьми. Это не дела о коррупции, об отмывании денег или о банковских аферах. Мы далеки от политики и каких-то изменений, связанных с ней. Но смещение акцентов все же было. Если сначала акцент делали на расследовании преступлений, независимо от их масштаба, то сейчас больше внимания уделяют преступлениям, более опасным для общества.

  Может, по другим направлениям что-то изменилось, но у нас все так же: я сижу в том же кабинете и руковожу теми же людьми. Кроме того, за нами [отделом по борьбе с торговлей людьми] следит не общество, а международные структуры. Торговля людьми — это латентное преступление, которое не беспокоит общество, пока ситуация не взорвется. Сначала никто ничего не замечает, а потом в Одессе на фабрике находят более 100 человек, которых держали практически в тюремных условиях. Они жили в бараках, а за работу им ничего не платили.

  Зарубежный мониторинг нам очень помогает. Нам указывают на проблемы, которые необходимо решать, и мы это учитываем. Мы получали отчеты группы экспертов Совета Европы по борьбе с торговлей с людьми (ГРЕТА) и Госдепа США о борьбе с торговлей людьми, как в 2017 году, так и в 2021. И тогда, и сейчас нам везло с тем, что руководители понимают сложность проблемы и обеспечивают нас всем необходимым. Я всегда говорил — мы не работаем, чтобы подняться или опуститься в рейтингах, представленных в этих отчетах, мы работаем для того, чтобы лучше защищать жертв. Ведь зачастую именно наши граждане находятся на первой линии и страдают (их подвергают эксплуатации). Тут у нас должен быть четкий ответ для трафикантов: не важно, из Молдовы они или нет.

  «Коллегам иногда приходилось проводить для судей ликбез»

  Не хочу обвинять в чем-то судей, но специфика некоторых преступлений требует, чтобы их рассматривали специализированные судьи. Честно говоря, коллегам, которые ведут дела о торговле людьми, иногда приходится проводить для судей ликбез. И только после этого они представляют материалы дела.

  Есть моменты, которые необходимо объяснять: например, если жертва говорит, что все в порядке, но при этом она живет в конюшне и работает за еду, меняет показания или не приходит [на заседания суда], это не значит, что против нее не совершили преступления.

  У нас сейчас пробуют назначать судей, специализированных на делах о торговле людьми. Это была, в том числе, моя инициатива. Но результат таких изменений будет виден лет через пять. Судья не может за одну ночь стать специализированным. Например, во многих странах, чтобы стать специализированным на каком-то типе преступлений, полицейские и прокуроры должны пройти специальный курс и тест, который покажет, усвоил ли он информацию. А у нас что сделали? Председатели инстанций посмотрели, какие судьи есть, кто больше подходит на эту должность, и назначили. Насколько я знаю, в таких же условиях назначили судей, которые рассматривают дела о коррупции и краже миллиарда. Назначить судью рассматривать какие-то дела, не значит, что он сразу же станет специалистом в них.

  Эти преступления — более сложные, и, чтобы в них разбираться, надо разбираться и в уголовном праве, и в психологии, и в финансовых преступлениях. Часто эти преступления связаны с параллельными финансовыми расследованиями. Чтобы люди захотели этим заниматься, их надо мотивировать. Да, сначала ты приходишь на энтузиазме, а потом видишь, что рассмотрел только три дела, а твой коллега — около 30 дел по кражам. При том что твои дела более сложные, и, чтобы их рассмотреть ты должен предпринять не только профессиональные усилия, но и эмоциональные.

  «Я жил в конюшне, пять лет работал за еду, но считаю, что все нормально»

  После смены власти в 2019 году стало сложно держать человека под арестом больше шести месяцев. Да, есть случаи, когда человека можно и нужно оставить на свободе. Те же случаи коррупции — можно же арестовать все имущество, а он пусть остается на свободе, если нет рисков, что он помешает следствию или повлияет на свидетелей. В других случаях, когда речь идет о преступлениях против личности — убийствах, изнасилованиях, торговле людьми — арест надо применять более смело.

  В конце концов в преступлении есть обвиняемый и пострадавший, который ждет, что его права должны защитить. И это не потому, что пострадавший хочет быть частью этого процесса, а потому, что кто-то покусился на его безопасность. В этих случаях — арест не столько безопасность, сколько мера обеспечения безопасности пострадавших. Вот мы расследуем деятельность преступной группировки. Один из ее членов подделал более 10 тыс. документов и получил миллионы леев прибыли, а его месяц продержали под арестом, потом перевели под домашний арест. Это — тоже крайность. Вот во Франции другие члены этой группировки до сих пор под арестом. У нас — из 14 фигурантов дела только двое под арестом.
  Мы очень часто сталкивались с проблемой, когда одни и те же судьи рассматривают ходатайства об аресте по разным уголовным делам. И получается, у него пять ходатайств об аресте: уклонение от уплаты налогов, контрабанда, наркоторговля, злоупотребление положением и торговля людьми. Ну, скажем, первых четырех арестовывают, а когда дело доходит до трафиканта, судья видит, что у пострадавшего претензий нет.

  Часто жертва не осознает, что она пострадала. Должен прийти психолог и объяснить: что нельзя жить в конюшне и работать за еду. У тебя должна быть зарплата, которой хватит на то, чтобы купить еду, одежду, снимать жилье, и еще чтобы откладывать.

  А получается, что судья видел дела, где у кого-то есть претензии, кто-то пострадал, кому-то причинили убытки, после этого видит дело, где человек говорит: «Да все в порядке, я жил в конюшне, пять лет работал за еду, но считаю, что все нормально». Потом обвиняемый, говорит: «Я не трафикант, я просто человек с большим сердцем, который приютил обездоленного». Не будучи специалистом в этой сфере, можно сказать, что прокурор злоупотребляет, требуя арест. Можно не заметить заключение психолога, который написал, что человек перенес [психические] травмы и им очень легко манипулировать. Если трафикант выйдет на свободу, то пострадавший полностью изменит свои показания. Судья не успевает прочитать все эти материалы и освобождает обвиняемого из-под ареста.

  «Я готов пройти аттестацию»

  О нас, прокурорах, много говорят в обществе. Часть этих суждений правдивы, другие —спекуляция. Да, были случаи, когда коллеги нарушали закон, и это оставляло пятно на всей системе.

  В истории прокуратуры было достаточно много таких пятен. Если общество решит, что систему можно реабилитировать только через внешнюю аттестацию, тогда честные и профессиональные люди не должны бояться этой проверки. Политики могут заниматься политическими играми, но [проведение аттестации] во многом зависит от общества и необходимости повысить его доверие к нам.

  Я, например, готов пройти аттестацию, даже если в результате решат, что я недостаточно хорош для этой должности. Но пусть эту аттестацию проведут объективно. Главное, чтобы эту аттестацию не использовали, как инструмент мести тем людям, которые вели резонансные уголовные дела или неудобны каким-то партиям или интересам. Чтобы по итогам аттестации получить качество, должна быть качественная система перезапуска. И тогда, может быть, общество будет больше доверять системе.

  Хотя прокуроры — не единственные в системе правосудия, к кому есть вопросы. Есть еще полицейские, судьи, адвокаты, судебные исполнители. Если мы должны быть эталоном, и с нас должны начать, то пусть начнут. Но после перезапуска прокуратуры и судебной системы нужен перезапуск других систем.

  Вообще, я думаю, система прокуратуры может очиститься и сама. Предубеждение некоторых коллег, которые делали не совсем правильные вещи и думали, что им за это ничего не будет, уже рассеиваются. Мы знаем, рано или поздно приходит новое руководство и может статься так, что тот, кто вел расследования, становится подследственным. Мягко говоря, это причиняет дискомфорт.
  История показывает, что надо вести себя правильно, независимо от того, кто находится у власти. В противном случае рано или поздно тебя привлекут к ответу. Это может сделать и твой нынешний руководитель. Бывали ситуации, когда некоторые прокуроры за время мандата одного и того же генпрокурора успевали подняться и упасть, потому что не выполняли свои обязанности. Это заставляет меня верить, что система может очиститься сама, но этот путь сложнее, чем [внешняя] аттестация.
  Sursa: newsmaker.md

• A avut loc sfințirea Inspectoratului de Poliție Dubăsari al MAI

  Joi, 24 septembrie 2015, după o reparație capitală, a fost sfințit sediul Inspectoratului de Poliție Dubăsari al MAI. Evenimentul a demarat cu sfințirea unei Răstigniri amplasate la intrarea în curtea Inspectoratului. Slujba de sfințire a fost oficiată de PC părinte Protopop prot. mitr. Teodor Pelin, părintele paroh prot. Teodor Vrabie, prot. Victor Gangan paroh s. Izbiște si prot. Iulian Pinteac …

  Citiţi mai departe

  Joi, 24 septembrie 2015, după o reparație capitală, a fost sfințit sediul Inspectoratului de Poliție Dubăsari al MAI. Evenimentul a demarat cu sfințirea unei Răstigniri amplasate la intrarea în curtea Inspectoratului. Slujba de sfințire a fost oficiată de PC părinte Protopop prot. mitr. Teodor Pelin, părintele paroh prot. Teodor Vrabie, prot. Victor Gangan paroh s. Izbiște si prot. Iulian Pinteac paroh s. Cocieri. Bucuria acestor rușite datorează bunei chivernisiri și organizări a dlui Cazemir Trocin, colonel de poliție, Șef al Inspectoratului respectiv. La festivitate au luat parte dl Grigore Policinschi, Președintele raionului Dubăsari, dna Angela Platon, reprezentantul Guvernului RM în teritoriu, dl Boris Talpă, Președintele Judecătoriei Dubăsari, dl Sergiu Russu, Procuror al rlui Dubăsari, dna Aurica Urîtu, primar al s. Ustea ș.a. Printr-o părere comună s-a luat decizia ca patronul ceresc al Inspectoratului de Poliție Dubăsari să fie Sf. M. Mc. Gheorghe, purtătorul de biruință. Așa să ne ajute Dumnezeu!

  sursa: mitropolia.md