Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Buliga Igor
Căutare avansată
sursa: imagini video realitatea.md

Suşiţcaia Mirandolina

Procuratura Anticorupție Chişinău

Date biografice

Prin Hotărârea nr. 1-101/2019 din 3 Octombrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea, prin transfer, a doamnei Mirandolina Sușițcaia în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1074-p din 01 august 2016, numită în funcția de procuror în Secția protocol, cooperare internațională și integrare europeană din cadrul Direcței cooperare internațională și integrare europeană a Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1053-p din 14 decembrie 2006, numită în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

Prin Hotărârea nr. 1-101/2019 din 3 Octombrie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea, prin transfer, a doamnei Mirandolina Sușițcaia în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1074-p din 01 august 2016, numită în funcția de procuror în Secția protocol, cooperare internațională și integrare europeană din cadrul Direcței cooperare internațională și integrare europeană a Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1053-p din 14 decembrie 2006, numită în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

Potrivit Hotărârii nr. 870 din 12 aprilie 2016, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa dnei Mirandolina Suşiţcaia, procuror în Procuratura Anticorupţie, calificativul ATESTATĂ. Prin Hotărârea nr. 12-137/16 din 26 mai 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Suşiţcaia Mirandolina.

Conform Hotărârii nr. 802 din 06 noiembrie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa doamnei Mirandolina Suşiţcaia, procuror în Procuratura Anticorupţie, calificativul NEATESTATĂ, din cauza calificării insuficiente și a recomandat procurorului Mirandolina Suşiţcaia repetarea procedurii de atestare în termen de 3 luni, după lichidarea neajunsurilor constatate. Prin Hotărârea nr. 12-279/15 din 17 decembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Mirandolina Suşiţcaia.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 12-123/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurilor de încurajare în privința procurorului Sușițcaia Mirandolina, procuror în Secţia protocol, Cooperare internațională și integrare europeană din cadrul Procuraturii Generale, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Potrivit Hotărârii nr. 870 din 12 aprilie 2016, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa dnei Mirandolina Suşiţcaia, procuror în Procuratura Anticorupţie, calificativul ATESTATĂ. Prin Hotărârea nr. 12-137/16 din 26 mai 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Suşiţcaia Mirandolina.

Conform Hotărârii nr. 802 din 06 noiembrie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa doamnei Mirandolina Suşiţcaia, procuror în Procuratura Anticorupţie, calificativul NEATESTATĂ, din cauza calificării insuficiente și a recomandat procurorului Mirandolina Suşiţcaia repetarea procedurii de atestare în termen de 3 luni, după lichidarea neajunsurilor constatate. Prin Hotărârea nr. 12-279/15 din 17 decembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare privind rezultatele atestării ordinare a procurorului Mirandolina Suşiţcaia.

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 12-123/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurilor de încurajare în privința procurorului Sușițcaia Mirandolina, procuror în Secţia protocol, Cooperare internațională și integrare europeană din cadrul Procuraturii Generale, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

 

Hotărârea nr. 1-101/2019 din 3 Octombrie 2019

Hotărârea nr. 12-123/18 din 02 august 2018

Hotărîrea nr. 12-137/16 din 26 mai 2016

Hotărîrea nr. 870 din 12 aprilie 2016

Hotărîrea nr. 802 din 06 noiembrie 2015

Hotărîrea nr. 12-279/15 din 17 decembrie 2015

Prin dispoziţia şefului secţiei securitate internă a Procuraturii Generale a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului în procuratura Anticorupţie, Mirandolina Suşiţcaia, conform art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la investigarea unei cauze penale, neasigurarea respectării termenului de urmărire penală prin ce a admis tergiversarea urmăririi penale. Procedura disciplinară în privinţa procurorului Suşiţcaia a fost încheiată conform art.125 alin.(2) lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, din lipsa temeiului de tragere la răspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr. 12-265/13 din 05 noiembrie 2013, Consiliului Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar din 27 septembrie 2013 în privinţa procurorului în Procuratura Anticorupţie, Mirandolina Suşiţcaia. 

Prin dispoziţia şefului secţiei securitate internă a Procuraturii Generale a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului în procuratura Anticorupţie, Mirandolina Suşiţcaia, conform art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la investigarea unei cauze penale, neasigurarea respectării termenului de urmărire penală prin ce a admis tergiversarea urmăririi penale. Procedura disciplinară în privinţa procurorului Suşiţcaia a fost încheiată conform art.125 alin.(2) lit.a) din Legea cu privire la Procuratură, din lipsa temeiului de tragere la răspundere disciplinară. Prin Hotărîrea nr. 12-265/13 din 05 noiembrie 2013, Consiliului Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului disciplinar din 27 septembrie 2013 în privinţa procurorului în Procuratura Anticorupţie, Mirandolina Suşiţcaia. 

 

Hotărîrea nr. 12-265/13 din 05 noiembrie 2013

Știri
  • Val de judecători noi? 24 de persoane vor să ajungă magistrați în temeiul vechimii în muncă

    Mai multe persoane au solicitat să fie evaluate pentru a fi admise la concursurile de angajare a judecătorilor, în temeiul vechimii în muncă. Printre aceștia sunt avocați, procurori și funcționari din diferite instituții publice, inclusiv șeful Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista acestora va fi examinată în ședința de astăzi.

    Printre cei 24 de solicitanți sunt și șase avocați, și anume: Tatiana Șchiopu, Pavel Cotruță, Oxana Melnic, Victoria Caracuian, Ion Ailoi și Alina Ursu. De asemenea, în lista publicată se regăsesc patru procurori:

    Mai multe persoane au solicitat să fie evaluate pentru a fi admise la concursurile de angajare a judecătorilor, în temeiul vechimii în muncă. Printre aceștia sunt avocați, procurori și funcționari din diferite instituții publice, inclusiv șeful Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista acestora va fi examinată în ședința de astăzi.

    Printre cei 24 de solicitanți sunt și șase avocați, și anume: Tatiana Șchiopu, Pavel Cotruță, Oxana Melnic, Victoria Caracuian, Ion Ailoi și Alina Ursu. De asemenea, în lista publicată se regăsesc patru procurori:

    Mirandolina Sușițcaia, procuror în Procuratura Generală;
    Vasile Plevan, procuror în Procuratura Ialoveni;
    Andrei Dulgheru, procuror în Procuratura Municipiului Chișinău;
    Mariana Bocșanea, procuror în Procuratura Generală.

    Cei mai mulți dintre candidați, 11 la număr, sunt, însă, funcționari în instanțele de judecată:

    • Alina Untilă, șef Secretariat, Judecătoria Cimișlia;
    • Dorin Casapu, asistent judiciar, Curtea Supremă de Justiție;
    • Olesea Carajea, asistent judiciar, Curtea de Apel Chișinău;
    • Elena Tofan, asistent judiciar, Curtea de Apel Chișinău;
    • Iulia Gîrlea, asistent judiciar, Curtea de Apel Chișinău;
    • Serghei Slabari, asistent judiciar, Curtea de Apel Chișinău;
    • Ana Robu, asistent judiciar, Curtea de Apel Chișinău;
    • Vadim Colceanov, asistent judiciar, Curtea de Apel Comrat;
    • Evdochia Semionov, asistent judiciar, Judecătoria Chișinău;
    • Mihaela Condrea, asistent judiciar, Judecătoria Chișinău;
    • Alina Foltea, șef Direcție evidență și documentare procesuală, Judecătoria Chișinău.

    Totodată, șeful Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii, Nadejda Popic vrea să îmbrace mantia de judecători. În concurs s-au mai înscris Valentin Țurcan, consultant principal, CSM și Mihai Gheorghieș, consultant principal în Parlament.
    Sursa: bizlaw.md

  • Cum arată mașina de peste 10 mii de euro a unui procuror din Procuratura Generală

    Mirandolina Suşiţcaia, procuror în Secția protocol, cooperare internațională și integrare europeană a Procuraturii Generale deține în proprietate un automobil Hyundai Solaris, fabricat în 2016, care a costat-o peste 10 mii de euro.

    Procurorul a intrat în posesia mașinii în 2016, atunci când a plecat din Procuratura Anticorupție, unde a lucrat timp de 10 ani.

    Sușițcaia a declarat că nu deține în proprietate o locuință și din 2017 i-a fost oferit în proprietate un apartament cu suprafața de 45 de metri pătrați. Tot în 2017, aceasta a avut un venit de 8645 de euro, donații de la cumetrie.

    Mirandolina Suşiţcaia, procuror în Secția protocol, cooperare internațională și integrare europeană a Procuraturii Generale deține în proprietate un automobil Hyundai Solaris, fabricat în 2016, care a costat-o peste 10 mii de euro.

    Procurorul a intrat în posesia mașinii în 2016, atunci când a plecat din Procuratura Anticorupție, unde a lucrat timp de 10 ani.

    Sușițcaia a declarat că nu deține în proprietate o locuință și din 2017 i-a fost oferit în proprietate un apartament cu suprafața de 45 de metri pătrați. Tot în 2017, aceasta a avut un venit de 8645 de euro, donații de la cumetrie.

    Anul trecut, Sușițcaia a contracarat un credit de 100 de mii de lei. Procurorul declară venituri din salariu, care este de 12 mii pe lună, iar în anii 2015 și 2016 a primit câte 15 mii de lei la ziua sa de naștere. 

    Sursa: crimemoldova.com

  • (doc) 32 de mii de euro la cumetria unui procuror de la Anticorupție

    Eugen Balan, procuror în Procuratura Anticorupție, a obținut, pe parcursul anului 2017, 32 de mii de euro de la cumetria pe care a organizat-o. Tot anul trecut, acesta a beneficiat și de donații în valoare de de 3 mii de euro și 40 de mii de lei. Informațiile se regăsesc în declarația de avere și interese pentru anul 2017, publicată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate.

     

    Conform declarației de avere și interese pentru anul 2017, procurorul Eugen Balan, care activează la Procuratura Anticorupție din anul 2012, a avut un salariu de peste 300 mii de lei, echivalentul a 25 mii de lei pe lună. Pe lângă salariu, acuzatorul de stat declară că a primit donații de peste 100 de mii de lei, dintre care 3 mii de euro procurorul și familia sa i-au primit de la Tudor și Mariana Golubenco (socrii săi) iar 40 de mii de lei – de la Sergiu și Maria Balan (părinții săi).

    În 2017, Eugen Balan menționează că a organizat cumetria copilului, iar în urma evenimentului a adunat 32 de mii de euro, care, la cursul leu/euro din aprilie 2018 echivalează cu aproximativ 640 mii de lei. Tot familia procurorului Balan a primit indemnizații în sumă de 51,6 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale.

    Eugen Balan, procuror în Procuratura Anticorupție, a obținut, pe parcursul anului 2017, 32 de mii de euro de la cumetria pe care a organizat-o. Tot anul trecut, acesta a beneficiat și de donații în valoare de de 3 mii de euro și 40 de mii de lei. Informațiile se regăsesc în declarația de avere și interese pentru anul 2017, publicată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate.

     

    Conform declarației de avere și interese pentru anul 2017, procurorul Eugen Balan, care activează la Procuratura Anticorupție din anul 2012, a avut un salariu de peste 300 mii de lei, echivalentul a 25 mii de lei pe lună. Pe lângă salariu, acuzatorul de stat declară că a primit donații de peste 100 de mii de lei, dintre care 3 mii de euro procurorul și familia sa i-au primit de la Tudor și Mariana Golubenco (socrii săi) iar 40 de mii de lei – de la Sergiu și Maria Balan (părinții săi).

    În 2017, Eugen Balan menționează că a organizat cumetria copilului, iar în urma evenimentului a adunat 32 de mii de euro, care, la cursul leu/euro din aprilie 2018 echivalează cu aproximativ 640 mii de lei. Tot familia procurorului Balan a primit indemnizații în sumă de 51,6 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale.

    Reporterii Ziarului de Gardă nu au reușit să afle secretul unei cumetrii „bănoase” de la Eugen Balan, dar nici în ce bază a primit donații de peste 100 de mii de lei. Eugen Balan ne-a zis inițial că este ocupat, iar ulterior nu a răspuns la telefon, dar nici la mesajul nostru trimis prin SMS, cu subiectul discuției.

    Procurorul Eugen Balan deține un apartament, un garaj și o mașină de marcă BMW X3. Bunurile imobile au fost procurate în anul 2015 și, respectiv, în anul 2011. El este fratele lui Iulian Balan, avocatul controversatului primar de Orhei, Ilan Șor.

    Veniturile de la cumătrii ale procurorilor în 2017

    Și alți colegi de-ai lui Eugen Balan au organizat cumătrii în anul 2017, doar că, venitul obținut de aceștia este de câteva ori mai mic. De exemplu, Octavian Iachimovschi, și el procuror în Procuratura Anticorupție din anul 2011, declară că în urma cumetriei a obținut suma de 55 mii de lei și 2,5 mii de euro, sumă de 6 ori mai mică decât cea declarată în urma evenimentului similar al procurorului Eugen Balan.

    Mirandolina Sușițcaia, procuror în cadrul secției protocol, cooperare internațională și integrare europeană din cadrul Procuraturii Generle, fostă angajată a Procuraturii Anticorupție a obținut, în urma cumetriei, 8,64 mii de euro.

    Sergiu Zmeu, procuror în Procuratura mun. Chișinău a obținut, în 2017, 200 de mii de lei,  în urma celebrării cumetriei fiicei, sumă echivalentă cu aproximativ 10 mii de euro.

    Victor Cazacu,  și el procuror în Procuratura mun. Chișinău, susține că a primit la cumetrie suma de 15 mii de euro.  Și Artur Sârcu, și el procuror în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, declară că la cumetrie a obținut  tot 15 mii de euro.  

    Artur Sârcu este fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu. Iulia Sârcu este judecătoare la CSJ, iar soțiul ei este fostul procuror Isai Sârcu. Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei, soția lui Artur Sârcu este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. 
    Sursa: zdg.md

  • Procurori (ne)atestaţi

    În ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în urma eva­luă­rii ordi­nare la care au fost supuşi. La ates­ta­rea repe­tată, care a fost pro­gra­mată peste trei sau şase luni, toţi au reu­şit însă să treacă peste acest „hop” şi au obţi­nut drep­tul de a rămâne în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii pen­tru a face drep­tate. Este ade­vă­rat că unii, la scurt timp după ce au fost ates­taţi, au ales să plece bene­vol din fun­cţie, însă cu o indem­ni­za­ţie unică de câteva zeci de mii de lei.

    În ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în urma eva­luă­rii ordi­nare la care au fost supuşi. La ates­ta­rea repe­tată, care a fost pro­gra­mată peste trei sau şase luni, toţi au reu­şit însă să treacă peste acest „hop” şi au obţi­nut drep­tul de a rămâne în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii pen­tru a face drep­tate. Este ade­vă­rat că unii, la scurt timp după ce au fost ates­taţi, au ales să plece bene­vol din fun­cţie, însă cu o indem­ni­za­ţie unică de câteva zeci de mii de lei.

    Legea cu pri­vire la Pro­cu­ra­tură şi Regu­la­men­tul cu pri­vire la ates­ta­rea pro­cu­ro­ri­lor pre­văd ca toţi pro­cu­ro­rii să treacă prin această pro­ce­dură. Cei numiţi în fun­cţie urmează să fie ates­taţi după maxi­mum doi ani de la acce­de­rea în pro­fe­sie, iar cei­la­lţi, o dată la cinci ani. Ates­ta­rea unui pro­cu­ror este efec­tu­ată de către Cole­giul de Cali­fi­care (CC), care poate da două solu­ţii: „ates­tat” sau „nea­tes­tat”. În cazul în care un pro­cu­ror pri­meşte cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat”, atunci CC pro­pune pro­cu­ro­ru­lui supus ates­tă­rii repe­ta­rea pro­ce­du­rii de ates­tare în ter­mene care pot varia de la trei la şase luni, după lichi­da­rea nea­jun­su­ri­lor con­sta­tate în acti­vi­ta­tea pro­fe­sio­nală, sau, după caz, poate reco­manda pro­cu­ro­ru­lui gene­ral retro­gra­da­rea per­soa­nei supuse ates­tă­rii sau chiar eli­be­ra­rea ei din fun­cţie. Con­form unui răs­puns ofe­rit de Vio­rel Morari, preşe­din­tele CC, în ulti­mii doi ani şi jumă­tate, 22 de pro­cu­rori au picat tes­tul după prima încer­care de a fi ates­taţi.

    Neatestat, atestat, demis

    Prima din acest şir a fost pro­cu­rora Olga Bradu, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Cio­cana, nea­tes­tată în mai 2014. Deşi urma să fie ates­tată supli­men­tar, peste trei luni, acest lucru nu a mai avut loc, pen­tru că în noiem­brie 2014 Bradu a soli­ci­tat acor­da­rea de con­ce­diu parţial plătit pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui, iar la scurt timp, CSP i-a acor­dat con­ce­diu până în octom­brie 2017. În iulie 2014, şi Oleg Oală, pro­cu­ror în Pro­cu­ra­tura sect. Râş­cani, pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” şi un ter­men de patru luni de pre­gă­tiri pen­tru o ates­tare repe­tată. Ce a urmat? Oală a con­ti­nuat să acti­veze în fun­cţia de pro­cu­ror până în toamna anu­lui 2015, când a fost demis după ce pe numele său a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, acu­za­to­rul de stat fiind găsit vino­vat pen­tru fap­tul că ar fi încer­cat să influ­enţeze, din pozi­ţia sa de pro­cu­ror, asu­pra admi­nis­tra­ţiei „Auto­gara Nord” să favo­ri­zeze cir­cu­la­ţia a două micro­buze de pe ruta Chi­şi­nău – Bălţi, deţi­nute de soţia sa.

    Tot în iulie 2014, a fost „nea­tes­tat” şi pro­cu­ro­rul Vita­lie Cri­gan, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii r. Sân­ge­rei. În febru­a­rie 2015, la ree­va­lu­are, pro­cu­ro­rul a reu­şit să obţină cali­fi­ca­tul „ates­tat” şi, res­pec­tiv, a obţi­nut şansa să rămână în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii. La scurt timp, în luna apri­lie 2015, acesta a depus cerere de demi­sie, soli­ci­tând şi achi­ta­rea indem­ni­za­ţiei unice de con­ce­di­ere. CSP a accep­tat cere­rea pro­cu­ro­ru­lui. În luna octom­brie 2014, şi Vale­rian Babi­lev, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii r. Ane­nii Noi, era „nea­tes­tat”. La fel ca şi în cazul lui Vita­lie Cri­gan, la ree­va­lu­a­rea din febru­a­rie 2015, acesta a fost „ates­tat”. Babi­lev este şi astăzi pro­cu­ror la Ane­nii Noi. Prin situ­a­ţii simi­lare au tre­cut şi pro­cu­ro­rii Vea­ce­slav Balan, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, Oleg Baciu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, Ale­xan­dru Gor­dilă, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Bălţi, sau Con­stan­tin Popa, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA). Aceş­tia au fost ates­taţi la câteva luni după ce au picat tes­tul, la prima eva­lu­are.

    „Neatestaţi” cu plecare din sistem sau în concediu

    De fapt, isto­ria se repetă prac­tic cu fie­care pro­cu­ror care a fost eva­luat cu „nea­tes­tat”. La ree­va­lu­a­rea de peste trei sau şase luni, toţi au fost decla­raţi apţi pen­tru a-şi con­ti­nua acti­vi­ta­tea în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii. Lucreţia Zaha­ria, pro­cu­ror în Secţia con­trol al urmă­ri­rii penale din cadrul Dire­cţiei con­trol al urmă­ri­rii penale şi asis­tenţă meto­dică a PG, era nea­tes­tată în luna decem­brie 2014, iar în luna mai, aceasta pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. Zaha­ria este pro­cu­rora care s-a ocu­pat inclu­siv de dosa­rul „clo­nă­rii” a două ziare, ZdG şi Tim­pul, urmă­rire penală care nu a avut o fina­li­tate. Olga Bolo­can, pe atunci pro­cu­roră în cadrul Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi SV, era şi ea nea­tes­tată în octom­brie 2014. În cazul ei se deci­dea retro­gra­da­rea din fun­cţia deţi­nută. Bolo­can a con­tes­tat hotă­rârea, iar la scurt timp, în luna noiem­brie, CSP deci­dea s-o anu­leze, cu dis­pu­ne­rea ates­tă­rii repe­tate a pro­cu­ro­rei. O altă pro­cu­roră cu nume simi­lar, Olga Bolo­can, din cadrul Pro­cu­ra­tu­rii mun. Chi­şi­nău, a fost şi ea san­cţio­nată cu retro­gra­da­rea din fun­cţie. Deşi ulte­rior CSP a anu­lat nea­tes­ta­rea, în luna octom­brie 2015, Bolo­can deci­dea să pără­sească fun­cţia de pro­cu­ror.

    Igor Bal­muş, fost pro­cu­ror în cadrul Secţiei con­trol al exe­cu­tă­rii pedep­se­lor şi locu­ri­lor de detenţie din cadrul Dire­cţiei inves­ti­ga­ţii gene­rale a PG, era nea­tes­tat în mai 2015. La rea­tes­ta­rea din octom­brie, acesta a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. În mar­tie 2016, Bal­muş, care este gine­rele jude­că­toa­rei Dina Rotar­ciuc, a ple­cat bene­vol din cadrul PG, can­di­dând ulte­rior pen­tru o fun­cţie de jude­că­tor. Lili­ana Bugăescu, pro­cu­roră în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii sect. Râş­cani, Chi­şi­nău, a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat” în mai 2015. Ulte­rior, aceasta a con­ti­nuat însă să acti­veze în Pro­cu­ra­tură, iar recent, în luna mai 2016, a ple­cat în con­ce­diu de îngri­jire a copi­lu­lui până în febru­a­rie 2019.

    Doi procurori neatestaţi în mai 2016

    Euge­niu Novac, pro­cu­ror mili­tar în Pro­cu­ra­tura mili­tară, era nea­tes­tat în mai 2015. Peste jumă­tate de an însă, şi acesta pri­mea cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat”. Ime­diat, a ple­cat în con­ce­diu pen­tru îngri­ji­rea copi­lu­lui. A reve­nit în fun­cţie în luna febru­a­rie 2016. Şi Aure­lia Guţu, pro­cu­roră la Pro­cu­ra­tura Bota­nica, nea­tes­tată în mar­tie 2015, a pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „ates­tat” în luna octom­brie a anu­lui tre­cut. La fel s-a întâm­plat şi cu pro­cu­ro­rul Igor Ghe­ra­sim, din Pro­cu­ra­tura r. Râş­cani, nea­tes­tat în iulie 2015 şi ates­tat în luna octom­brie, cu pro­cu­ro­rul Vita­lie Călu­gă­reanu, care acti­vează în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii de nive­lul Curţii de Apel Chi­şi­nău, nea­tes­tat din cauza „cali­fi­că­rii insu­fi­ciente” în noiem­brie 2015, dar ates­tat în apri­lie 2016, pre­cum şi cu Miran­do­lina Suşi­ţ­caia, pro­cu­roră în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie, nea­tes­tată în noiem­brie 2015, dar ates­tată în apri­lie 2016. Un caz ase­mă­nă­tor este şi cel al pro­cu­ro­ru­lui Mar­cel Caras de la Cri­u­leni. Nea­tes­tat în noiem­brie 2015, la eva­lu­a­rea repe­tată, din luna mai 2016, acesta este ates­tat. La mai puţin de o săp­tămână, pleacă din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, cerând şi indem­ni­za­ţia unică, care, la fel ca şi în cazul jude­că­to­ri­lor, se cal­cu­lează din pro­du­sul înmulţi­rii sala­ri­u­lui lor mediu lunar la numă­rul de ani com­plet lucraţi în fun­cţie. Andrei Sal­cu­ţan a fost pro­cu­ror la Cri­u­leni. În luna apri­lie 2015, acesta a fost nea­tes­tat şi urma să fie eva­luat peste şase luni. Între timp însă, pe numele acu­za­to­ru­lui de stat a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, ast­fel că, în luna noiem­brie, Sal­cu­ţan a depus cerere de demi­sie din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii.

    Recent, alţi doi pro­cu­rori au pri­mit cali­fi­ca­ti­vul „nea­tes­tat”, Vasile Ghe­ra­si­menco, fos­tul adjunct al pro­cu­ro­ru­lui mun. Chi­şi­nău, şi Vla­di­mir Lupu, pro­cu­ror în Secţia con­trol al acti­vi­tă­ţii ope­ra­tive de inves­ti­ga­ţii şi asi­gu­rare a regi­mu­lui secret a PG, ambii eva­lu­aţi în luna mai 2016. Cei doi urmează să fie eva­lu­aţi repe­tat peste trei luni.

    Explicaţiile membrilor CC: „Procurorii vin mai pregătiţi”

    „A doua oară, pro­cu­ro­rii vin cu mult mai pre­gă­tiţi şi răs­pund mai bine la între­bă­rile adre­sate de mem­brii Cole­gi­u­lui. După volu­mul de lucru, noi nu am con­sta­tat neco­res­pun­de­rea fun­cţiei deţi­nute, pen­tru că fie­care lucrează într-un dome­niu al său şi, plus-minus, cores­punde, chiar dacă indi­cii pot fi dimi­nu­aţi. Pro­bleme erau la răs­pun­su­rile acor­date la între­bări. Nu există cazuri când mem­brii Cole­gi­u­lui închid ochii la a doua eva­lu­are”, susţine Vio­rel Morari, preşe­din­tele CC, tot el, şeful PA.

    Adri­ana Eşanu, mem­bru al CC din par­tea soci­e­tă­ţii civile, susţine şi ea că expli­ca­ţia rezul­ta­te­lor ates­tă­rii pro­cu­ro­ri­lor ţine de pre­gă­ti­rea aces­tora. „Pro­cu­ro­rii conş­ti­en­ti­zează că, din moment ce nu au fost ates­taţi prima dată, tre­buie să se pre­gă­tească mai bine la o ates­tare repe­tată. Nu por­niţi de la ideea pre­con­ce­pută că ar fi careva influ­enţe exer­ci­tate asu­pra mem­bri­lor Cole­gi­u­lui. Am remar­cat în aceşti doi ani şi jumă­tate că au fost situ­a­ţii când la prima ates­tare unii pro­cu­rori nu au fost ates­taţi. De ce? Pen­tru că au avut o pres­ta­ţie proastă. Asta a putut fi influ­enţată de atmosfera stre­santă, pen­tru că pro­cu­ro­rii tot sunt oameni. De cele mai multe ori, la unele între­bări foarte sim­ple, ei nu au putut să răs­pundă, iar eu cred că asta a fost din cauza emoţi­i­lor, pen­tru că sunt lucruri chiar sim­ple. La ates­ta­rea repe­tată, lucru­rile se schimbă, iar pro­cu­ro­rii am avut impre­sia că s-au pre­gă­tit. Vă asi­gur că o influ­enţă asu­pra mem­bri­lor nu a fost”, menţio­nează Eşanu.
    sursa: zdg.md

  • Curtea de Apel a respins ambele recursuri! Gheorghe Ciobanu rămâne în arest la domiciliu

    ”Astăzi, instanța a decis de a respinge ambele recursuri declarate atât de apărător cât și de procuror. Procurorul a depus recurs contestând astfel decizia instanței de fond cu privire la înlocuirea măsurii preventive arest cu arest la domiciliu, iar apărării au solicitat eliberarea sub control judiciar. Prin decizia Curții de Apel ambele demersuri au fost respinse atât a apărătorului cât și a acuzatorului de stat, și a fost menținută hotărârea din 14 mai 2015 cu privire la aplicarea în privința învinuitului Ciobanu Gheorghe măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu”, a declarat Mirandolina Sușițcaia.

    ”Astăzi, instanța a decis de a respinge ambele recursuri declarate atât de apărător cât și de procuror. Procurorul a depus recurs contestând astfel decizia instanței de fond cu privire la înlocuirea măsurii preventive arest cu arest la domiciliu, iar apărării au solicitat eliberarea sub control judiciar. Prin decizia Curții de Apel ambele demersuri au fost respinse atât a apărătorului cât și a acuzatorului de stat, și a fost menținută hotărârea din 14 mai 2015 cu privire la aplicarea în privința învinuitului Ciobanu Gheorghe măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu”, a declarat Mirandolina Sușițcaia.

    Amintim că directorul Spitalului de Urgență, Gheorghe Ciobanu, a fost transferat din izolator în arest la domiciliu pe 14 mai, fiind cercetat în dosarul licitațiilor trucate din sistemul medical. El a fost reținut în luna aprilie, împreună cu alte 15 persoane, sub bănuiala că ar fi păgubit statul cu 2,7 milioane de lei prin trucarea și aranjarea unor achiziții de echipamente medicale și prin alte fapte de corupție. Printre bănuiți se numără fostul ministru al Sănătății, Andrei Usatîi, precum şi directori ai spitalelor raionale şi republicane.
    sursa: realitatea.md

LASĂ UN COMENTARIU