Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Partole Liliana
Căutare avansată
sursa foto: procuratura.md

Soltan Veaceslav

Procuratura Generală

Date biografice

Conform Hotărârii nr. 12-75/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Veaceslav Soltan în funcția de procuror-șef al Secției tehnologii informaționale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani. 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror, șef-interimar al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 952-p din 04 octombrie 2010, numit în funcția de Procuror șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Hotărîrea nr.2-3d-375/10 din 21 septembrie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor a propuns Procurorului General numirea procurorului Veaceslav Soltan, în funcția de șef al secției tehnologii informaționale și investigații a infracțiunilor în domeniul informaticii.

Conform Hotărârii nr. 12-75/17 din 19 iulie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Veaceslav Soltan în funcția de procuror-șef al Secției tehnologii informaționale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani. 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror, șef-interimar al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 952-p din 04 octombrie 2010, numit în funcția de Procuror șef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Hotărîrea nr.2-3d-375/10 din 21 septembrie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor a propuns Procurorului General numirea procurorului Veaceslav Soltan, în funcția de șef al secției tehnologii informaționale și investigații a infracțiunilor în domeniul informaticii.

 

Prin Hotărârea nr. 1-26/2019 din 14 Martie 2019,  Consiliul Superior al Procurorilor a dmis cererile procurorilor, după cum urmează:
- Mariana Gornea, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Ruslan Popov, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Octavian Iachimovschi, Ghenadie Pîrlii, Oxana Cazacu, Andrei Baeșu și Igor Demciucin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formatori în cadrul programului de formare continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019; 
- Iuri Lealin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formator în cadrul programului de formare inițială și continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie și a candidaților la aceste funcții, la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019. 

Conform Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.14-89/17 din 28 aprilie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Veaceslav Soltan, media punctajului total oferit constituie 88,1, fiindui atribuit calificativul Foarte bine.

Potrivit Hotărîrii nr. 926 din 29 aprilie 2016, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa dlui Veaceslav Soltan, procuror, şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii din cadrul Procuraturii Generale, calificativul ATESTAT. Prin Hotărîrea nr. 12-140/16 din 26 mai 2016, Consiliul Superior al Procurorilor validat hotărârea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Soltan Veaceslav.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărîrii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Soltan Veaceslav, cu acordarea gradului de clasificare fără a ţine cont de succesiune Consilier juridic de rangul II.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Soltan Veaceslav - procuror, şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii, Procuratura Generală cu Crucea Pentru Merit Clasa II.

Prin Hotărîrea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decorarea domnului Soltan Veaceslav, procuror, şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii, cu decernarea Diplomei de Onoare de gradul I.

Prin Hotărârea nr. 1-26/2019 din 14 Martie 2019,  Consiliul Superior al Procurorilor a dmis cererile procurorilor, după cum urmează:

- Mariana Gornea, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Ruslan Popov, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Octavian Iachimovschi, Ghenadie Pîrlii, Oxana Cazacu, Andrei Baeșu și Igor Demciucin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formatori în cadrul programului de formare continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019; 
- Iuri Lealin privind cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, în calitate de formator în cadrul programului de formare inițială și continuă a judecătorilor şi a procurorilor în funcţie și a candidaților la aceste funcții, la Institutului Național al Justiției, pentru anul 2019. 

Conform Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor nr.14-89/17 din 28 aprilie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Veaceslav Soltan, media punctajului total oferit constituie 88,1, fiindui atribuit calificativul Foarte bine.

Potrivit Hotărîrii nr. 926 din 29 aprilie 2016, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa dlui Veaceslav Soltan, procuror, şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii din cadrul Procuraturii Generale, calificativul ATESTAT. Prin Hotărîrea nr. 12-140/16 din 26 mai 2016, Consiliul Superior al Procurorilor validat hotărârea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Soltan Veaceslav.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărîrii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Soltan Veaceslav, cu acordarea gradului de clasificare fără a ţine cont de succesiune Consilier juridic de rangul II.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Soltan Veaceslav - procuror, şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii, Procuratura Generală cu Crucea Pentru Merit Clasa II.

Prin Hotărîrea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014, cu privire la încurajarea unor procurori în legătură cu aniversarea a XXII-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, s-a propus Procurorului General decorarea domnului Soltan Veaceslav, procuror, şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii, cu decernarea Diplomei de Onoare de gradul I.

 

Hotărârea nr. 1-26/2019 din 14 Martie 2019

Hotărârea nr. 12-75/17 din 19 iulie 2017

Hotărîrea nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016

Hotărîrea nr. 12-140/16 din 26 mai 2016

Hotărîrea nr. 926 din 29 aprilie 2016

Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărîrea nr.12-10/14 din 23 ianuarie 2014

Știri
  • Procuratura Generală: Oameni vechi la funcţii noi în concursuri cu un singur candidat

    Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

    La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

    Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

    La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

    Şefii interimari au câştigat concursurile cu un singur candidat

    Adrian Mircos a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică din cadrul PG. Acesta a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor cu 91,1, fiindu-i atribuit calificativul excelent, iar prin hotărârea Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor Mircos a acumulat 60,6 puncte. Cu un punctaj final de 151,1 puncte, acesta a câştigat fotoliul de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, fiind însă singurul candidat care s-a înscris în concurs. Întâmplător sau nu, Mircos a deţinut interimatul acestei funcţii din luna august 2016, el fiind anterior şeful Secţiei control al urmăririi penale a PG.

    În acelaşi stil s-a desfăşurat şi concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei cooperare internaţională şi integrare europeană, câştigat de Alexandru Cladco, care, la fel ca şi Adrian Mircos, a deţinut din luna august 2016 interimatul funcţiei. Nici el nu a avut concurent, iar CSP l-a declarat învingător în concurs şi apt pentru a ocupa funcţia rămasă vacantă. Cladco a fost, înainte de reformă, şef al Secţiei analiză şi implementare CEDO a PG.

    În funcţia de procuror-şef al Secţiei justiţie juvenilă a fost avansată Mariana Gornea, cea care a condus subdiviziunea ca interimar în ultimele luni. Gornea a fost anterior şefa Secţiei minori şi drepturile omului din cadrul PG. Ghenadie Pârlii, care din luna august 2016 a condus ca interimar Secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice a PG, a câştigat concursul, pentru a conduce, cu drepturi depline, această secţie în următorii cinci ani. Până la numirea în această funcţie, Pârlii a fost procuror-şef interimar al Secţiei investigaţii financiar-economice a PG.

    De la Dubăsari, la combaterea traficului de fiinţe umane

    Fără concurenţi au ajuns în funcţii de conducere alţi 9 procurori. Eduard Bulat, fostul şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor, iar Sergiu Russu, fostul procuror al r. Dubăsari, a fost desemnat şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, funcţie deţinută anterior de Eduard Bulat. Alexandru Nichita, fostul şef interimar al Direcţiei investigaţii generale, a câştigat concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii. Nichita a condus această direcţie, ca interimar, încă din luna august 2016. Marcel Dimitraş, fostul şef al Secţiei judiciar-civilă şi contencios administrativ din cadrul PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, subdiviziune pe care o conduce ca interimar încă de acum un an. Totodată, fostul şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, Dumitru Graur, a câştigat concursul pentru a conduce în continuare această secţie, pe care a condus-o şi înainte de reformă, dar şi după, din postura de interimar.

    Oleg Afanasii, fostul adjunct al procurorului sect. Centru din Chişinău, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei controlul activităţii speciale de investigaţii şi asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale, iar Diana Rotundu, cea care a fost şef adjunct al Secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană a PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Secţiei protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană. Rotundu a condus secţia în ultimul an, din postura de interimar.

    Doi concurenţi s-au retras fără a explica motivele

    Ion Caracuian şi-a păstrat, şi după reformă, postul de şef al Secţiei combatere tortură, subdiviziune pe care a condus-o şi din postura de interimar în ultimul an, la fel ca şi Veaceslav Soltan, care înainte de reformă a fost şeful Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii a PG, iar după a fost numit şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice a Procuraturii Generale. Este, de fapt, aceeaşi secţie, care şi-a modificat, doar parţial, denumirea.

    În doar două concursuri s-au înregistrat tentative de a participa câte doi candidaţi. Astfel, într-o primă etapă, Ghenadie Pârlii a decis să-i fie concurent lui Alexandru Nichita în concursul pentru funcţia de şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii din cadrul PG, doar că, la 11 iulie, fără a-şi explica motivele, a solicitat retragerea din concurs. În final, Pârlii a devenit şef al Secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice. Coincidenţă sau nu, dar şi contracandidatul lui Pârlii, Ion Teţcu, s-a retras din concurs. Cererea acestuia a fost depusă tot pe 11 iulie şi tot fără a fi explicate motivele retragerii.

    Roşioru: „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii”

    Cum poate fi explicat faptul că, după reforma Procuraturii, 13 funcţii importante din cadrul PG au fost ocupate în urma unor concursuri fără concurenţă, în mare parte de oameni care au condus aceste subdiviziuni şi înainte de reformă? „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii a conducătorilor subdiviziunilor. Reforma înseamnă multiple îmbunătăţiri aduse instituţiei: competenţe noi; reguli noi de selectare, promovare şi numire în funcţii”, zice Mircea Roşioru, preşedintele CSP şi unul din adjuncţii procurorului general. „Nu sunt eu în măsură să comentez de ce la concursurile lansate au aplicat puţini procurori. Aţi putea face un sondaj printre potenţialii candidaţi şi să explice ei care sunt motivele pentru care nu au aplicat la aceste concursuri. Sarcina CSP şi a Colegiilor din subordine a fost ca toate aceste concursuri să fie publice şi transparente, iar procedurile să fie respectate. Trebuie să admitem şi faptul că, în cazul potenţialilor şefi ai subdiviziunilor PG, vorbim de procurori care au unele abilităţi şi cunoştinţe specifice funcţiilor, or nu fiecare procuror este un foarte bun acuzator de stat sau un foarte bun cunoscător al legislaţiei ce reglementează cooperarea internaţională sau remediile de contracarare a unor fenomene infracţionale”, argumentează oficialul.

    „La momentul dispunerii interimatului acestor funcţii, procurorul general a făcut o evaluare a capacităţilor procurorilor din PG şi interesul dumnealui a fost ca în fruntea subdiviziunilor să aibă, cel puţin până la definitivarea concursurilor, procurori foarte bine pregătiţi şi cu o reputaţie profesională pe măsură. De altfel, faptul că toate măsurile prevăzute de Legea cu privire la Procuratură au fost implementate în termenele prevăzute, acest fapt se datorează şi aportului adus de către cei care au asigurat interimatul funcţiilor. Şi din această din urmă teză puteţi trage anumite concluzii”, menţionează Mircea Roşioru.

    Bostan: „Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi”

    Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), are însă o altă părere. „În mod normal, atunci când se organizează un concurs, trebuie să participe mai mulţi candidaţi. În acest caz, fie avem o problemă de cadre, nefiind suficiente persoane pregătite pentru a ocupa aceste funcţii, sau poate fi şi un alt aspect. La concurs au participat doar acele persoane care ştiau din start că vor fi desemnate câştigătoare, iar ceilalţi nici măcar nu au avut curajul să aplice. Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi. Cam aşa. Sigur că e o situaţie anormală şi tot ce s-a întâmplat dă mult de bănuit”, zice experta.
    sursa: zdg.md

  • Procuratura Generală a lansat sistemul E-Dosar, care va cuprinde toate informaţiile gestionate de procurori

    Munca procurorilor și ofițerilor de urmărire penală va fi mai ușoară în ceea ce ține de dosarele pe care le instrumentează. Asta după ce Procuratura Generală şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare au elaborat Sistemul informaţional automatizat „Registrul informaţiilor criminalistice şi criminologice” (E-Dosar), care urmează a fi implementat pentru exploatare în toate organele procuraturii. 

    Sistemul va fi centralizat şi va integra funcţiile de înregistrare, prelucrare, administrare şi raportare efectuate în cadrul sistemelor de evidenţă existente în organele procuraturii şi va permite gestionarea altor tipuri de informaţii.

    Munca procurorilor și ofițerilor de urmărire penală va fi mai ușoară în ceea ce ține de dosarele pe care le instrumentează. Asta după ce Procuratura Generală şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare au elaborat Sistemul informaţional automatizat „Registrul informaţiilor criminalistice şi criminologice” (E-Dosar), care urmează a fi implementat pentru exploatare în toate organele procuraturii. 

    Sistemul va fi centralizat şi va integra funcţiile de înregistrare, prelucrare, administrare şi raportare efectuate în cadrul sistemelor de evidenţă existente în organele procuraturii şi va permite gestionarea altor tipuri de informaţii.

    Acest sistem vine în contextul ajustării și creării unui spațiu informațional unic, care se va integra cu modulele din sistemele informatice ale Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului Vamal, Ministerului Justiţiei, Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi ale altor autorităţi publice centrale.

    ”E-dosar este un sistem care va cuprinde ordonanțe și alte documente care va ușura munca procurorului la etapa de investigare. Tabloul va conține informație unică pentru toate organele de drept. Ne prorpunem ca schimbul de informații să fie executat prin intermediul sistemului informațional cu aplicarea semnăturii digitale”, a declarat procurorul Veaceslav Soltan, şef al secţiei de profil din cadrul Procuraturii Generale.

    Coordonatorul rezident al PNUD în RM, Dafina Gherceva, a menționat că lansarea acestui sistem este rezultatul unei bune colaborări dintre Procuratura Generală și PNUD. Potrivit acesteia, odată ce va deveni funcțional, sistemul va asigura o justiție transparentă și echitabilă pentru toți.

    ”Acțiunea face parte dintr-un program de activități mai amplu privind susținerea reformelor din justiție. PNUD a fost activ implicat în cadrul strategiei de reformare a justiției. Am ajutat la elaborarea planului de asistență tehnică și consiliere în acest sens”, a declarat Dafina Gherceva.

    Printre avantajele de bază în urma implementării respectivului Sistem informatic vor fi:

    • asigurarea evidenţei unificate şi a interacţiunii informaţionale a organelor de urmărire penală, organelor procuraturii, instanţelor judecătoreşti şi organelor de executare a pedepsei privative de libertate;
    • asigurarea unui tablou informaţional complex al activităţii de urmărire penală;
    • respectarea disciplinei executorii în procesul de înregistrare şi evidenţă a infracţiunilor şi a instrumentării dosarelor penale;
    • securizarea proceselor de prelucrare şi păstrare a datelor colectate în cadrul urmăririi penale;
    • evitarea dublării de resurse şi competenţe în cazurile gestionate de organele de urmărire penală;
    • perfecţionarea posibilităţilor de analiză statistică şi criminologică etc.

    După implementarea sistemului, vor avea acces doar procurorii și ofițerii de urmărire penală, dar o parte din informație va fi publică doar după finalizarea cauzelor penale, în anumite compartimente.  

    Concomitent cu definitivarea Sistemului elaborat pentru Procuratură urmează a fi achiziţionată tehnica informaţională necesară, efectuate instruiri complexe ale utilizatorilor, iar un grup comun, format din reprezentanţi ai organelor de drept şi ai altor instituţii este în proces de elaborare a măsurilor pentru integrarea acestuia cu alte sisteme informaţionale relevante şi ajustarea cadrului legislativ şi normativ în domeniu. În total, au fost alocați circa 120 de mii de dolari, însă până acum s-au cheltuit aproximativ 55 de mii de dolari.

    sursa: realitatea.md

  • “Sances” şi “Mikola”, suspecţii din dosarul Răileanu

    Ten­ta­tiva de omor a lui Nico­lae Răi­leanu, direc­to­rul Agenţiei Naţio­nale pen­tru Regle­men­tare în Ener­ge­tică (ANRE), a fost pre­ce­dată de sute de scri­sori deni­gra­toare la adresa sa, dar şi a con­du­ce­rii ANRE, tri­mise tutu­ror insti­tu­ţi­i­lor impor­tante ale sta­tu­lui, inclu­siv celor de presă. Acum, cele două per­soane care au fost des­co­pe­rite de pro­cu­rori sunt sus­pec­tate că ar fi auto­rii scri­so­ri­lor, dar şi prin­ci­pa­lii sus­pe­cţi în orga­ni­za­rea explo­ziei din 10 apri­lie 2012. Unul din­tre sus­pe­cţi, cu o zi îna­inte de a fi audiat, a fugit din R. Mol­dova, prin Trans­nis­tria. Ambii au legă­turi cu sec­to­rul ener­ge­tic.

    Din vara tre­cută, pe adresa tutu­ror insti­tu­ţi­i­lor media din R. Mol­dova, a mai mul­tor par­tide poli­tice, dar şi insti­tu­ţii ale sta­tu­lui veneau aproape zil­nic zeci de scri­sori acu­za­toare şi deni­gra­toare care vizau  con­du­ce­rea ANRE. Prin­ci­pa­lii “eroi” ai ace­lor scrisri erau Nico­lae Răi­leanu şi Vic­tor Par­li­cov. Cei doi erau învi­nuiţi de aproape toate ile­ga­li­tă­ţile care se pro­du­ceau în Mol­dova. Alte scri­sori aveau un conţi­nut deni­gra­tor la adresa fami­li­i­lor aces­tora, fiind dedi­cate vieţii pri­vate ale celor doi con­du­că­tori ai ANRE.

    Ten­ta­tiva de omor a lui Nico­lae Răi­leanu, direc­to­rul Agenţiei Naţio­nale pen­tru Regle­men­tare în Ener­ge­tică (ANRE), a fost pre­ce­dată de sute de scri­sori deni­gra­toare la adresa sa, dar şi a con­du­ce­rii ANRE, tri­mise tutu­ror insti­tu­ţi­i­lor impor­tante ale sta­tu­lui, inclu­siv celor de presă. Acum, cele două per­soane care au fost des­co­pe­rite de pro­cu­rori sunt sus­pec­tate că ar fi auto­rii scri­so­ri­lor, dar şi prin­ci­pa­lii sus­pe­cţi în orga­ni­za­rea explo­ziei din 10 apri­lie 2012. Unul din­tre sus­pe­cţi, cu o zi îna­inte de a fi audiat, a fugit din R. Mol­dova, prin Trans­nis­tria. Ambii au legă­turi cu sec­to­rul ener­ge­tic.

    Din vara tre­cută, pe adresa tutu­ror insti­tu­ţi­i­lor media din R. Mol­dova, a mai mul­tor par­tide poli­tice, dar şi insti­tu­ţii ale sta­tu­lui veneau aproape zil­nic zeci de scri­sori acu­za­toare şi deni­gra­toare care vizau  con­du­ce­rea ANRE. Prin­ci­pa­lii “eroi” ai ace­lor scrisri erau Nico­lae Răi­leanu şi Vic­tor Par­li­cov. Cei doi erau învi­nuiţi de aproape toate ile­ga­li­tă­ţile care se pro­du­ceau în Mol­dova. Alte scri­sori aveau un conţi­nut deni­gra­tor la adresa fami­li­i­lor aces­tora, fiind dedi­cate vieţii pri­vate ale celor doi con­du­că­tori ai ANRE.

    Procurorul îşi schimbă discursul

    În toamna anu­lui 2011, Răi­leanu şi Par­li­cov au ape­lat la insti­tu­ţi­ile sta­tu­lui, soli­ci­tând anche­ta­rea per­soa­ne­lor care ini­ţi­a­seră acea cam­pa­nie ame­ninţă­toare şi deni­gra­toare. Plân­ge­rile celor doi s-au perin­dat de la o dire­cţie la alta, ini­ţial, oame­nii legii strân­gând din umeri a nepu­tinţă. Ei susţi­neau că nu pot afla cine sunt auto­rii mesa­je­lor, pen­tru că ele vin de pe ser­vere insta­late în afara R. Mol­dova. A fost, se pare, nevoie de impli­ca­rea unor anga­jaţi ai Băn­cii Naţio­nale a Mol­do­vei (BNM) (pen­tru că res­pec­tiva per­soană a tri­mis  câteva mesaje deni­gra­toare şi des­pre acti­vi­ta­tea unor anga­jaţi ai BNM), pen­tru ca auto­rii scri­so­ri­lor să fie decon­spi­raţi. Ast­fel, la înce­pu­tul lunii febru­a­rie 2012, oame­nii legii au des­co­pe­rit per­soana care tri­mi­tea mesa­jele buclu­caşe.

    Con­tac­tat de ZdG, Vea­ce­slav Sol­tan, pro­cu­ro­rul şef al secţiei Teh­no­lo­gii infor­ma­ţio­nale şi inves­ti­gare a infra­cţiu­ni­lor în dome­niul infor­ma­ti­cii din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG), a spus, ini­ţial, că per­soana care a tri­mis scri­so­rile a fost depis­tată şi pedep­sită con­tra­venţio­nal. L-am soli­ci­tat pe Sol­tan să ne spună  numele aces­tei per­soane. Acesta ne-a pro­pus să reve­nim puţin mai târ­ziu. Nu ştim ce s-a întâm­plat în acest răs­timp, cert e că ati­tu­di­nea şi dis­cur­sul lui Sol­tan s-au schim­bat. “Nu vă mai pot spune nimic. Acum merge ancheta”, a pre­ci­zat pro­cu­ro­rul. Deşi am insis­tat şi i-am amin­tit că ante­rior a spus că res­pec­tiva per­soană a fost pedep­sită con­tra­venţio­nal, Sol­tan nu a dorit să ne ofere alte deta­lii. “Ce v-am spus era alt­ceva. Nu insis­taţi”, s-a rezu­mat să declare pro­cu­ro­rul.

    Sances71 – comanditarul, Mikola-Moskow – executantul

    Schim­ba­rea dis­cur­su­lui şefu­lui secţiei Teh­no­lo­gii Infor­ma­ţio­nale şi Inves­ti­ga­ţii ale Infra­cţiu­ni­lor în dome­niul Infor­ma­ti­cii din cadrul PG pare să aibă legă­tură cu sta­tu­tul actual al per­soa­nei depis­tate de către pro­cu­rori ca fiind auto­rul scri­so­ri­lor, care este sus­pec­tată de impli­ca­rea în orga­ni­za­rea explo­ziei.

    Pen­tru a nu pre­ju­di­cia ancheta, ZdG nu poate publica numele com­plet al per­soa­nei care tri­mi­tea scri­so­rile. Cert este că Nico­lae, cel care a fost decon­spi­rat de pro­cu­rori, este acum ple­cat din ţară. Acesta a fugit din R. Mol­dova după ce oame­nii legii i-au tri­mis o cita­ţie pen­tru a se pre­zenta la audi­eri în cazul explo­ziei din seara zilei de 10 apri­lie.

    Prin­ci­pa­lele probe ale oame­ni­lor legii par să fie nişte dis­cu­ţii online din­tre Nico­lae, cu nickname-ul Mikola-Moskow, cel care tri­mi­tea scri­so­rile, şi Sances71, cel care le scria şi, res­pec­tiv, cel care comanda ope­ra­ţiu­nea. Oame­nii legii au intrat în pose­sia a sute de mesaje din­tre cei doi, prin care res­pec­ti­vii puneau la cale tri­mi­te­rea mesa­je­lor deni­gra­toare.

    Dis­cu­ţi­ile din­tre cei doi sus­pe­cţi au un conţi­nut agre­siv la adresa celor de la ANRE, fiind folo­site ade­sea multe cuvinte obs­cene. Din dis­cu­ţii se poate evi­denţia şi cuvân­tul “foc”, fapt ce îi face pe anche­ta­tori să le pună în cârcă celor doi şi explo­zia din seara zilei de 10 apri­lie. Un alt semn care îi face pe cei care con­duc ancheta să meargă pe pista că Mikola-Moskcow şi Sances71 se află în spa­tele aten­ta­tu­lui la viaţa lui Răi­leanu este fuga lui Mikola-Moskow (Nico­lae) din ţară, cu doar câteva zile îna­inte ca el să se pre­zinte la audi­eri.

    Cine sunt Mikola-Moskow şi Sances71?

    Mikola-Moscow tri­mi­tea mesa­jele deni­gra­toare şi acu­za­toare prin inter­me­diul Wi-Fi, fapt ce făcea impo­si­bilă sta­bi­li­rea auto­ru­lui mesa­je­lor. O sin­gură greşe­ală a făcut acesta într-o seară, când a tri­mis câteva ase­me­nea mesaje de pe pro­priul cal­cu­la­tor. Ast­fel,  el a fost decon­spi­rat. Cert este că Nico­lae, de pro­fe­sie jurist, a acti­vat ante­rior în sis­te­mul ener­ge­tic, în cadrul fir­mei Euro­E­nergo, con­dusă de tatăl său. Coin­ci­denţă sau nu, tot în această peri­oadă, Ale­xandr Gusev, actu­a­lul şef de la Mol­do­va­gaz, era direc­tor gene­ral la Ener­go­com, o altă firmă din dome­niu. Dacă se va demon­stra că şi Sances71 are legă­tură cu dome­niul ener­ge­tic, atunci lucru­rile ar putea deveni din ce în ce mai clare. Ace­leaşi surse susţin că, în cazul aces­tuia, legă­tu­rile sunt şi mai evi­dente, însă ele urmează a fi sta­bi­lite de anche­ta­tori.
    Nici oame­nii legii şi nici Nico­lae Răi­leanu nu vor să divulge numele per­soa­ne­lor sus­pec­tate, pen­tru a nu pre­ju­di­cia ancheta. Cert este că din febru­a­rie, lună în care a fost decon­spi­rat auto­rul mesa­je­lor ano­nime, ase­me­nea mesaje au înce­tat să mai ajungă în cuti­ile poş­tale ale celora care le pri­meau ante­rior.

    “Eu ştiu cine a pus la cale asta”

    Nico­lae Răi­leanu a acti­vat timp de 11 ani în cadrul Poli­ţiei Cri­mi­nale Dubă­sari, fiind ulte­rior Comi­sar al r. Edi­neţ. A ple­cat din poli­ţie în 1988. Acum, spune că, în cele 4 zile de odihnă pe care le-a avut la dis­po­zi­ţie, a avut timp să facă o incur­siune în întreaga sa viaţă, pen­tru a-şi căuta potenţi­a­lii duş­mani. “Am cău­tat să-mi aduc aminte toţi duş­ma­nii pe care i-am avut. Au fost câţiva ban­diţi pe care i-am prins şi des­pre care mi s-a spus că s-ar putea să se răz­bune ulte­rior, dar mi-am dat seama că aten­ta­tul nu are legă­tură cu acea peri­oadă. Păi, dacă ei atunci aveau vreo 45-50 de ani, acum au 80. Nu se ocupă cu d-astea”, crede Răi­leanu.

    “Eu ştiu cine-i per­soana care a orga­ni­zat totul. Pri­mul lucru la care m-am gân­dit în acele momente a fost că eu ştiu cine a pus la cale asta. Nu vreau să-i spun numele. Va ieşi sin­gur la supra­faţă. Ce pot să spun e că au încer­cat să ne cum­pere, apoi să ne deni­greze prin inter­me­diul pre­sei, iar mai apoi, pen­tru că au văzut că nu merge nimic, au mers la pasul ăsta. Deşi, eu cred că ţinta lor era Par­li­cov, doar că pe el nu-l puteau prinde. Din­tre toţi cei 5 direc­tori ai ANRE, doar eu nu am şofer. Şi s-au gân­dit că-s o can­di­da­tură bună”, cre­dere Răi­leanu.

    Focarul incendiului, în exterior, stânga-spate

    Direc­to­rul ANRE îşi amin­teşte că, după explo­zia care îi putea curma viaţa, a pri­mit sute de mesaje, inclu­siv de la insti­tu­ţii inter­na­ţio­nale din dome­niu, şi nici un semn de la Mol­do­va­gaz. “Oare de ce?”, se întreabă Răi­leanu.

    Între timp, Ser­vi­ciul Pro­te­cţiei Civile şi Situ­a­ţi­i­lor Exce­pţio­nale a înche­iat exa­mi­na­rea cau­ze­lor explo­ziei. Ast­fel, s-a sta­bi­lit cauza gene­ră­rii incen­di­u­lui ca fiind o urmare a incen­di­e­rii caro­se­riei în urma defla­gra­ţiei mate­ri­a­lu­lui explo­ziv.

    Spe­cia­li­ş­tii au mai sta­bi­lit că foca­rul ini­ţial al ince­diu­lui se află în exte­ri­o­rul auto­mo­bi­lu­lui Mit­su­bishi Outlan­der XL, în par­tea stânga-spate.

    Repre­zen­tanţii Comi­sa­ri­a­tu­lui Gene­ral de Poli­ţie (CGP) ne-au spus că în dosa­rul Răi­leanu nu există încă niciun sus­pect reţi­nut. Aceş­tia nu au putut să ne spună dacă în dosar există sus­pe­cţi ofi­ci­ali, pen­tru a nu dăuna anche­tei.
    sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU