Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Talpă-Cojocari Tatiana
Căutare avansată
sursa: zdg.md

Talpă Radu

Procuratura municipiului Chișinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 156-p din 22 februarie 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Basarabeasca.

Potrivit Hotărîrii nr. 12-41/16 din 11 februarie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Radu Talpă în funcția vacantă de procuror în Procuratura raionului Basarabeasca.

Conform Hotărîrii nr. 12-96/15 din 26 martie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General eliberarea domnului Radu Talpă din funcţia de procuror în Secţia investigaţii şi infracţiuni în Forţele Armate din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale, în baza art.66 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Procuratură, în legătură cu depunerea cererii de eliberare din proprie iniţiativă. 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 49-p din 21 ianuarie 2000, numit în funcția de procuror militar în cadrul Secției Investigații și infracțiuni în Forțele Armate a Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 156-p din 22 februarie 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Basarabeasca.

Potrivit Hotărîrii nr. 12-41/16 din 11 februarie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Radu Talpă în funcția vacantă de procuror în Procuratura raionului Basarabeasca.

Conform Hotărîrii nr. 12-96/15 din 26 martie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General eliberarea domnului Radu Talpă din funcţia de procuror în Secţia investigaţii şi infracţiuni în Forţele Armate din cadrul Direcţiei investigaţii generale a Procuraturii Generale, în baza art.66 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Procuratură, în legătură cu depunerea cererii de eliberare din proprie iniţiativă. 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 49-p din 21 ianuarie 2000, numit în funcția de procuror militar în cadrul Secției Investigații și infracțiuni în Forțele Armate a Procuraturii Generale.

 

Potrivit Hotărârii nr. 823 din 11 decembrie 2015Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 8,3, de către Radu Talpă, candidat la funcţia de procuror în procuratura raionului Basarabeasca.

Conform Hotărârii nr. 12-231/15 din 12 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a admis cererile de participare la concurs pentru ocuparea funcţiilor de procuror solicitate de către concurenţii Radu Talpă, Alexandru Mînzat, Radu Bulat, Oleg Crîşmaru, Anatolie Tăietu şi Veaceslav Vacari.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019, în contextul aniversării a XXVIII-a a Zilei Independenţei, consemnată la data de 27 August 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare prin oferirea unui cadou simbolic, în privinţa procurorului în Procuratura mun.Chișinău, Oficiul Rîșcani, TALPA Radu.

Potrivit Hotărârii nr. 823 din 11 decembrie 2015Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 8,3, de către Radu Talpă, candidat la funcţia de procuror în procuratura raionului Basarabeasca.

Conform Hotărârii nr. 12-231/15 din 12 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a admis cererile de participare la concurs pentru ocuparea funcţiilor de procuror solicitate de către concurenţii Radu Talpă, Alexandru Mînzat, Radu Bulat, Oleg Crîşmaru, Anatolie Tăietu şi Veaceslav Vacari.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019, în contextul aniversării a XXVIII-a a Zilei Independenţei, consemnată la data de 27 August 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare prin oferirea unui cadou simbolic, în privinţa procurorului în Procuratura mun.Chișinău, Oficiul Rîșcani, TALPA Radu.

Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019

Hotărîrea nr. 823 din 11 decembrie 2015

Hotărîrea nr. 12-231/15 din 12 noiembrie 2015

Știri
  • Procuror pedepsit cu „avertisment” în urma unui articol apărut în ZdG

    Radu Talpă, procurorul vizat într-o anchetă a ZdG, s-a ales cu un „avertisment” după ce a participat la revizuirea unei sentinţe emise acum 16 ani. În acelaşi caz, judecătorul care a revizuit sentinţa şi a achitat persoana condamnată anterior s-a ales cu un dosar penal, care se examinează la Judecătoria Chişinău.

    În februarie 2017, ZdG a scris că, în septembrie 2016, Serghei Ciobanu, pe atunci judecător la Judecătoria Militară, a revizuit o sentinţă pe numele colonelului Ivan Grosu, emisă acum 16 ani, şi a hotărât încetarea procesului penal în privinţa acestuia. Cererea în judecată a fost depusă de procurori militari, colegi cu fiul colonelului cu acelaşi nume, Ivan Grosu, fost procuror militar, actualmente procuror la Procuratura Chişinău. În 2000, Ivan Grosu fusese condamnat, apoi amnistiat, dar obligat să achite 1,17 milioane de lei, pagube stabilite în dosar, banii fiind decontaţi, lunar, din pensie. Cel care s-a ocupat, la etapa iniţială, de instrumentarea cazului a fost procurorul Corneliu Lavciuc.

    Radu Talpă, procurorul vizat într-o anchetă a ZdG, s-a ales cu un „avertisment” după ce a participat la revizuirea unei sentinţe emise acum 16 ani. În acelaşi caz, judecătorul care a revizuit sentinţa şi a achitat persoana condamnată anterior s-a ales cu un dosar penal, care se examinează la Judecătoria Chişinău.

    În februarie 2017, ZdG a scris că, în septembrie 2016, Serghei Ciobanu, pe atunci judecător la Judecătoria Militară, a revizuit o sentinţă pe numele colonelului Ivan Grosu, emisă acum 16 ani, şi a hotărât încetarea procesului penal în privinţa acestuia. Cererea în judecată a fost depusă de procurori militari, colegi cu fiul colonelului cu acelaşi nume, Ivan Grosu, fost procuror militar, actualmente procuror la Procuratura Chişinău. În 2000, Ivan Grosu fusese condamnat, apoi amnistiat, dar obligat să achite 1,17 milioane de lei, pagube stabilite în dosar, banii fiind decontaţi, lunar, din pensie. Cel care s-a ocupat, la etapa iniţială, de instrumentarea cazului a fost procurorul Corneliu Lavciuc.

    Ulterior, în instanţă, acuzarea de stat a fost reprezentată de procurorul Radu Talpă. Până în 2015, acesta a activat în cadrul Secţiei investigaţii şi infracţiuni în Forţele Armate, fiind coleg cu procurorul Lavciuc, ambii – foşti colegi ai procurorului Ivan Grosu, fiul colonelului care a beneficiat de hotărârea lui Serghei Ciobanu, emisă la 20 septembrie 2016, prin care s-a dispus încetarea procesului în privinţa acestuia.

    Marţi, 11 aprilie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a acceptat demersul procurorului general, Eduard Harunjen, care a solicitat acordul pentru începerea urmăririi penale pe numele judecătorului Serghei Ciobanu. „Datorită investigaţiilor voastre, ne-am autosesizat. Vă mulţumim pentru această investigaţie. Noi nu am ştiut despre această situaţie. Ne-am autosesizat atunci când a apărut articolul”, spunea procurorul general, cu referire la dosarul lui Ciobanu. Acesta preciza că urmau să fie investigate şi acţiunile procurorilor din acest dosar. Între timp, urmărirea penală în acest dosar pe numele judecătorului a fost finalizată, iar dosarul a fost trimis în instanţa de judecată. Acesta este examinat la Judecătoria Chişinău, fiind în gestiunea magistratei Ludmila Barbos. Prima şedinţă de judecată a avut loc în luna octombrie, iar următoarea este programată pentru luna decembrie 2017. Serghei Ciobanu, care, între timp, a fost declarat incompatibil cu funcţia de judecător şi demis din sistem, este judecat pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii.

    Serghei Ciobanu a atacat la Curtea Supremă de Justiţie hotărârea CSM-ului prin care s-a permis cercetarea sa penală. Completul format pentru examinarea contestaţiilor asupra hotărârilor CSM şi CSP a amânat însă de mai multe ori luarea unei decizii, următoarea şedinţă pe marginea cazului urmând să aibă loc la începutul lunii decembrie.

    Încălcările comise de către procuror, constatate de Colegiul Disciplinar

    Printr-un răspuns oficial furnizat de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) la încept de noiembrie 2017 am fost informaţi că şi procurorul Radu Talpă a fost anchetat în acest caz.

    Acuzatorul de stat însă nu a fost pedepsit penal, ci disciplinar, printr-o hotărâre a Colegiului Disciplinar din subordinea CSP încă pe data de 17 august 2017. Colegiul Disciplinar şi Inspecţia Procurorilor au stabilit că, la 5 aprilie 1999, Procuratura Militară Chişinău a început urmărirea penală pe numele lui Ivan Grosu, fostul şef al Direcţiei Asigurare Tehnico – Materială a Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale a R. Moldova. Acesta şi-a recunoscut vina pe deplin, iar Judecătoria militară la 1 martie 2000 a încetat cauza în privinţa lui în baza legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a V-a de la adoptarea Constituţiei R. Moldova. Sentinţa a devenit irevocabilă, prin neatacare de către părţile şi participanţii la proces. Ulterior, prin hotărâre judecătorească, suma prejudiciului cauzat prin infracţiune, în mărime de 1 milion de lei şi taxa de stat în sumă de 30 de mii de lei a fost încasată integral de la reclamatul Ivan Grosu în beneficiul Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale.

    „La 20 aprilie 2016 însă, peste 16 ani, la Procuratura Generală a parvenit cererea avocatului Grigore Ciobanu în interesele condamnatului Ivan Grosu, privind deschiderea procedurii de revizuire a procesului penal, iar prin ordonanţa procurorului Corneliu Lavciuc din 23 mai 2016, „în lipsa temeiurilor legale” s-a dispus deschiderea procedurii de revizuire a procesului penal, iar ulterior neîntemeiat acesta a întocmit concluziile sale, privind admiterea cererii de revizuire, care la 15 iulie 2016, împreună cu materialele administrate, au fost expediate Judecătoriei Militare, pentru examinare. Rejudecarea cauzei după admiterea revizuirii în Judecătoria Militară a avut loc cu participarea procurorului în procuratura mun. Chişinău, oficiul Râşcani, Radu Talpă, care în pofida faptului că procedura de revizuire a fost deschisă neîntemeiat, ignorând recomandările procurorului Secţiei unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele judecătoreşti, Mihail Ciobanu, de a nu susţine cererea de revizuire, în dezbaterile judiciare a susţinut concluziile procurorului Corneliu Lavciuc şi greşit a orientat instanţa de judecată la încetarea procesului penal în privinţa lui Ivan Grosu, pe motiv că fapta nu a fost săvârşită de către acesta”, se precizează în hotărârea Colegiului de Disciplină şi Etică. Astfel, prin sentinţa Judecătoriei Militare din 29 septembrie 2016, procesul penal în privinţa lui Ivan Grosu a fost încetat pe motiv că fapta nu a fost săvârşită de către Ivan Grosu. Acest fapt, se precizează în hotărâre, „condiţiona restituirea dosarului penal organului de urmărire penală, la cererea procurorului, pentru a relua urmărirea penală în vederea identificării făptuitorului infracţiunii, acţiuni neîntreprinse însă de către procurorul Radu Talpă”. Totodată, Radu Talpă nu a atacat sentinţa emisă de judecătorul Serghei Ciobanu, ea devenind irevocabilă la 14 octombrie 2016.

    Procurorul nu şi-a recunoscut vina, dar s-a ales cu „avertisment”

    S-a mai constatat că, ulterior, Ivan Grosu, în temeiul sentinţei instanţei judecătoreşti de încetare a procesului penal pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, a iniţiat procedura de revizuire în ordine civilă a hotărârii Judecătoriei Militare de încasare a prejudiciului cauzat prin infracţiune. „În consecinţă, Ivan Grosu ar putea fi exonerat de plata despăgubirilor puse în sarcina lui conform hotărârii judecătoreşti civile, executată parţial. În consecinţă, Departamentului Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale al R. Moldova i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, întrucât organele Procuraturii sunt în imposibilitate de a relua urmărirea penală în vederea identificării făptuitorului infracţiunii”, se menţionează în hotărârea Colegiului de Disciplină şi Etică. Conform informaţiilor publice, de pe portalul instanţelor de judecată, dosarul iniţiat de Ivan Grosu încă nu are o finalitate.

    În cadrul examinării procedurii disciplinare pe numele său, Radu Talpă nu şi-a recunoscut vina. Acesta a precizat că „nu consideră că ar fi comis vreo abatere disciplinară prin faptul că a propus instanţei soluţia de încetare a procesului penal, din motiv că în privinţa lui Grosu Ivan după probele care existau la dosar nu putea fi pornită urmărirea penală şi în consecinţă nu putea fi tras la răspundere penală, iar pentru faptul că persoana timp de 16 ani a avut o condamnare, şi într-o eventuală adresare la CtEDO, puteau surveni consecinţe nefaste pentru R. Moldova şi pentru procuror inclusiv”. Totodată, acesta a mai menţionat că nu a primit careva indicaţii de la procurorul în Secţia unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele judecătoreşti, Mihail Ciobanu, prin care acesta i-ar recomanda să nu susţină cererea de revizuire, întrucât aceasta ar fi neîntemeiată.

    Membrii Colegiului de Disciplină şi Etică, organ condus de Nicolae Chitoroagă, au considerat însă că Radu Talpă a încălcat prevederile legii cu privire la Procuratură. „Procurorul Radu Talpă şi-a îndeplinit necorespunzător obligaţiile de serviciu. Comiterea abaterii disciplinare se confirmă prin ordonanţa din 11 mai 2017 de refuz în începerea urmăririi penale, emisă de procurorul în Secţia unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele judecătoreşti, Sergiu Bursacovschi, prin declaraţiile procurorului Secţiei unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele judecătoreşti, Mihail Ciobanu, depuse la 29 martie 2017 în cadrul procesului penal, declaraţiile procurorului, adjunct interimar al procurorului-şef al procuraturii mun. Chişinău, Angela Motuzoc, căreia Radu Talpă nu i-a raportat despre decizia luată în cazul dat, discursul procurorului Radu Talpă din care rezultă că greşit a orientat instanţa de judecată la încetarea procesului penal în privinţa lui Ivan Grosu şi nu a înaintat cerere despre restituirea dosarului penal pentru reluarea urmăririi penale în scopul stabilirii persoanelor care au săvârşit infracţiunea, precum şi alte materiale”, concluzionează Colegiul. Astfel, Colegiul a dispus pedepsirea lui Radu Talpă cu „avertisment”.

    Potrivit informaţiilor publice disponibile pe portalul instanţelor de judecată, procurorul Talpă nu a atacat în instanţa de judecată decizia Colegiului de Disciplină şi Etică. ZdG va monitoriza cazul în continuare.
    Sursa: zdg.md

  • Mai mulți procurori riscă să fie sancționați disciplinar. Cine sunt aceștia

    14 acuzatori de stat riscă sancțiuni disciplinare. Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să examineze la următoarea ședință procedurile disciplinare intentate în privinţa a 9 procurori. Conform ordinii de zi a adunării din 11 august, Colegiul va examina încălcările comise de:

    Veaceslav Vacari – procuror în raionul Dondușeni;
    Ana Gureu – procuror în raionul Strășeni;
    Denis Cebotari – procuror în mun. Chișinău, oficiul Botanica;

    14 acuzatori de stat riscă sancțiuni disciplinare. Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să examineze la următoarea ședință procedurile disciplinare intentate în privinţa a 9 procurori. Conform ordinii de zi a adunării din 11 august, Colegiul va examina încălcările comise de:

    Veaceslav Vacari – procuror în raionul Dondușeni;
    Ana Gureu – procuror în raionul Strășeni;
    Denis Cebotari – procuror în mun. Chișinău, oficiul Botanica;

    Teodor Diaconu – adjunct al procurorului raionului Nisporeni;
    Sergiu Zmeu – procuror în mun.Chișinău, oficiul Buiucani;
    Valeria Junghină – procuror în raionul Glodeni;
    Ion Crișciuc – procuror în raionul Glodeni;
    Constantin Cojocaru – procuror în raionul Glodeni;
    Pavel Cibotari – șef al Procuraturii raionului Glodeni.

    Tot la următoarea ședință, Colegiul de disciplină și etică al procurorilor trebuie să adopte și să pronunțe hotărârile privind cauzele disciplinare examinate la ședința din 9 iunie în privința următorilor procurori:
    Eduard Bulat – șef-interimar al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale;
    Ion Moțpan – procuror în raionul Călărași;
    Vasile Soltan – procuror în raionul Cahul;
    Valeriu Cîrlan – procuror în raionul Ialoveni;
    Radu Talpa – procuror în mun. Chișinău.

    Un alt subiect ce urmează a fi discutat este adoptarea și pronunțarea hotărârilor în urma examinării contestațiilor asupra deciziilor de încetare a procedurilor disciplinare în privința a doi procurori.
    sursa: bizlaw.md

  • Fiul procuror, tatăl condamnat-amnistiat şi o sentinţă revizuită de instanţă după 16 ani

    În septembrie 2016, Judecătoria Militară a revizuit o sentinţă pe numele unui colonel, emisă acum 16 ani, şi a hotărât încetarea procesului penal în privinţa acestuia. Cererea în judecată a fost depusă de procurori militari, colegi cu fiul colonelului, fost procuror militar, actualmente procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău.

    Ivan Grosu are 64 de ani şi este colonel în rezervă. El este fost colaborator al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale (DPCSE). Acum 17 ani, la 1 martie 2000, colonelul a fost condamnat de Judecătoria Militară pentru atitudine neglijentă în serviciu. Totodată, cauza penală pe numele lui Ivan Grosu a fost încetată, fiind aplicate prevederile Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a cincea de la adoptarea Constituţiei R. Moldova. Totuşi, după condamnare, chiar dacă a fost amnistiat, autorităţile au înaintat o acţiune civilă împotriva colonelului Grosu, iar instanţa l-a obligat să achite daunele provocate, aproximativ 1,17 milioane de lei. Suma urma să fie rambursată de către Ivan Grosu lunar, banii fiind decontaţi din pensia acestuia.

    Pagube de 1,17 milioane şi cererea semnată de colegii fiului

    În sentinţa Judecătoriei Militare din anul 2000 se preciza că Ivan Grosu şi-a făcut serviciul militar prin contract în perioada 20 decembrie 1996 – 30 noiembrie 1998, fiind şef al Direcţiei asigurare tehnico-materială din cadrul DPCSE. În obligaţiile sale de serviciu intrau mai multe sarcini, inclusiv organizarea şi controlul evidenţei, dar şi depozitarea corectă a mijloacelor materiale, organizarea descărcării şi transportării acestor mijloace. Grosu a fost găsit vinovat de faptul că, în timp ce s-au primit materiale în calitate de ajutor umanitar din partea Statului Major al Armatei Belgiene, în procesul descărcării bunurilor, nu a organizat evidenţa cuvenită şi controlul acestor materiale, nu a întocmit documentele de însoţire a mărfii, nu a asigurat paza, evidenţa şi integritatea ajutorului umanitar, iar „în rezultatul atitudinii neglijente faţă de îndeplinirea obligaţiunilor funcţionale” au dispărut 349 plăpumi de lână, 2331 costume sportive, 30 impermeabile, 900 perechi de pantaloni, 740 de scurte, alte produse primite în calitate de ajutor umanitar, în valoare de 1,17 milioane de lei.

    Între timp, în 2006, Ivan Grosu, fiul cu acelaşi nume al colonelului Ivan Grosu, a ajuns procuror în Procuratura Militară, instituţie care instrumentase în urmă cu un deceniu dosarul tatălui său. De la 1 august 2016, Procuratura Militară, dar şi Secţia investigaţii şi infracţiuni în Forţele Armate din cadrul Procuraturii Generale (PG), cea care gestiona activitatea Procuraturii Militare, urmau să fie lichidate. Unul dintre ultimele dosare pe care procurorii militari l-au instrumentat a fost cel al colonelului Grosu, condamnat şi amnistiat în 2000 de către Judecătoria Militară. Procurorii au adus martori noi care, după 18 ani, şi-au amintit detalii despre acel dosar. Cel care s-a ocupat, la etapa iniţială, de instrumentarea lui a fost procurorul Corneliu Lavciuc, atunci procuror în Secţia investigaţii şi infracţiuni în Forţele Armate din cadrul PG. Astăzi, Lavciuc este procuror în Secţia tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice din cadrul PG. El susţine că, în urmărirea penală pe care a exercitat-o, nu a fost influenţat de relaţia de colegialitate pe care o avea cu procurorul Ivan Grosu, fiul celui pe care-l investiga.

    „Eu doar am avut cererea de revizuire. Am făcut verificări şi am transmis la instanţă pentru aprecierea acceptării sau nu a informaţiilor acumulate. Eu nu am solicitat nimic, ci doar examinarea cererii. Nu văd cum putea el (procurorul Ivan Grosu, n.r.) să mă influenţeze, pentru că secţia în care activam era superioară ca structură Procuraturii Militare. Dă, mă rog. Coleg, coleg, dar nu am avut influenţări. Nu am fost rugat. A fost adresată cererea. Nu puteam să o arunc la coş. Este prevăzut de Codul de procedură penală, în baza căruia am acumulat probele, am cântărit şi le-am expediat în instanţă spre apreciere. Cu Ivan Grosu eram în relaţii de serviciu. Eu nu am participat în instanţă pentru că, de la 1 august, procuraturile militare s-au lichidat, secţia tot nu mai era, iar dosarul a fost trimis la Procuratura Chişinău”, explică acuzatorul de stat Corneliu Lavciuc.

    Procurorul din instanţă: „Îmi puneţi multe întrebări şi eu nu ţin minte”

    În instanţă, acuzarea de stat a fost reprezentată de procurorul Radu Talpă. Acesta a activat până în 2015 în cadrul Secţiei investigaţii şi infracţiuni în Forţele Armate, fiind coleg cu procurorul Lavciuc. A plecat din sistem, dar a revenit în februarie 2016 în cadrul Procuraturii Basarabeasca, pentru ca astăzi să fie procuror în oficiul Râşcani al Procuraturii Chişinău. Anterior, a fost procuror la Procuratura Chişinău, unde a fost coleg cu Ivan Grosu, ajuns şi el la Procuratura Chişinău după desfiinţarea Procuraturii Militare. Acuzatorul de stat a cerut judecătorului Judecătoriei Militare, Serghei Ciobanu, „încetarea procesului penal în legătură cu faptul că există alte circumstanţe care exclud tragerea la răspundere penală, pe motiv că fapta nu a fost săvârşită de către Ivan Grosu”. Instanţa a audiat mai mulţi martori, care au relatat circumstanţe de acum 18 ani. Dosarul a fost examinat timp de doar o lună, în perioada 25 august 2016 – 29 septembrie 2016, când judecătorul Serghei Ciobanu a decis încetarea procesului penal în privinţa lui Ivan Grosu. Sentinţa pe pagina portalului instanţelor de judecată este secretizată, fiind depersonalizate toate numele participanţilor din dosar, inclusiv cel al inculpatului.

     

    „Am participat când în dosar era începută revizuirea. Pe mine, ca procuror, m-au chemat. M-am dus şi am participat, că nu aveam altceva ce face”, zice procurorul Radu Talpă. „Mi-au dat dispoziţie de participare şi nu am avut altceva de făcut. Nu ţin minte cine mi-a dat dispoziţia… Eram la Procuratura Chişinău când am participat la revizuire… Îmi puneţi multe întrebări şi eu nu ţin minte. Da, pe Ivan Grosu îl cunosc. Ştiu că este aşa procuror. Ce fel de relaţii de prietenie? Suntem, adică am fost colegi de serviciu. Eu nu am examinat acolo relaţii de rudenie. Am examinat cazul”, susţine procurorul Talpă. Sentinţa Judecătoriei Militare nu a fost atacată la Curtea de Apel Chişinău, aşa că a intrat în vigoare. „Dacă sentinţa nu a fost atacată, înseamnă că am considerat că este legală”, a replicat procurorul.

    Procurorul Ion Dediu, fost şef al Secţiei investigaţii şi infracţiuni în Forţele Armate, spune că nu-şi aminteşte de acel dosar. „Nu-mi mai amintesc… În august, când ne-au lichidat, s-a şters tot din memoria mea, să nu mai aud de… A fost un an greu. Chiar nu vreau să-mi amintesc nimic din ce a fost. Am uitat tot odată cu lichidarea. Da, Radu Talpă şi Ivan Grosu au fost subalternii mei”, zice Dediu.

    Avocat: „Cred că a fost cea mai obiectivă sentinţă”

    Am încercat să discutăm cu ex-procurorul militar Ivan Grosu, astăzi procuror în cadrul Procuraturii Chişinău. Acesta, însă, a evitat să discute. El nu a răspuns la telefon, dar nici la mesajele pe care i le-am trimis, solicitându-l la un dialog. Gheorghe Cobzac, avocatul care l-a reprezentat în instanţă pe Ivan Grosu, susţine că, în revizuirea sentinţei de acum 16 ani, nu au fost încălcări. „Chestia e că d-lui nu doar acum a atacat, ci tot timpul a atacat acea hotărâre. I se respingea de fiecare dată. S-au strâns toate circumstanţele noi care se referă la caz. Omul nu are vreo vină în comiterea infracţiunii. În judecată au fost audiaţi martori. Acolo era vorba despre un ajutor umanitar care a fost pierdut pe drum, începând cu Belarus, iar o parte s-a pierdut pe loc, în timpul transportării. Persoana aceasta nu era responsabilă de acest segment. După asta au fost nişte furturi documentate pe care i le-au pus în cârcă. El, fiind un om cu obraz, a spus, bine. I s-a zis că, în privinţa sa, va fi aplicată amnistia, iar acea amnistie pe el nu-l va atinge cu nimic. Ulterior, însă, în privinţa lui a fost înaintată o acţiune civilă, fiind obligat să achite puţin peste 1 milion de lei. Atunci a început a ataca şi procesul civil, şi cel penal. Au început să-i oprească, lunar, din pensie. Procesul penal a fost încetat în baza legii privind amnistia. De câteva ori a atacat hotărârile, dar i se respingeau, pentru că nu avea bani să plătească taxa de stat. A scris şi la PG numeroase plângeri. Recent, PG, Secţia militară, a pornit procedura şi au zis, hai să verificăm”, spune avocatul Gheorghe Cobzac.

    „Da, ştiu că fiul lui era procuror în această secţie, dar revizuirea nu a fost propusă de el sau de un subaltern, ci de o secţie a PG. Nu a putut Ivan Grosu, care-i un copil, să influenţeze. Mie nu-mi provoacă dubii sentinţa. Cred că a fost cea mai obiectivă sentinţă. S-a restabilit echitatea. Omul ăsta a fost repus în drepturi echitabil. La prima vedere, sunt de acord că pot fi dubii, dar dosarul a fost ridicat de PG, la Direcţia judiciar-penală. Au fost întrebări, am fost şi eu telefonat… Omul ăsta atunci a acceptat să spună că e vinovat doar ca să fie lăsat în pace”, susţine apărătorul colonelului Grosu. Avocatul menţionează că „acum, noi vrem ca să nu i se mai oprească bani din pensie, pentru că oprirea, în aceste condiţii, devine neîntemeiată. Nu mai solicităm însă să se restituie şi banii care i-au fost luaţi până acum. E deja de domeniul trecutului. Vă asigur că nu vom cere nici pagube morale”, a concluzionat Gheorghe Cobzac. Executorii judecătoreşti cu care am discutat la subiect ne-au declarat că, în aceste condiţii, Ivan Grosu este însă în drept să se adreseze instanţei pentru a primi înapoi banii care i-au fost decontaţi din pensie. Totodată, pentru ca statul să-şi recupereze prejudiciul, procurorii trebuie să stabilească o altă persoană responsabilă de comiterea abuzului în serviciu, fapt care însă nu s-a produs.
    sursa: zdg.md

    În septembrie 2016, Judecătoria Militară a revizuit o sentinţă pe numele unui colonel, emisă acum 16 ani, şi a hotărât încetarea procesului penal în privinţa acestuia. Cererea în judecată a fost depusă de procurori militari, colegi cu fiul colonelului, fost procuror militar, actualmente procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău.

    Ivan Grosu are 64 de ani şi este colonel în rezervă. El este fost colaborator al Departamentului Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale (DPCSE). Acum 17 ani, la 1 martie 2000, colonelul a fost condamnat de Judecătoria Militară pentru atitudine neglijentă în serviciu. Totodată, cauza penală pe numele lui Ivan Grosu a fost încetată, fiind aplicate prevederile Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a cincea de la adoptarea Constituţiei R. Moldova. Totuşi, după condamnare, chiar dacă a fost amnistiat, autorităţile au înaintat o acţiune civilă împotriva colonelului Grosu, iar instanţa l-a obligat să achite daunele provocate, aproximativ 1,17 milioane de lei. Suma urma să fie rambursată de către Ivan Grosu lunar, banii fiind decontaţi din pensia acestuia.

    Pagube de 1,17 milioane şi cererea semnată de colegii fiului

    În sentinţa Judecătoriei Militare din anul 2000 se preciza că Ivan Grosu şi-a făcut serviciul militar prin contract în perioada 20 decembrie 1996 – 30 noiembrie 1998, fiind şef al Direcţiei asigurare tehnico-materială din cadrul DPCSE. În obligaţiile sale de serviciu intrau mai multe sarcini, inclusiv organizarea şi controlul evidenţei, dar şi depozitarea corectă a mijloacelor materiale, organizarea descărcării şi transportării acestor mijloace. Grosu a fost găsit vinovat de faptul că, în timp ce s-au primit materiale în calitate de ajutor umanitar din partea Statului Major al Armatei Belgiene, în procesul descărcării bunurilor, nu a organizat evidenţa cuvenită şi controlul acestor materiale, nu a întocmit documentele de însoţire a mărfii, nu a asigurat paza, evidenţa şi integritatea ajutorului umanitar, iar „în rezultatul atitudinii neglijente faţă de îndeplinirea obligaţiunilor funcţionale” au dispărut 349 plăpumi de lână, 2331 costume sportive, 30 impermeabile, 900 perechi de pantaloni, 740 de scurte, alte produse primite în calitate de ajutor umanitar, în valoare de 1,17 milioane de lei.

    Între timp, în 2006, Ivan Grosu, fiul cu acelaşi nume al colonelului Ivan Grosu, a ajuns procuror în Procuratura Militară, instituţie care instrumentase în urmă cu un deceniu dosarul tatălui său. De la 1 august 2016, Procuratura Militară, dar şi Secţia investigaţii şi infracţiuni în Forţele Armate din cadrul Procuraturii Generale (PG), cea care gestiona activitatea Procuraturii Militare, urmau să fie lichidate. Unul dintre ultimele dosare pe care procurorii militari l-au instrumentat a fost cel al colonelului Grosu, condamnat şi amnistiat în 2000 de către Judecătoria Militară. Procurorii au adus martori noi care, după 18 ani, şi-au amintit detalii despre acel dosar. Cel care s-a ocupat, la etapa iniţială, de instrumentarea lui a fost procurorul Corneliu Lavciuc, atunci procuror în Secţia investigaţii şi infracţiuni în Forţele Armate din cadrul PG. Astăzi, Lavciuc este procuror în Secţia tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice din cadrul PG. El susţine că, în urmărirea penală pe care a exercitat-o, nu a fost influenţat de relaţia de colegialitate pe care o avea cu procurorul Ivan Grosu, fiul celui pe care-l investiga.

    „Eu doar am avut cererea de revizuire. Am făcut verificări şi am transmis la instanţă pentru aprecierea acceptării sau nu a informaţiilor acumulate. Eu nu am solicitat nimic, ci doar examinarea cererii. Nu văd cum putea el (procurorul Ivan Grosu, n.r.) să mă influenţeze, pentru că secţia în care activam era superioară ca structură Procuraturii Militare. Dă, mă rog. Coleg, coleg, dar nu am avut influenţări. Nu am fost rugat. A fost adresată cererea. Nu puteam să o arunc la coş. Este prevăzut de Codul de procedură penală, în baza căruia am acumulat probele, am cântărit şi le-am expediat în instanţă spre apreciere. Cu Ivan Grosu eram în relaţii de serviciu. Eu nu am participat în instanţă pentru că, de la 1 august, procuraturile militare s-au lichidat, secţia tot nu mai era, iar dosarul a fost trimis la Procuratura Chişinău”, explică acuzatorul de stat Corneliu Lavciuc.

    Procurorul din instanţă: „Îmi puneţi multe întrebări şi eu nu ţin minte”

    În instanţă, acuzarea de stat a fost reprezentată de procurorul Radu Talpă. Acesta a activat până în 2015 în cadrul Secţiei investigaţii şi infracţiuni în Forţele Armate, fiind coleg cu procurorul Lavciuc. A plecat din sistem, dar a revenit în februarie 2016 în cadrul Procuraturii Basarabeasca, pentru ca astăzi să fie procuror în oficiul Râşcani al Procuraturii Chişinău. Anterior, a fost procuror la Procuratura Chişinău, unde a fost coleg cu Ivan Grosu, ajuns şi el la Procuratura Chişinău după desfiinţarea Procuraturii Militare. Acuzatorul de stat a cerut judecătorului Judecătoriei Militare, Serghei Ciobanu, „încetarea procesului penal în legătură cu faptul că există alte circumstanţe care exclud tragerea la răspundere penală, pe motiv că fapta nu a fost săvârşită de către Ivan Grosu”. Instanţa a audiat mai mulţi martori, care au relatat circumstanţe de acum 18 ani. Dosarul a fost examinat timp de doar o lună, în perioada 25 august 2016 – 29 septembrie 2016, când judecătorul Serghei Ciobanu a decis încetarea procesului penal în privinţa lui Ivan Grosu. Sentinţa pe pagina portalului instanţelor de judecată este secretizată, fiind depersonalizate toate numele participanţilor din dosar, inclusiv cel al inculpatului.

     

    „Am participat când în dosar era începută revizuirea. Pe mine, ca procuror, m-au chemat. M-am dus şi am participat, că nu aveam altceva ce face”, zice procurorul Radu Talpă. „Mi-au dat dispoziţie de participare şi nu am avut altceva de făcut. Nu ţin minte cine mi-a dat dispoziţia… Eram la Procuratura Chişinău când am participat la revizuire… Îmi puneţi multe întrebări şi eu nu ţin minte. Da, pe Ivan Grosu îl cunosc. Ştiu că este aşa procuror. Ce fel de relaţii de prietenie? Suntem, adică am fost colegi de serviciu. Eu nu am examinat acolo relaţii de rudenie. Am examinat cazul”, susţine procurorul Talpă. Sentinţa Judecătoriei Militare nu a fost atacată la Curtea de Apel Chişinău, aşa că a intrat în vigoare. „Dacă sentinţa nu a fost atacată, înseamnă că am considerat că este legală”, a replicat procurorul.

    Procurorul Ion Dediu, fost şef al Secţiei investigaţii şi infracţiuni în Forţele Armate, spune că nu-şi aminteşte de acel dosar. „Nu-mi mai amintesc… În august, când ne-au lichidat, s-a şters tot din memoria mea, să nu mai aud de… A fost un an greu. Chiar nu vreau să-mi amintesc nimic din ce a fost. Am uitat tot odată cu lichidarea. Da, Radu Talpă şi Ivan Grosu au fost subalternii mei”, zice Dediu.

    Avocat: „Cred că a fost cea mai obiectivă sentinţă”

    Am încercat să discutăm cu ex-procurorul militar Ivan Grosu, astăzi procuror în cadrul Procuraturii Chişinău. Acesta, însă, a evitat să discute. El nu a răspuns la telefon, dar nici la mesajele pe care i le-am trimis, solicitându-l la un dialog. Gheorghe Cobzac, avocatul care l-a reprezentat în instanţă pe Ivan Grosu, susţine că, în revizuirea sentinţei de acum 16 ani, nu au fost încălcări. „Chestia e că d-lui nu doar acum a atacat, ci tot timpul a atacat acea hotărâre. I se respingea de fiecare dată. S-au strâns toate circumstanţele noi care se referă la caz. Omul nu are vreo vină în comiterea infracţiunii. În judecată au fost audiaţi martori. Acolo era vorba despre un ajutor umanitar care a fost pierdut pe drum, începând cu Belarus, iar o parte s-a pierdut pe loc, în timpul transportării. Persoana aceasta nu era responsabilă de acest segment. După asta au fost nişte furturi documentate pe care i le-au pus în cârcă. El, fiind un om cu obraz, a spus, bine. I s-a zis că, în privinţa sa, va fi aplicată amnistia, iar acea amnistie pe el nu-l va atinge cu nimic. Ulterior, însă, în privinţa lui a fost înaintată o acţiune civilă, fiind obligat să achite puţin peste 1 milion de lei. Atunci a început a ataca şi procesul civil, şi cel penal. Au început să-i oprească, lunar, din pensie. Procesul penal a fost încetat în baza legii privind amnistia. De câteva ori a atacat hotărârile, dar i se respingeau, pentru că nu avea bani să plătească taxa de stat. A scris şi la PG numeroase plângeri. Recent, PG, Secţia militară, a pornit procedura şi au zis, hai să verificăm”, spune avocatul Gheorghe Cobzac.

    „Da, ştiu că fiul lui era procuror în această secţie, dar revizuirea nu a fost propusă de el sau de un subaltern, ci de o secţie a PG. Nu a putut Ivan Grosu, care-i un copil, să influenţeze. Mie nu-mi provoacă dubii sentinţa. Cred că a fost cea mai obiectivă sentinţă. S-a restabilit echitatea. Omul ăsta a fost repus în drepturi echitabil. La prima vedere, sunt de acord că pot fi dubii, dar dosarul a fost ridicat de PG, la Direcţia judiciar-penală. Au fost întrebări, am fost şi eu telefonat… Omul ăsta atunci a acceptat să spună că e vinovat doar ca să fie lăsat în pace”, susţine apărătorul colonelului Grosu. Avocatul menţionează că „acum, noi vrem ca să nu i se mai oprească bani din pensie, pentru că oprirea, în aceste condiţii, devine neîntemeiată. Nu mai solicităm însă să se restituie şi banii care i-au fost luaţi până acum. E deja de domeniul trecutului. Vă asigur că nu vom cere nici pagube morale”, a concluzionat Gheorghe Cobzac. Executorii judecătoreşti cu care am discutat la subiect ne-au declarat că, în aceste condiţii, Ivan Grosu este însă în drept să se adreseze instanţei pentru a primi înapoi banii care i-au fost decontaţi din pensie. Totodată, pentru ca statul să-şi recupereze prejudiciul, procurorii trebuie să stabilească o altă persoană responsabilă de comiterea abuzului în serviciu, fapt care însă nu s-a produs.
    sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU