Știri

• Cine sunt candidații la funcția de judecător al CSJ care au promovat evaluarea și ce „păcate” le-au iertat membrii Comisiei Vetting: avere nejustificată, donații, ajutor de la socri și părinți

  14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

  ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

  Citiţi mai departe

  14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

  ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

  Donații din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro de la sora sa

  Stela Bleșceaga este judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Ea a promovat evaluarea conform raportului din 21 martie 2024, pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a aprobat la 2 aprilie curent. Membrii Comisiei Vetting au avut întrebări legate de donațiile din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro pe care magistrata le-a primit în perioada 2011-2022. Judecătoarea le-a spus membrilor Comisiei că banii au provenit de la sora sa stabilită în Franța, iar majoritatea banilor au fost primiți pentru achiziționarea unui apartament în Chișinău.
  
  Magistrata a mai indicat că sora ei a obținut banii din salariul său, dar și dintr-un împrumut în valoare de 15 mii de euro contractat la o bancă franceză. Comisia, după prezentarea informațiilor și a explicațiilor, a concluzionat că „nu are dubii privind sursa fondurilor din străinătate”. 

  Totodată, membrii Comisiei au întrebat-o pe judecătoare despre apartamentul achiziționat în 2020 în cadrul unui program inițiat de CSM pentru construcția unui bloc locativ cu apartamente destinate judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, în contextul în care ea avea deja un alt apartament, cumpărat în 2007. Comisia a stabilit că documentele prezentate de Judecătoria Chișinău nu prevedeau criterii de eligibilitate pentru participarea la programul cu prețuri preferențiale pentru magistrați și că spre deosebire de alte programe similare implementate de CSM, acesta nu limita eligibilitatea doar la judecătorii care nu aveau un apartament în mun. Chișinău. Comisia a stabilit că banii pentru acest apartament au provenit de la sora magistratei din Franța.
  
  Comisia a mai stabilit că judecătoarea a examinat două cauze la nivel național în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat ulterior violarea Convenției. (Ciolacu c. R. Moldova, Mătăsaru c. R. Moldova). După ce a ascultat argumentele judecătoarei, Comisia a stabilit că deciziile „nu au constituit un act arbitrar”.
  
  În 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar „având în vedere războiul din Ucraina”

  Sergiu Brigai este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar din 2021 – adjunct interimar al instituției. El a promovat evaluarea conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 27 februarie 2024. 

  Comisia a avut întrebări legate de câteva aspecte ale activității candidatului: diferite retrageri și depuneri în conturile bancare efectuate de către procuror și soția lui, donațiile de care a beneficiat ultima pe parcursul anilor 2021-2022, un transfer din Israel primit de socrul său, prețul scăzut de achiziție al unui apartament procurat de socrii săi și prețul scăzut al unui spațiu nelocativ achiziționat de către procuror, prețul unui automobil achiziționat în 2015 de către soția acestuia și transferurile primite în 2015 și în perioada următoare de sora lui.
  
  Cu privire la toate aceste aspecte, procurorul a oferit explicații membrilor Comisiei. Acesta a spus că în 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar, „având în vedere războiul din Ucraina” și că banii au provenit din salarii și economii. El a mai spus că socrul său a primit aproape 4 mii de dolari din Israel de la o persoană neidentificată, „în legătură cu un litigiu privind salariile datorate socrului și altor persoane pentru munca prestată în această țară în 2001-2004”. 

  Totodată, procurorul a explicat că socrii săi au cumpărat un apartament în 2017, iar în acte a fost indicat un preț mai mic, pentru că „vânzătorul a refuzat să finalizeze tranzacția dacă în contract nu se indica un preț mai mic…”, iar el a procurat un spațiu nelocativ (debara) cu un preț mai mic decât prețul cadastral, pentru că acesta se afla „la subsolul blocului de locuințe”. Totodată, Comisia a stabilit că transferurile primite de sora procurorului au provenit de la soțul ei care muncea în Canada.
  
  Casă nefinalizată pe strada Ciocârliei, bani de la tatăl copilului ei și litigii examinate în condiții de posibile conflicte de interese

  Aurelia Cazacliu este judecătoare la Judecătoria Chișinău. Ea a promovat evaluarea conform raportului Comisiei Vetting din 20 februarie 2024, acceptat de CSM la 7 martie 2024. Comisia a avut întrebări cu privire la scopul unor împrumuturi și sursa de rambursare a acestora, sursa mijloacelor financiare pentru construcția unei case și achiziționarea unei mașini, o donație nedeclarată de 100 de mii de lei de la tatăl copilului magistratei, faptul  că nu s-a abținut de la judecarea unor cauze în care erau implicați tatăl copilului ei și fratele acestuia și posibila sustragere de la depunerea declarației de avere pentru anul 2019. 

  Comisia a stabilit că în perioada 2011-2022, judecătoarea a luat șapte împrumuturi – șase de la bănci și unul de la o persoană fizică, toate fiind folosite pentru a construi o casă pe strada Ciocârliei din Chișinău și pentru a achiziționa o mașină Toyota Auris. Comisia a stabilit că banii au fost rambursați din salariul judecătoarei, din alte împrumuturi, dar și din „asistența financiară acordată de tatăl copilului ei”. Comisia a mai constatat din fotografiile prezentate de judecătoare că imobilul nu este finalizat, iar  „gradul de finalizare pare să corespundă volumului de investiții”, astfel că dubiile au fost înlăturate.
  
  Totodată, Comisia a stabilit că judecătoarea nu a declarat o donație în valoare de 100 de mii de lei primită de la tatăl copilului său în 2015, dar că acești bani nu au constituit un cadou,  „ci mai degrabă, executarea unei creanțe legate de pensia pentru întreținerea copilului pentru perioada 2011-2014”. Comisia a stabilit ca fiind justificată lipsa declarării donației,  ținând cont de faptul că donatorul și donatarul, deși, conform legii, nu sunt rude, „sunt un cuplu de părinți, iar relația lor ar trebui să fie considerată echivalentă unei relații de familie”.

  Totodată, s-a mai stabilit că judecătoarea a emis câteva decizii în dosare în care era vizat tatăl copilului ei. Mai exact, ea a decis conexarea unor cauze în care acesta era vizat, dar, deși urma să se abțină prin depunerea unei declarații,  „ținând cont de absența oricărui impact negativ…, comisia a stabilit că aceasta este o încălcare minoră, care, dacă va fi supusă unei proceduri disciplinare, ar avea drept rezultat aplicarea unei sancțiuni minime, avertismentul”. 

  Totodată, Comisia a constatat că deși judecătoarea a examinat și un alt dosar în care reprezentant al unei victime era tatăl copilului său, ea nu ar fi cunoscut despre acest fapt și că în situația în care ar fi trebuit totuși să identifice relația și să-și declare abținerea de la examinarea dosarului, încălcarea ar fi fost, la fel, una minoră și în afara perioadei de evaluare. Totodată, Comisia a stabilit că declarația de avere pentru anul 2019 nu a fost depusă din cauza unor erori tehnice.
  
  Mediator și judecător în același timp. Întrebări despre cheltuieli și venituri la candidatul Cerbu

  Adrian Cerbu este judecător la Judecătoria Criuleni. El a promovat evaluarea conform  raportului Comisiei Vetting din 19 martie 2024, acceptat de CSM la 26 martie. Comisia a cerut clarificări de la acesta legate de câteva aspecte: diferența dintre avere, cheltuieli și venituri pentru anii 2011 și 2020, faptul că nu a declarat un împrumut și unele conturi bancare, potențiala admitere a unei incompatibilități și tranzacțiile efectuate de către tatăl și socrii săi. 

  Comisia a stabilit că 2011 și 2022 au fost ani în care a fost calculat un flux de numerar negativ (diferență între venituri și cheltuieli), dar pentru că suma a fost de 114,8 mii de lei și nu depășea plafonul de 234 de mii de lei, stabiliți prin lege ca fiind marja maximă admisă, nu a cerut clarificări de la candidatul la funcția de judecător al CSJ. Comisia a constatat că judecătorul nu a declarat un împrumut în valoare de 50 de mii de lei de la o bancă din R. Moldova. Judecătorul a motivat acest lucru printr-o eroare, împrumutul fiind declarat în anul următor. Cerbu nu a declarat pe parcursul anilor 10 conturi bancare, dar Comisia a constatat că ele erau folosite pentru salarii și împrumuturi bancare și că „nu s-a constatat utilizarea vreunui cont pentru a face depozite, a primi sau a transfera sume mari de bani”.
  
  Comisia a mai stabilit că Adrian Cerbu a deținut calitatea de mediator în aceeași perioadă în care era și judecător. Acesta a spus însă că, deși deținea calitatea de mediator, nu a lucrat în această poziție și că nu s-a înregistrat niciodată ca mediator individual, astfel că membrii Comisiei nu au constatat „niciun risc de conflict de interese sau prejudiciere a interesului public”. 

  Adrian Cerbu a fost solicitat să explice și mai multe tranzacții ale tatălui, dar și ale socrului său, care deținea 36 de mii de euro într-un cont bancar. „Subiectul a furnizat informații pentru fiecare dintre aceste aspecte. Comisia nu a identificat legături financiare în perioada de evaluare între el și părinții săi ori între el și socrii săi”, se precizează în raport.
  
  „Avertisment”, două „mustrări” și sustragerea de la depunerea declarațiilor de avere pentru doi ani – probleme depistate la candidata Cherpec

  Mariana Cherpec este procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. Ea a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificată, pentru că la 8 iunie 2023, când candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), aceasta promovase pre-vettingul. 

  Comisia a constatat că Mariana Cherpec avea obligația să prezinte declarații anuale de avere din anul 2010, anul în care a devenit procuroră. Ea nu a depus declarații pentru anii 2010 și 2011, dar a depus declarații anuale în anii ulteriori, iar acest fapt a fost cauzat de o  interpretare eronată a legii.
  
  Totodată, Comisia a mai descoperit că din 2014 până în 2016 au fost inițiate trei proceduri disciplinare cu privire la activitatea candidatei în calitate de procuroră, ceea ce a dus la sancțiuni sub forma unui avertisment și a două mustrări. După mai multe explicații și analize, Comisia a concluzionat faptul că cele trei proceduri disciplinare nu reprezintă un impediment pentru promovarea evaluării. „Din 2016 nu a mai fost vizată în alte proceduri disciplinare, candidata demonstrând performanțe ridicate la altă Procuratură, sub o altă conducere, duce Comisia la concluzia că candidata a atenuat suficient preocupările pe care Comisia le-a avut în legătură cu cele trei hotărâri de sancționare luate în privința candidatei în perioada 2014- 2016”, se menționează în decizie.

  
  Candidatul care nu avea încredere în sistemul bancar și care ținea acasă 64 de mii de euro

  Leonid Chirtoacă este avocat și la fel ca Mariana Cherpec, a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificat, pentru că trecuse evaluarea Comisiei Pre-Vetting conform deciziei  din 21 august 2023. 

  Comisia l-a întrebat pe candidatul la funcția de judecător al CSJ despre informațiile din declarația sa anuală de avere și interese personale pentru 2018 depusă la Comisie, în care a declarat economii în numerar în sumă de 64 de mii de euro. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei, candidatul a declarat că această sumă a fost acumulată în perioada 1994-2018. Candidatul a menționat, de asemenea, că suma de 45,6 mii de euro din totalul economiilor în numerar a fost acumulată în perioada 2008-2018. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei și în timpul audierii, candidatul a indicat că el și soția lui au acumulat suma de aproximativ 19 mii de euro ca economii în numerar înainte de 2008. Din informațiile de care a dispus Comisia, în perioada 2008-2018, candidatul și soția lui au avut un venit net total de 2,34 milioane de lei (estimativ 120 de mii de euro). 

  Leonid Chirtoacă a explicat că „din cauza lipsei de încredere în sistemul bancar și a problemelor cu lichiditatea”, el și soția lui preferau să păstreze banii acasă, unde aveau un seif și un sistem de securitate. În răspunsul la întrebarea Comisiei privind calculul exact al   sumelor de bani economisiți în fiecare an în perioada 2008-2018, candidatul a explicat că familia sa avea un stil de viață modest și cunoștea cheltuielile pe care le avea, astfel, nu a fost foarte dificil pentru candidat și soția lui să calculeze sumele pentru a face estimări pentru Comisie”, se menționează în decizia Comisiei Pre-Vetting.
  
  Comisia l-a mai chestionat pe Leonid Chirtoacă despre un apartament de 51,1 metri pătrați pe care îl deține „într-unul dintre statele europene”. Apartamentul a fost achiziționat în 2019. În răspunsurile sale la întrebările Comisiei, în scris și la audiere, candidatul a declarat că a folosit economiile acumulate în perioada 1994-2018 (64 de mii de euro) pentru a achiziționa apartamentul cu suma de 51 de mii de euro. Candidatul a furnizat Comisiei și o copie a  contractului de vânzare-cumpărare. Candidatul a explicat că a deschis un cont bancar în acea țară anterior achiziției apartamentului și a depus gradual suma de 52 de mii de euro. Candidatul a mai declarat că înainte de a achiziționa apartamentul, el și soția lui au călătorit în acea țară de mai multe ori, luând cu ei de fiecare dată o sumă care nu depășea 10 mii de euro de persoană. Candidatul le-a spus membrilor Comisiei că nu a declarat numerarul pe care îl transporta cu el, deoarece nu era obligat prin lege. Avocatul a prezentat ulterior un extras de cont bancar care conținea transferul sumei de 51 de mii de euro în contul vânzătorului apartamentului pe 27 mai 2019. 

  „Candidatul a furnizat o explicație credibilă cu privire la economiile în numerar acumulate de el și de soția sa în perioada 2008-2018 și care au fost folosite pentru achiziționarea apartamentului lor în străinătate. Candidatul a furnizat în mod prompt atât explicațiile, într-o manieră clară și sinceră, cât și toate documentele relevante”, a concluzionat Comisia în decizia prin care Leonid Chirtoacă a promovat evaluarea.
  
  Avere nejustificată nesemnificativă și donații de la rude justificate de candidata Ciocanu

  Aliona Ciocanu este avocată și a promovat evaluarea Comisiei Vetting prin decizia din 20 februarie 2024. Raportul în privința sa a fost acceptat de CSM la 7 martie curent. 

  Comisia a stabilit că există o diferență între fluxurile financiare de intrare și de ieșire ale gospodăriei candidatei (avere nejustificată) pentru anii 2014, 2018 și 2021. „Valoarea totală a soldului negativ acumulat de gospodăria candidatei în perioada de evaluare (2011-2022) este -182 889 MDL. Totuși, acesta nu depășește pragul de 234 de mii de lei”, a constatat Comisia. Totodată, candidata nu a fost de acord cu cele constatate de Comisie și a prezentat în cadrul ședinței sume de economii în numerar nedeclarate anterior pentru perioada 2011-2017.
  
  Comisia a mai constatat că Aliona Ciocanu a beneficiat de donații de la o rudă  în sumă de peste 162 de mii de lei. „Donațiile din 2018 și 2019 au constituit cadouri cu ocazia a diverse sărbători. Donația din 2021 a fost destinată pentru acoperirea cheltuielilor pentru viitoarele funeralii ale tatălui ei”, raporta comisia, care însă, după ce a analizat toate aspectele concluziona că „dubiile Comisiei cu privire la sursa donațiilor nu au fost înlăturate pe deplin”. Comisia a avut și întrebări legate de donațiile de care a beneficiat soțul candidatei de la o rudă, în valoare totală de 125 de mii de lei. Analiza datelor financiare ale acelei rude a demonstrat însă că aceasta avea suficiente resurse financiare pentru a justifica donația. 

  În concluzie, Comisia Vetting a decis că Aliona Ciocanu promovează evaluarea, pentru că „nu a identificat fapte care ar genera dubii serioase de necorespundere a candidatei cu criteriile de integritate etică și financiară”.
  
  Candidatul care a recunoscut că a indicat un preț mai mic decât cel achitat real la procurarea și vânzarea unui apartament

  Iuri Lealin este procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale și a promovat evaluarea fără să fie audiat de Comisia Vetting, pentru că, la fel ca și alți candidați la funcția de judecător al  CSJ, promovase la 23 iunie 2023 pre-vettingul, el fiind și candidat la funcția de membru în CSP. 

  Lealin a fost chestionat cu privire la achiziționarea unui apartament în 2014 și vânzarea acestuia în 2017, dar și cu privire la achiziționarea unei case în 2017 și sursele mijloacelor financiare pentru această tranzacție. 

  Comisia a stabilit că Lealin, la 20 iunie 2014, a achiziționat un apartament cu suprafața de 31,1 metri pătrați în mun. Chișinău. Prețul contractual a fost de 165,4 mii de lei, adică circa 8,8 mii de euro, preț care era identic cu valoarea cadastrală a apartamentului. 

  Candidatul a informat Comisia că atunci când a achiziționat acest apartament, vânzătorul a dorit să se indice în contract valoarea cadastrală, nu prețul real achitat – așa cum, potrivit candidatului, se obișnuia pe atunci. Candidatul a inclus, de asemenea, valoarea cadastrală/ prețul contractual în declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru 2014. Candidatul a informat Comisia că prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, echivalentul a circa 503 mii de lei. 
  
  „Deși candidatul nu a putut prezenta o copie a contractului de vânzare-cumpărare din anul 2014, acesta a putut prezenta o copie a unui document semnat de vânzătorul apartamentului, în care era indicat că vânzătorul a primit de la candidat suma totală de 27 de mii de euro”, se menționează în raportul Comisiei. 

  În document se mai precizează că la 8 iunie 2017, candidatul și soția lui au vândut apartamentul cu același preț contractual (valoare cadastrală) de 165,4 mii de lei indicat în contractul de vânzare-cumpărare din 2014. Aceasta a fost suma pe care candidatul a indicat-o și în declarația sa anuală pentru 2017 ca venit din vânzarea apartamentului. 

  Candidatul a informat însă Comisia că și în acest caz, prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, adică același preț ca atunci când a fost cumpărat cu trei ani mai devreme. În urma unei evaluări efectuate în anul 2017 de către un evaluator independent în scopul stabilirii de către bancă a condițiilor ipotecare, valoarea de piață a apartamentului a fost estimată la 480 de mii de lei – circa 23 de mii de euro, constata Comisia. 

  Iuri Lealin a informat Comisia că nu a achitat impozitul pentru creșterea de capital atunci când a vândut apartamentul în anul 2017. Atât în răspunsurile sale la întrebările scrise, cât și la cele adresate în cadrul audierii, candidatul a susținut că nu a existat obligația de plată a unui asemenea impozit, deoarece nu a existat nicio diferență între prețul real de achiziție din anul 2014 și prețul real de vânzare din anul 2017. Când a fost întrebat în cadrul audierii dacă s-ar putea să nu fi fost obligat să plătească un astfel de impozit și din motiv că apartamentul era locuința lor principală în care au locuit mai mulți ani, candidatul a indicat că nu a analizat acest aspect în detaliu, deoarece, în opinia sa, nu trebuia să plătească niciun impozit, având în vedere că prețurile au fost aceleași în 2014 și în 2017. 

  Comisia a verificat și aspectele ce țin de procurarea unei case. La 10 iulie 2017, candidatul și soția lui au cumpărat un teren de 0,0109 ha și o casă de 83,8 metri pătrați în com. Stăuceni, mun. Chișinău. Casa era expusă la vânzare cu prețul de 55 de mii de euro pe un site de anunțuri. După negocieri, prețul convenit a fost de 980 de mii de lei, adică circa 47 de mii de euro. 

  Întrebat despre sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014, candidatul a informat Comisia că el și soția lui s-au căsătorit în anul 2013 și că au primit donații cu ocazia nunții în sumă de 360 de mii de lei. În ceea ce privește sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea casei în anul 2017, candidatul a menționat trei surse: vânzarea în anul 2017 a apartamentului cumpărat în anul 2014, donațiile în sumă de 420 de mii de lei de la o cumetrie care a avut loc în anul 2016 și economiile acumulate de candidat și soția lui din salariile și indemnizațiile din anii precedenți. În cadrul audierii, candidatul a comunicat informații suplimentare cu privire la sursele financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014.

  Acesta a precizat că prețul real achitat pentru apartament a fost de 27 de mii de euro și că pe lângă donațiile de la nuntă în sumă de 360 de mii de lei, făcute preponderent de mama sa și de socrii săi, acesta a reușit să economisească și o parte din veniturile pe care le-a obținut începând cu anul 2010, când a început studiile la Institutul Național al Justiției pentru a deveni procuror și în special, din anii 2012 și 2013, când a început să lucreze ca procuror, iar soția lui a început și ea să obțină venituri din munca sa. În acea perioadă, candidatul a locuit în apartamentul mamei sale, fapt ce i-a permis să evite cheltuielile majore și să facă economii, se precizează în raport. 

  După analiza acestor detalii, Comisia a decis că Iuri Lealin „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea”.
  
  Avere nejustificată, dar fără să depășească pragul stabilit de lege, în cazul magistratei Miron

  Aliona Miron este judecătoare CSJ în funcție și a obținut recent funcția de membră a CSM. Deși a trecut evaluarea Comisiei Vetting, ea nu va judeca dosare la CSJ până în 2030. 

  Aliona Miron este singura care a reușit să treacă testul integrității din a doua încercare, după ce, inițial, Comisia Pre-Vetting a constatat  „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară” atunci când ea a candidat la funcția de membră a CSM. După decizia CSJ care a dispus reluarea evaluării, Miron a trecut testul, iar membrii Comisiei și-au schimbat decizia: candidata întrunește condițiile de integritate etică și financiară. 

  Între timp, la 22 decembrie 2023, Miron a trecut și de testul Comisiei Vetting, cea care a constatat că magistrata poate rămâne judecătoare la CSJ. CSM a acceptat raportul la 13 februarie 2024. Pentru că trecuse și evaluarea Comisiei Pre-Vetting, judecătoarea a candidat la 29 februarie pentru un loc de membru al CSM din partea CSJ și a fost votată. Ulterior, CSM a dispus detașarea ei din funcția de președintă interimară a CSJ în funcția de membră a  CSM până în 2030. 

  În decizia Comisiei Vetting în privința Alionei Miron s-a pus accent pe câteva aspecte: avere inexplicabilă pentru anii 2011 și 2016, procurarea de către soțul ei a unei motociclete uzate la un preț posibil redus, un împrumut din 2015 de la cumnata ei în valoare de 10 mii de euro și faptul că nu s-a abținut de la examinarea unei cauze în perioada anilor 2021-2022 în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei.
  
  „Chiar dacă fluxurile de numerar negative pentru anii 2011 și 2016 au fost tratate ca avere nejustificată, totalul nu ar depăși pragul de 234 de mii”, au concluzionat membrii Comisiei Vetting. 

  Cu referire la motocicleta uzată procurată de soțul ei cu 17,5 mii de lei, preț sub cel de piață, judecătoarea a explicat că aceasta a fost procurată din Regatul Unit și „nu se afla în stare de a fi condusă la momentul respectiv”. Cât despre împrumut, aceasta a prezentat dovezi care au demonstrat legalitatea acestuia și faptul că ulterior familia sa a rambursat doar 5 mii de euro. Comisia a mai constatat că deși judecătoarea a examinat un dosar în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei, magistrata a acționat cu bună-credință. Comisia a stabilit că în 2021, când același avocat a participat pe un alt dosar, ea a depus declarație de abținere, care însă a fost respinsă de completul care a examinat declarația. Totodată, Comisia a subliniat că în acea cauză penală, completul din care făcea parte și judecătoarea Miron s-a pronunțat, în cele din urmă, împotriva părții reprezentate de acel avocat.
  
  Socrii au ajutat financiar familia Procurorului General interimar

  Ion Munteanu este Procuror General interimar și a promovat evaluarea Comisiei Vetting conform deciziei din 21 martie 2024, aprobată de CSM la 15 aprilie. Comisia a avut întrebări despre declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la un preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale. 

  Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”. 

  În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei. 

  Comisia a mai analizat și achiziția unui imobil în numele părinților candidatului pentru care, în 2015, Ion Munteanu a efectuat o plată de 478 de mii de lei. Candidatul a explicat că acea plată a fost efectuată în numele părinților săi, folosind exclusiv economiile acestora. Deși datele fiscale consultate de membrii Comisiei au arătat că în perioada 2011-2015 părinții candidatului au avut venituri salariale de doar 217 mii de lei și venituri din asigurări sociale de circa 203 mii de lei, „având în vedere durata perioadei în care au fost primite plățile  sociale în favoarea părinților subiectului, lipsa altor investiții majore și activitatea profesională a părinților înainte de 2011, este plauzibil că părinții subiectului ar fi putut economisi suma necesară pentru achiziționarea imobilului”, a concluzionat Comisia Vetting.
  
  Ion Munteanu a mai fost întrebat și despre casa de la Stăuceni primită drept donație în 2017 de soția sa de la părinții ei. Comisia a identificat că socrii acestuia dispuneau de suficiente resurse pentru a oferi sprijin financiar. Și automobilele scumpe deținute sau utilizate de-a lungul timpului (Mercedes sau Land Rover) de familia candidatului au fost, de asemenea, cumpărate cu ajutorul socrilor procurorului, a constatat Comisia. 

  Membrii Comisiei au mai analizat și scurgerile de pe Telegram în care se vorbea despre faptul că familia lui Ion Munteanu deținea un apartament la Brașov, România, că a investit 9,6 milioane de euro într-o fabrică agricolă din România și că prin intermediul socrilor săi a investit 650 de mii de euro în alte proprietăți imobiliare în România. Comisia a constatat că pe caz fusese anterior depusă o plângere la Procuratura Generală, dar că procurorul  desemnat pentru a investiga acuzația a refuzat pornirea urmăririi penale. 

  Membrilor Comisiei, Ion Munteanu le-a spus că apartamentul din Brașov aparține socrilor săi, iar el și soția „au facilitat cumpărarea acelui apartament prin negocierea prevederilor contractului și transferul prețului din banii care aparțineau socrilor”. În ceea ce privește  celelalte investiții, Munteanu a explicat că sumele în cauză, circa 10 milioane de euro, erau doar estimări furnizate de socrul său unui verișor în cadrul „unei potențiale afaceri mediate de subiect”. „Comisia nu a putut identifica nicio dovadă că presupusa investiție ar fi avut loc. Comisia nu a putut identifica alte dovezi care să confirme legăturile dintre subiect și proprietățile în cauză”, se menționează în raport. 

  Ultimul aspect analizat de Comisie s-a referit la acuzațiile privind lipsa de integritate în contextul exercitării urmăririi penale pe unele dosare. Comisia a constatat însă că nu există încălcări ale criteriilor de integritate etică.
  
  Deși Comisia a privit sceptic explicațiile candidatei cu privire la prețul unor automobile achiziționate, nu a constatat încălcări ale criteriilor de integritate financiară

  Stela Procopciuc, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Bălți, detașată ulterior pentru o perioadă la CSJ, a promovat evaluarea conform raportului din 14 martie, acceptat de CSM la 19 martie 2024. 

  Comisia a solicitat de la Stela Procopciuc clarificări suplimentare cu privire la tranzacțiile cu vehicule la prețuri posibil subevaluate și la implicarea în două cazuri care au condus la încălcarea Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului (CEDO). Comisia a constatat că judecătoarea, în 2016, a achiziționat un automobil de model Mercedes B150  fabricat în 2006 la un preț contractual de 50 de mii de lei. În declarația sa de avere și interese personale depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru anul 2020, ea a declarat că a vândut acest autovehicul contra sumei de 20 de mii de lei, adică circa o mie de euro. 

  Dar, Comisia a remarcat că potrivit datelor de pe portalurile naționale de vânzări, automobilele similare de modelul și anul fabricării se vindeau la prețuri care variau între 4,3 și 6,5 mii de euro. Astfel, Comisia i-a solicitat candidatei să menționeze prețul real plătit pentru automobil în 2016, costul real de care a beneficiat când a vândut automobilul în 2020, precum și să explice prețul redus al automobilului în comparație cu valoarea de piață. 

  Stela Procopciuc a răspuns că prețurile indicate în contractele de vânzare-cumpărare și în declarațiile de avere și de interese personale depuse la ANI sunt cele care au fost efectiv plătite. Totodată, aceasta a explicat că prețul de achiziție a fost unul redus din cauza stării tehnice a automobilului, afectat de accidentele anterioare. Candidata a explicat că automobilul a fost vândut la un preț redus din cauza parcursului mare, de peste 180 de mii de km și a stării tehnice precare. Stela Procopciuc a prezentat copii ale contractelor de vânzare-cumpărare ale automobilului atât pentru 2016, cât și pentru 2020.
  
  Deși Comisia a privit sceptic la explicațiile candidatei, a constatat că „informațiile disponibile nu sugerează o încălcare a criteriilor de integritate financiară. Candidatul a avut soldul pozitiv, cu venituri suficient de mari în 2015 și 2016 pentru a achiziționa vehiculul la un preț mai mare, în conformitate cu estimările pieței. De asemenea, dacă acesta ar fi fost vândut în 2020 la valoarea de piață, orice cuantum al creșterii de capital obținut din vânzare nu ar fi în măsură să conducă la neachitarea de impozite care să depășească pragul de 58 500 lei”, așa cum prevede legea care stă la baza evaluării candidaților, a arătat Comisia. 

  Candidata a oferit explicații legate și de achiziția unui alt automobil, Renault Kadjar, fabricat în 2017, pentru care, la fel, a indicat în declarațiile de avere prețuri mai mici decât cele de piață. Judecătoarea a spus că mașina fusese avariată, iar din acest motiv, prețul era redus. 

  „În timp ce explicațiile prezentate de candidată par rezonabile, fotografiile automobilului Renault anexate la dosarul primei înmatriculări a vehiculului primit de la ASP arată că acesta nu era avariat. Acest fapt este confirmat și de valoarea în vamă stabilită la importul automobilului. Totuși, este posibil ca automobilul să fi fost avariat după ce a fost importat și înmatriculat în R. Moldova, dar înainte de a fi achiziționat de către candidată. Candidata a avut un sold pozitiv al veniturilor în 2019 (148 mii de lei) și 2020 (138 mii de lei), în măsura în care, chiar având în vedere că valoarea automobilului este mai mare decât cea declarată de candidată în declarații, nu s-ar înregistra o avere nejustificată”, a concluzionat Comisia Vetting. 

  Comisia a mai remarcat că Stela Procopciuc a fost implicată în examinarea a două cauze la nivel național în care CtEDO a constatat încălcări ale Convenției. Candidata a examinat cele două cauze în calitate de judecătoare la CA Bălți. Aceste cauze sunt: E.B. v. Republica Moldova și Gospodăria Țărănească „Alcaz G.A.” v. Republica Moldova. Candidata  a oferit explicații cu privire la aceste două cauze și la interpretarea prevederilor legale. „Comisia nu a considerat că decizia a fost arbitrară sau că a încălcat în alt mod criteriile de integritate etică”, a remarcat Comisia Vetting.
  
  Întrebările către Viorica Puica: avere inexplicabilă nesemnificativă și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului

  Viorica Puica este judecătoare la Curtea Constituțională a R. Moldova. Anterior a activat la Judecătoria Chișinău. Ea a fost transferată temporar la CSJ, iar în noiembrie 2023 a fost promovată de CSM în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională. Puica a promovat evaluarea Comisiei Vetting, ea fiind și candidată la funcția de judecătoare la CSJ, conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 20 februarie 2024. 

  Comisia de evaluare a solicitat clarificări suplimentare de la Viorica Puica cu privire la trei aspecte: o diferență între fluxul de numerar de intrare și fluxul de numerar de ieșire identificat al subiectului (avere inexplicabilă) pentru anul 2014, plata cheltuielilor personale dintr-un cont bancar al cabinetului avocatului deținut de soțul ei, Valeriu Puica, dar și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului în declarațiile de venituri și proprietate, iar din 2017 – de avere și interese personale, depuse de judecătoarea Puica între anii 2011-2022. 

  Comisia de evaluare a identificat că sursele de venit și alte intrări de numerar pentru gospodăria candidatei au constat în mare parte din salariul judecătoarei Viorica Puica pentru funcția pe care o deținea la Judecătoria Chișinău și veniturile obținute de la cabinetul avocatului Valeriu Puica.Â
  
  Pentru anul 2014, Comisia a calculat un flux de numerar negativ în sumă de 53 de mii de lei.  „Deși judecătoarea Puica a declarat că nu și-a putut estima în mod fiabil economiile sale de numerar la începutul anului 2014 (sau în ultimii doi ani), economiile din 2011-2013 ar fi putut acoperi fluxul de numerar negativ identificat pentru anul 2014, având în vedere fluxurile de numerar pozitive din anii precedenți. Comisia mai menționează că chiar dacă fluxul de numerar negativ pentru anul 2014 ar fi fost tratat ca avere nejustificată, acesta nu ar depăși pragul de 234 de mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei Vetting. 

  Totodată, la capitolul cheltuielilor personale din contul bancar al cabinetului avocatului soțului, magistrata a afirmat că cheltuielile personale au fost plătite din cont, dar numai după ce au fost plătite toate taxele. „Comisia a confirmat că cabinetul avocatului Valeriu Puica a plătit toate taxele datorate pe baza veniturilor și cheltuielilor raportate la Serviciul Fiscal de Stat. Comisia nu a putut determina în mod concludent dacă vreo cheltuială personală a fost calificată ca cheltuieli de afaceri. Cu toate acestea, informațiile furnizate de subiect și obținute în alt mod de către Comisie nu indică asupra faptului că dacă ar fi caracterizate ca și cheltuieli de afaceri, orice astfel de caracterizare ar avea ca rezultat impozite neplătite care să depășească pragul de 58,5 mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei. 

  Comisia a mai constatat că declarațiile de avere și interese personale ale judecătoarei Puica pentru anii 2011-2022 identifică veniturile de la cabinetul avocatului Valeriu Puica în sume substanțial mai mari decât sunt identificate în înregistrările fiscale obținute de la Serviciul Fiscal de Stat. Ca răspuns la întrebările Comisiei, judecătoarea Puica a explicat că a menționat în declarații mai degrabă venitul brut decât net pentru cabinetul avocatului soțului ei, deoarece cerințele de raportare erau neclare. „Comisia constată că subiectul și-a raportat în mod similar propriile venituri – mai degrabă în sume brute decât nete. De asemenea, Comisia este de acord cu judecătoarea Puica că în acest sens, erau neclare instrucțiunile Autorității Naționale de Integritate și înainte de aceasta, instrucțiunile Comisiei Naționale de Integritate privind declarațiile de avere și interese personale. Prin urmare, nu au fost identificate fapte care ar da dubii serioase că judecătoarea Viorica Puica nu ar corespunde criteriilor de integritate etică”, a concluzionat Comisia Vetting.
  
  Judecătoarea a explicat cum a privatizat un apartament cu doar 546 de lei

  Diana Stănilă, judecătoare la CA Bălți, transferată temporar la CSJ în 2023, a promovat evaluarea conform raportului din 19 martie 2024, aprobat de CSM la 26 martie curent. 

  Comisia а solicitat de la Diana Stănilă clarificări suplimentare сu privire la trei aspecte:  privatizarea unui apartament în Bălți la un рrеț fоаrtе mic, tranzacțiile cu vehicule la рrеțuri posibil subevaluate și utilizarea uпui apartament în Chișinău duрă numirea în funcția de judecătoare lа Bălți. 

  Comisia a remarcat că apartamentul din Bălți al candidatei a fost privatizat în 2014 cu doar 546 de lei, deși avea o valoare cadastrală de 119 mii de lei.  Judecătoarea le-a spus că prețul de cumpărare a apartamentului, de 546 de lei, plus un impozit de 5 lei, a fost calculat de autoritățile publice locale din Bălți și că tranzacția a avut loc după ce ea a solicitat să-i fie transferat acel apartament în proprietate. „Chiar dacă prețul de cumpărare a fost foarte mic, Comisia nu a identificat fapte care să indice că subiectul a încălcat prevederile legii în procesul de achiziționare prin privatizare a apartamentului din Bălți”, a constatat Comisia Vetting. 

   

  Totodată, Comisia a analizat și tranzacțiile judecătoarei cu mașini la prețuri mai mici decât cele de piață. Mai exact, judecătoarea a cumpărat în 2021 un automobil Mazda 2 fabricat în 2010 cu 50 de mii de lei (2500 de euro), deși prețul de piață al unei asemenea mașini e puțin mai mare. Magistrata a precizat în discuțiile cu membrii Comisiei că mașina fusese procurată de fiul ei, care a asigurat-o că prețul de 50 de mii de lei a reprezentat costul real „și întrucât nu este șofer, l-a crezut și a indicat în declarația anuală suma de 50 de mii de lei”. Comisia a considerat credibile informațiile oferite de magistrată. 

  Comisia a întrebat-o pe judecătoare și despre apartamentul ei din Chișinău, dobândit în 2002 prin donație, din moment ce judecătoarea activa încă din 2009 la Bălți și ținând cont de faptul că ea nu raporta venituri. Magistrata le-a spus membrilor Comisiei că în acel apartament, până în 2018 a locuit fratele ei gratis, iar ulterior, în acea locuință nu a mai stat nimeni. Comisia a considerat veridice afirmațiile candidatei.
  
  Singurul candidat care a promovat evaluarea, dar în privința căruia CSM încă nu s-a expus

  Vladislav Gribincea este director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting potrivit raportului din 11 aprilie curent. Raportul a fost trimis către CSM, care urmează să examineze în ședință publică detaliile evaluării, faptele relevante și să se pronunțe printr-o hotărâre motivată dacă acceptă sau respinge raportul Comisiei.

   

  Comisia Vetting a anunțat că va publica raportul de evaluare pe pagina sa web www.vettingmd.eu în termen de 3 zile de la pronunțarea CSM. CSM nu a anunțat când va examina acest raport, astfel că nu există informații publice despre constatările și argumentele Comisiei privind promovarea evaluării de către Vladislav Gribincea.
  
  13 candidați în așteptare. Alți 10 – fie au picat evaluarea, fie au renunțat

  Din cei 37 de candidați la funcția de judecător al CSJ înregistrați în cursă, 13 încă așteaptă să fie evaluați sau deja așteaptă deciziile Comisiei Vetting. 

  Lista celor 13 candidați care sunt în așteptare: 

  Vladimir Adam, procuror anticorupție

  Ruslan Berzoi, avocat

  Ludmila Bolocan, avocată

  Rodica Chirtoacă, avocată

  Andrian Ciobanu, judecător, CA Bălți

  Diana Ioniță, inspector judiciar CSM

  Grigore Manole, judecător, Judecătoria Chișinău

  Dumitru Mardari, avocat, ex-judecător CSJ

  Dorin Munteanu, judecător, Judecătoria Chișinău

  Mariana Pitic, judecătoare CSJ în funcție

  Alexandru Rotari, avocat

  Ion Tețcu, procuror

  Anatolie Țurcanu, judecător CSJ în funcție

  Alți 10 candidați fie au picat evaluarea, fie s-au retras din concurs. 

  Lista celor 10 persoane care au picat evaluarea ori s-au retras din concurs:

  Svetlana Balmuș, membră CSP  –  propunere de nepromovare

  Ion Buruiană, avocat –  propunere de nepromovare

  Irina Iacub, avocată – propunere de nepromovare

  Mihai Lvovschi, avocat – propunere de nepromovare

  Tamara Chișcă-Doneva, judecătoare în funcție la CSJ – a demisionat

  Ion Crețu, avocat – s-a retras din concurs

  Ion Guzun, judecător în funcție la CSJ – a demisionat

  Artur Macovei, avocat – s-a retras din concurs

  Ludmila Ouș, avocată, ex-judecătoare – s-a retras din concurs

  Svetlana Susarenco, directoare a Școlii Doctorale Științe Juridice, USM – s-a retras din concurs
  
  Cum va arăta noua CSJ: 20 de judecători, dintre care 11 – judecători de carieră și 9 – din avocatură, procuratură și mediul academic

  La 30 martie 2023, Parlamentul a adoptat un pachet de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție (CSJ). Legile au intrat în vigoare la 6 aprilie 2023 și prevăd că instanța supremă nu va mai examina un număr foarte mare de dosare, ci va avea rolul principal de a uniformiza practica judiciară, adică de a ghida magistrații din instanțele ierarhic inferioare privind soluționarea anumitor probleme de drept. Totodată, se schimbă și numărul de judecători în completele CSJ. Judecătorii vor examina dosarele în trei, nu în cinci.

  Totodată, s-a schimbat și numărul de judecători de la Curtea Supremă, de la 33 la 20, iar pentru funcţia de magistrat al CSJ pot candida nu doar judecătorii de carieră, cum a fost până acum, ci și avocaţii, procurorii sau profesorii universitari în domeniul dreptului. Vor putea candida pentru CSJ judecătorii cu mai mult de 8 ani de experienţă, persoanele care au activat cel puțin 6 ani la Curtea Constituțională sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și avocaţii, procurorii, profesorii universitari cu mai mult de 10 ani de experienţă. La CSJ vor fi 9 magistrați care vin din avocatură, procuratură și din mediul academic, precum și 11 judecători de carieră.

  La 10 aprilie 2023, CSM a anunțat concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecători la CSJ, dintre care 11 – din rândul judecătorilor și 9 – din rândul profesioniștilor din avocatură, procuratură și mediul academic. Ulterior, termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit. 
  Sursa: zdg.md

• CSP are un nou membru

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) urmează să aibă un nou membru. Este vorba despre procurora Mariana Cherpec care îi va lua locul Olesei Vîrlan, după ce aceasta a demisionat pe fondul anulării concursului pentru ocuparea funcției de procuror general. Decizia a fost luată de CSP în cadrul ședinței de joi.

  CSP a constatat, în cadrul ședinței de astăzi, vacanța funcției de membru al Consiliului, din rândul procurorilor, după ce Olesea Vîrlan a demisionat, la 4 martie, din funcția de membră CSP.

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) urmează să aibă un nou membru. Este vorba despre procurora Mariana Cherpec care îi va lua locul Olesei Vîrlan, după ce aceasta a demisionat pe fondul anulării concursului pentru ocuparea funcției de procuror general. Decizia a fost luată de CSP în cadrul ședinței de joi.

  CSP a constatat, în cadrul ședinței de astăzi, vacanța funcției de membru al Consiliului, din rândul procurorilor, după ce Olesea Vîrlan a demisionat, la 4 martie, din funcția de membră CSP.

  În context, CSP a propus detașarea procurorei Maria Cherpec în funcția de membră a Consiliului începând cu 18 martie curent.

  La 28 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a revocat hotărârea privind rezultatele probei interviului pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general, anulând astfel concursul. Astfel, CSP a decis inițierea ulterioară a unui nou concurs pentru funcția de procuror general, după ce vor fi gândite mecanismele, inclusiv „reglementările care guvernează acest exercițiu extrem de important”.„La 22 februarie a avut loc etapa interviului. Toți membrii CSP, având dorința de a realiza echidistant, promt și de a încheia în aceeași zi proba interviului, au lucrat pe durata a aproximativ 11 ore, cu intermitențe de 5-7 min. La încheierea acestui exercițiu, noi ne-am retras în deliberare și a avut lor realizarea mediei tehnice a punctajului acordat de fiecare membru al Consiliului. La acea etapă, nu au fost examinate punctajele acordate de fiecare membru CSP per criteriu de evaluare pe fiecare din cei patru candidați. Țin să remarc că în cadrul deliberărilor (în cadrul ședinței din 28 februarie, n.r.) au fost analizate coroborat fișele în privința fiecărui candidat și punctajul oferit de fiecare dintre membrii CSP. În consecință, s-a depistat o discrepanță majoră care nu a avut acoperire din perspectiva argumentării de ce a fost depunctat unul dintre candidați”, a spus președintele CSP, Dumitru Obadă.
  
  Punctajul total per fișă a candidaților

  Din rezultatele publicate de CSP, Ion Munteanu a primit cel mai mic punctaj al său –  3.5, de la membra CSP Olesea Vîrlan, iar cel mai mare – 9.5, de la președintele CSP,  Dumitru Obadă. Igor Demciucin a primit cel mai mic punctaj de la membra CSP Elena Roșior – 7, iar Olesea Vîrlan l-a apreciat cu cel mai mare punctaj – 9.3. Octavian Iachimovschi a fost apreciat de patru dintre cei nouă membri cu un punctaj de 9 și mai mult.

  Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman și membrul CSP Andrei Cebotari, i-au oferit cel mai mare punctaj lui Iachimovschi, iar cel mai mic – lui Andrei Coca.

  Cei mai mulți membri ai CSP, între care ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, președintele CSP, Dumitru Obadă și membrii Eduard Panea, Elena Roșior și Svetlana Balmuș, i-au acordat cele mai multe puncte lui Ion Munteanu, iar cele mai puține – lui Andrei Coca.

  Membra CSP Rodica Ciobanu i-a apreciat pe Iachimovschi și Munteanu cu același punctaj – 9.16.

  Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce în septembrie 2023, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție. Concursul a fost anunțat pe 22 octombrie 2023 și ulterior, prelungit până pe 29 decembrie 2023, după ce doar doi candidați s-au înscris. În total, șase candidați și-au depus dosarele, doi însă au fost excluși din cursă.

  Olesea Vîrlan a adresat luni, 4 martie, o cerere prin care a informat CSP că renunță la calitatea de membru al Consiliului. Membrii CSP au luat act de decizie în ședința de luni, 4 martie.
  Sursa: zdg.md

• Ultima sută de metri în competiția pentru un loc în CSP

  În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice realizate de portalul anticorupție.md. În listă au fost admiși doar procurorii care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor, care va avea loc miercuri, 23 august. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

  În chirie și fără bijuterie patru roți

  Mariana Cherpec are o experiență de aproape 13 ani în procuratură. Imediat după absolvirea Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2010, a fost numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din luna noiembrie 2017 până în luna iulie 2019, Mariana Cherpec a activat la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica. Din iulie 2019 până în februarie 2023, a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mijloacele de informare în masă în cadrul Procuraturii Generale, iar din februarie curent activează în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău.

  Citiţi mai departe

  În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice realizate de portalul anticorupție.md. În listă au fost admiși doar procurorii care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor, care va avea loc miercuri, 23 august. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

  În chirie și fără bijuterie patru roți

  Mariana Cherpec are o experiență de aproape 13 ani în procuratură. Imediat după absolvirea Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2010, a fost numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din luna noiembrie 2017 până în luna iulie 2019, Mariana Cherpec a activat la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica. Din iulie 2019 până în februarie 2023, a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mijloacele de informare în masă în cadrul Procuraturii Generale, iar din februarie curent activează în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău.

  La 27 iunie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, în vederea participării în calitate de expert în procesul elaborării Studiului cu tematica „Lidership-ul feminin în profesiile juridice” și a unui ghid privind portretul femeii lider din domeniul justiției cadrul Programului de Susținere a Reformei Justiției Penale și Combaterea Corupției în Republica Moldova 2021-2024, implementat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, conform orarului stabilit de program.

  Pe parcursul celor 13 ani de activitate, procurora Mariana Cherpec a adunat două mustrări și un avertisment. Toate pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare, în 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu în cadrul instrumentării unei cauze penale, iar în 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.

  Întrebată de membrii Comisiei Pre-Vetting despre procedurile disciplinare intentate împotriva ei, procurora a explicat că aceste sesizări au fost rezultatul unei relații dificile între ea și procurorul-șef de atunci al Procuraturii sectorului Centru mun. Chișinău, întrucât aveau opinii diferite cu privire la rolul și gradul de independență a unui procuror, fiind în mod regulat opuse cu privire la deciziile care trebuie luate în cazuri individuale. 

  Funcția de procuror pe care majoritatea o consideră bănoasă nu se vizualizează la fel în declarația de avere și interese personale a procurorei Mariana Ceherpec. Potrivit sursei, aceasta nu are o casă a sa și nici un mijloc de transport.

  Contactată de anticoruptie.md, Cherpec a menționat că deocamdată închiriază o locuință, dar în această primăvară a încheiat un contract de investiție pentru un apartament, care încă este la etapa de construcție. Informația nu se regăsește în ultima declarație de avere, întrucât contractul a fost încheiat mai târziu, spune Mariana Cherpec.

  „Pâna la acest moment nu s-a schimbat nimic. La fel locuiesc cu chirie și nu dețin nici automobil. Însa în primavara anului curent am încheiat un contract de investiție în construcția unui bun viitor, sub formă de apartament, care înca nu este dat in exploatare și se află în proces de construcție. Asupra acestui bun înca nu dețin dreptul de proprietate”, a precizat Mariana Cherpec.

  La capitolul venituri, procurora indică că a pe parcursul anului 2022 a obținut venituri din salariu, de 381983.69 lei și 18.430 lei din activitatea în cadrul unui proiect finanțat de „Biroul Internațional pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii” (INL) a Departamentului de Stat al SUA.

   

  Automobil mare, dodobândit cu bani mărunți

  Iuri Lealin a devenit procuror în 2012. Timp de 4 ani a activat în Procuratura sectorului Ciocana din capitală, iar apoi a fost transferat la Procuratura Generală. Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, începând cu august 2016.

  Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție.

  La 1 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor l-a împuternicit pe Iuri Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale.

  În 2019, a fost decorat cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

  Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

  În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie. După publicarea anchetei, Lealin a acuzat-o pe autoarea anchetei, în cadrul unei emisiuni televizate, că ar avea o ură patologică pentru procurori.

  Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019.

  Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2022, Iuri Lealin a ridicat retritribuții salariale de puțin peste 355 de mii de lei, la care se adaugă aproximativ 22 de mii de lei din activitatea științifică și didactică. 27 de mii 800 de lei reprezintă salariul de la Institutul Național al Justiției.

  Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Conform răspunsurilor pe care le-a oferit în fața Comisiei Pre-Vettting, Lealin a declarat că pentru achiziționarea casei a folosit trei surse: vânzarea, în anul 2017, a apartamentului cumpărat în anul 2014, donații în sumă de 420.000 MDL de la o cumetrie și economii acumulate de acuzator și soția sa din salariile și indemnizațiile din anii precedenți.

  Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei. Lealin a mai raportat şi un automobil, Lexus RX 400H, fabricat în 2008 şi procurat în 2018 cu 50.000 de lei, preţul de piaţă fiind de 148.689 lei. Funcționarul a argumentat prețul mic prin faptul că mașina i-a fost adusă de un prieten, din Elveția, în stare tehnică defectă. Pentru repararea mașinii a cheltuit mai puțin de 1000 de euro, iar începând cu anul 2021 a inclus în declarațiile de avere și taxele vamale achitate în 2018 pentru mașină, de 98.000 lei. 

   

  Donații și remitențe de mii de euro

   

  Aliona Nesterov a început activitatea în procuratură la 1 noiembrie 2011, fiind numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.  În ianuarie 2015 a fost suspendată din funcție pentru acordare concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului, iar în decembrie 2016 a revenit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Patru ani mai târziu și-a continuat activitatea în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. De la începutul acestui an CSP a dispus numirea Aliona Nesterov în funcția de adjunct al Procurorului General interimar, pe perioada exercitării mandatului de Procurorul General interimar.

  La 7 septembrie 2020, Aliona Nesterov a fost numită în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție. Este deţinătoare, din 2021, a Insignei „Eminent al Procuraturii”

  La 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.

  În 2021, Nesterov a figurat în investigația Anticorupție.md “Săracii” procurori cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude” în care se arată că aceasta a primit 8.000 de ruble, 1.000 de euro și 14.850 de dolari. Sumele constituie remitențele primite de procurora PA, Aliona Nesterov, de la mama, care muncește de 14 ani în străinătate. „Nu este venitul meu, doar a venit pe numele meu”, a explicat atunci acuzatoarea.

  Remitențele din străinătate au continuat să apară în contul Alionei Nesterov şi anul trecut, când i-au fost transferați în total 5.900 de euro, dar și o donație de 3.000 de euro.

  Tot pe parcursul anului trecut a obținut venituri în sumă de 72.000 euro de pe urma înstrăinării bunurilor mobile și imobile, fără a fi specificat despre ce este vorba mai exact, iar la o săptămână distanță familia Nesterov a achiziționat un apartament cu suparafața de 121,4 m2, în sumă de 105 mii euro, valoarea de piață a bunului imobil fiind de 74.000 euro.  

  Aliona Nesterov mai declară și un alt apartament cumpărat în 2017, de 49,8 metri pătraţi, care ar fi costat-o 279.853 de lei.

  Tot în declarație se regăsesc și două autoturisme, ambele dobândite în 2019. O Toyota Auris, declarată la 115.000 lei şi oToyota Prius Plus care ar fi fost transmis în folosinţă gratuită, dar i-ar aparține de drept socrului procurorei.

  Drumul de la CEDO spre CSP, parcurs la turații maxime 

   

  Dumitru Obadă a fost numit în funcția de procuror în anul 2011. A rămas în această funcție până în 2016, iar ulterior a fost numit procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. După aproape 5 ani este avansat și numit la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.  La începutul lunii iunie 2022, procurorul Dumitru Obadă a fost numit prin hotrărâre de Guvern agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

  Pe parcursul anului 2022, Obadă a ridicat salarii din patru surse, de la Ministerul Justiției (170.716 lei), Procuratura Generală (198.028 lei), Universitatea de Stat din Moldova (23.622 lei) și Institutul Național al Justiției (66.221 lei). De asemenea, a fost remunerat de Consiliul Europei pentru activitatea de cercetare cu 6.978 euro. La toate aceste mai este adăugat și venitul soției din funcția de notar, dar și din cota de 25% pe care o are la o brutărie renumită din țară. 

  Acuzatorul declară că are în proprietate o casă de locuit de 192 de metri pătraţi, dată în folosință în 2017 și evaluată la 2,3 milioane de lei. În 2021 familia Obadă s-a ales printr-un contract de donație cu o casă de locuit de 62,5 m.p, o construcție auxiliară și un garaj. Lista este completată cu încă două apartamente, unul de 69 m.p, iar al doilea, achiziționat în 2011, de 44 m.p. 

  În 2019, familia şi-a procurat trei camioane de model Ford Tranzit şi un automobil Volvo XC90, fabricat în 2014, care i-a costat 400.000 de lei. În 2020 în garajul familiei Obadă a mai apărut oToyota RAV 4, care l-a costat peste 507.000 de lei. Ultima achiziție a avut loc în 2022, de această dată procurorul a optat pentru o bijuterie pe 2 roți, o motocicletă Honda VT750C pentru care a achitat 980 mii lei. 

  În cadrul evaluării integrității financiare, comisia a descoperit că există discrepanțe între cheltuielile suportate de soția lui Dumitru Obadă pentru închirierea spațiului de activitate prezentate comisiei și cele declarate la Serviciul Fiscal de Stat (SFS). De exemplu, pentru anul 2019, candidatul a declarat cheltuieli de chirie de 160.000 lei, în timp ce la SFS suma era de 205.746 lei. Pentru anul 2020, el a declarat cheltuieli de chirie de 228.000 lei, 214.125 lei fiind declarați la SFS.

  Obadă a argumentat diferența prin faptul că nu avea toate actele confirmative în momentul în care a trebuit să le prezinte. Iar așa cum avea un termen limitat de prezentare a transmis sumele estimative.

  „Sumele au fost estimative, la memorie, din cauza perioadei scurte te timp care mi-a fost dată la dispoziție. Pentru ca, ulterior, la prima rundă de întrebări, să revin și să furnizez toate anexele, declarațiile fiscale cu plățile curente realizate”, a răspuns Obadă.  

  Răspunsul a înlăturat dubiile comisiei, iar hotărârea a fost luată în favoarea lui Dumitru Obadă care „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și promovează evaluarea”.

   

  Terenuri moștenite și case donate

  Eduard Panea a fost numit în funcția de procuror la 16 octombrie 2007,  în cadrul Procuraturii raionului Cantemir. În august 2015, Panea a fost transferat în cadrul Procuraturii Anticorupție, oficiul Sud. În noiembrie 2020 Eduard Panea a fost desemnat de procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo să asigure interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, iar din 2021 a fost numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, pentru un mandat de 5 ani, după ce a fost declarat învingător al concursului la care a participat doar el.

  De-a lungul activității, Eduard Panea a trecut şi printr-o procedură disciplinară. În 2017, a fost sancționat disciplinar cu mustrare pentru tergiversarea urmăririi penale. Omul legii a contestat decizia și măsura a fost schimbată din mustrare în avertisment.

  În declarația de avere și interese personale pentru anul 2022, procurorul declară că pe parcursul anului trecut a încasat venituri din șapte surse. Funcționarul a obținut salariu (304845.24 lei), dobânzi bancare (25912.46 lei), indemnizații pentru copii și de parternitate (un total de peste 244 mii lei), indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă. Totodată, s-a ales și cu un transfer generos pe card în sumă de peste 72 mii lei.

  Eduard Panea deţine în proprietate un teren pentru construcţie de 0,1256 ha în satul Cania din raionul Cantemir, care i-a fost oferit gratuit de către consiliul local, în 2015. În 2021 i-au fost lăsate moștenire 7 cote de teren agricol. În același an a dobândit alte două terenuri extravilane, dar și un alt teren aflat în circuitul civil.

  Pe parcursul anului trecut lista terenurilor agricole aflate în posesia procurorului a fost completată cu încă unul, care a fost donat. 

  Tot în 2021 a moştenit 3/8 dintr-o casă cu suprafaţa de 79.64 metri pătraţi. Omul legii mai declară și un apartament de 52,8 m2 care i-a fost donat în 2015, unde nu ar fi făcut nici o investiție.  

  În 2019, Panea şi-a procurat de peste hotare un automobil Honda CR-V, fabricat în 2006, pentru care a scos din buzunar 1500 de euro. Anterior, acuzatorul a declarat un autoturism Volkswagen Passat la valoarea de 20.000 de lei, care a fost înstrăinat în 2021 cu 3700 de euro.

   

  Mașină de 2000 de lei și donații de la și pentru mama sa

  Elena Roşior este angajată în Procuratura raionului Anenii Noi din 1999, anul când a absolvit facultatea de drept. În 2014 acuzatoarea a fost suspendată din funcție în legătură cu acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului și a revenit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Anenii Noi în decembrie 2016. Începând cu luna iunie 2022, Roșior a fist numită de Procurorul General Interimar în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi, pentru un mandat de 5 ani.

  În lista veniturilor declarate de acuzatoare pentru anul 2022 se regăsește salariul de puțin peste 265 mii lei, salariul soțului de peste 34 mii lei de la ” CVIN COM” SRL, dar și venituri din dobânda de la depozitul bancar (83 euro), alocații pentru creșterea copilului (2.860 RON) și indemnizații pentru concediu medical (23.449 lei), ultimele fiind înregistrate pe contul soțului.

  Pentru anul trecut căsuța donațiilor a fost goală, comparativ cu alte declarații. Elena Roşior figurează într-o investigaţie jurnalistică a portalului Anticorupţie.md. Aceasta a beneficiat, în 2020, de o donație în mărime de 22.000 de euro de la mama sa, Lidia Morari. Acuzatoarea a precizat că, de fapt, nu e vorba despre o donație, ci despre mai multe tranzacții în baza unei procuri.

  „Cu părinții avem o avere comună. Soțul s-a ocupat de tranzacții, cu o parte din mijloacele financiare care au apărut pe contul soțului ulterior au fost făcute tranzacții pe bunuri imobile care aparțineau mamei. Proveniența mijloacelor financiare la momentul când s-a făcut tranzacția a fost dovedită în instituția financiar bancară. Nu sunt donații, ci bunuri. Ulterior bunurile apar iar pe numele mamei. Nu ne-a dăruit mama suma. De facto, nu am primit banii părinților. Soțul acționează în baza unei procuri în timpul când mama era plecată, e vorba de tranzacții prin procură”, a punctat atunci Elena Roșior.

  Elena Roșior a declarat că a mai primit o donație de 5 mii de euro de la mamă și pe parcursul anului 2018.

  Familia Roșior are în posesie o casă de locuit de 107,4 m2, achiziționată în 2004 cu 246946 lei. Roşior a raportat, pentru anul 2022, în proprietate trei automobile, un Nissan Qashqai evaluat la 200.000 de lei, o maşină de model Dacia Logan, care ar fi costat-o 2000 de lei și un Renault Megane achiziționat în 2021 (a.p. 2015) cu 95.000 de lei.

  Prețul mic al Daciei Logan pe care o are încă în posesie familia Roșior, de numai 100 de euro, este explicat de acuzatoare prin faptul că soțul ei a lucrat aproximativ zece ani ca agent de vânzări pentru o companie, ce includea în pachetul de compensare pentru agenții săi o ofertă de a vinde automobilul folosit de agentul de vânzări în scopuri de serviciu, la un preț preferențial de 2.000 MDL, dacă agentul de vânzări a lucrat cel puțin trei ani pentru companie. Oferta nu a fost oficializată în scris. Având în vedere că salariul era mic, oferta de a cumpăra automobilul la un preț atât de mic era atractivă pentru soțul Elenei Roșior. El a cumpărat automobilul după trei ani de muncă în acea companie și după ce a parcurs cu acesta toată țara, inclusiv pe drumurile din zona rurală, în calitatea sa de agent de vânzări.

  Familia Roșior are la activ trei conturi bancare, pe care au adunat 40 mii euro și peste 19 mii de roni. În cadrul interviului dat în fața Comisiei Pre-Vetiing, acuzatoarea a explicat sursa mijloacelor bănești păstrate în bănci. Potrivit acesteia, banii depuși la bancă au fost câștigați de soțul ei care a muncit în Grecia la o companie de construcții în perioadele 1997-1999 și 2001 – 2003. În acea perioadă, soțul ar fi obținut venituri totale de 51.269 euro.

  Activitate ireproșabilă, cu... venituri modeste

  Olesea Vîrlan (Stavinschi) şi-a început cariera, în 2005, în Procuratura raionului Rezina. Din februarie 2019 lucrează în Procuratura raionului Ialoveni, iar din septembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat-o adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni.

  De-a lungul celor aproape două decenii de muncă în funcția de acuzator, Vîrlan nu a primit nici un avertisment și nici o mustrare, obținând doar premii de încurajare pentru activitățile desfășurate.

  Cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, a propus procurorului general încurajarea procurorului Vîrlan Olesea,cu Medalia ”Pentru serviciu impecabil”, Clasa III.

  Potrivit Hotărârii nr. 12-123/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului general aplicarea măsurilor de încurajare în privința procurorului Stavinschi Olesea, procuror în Procuratura raionului Rezina, cu Oferirea unui cadou simbolic. Potrivit Hotărârii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului eneral încurajarea Olesei Stavinschi cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

  Acuzatoarea declară că pe parcursul anului 2022 a obținut venituri doar din salariu, de puțin peste 225 mii lei și 5.903 lei de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă. În lista de bunuri pe care le are în proprietate, Olesea Vîrlan declară un teren agricol obținut în 2016 prin moștenire. Vîrlan a achiziționat în 2019 un apartament de 51,5 m2, pentru care a achitat peste 817 mii lei.

  Olesea Vîrlan conduce un autoturism de model Toyota Aygo, fabricat în anul 2007, pentru care a dat din buzunar, în 2017, 60 mii lei. Inițial în declarațiile anuale din 2017-2021, procurora declara că valoarea automobilului este de 0 lei, întrucât, potrivit ei, atunci când a făcut achiziția nu era obligată de lege să declare valoarea bunului, iar mai târziu pur și simplu a uitat.    
  Sursa: anticoruptie.md

   

   

• Încă patru candidați la funcții în CSP au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

  Comisia Pre-Vetting a finalizat evaluarea în privința procurorilor Mariana Cherpec, Iuri Lealin, Olesea Vîrlan și Elena Roșior, candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit Comisiei, cei patru corespund criteriilor de integritate și promovează evaluarea. Informația detaliată despre rezultatul verificărilor se conține în deciziile transmise astăzi candidaților și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest caz.

  Citiţi mai departe

  Comisia Pre-Vetting a finalizat evaluarea în privința procurorilor Mariana Cherpec, Iuri Lealin, Olesea Vîrlan și Elena Roșior, candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit Comisiei, cei patru corespund criteriilor de integritate și promovează evaluarea. Informația detaliată despre rezultatul verificărilor se conține în deciziile transmise astăzi candidaților și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest caz.

  La această etapă, Comisia este în drept să comunice doar informația privind rezultatul evaluării, întrucât deciziile pot fi publicate exclusiv cu acordul candidaților vizați. Aceștia urmează să notifice Comisia dacă se opun sau nu publicării în 48 de ore de la primirea deciziei, potrivit Legii nr. 26/2022. Deciziile pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile din data recepționării, în temeiul prevederilor aceleiași legi.

  Mariana Cherpec, procuroră în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal, și Iuri Lealin, procuror în cadrul Procuraturii Generale, au fost audiați de Comisia Pre-Vetting în cadrul primei runde de audieri, pentru a deveni eligibili pentru o funcție de membru în principalul organul de autoadministrare a procurorilor. Candidatele Olesea Vîrlan, adjunctă interimară a procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni, și Elena Roșior, adjunctă a procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi, au fost audiate în runda a două de interviuri publice. Audierile s-au axat pe subiecte de integritate financiară și etică.

  Din totalul de 18 candidați, înscriși în concursul de ocupare a funcției de membru în CSP, până în acest moment, șase candidați au promovat evaluarea, opt candidați nu au promovat, iar patru candidați sunt în așteptarea verdictului Comisiei Pre-Vetting.
  
  Sura: vetting.md

• Lupta pentru un loc în CSP. Mariana Cherpec: cariera şi averea

  Mariana Cherpec face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

  În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.

  Citiţi mai departe

  Mariana Cherpec face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

  În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.

  Mariana Cherpec este şefă pe comunicare la Procuratura Generală după plecarea lui Alexandr Stoianoglo.

  Absolventă a Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2020 a fost numită în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău.

  La 11.10.2021 a fost desemnată responsabilă pentru comunicarea cu reprezentanții mass-media.

  La 26.01.2022 CSP a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.

  De-a lungul carierei, Mariana Cherpec a avut mai multe sancţiuni disciplinare pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare. În 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment. În 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.

  „Făceam parte din categoria procurorilor tineri care nu voiau să muşamalizeze dosare. Totul s-a întâmplat când lucram în Procuratura sectorului Centru, în perioada când şef era Nicolae Geru. Nu am vrut să-i îndeplinesc ordinele ilegale şi m-am ales cu sancţiuni”, ne-a explicat procurora.

  Deşi are un salariu de peste 20.000 de lei pe lună şi lucrează de mai bine de 10 ani în Procuratură, Mariana Cherpec nu are o casă a sa, cu atât mai mult, un mijloc de transport, spre deosebire de colegii săi din sistem.

  „Locuiesc cu chirie, nu departe de locul de muncă, aşa că vin şi mă duc pe jos de la serviciu. Salariul s-a majorat câţiva ani în urmă, dar am lucrat cu 4000 de lei pe lună. Este absolut insuficient ca să-ţi cumperi casă şi masă. Nici 20.000 de mii lunar nu ajung. Aşi lua o locuinţă în ipotecă, dar trebuie să am nişte economii ca să pot aplica. Am crescut doar cu mamă, a făcut totul pentru mine, m-a ajutat în perioada studiilor. Dar nu are cum să mă ajute şi cu locuinţa”, ne-a explicat Mariana Cherpec.

   

  Acuzatoarea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 424.114 lei. Pe parcursusl anilor a contractat credite mici de la bănci comerciale şi organizaţii de creditare nebancară. În 2019, a raportat o donaţie de 1000 de euro.
  Sursa: anticoruptie.md

• Lupta pentru un loc în CSP. Mariana Cherpec: cariera şi averea

  Mariana Cherpec face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

  În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.

  Citiţi mai departe

  Mariana Cherpec face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

  În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.

  Mariana Cherpec este şefă pe comunicare la Procuratura Generală după plecarea lui Alexandr Stoianoglo.

  Absolventă a Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2020 a fost numită în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău.

  La 11.10.2021 a fost desemnată responsabilă pentru comunicarea cu reprezentanții mass-media.

  La 26.01.2022 CSP a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.

  De-a lungul carierei, Mariana Cherpec a avut mai multe sancţiuni disciplinare pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare. În 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment. În 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.

  „Făceam parte din categoria procurorilor tineri care nu voiau să muşamalizeze dosare. Totul s-a întâmplat când lucram în Procuratura sectorului Centru, în perioada când şef era Nicolae Geru. Nu am vrut să-i îndeplinesc ordinele ilegale şi m-am ales cu sancţiuni”, ne-a explicat procurora.

  Deşi are un salariu de peste 20.000 de lei pe lună şi lucrează de mai bine de 10 ani în Procuratură, Mariana Cherpec nu are o casă a sa, cu atât mai mult, un mijloc de transport, spre deosebire de colegii săi din sistem.

  „Locuiesc cu chirie, nu departe de locul de muncă, aşa că vin şi mă duc pe jos de la serviciu. Salariul s-a majorat câţiva ani în urmă, dar am lucrat cu 4000 de lei pe lună. Este absolut insuficient ca să-ţi cumperi casă şi masă. Nici 20.000 de mii lunar nu ajung. Aşi lua o locuinţă în ipotecă, dar trebuie să am nişte economii ca să pot aplica. Am crescut doar cu mamă, a făcut totul pentru mine, m-a ajutat în perioada studiilor. Dar nu are cum să mă ajute şi cu locuinţa”, ne-a explicat Mariana Cherpec.

   

  Acuzatoarea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 424.114 lei. Pe parcursusl anilor a contractat credite mici de la bănci comerciale şi organizaţii de creditare nebancară. În 2019, a raportat o donaţie de 1000 de euro.
  Sursa: anticoruptie.md

• Битва за Высший совет прокуроров. Кто претендует на место в совете, и почему это важно

  В Молдове изберут новый состав Высшего совета прокуроров. По замыслу властей — это первый шаг к очистке системы и проведению аттестации судей и прокуроров. На пять мест в Совете претендуют 18 прокуроров. NM рассказывает, почему эти выборы важны, и что известно о каждом  кандидате.

  Высший совет прокуроров

  Высший совет прокуроров — это орган самоуправления, в полномочия которого входит назначение и увольнение прокуроров, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета прокурорской системы. Совет также выбирает и назначает генерального прокурора и может его уволить по предложению спецкомиссии, уполномоченной оценивать работу генпрокурора. Совет, кроме того, рассматривает жалобы на генпрокурора и может разрешить начать против него уголовный процесс. Также Совет выбирает руководителей Антикоррупционной прокуратуры и Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Но окончательное решение при назначении глав этих прокуратур и генпрокурора принимает президент.

  Citiţi mai departe

  В Молдове изберут новый состав Высшего совета прокуроров. По замыслу властей — это первый шаг к очистке системы и проведению аттестации судей и прокуроров. На пять мест в Совете претендуют 18 прокуроров. NM рассказывает, почему эти выборы важны, и что известно о каждом  кандидате.

  Высший совет прокуроров

  Высший совет прокуроров — это орган самоуправления, в полномочия которого входит назначение и увольнение прокуроров, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета прокурорской системы. Совет также выбирает и назначает генерального прокурора и может его уволить по предложению спецкомиссии, уполномоченной оценивать работу генпрокурора. Совет, кроме того, рассматривает жалобы на генпрокурора и может разрешить начать против него уголовный процесс. Также Совет выбирает руководителей Антикоррупционной прокуратуры и Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Но окончательное решение при назначении глав этих прокуратур и генпрокурора принимает президент.

  В Совет входят 12 человек, девять из которых выборные: пять прокуроров и четыре представителя гражданского общества. Еще трое входят в совет по праву должности: министр юстиции, глава Высшего совета магистратуры и Народный адвокат. Представителей гражданского общества выбирает президент, парламент, правительство и Академия наук. Прокуроров выбирают на общем собрании прокуроров. И тех, и других выбирают на четыре года.

  Нынешний состав Совета избрали в 2017 году, то есть во времена правления Демпартии и Владимира Плахотнюка. После смены власти предложений о переизбрании членов совета не было. Мандаты нынешнего состава совета истекли в 2021 году, но по предложению минюста их продлили. За это время в Молдове приняли новый закон, согласно которому, перед тем как допустить кандидатов к участию в выборах, их должны проверить на неподкупность. Проверку будет проводить спецкомиссия, в которую войдут молдавские и международные эксперты.

  По словам министра юстиции Сергея Литвиненко, проверка кандидатов в ВСП — первый шаг к очистке системы и проведению внешней аттестации судей и прокуроров. Именно Высший совет прокуроров будет утверждать заключения комиссии, которой предстоит аттестовать прокуроров.

  Кто претендует на место в Совете от Генпрокуратуры

  Георгий Борш

  Георгий Борш работает в прокуратуре с 1998 года, когда его назначили в районную прокуратуру Хынчешт. В 2017 году его перевели на работу в Генпрокуратуру в отдел реформ и менеджмента проектов. Георгий Борш был одним из соавторов программы «Стратегическое развитие прокуратуры 2021-2025».

  Юрий Лялин

  Юрий Лялин стал прокурором в 2012 году. Четыре года проработал в прокуратуре столичного сектора Чеканы, затем его перевели в Генпрокуратуру. Лялин работает в отделе имплементации Европейской конвенции по правам человека Генпрокуратуры, а также представляет в судах позицию Высшего совета прокуроров и Генпрокуратуры. C 2017 года он преподает в Нацинституте юстиции.

  Осенью 2019 года Лялин основал ассоциацию прокуроров «За порядок и справедливость». По его словам, ассоциация нужна, чтобы защитить прокуроров от влияния и давления, в том числе со стороны самой системы. Ассоциация выступает с предложениями о том  как измененить работу прокуратуры и публикует свои заключения на законопроекты, которые касаются юстиции.

  Лялин представляет позицию Генпрокуратуры в уголовном деле против отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло. Речь идет о деле, по которому Стояногло обвиняют в незаконной выплате компенсации экс-главе Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Обвинение по этому делу, отметим, представляет прокурор Антикоррупционной прокуратуры Виктор Фуртунэ.

  Дмитрий Обадэ

  Дмитрий Обадэ начал работать прокурором в Антикоррупционной прокуратуре в 2011 году. В 2013 году стал работать в Генеральной прокуратуре. В том же году возглавил один из отделов Генпрокуратуры, а в 2016 году его перевели в Антикоррупционную прокуратуру. В феврале 2020 года Обадэ назначили главой отдела криминологического анализа, согласования и законодательных предложений Управления политики, реформ и защиты общества Генпрокуратуры.

  Обадэ также — один из сооснователей ассоциации «За порядок и справедливость». Кроме того, с 2016 года он преподает в Национальном институте юстиции. С 2018 по 2020 год был советником директора Нацинститута юстиции. Также он преподает уголовно-процессуальное право в Госуниверситете.

  Кто претендует на место в Совете от других прокуратур

  Кристина Гладкова

  Кристина Гладкова начала работать прокурором в 2011 году. Тогда ее назначили в прокуратуру Чимишлии. В 2016 году перевели в прокуратуру Кишинева, а в 2017 — в Антикоррупционную прокуратуру.

  Кристина Гладкова, отметим, ведет дело о незаконном отчуждении территории, принадлежащей мэрии Дурлешт. Обвиняемыми по делу проходят лидер партии «Демократия дома» Василий Костюк, экс-депутат от Демпартии Вячеслав Неделя и дочь бывшего мэра Дурлешт Диана Круду. По данным следствия, в 2005-2007 годах сотрудники мэрии Дурлешт и местного совета помогли передать в частное владение 25 земельных участков, принадлежавших мэрии Дурлешт. И этим нанесли ущерб на 7,8 млн леев.

  Георгий Граур

  Георгий Граур начал работать в прокуратуре Бельц в 2018 году. До этого он год был помощником прокурора в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. В сентябре 2019 года его делегировали в Прокуратуру по борьбе с оргпреступностью, а в июне 2020 он вернулся в прокуратуру Бельц. В декабре 2020 года Высший совет прокуроров окончательно утвердил его перевод в Кишинев.

  Ремус Мороз

  Ремус Мороз начал работать помощником прокурора в 1998 году, а в 2004 году стал прокурором в прокуратуре Кантемира. С 2011 года работал в прокуратуре Хынчешт и в 2016 году возглавил ее. С 2013 по 2017 год Ремус Мороз входил в Высший совет прокуроров. С 2021 года он исполняет обязанности заместителя главного прокурора Страшен.

  В 2022 году Нацорган неподкупности (ANI) начал проверку Мороза. Поводом стало обращении Службы информации и безопасности (СИБ). По данным СИБ, Мороз и его бывшая жена пользуются автомобилем Mercedes GLC 250 Coupe, который зарегистрирован на ее родственников. Стоимость автомобиля, по информации СИБ, 800 тыс. леев. С 2018 по 2020 год автомобиль 200 раз выезжал за пределы Молдовы, в том числе в Турцию и Великобританию. При этом, по данным Пограничной полиции, в автомобиле находились только супруги Мороз.

  Сам прокурор рассказал журналистам, что автомобиль принадлежит родственникам жены. Мороз утверждает, что выезжал на нем за рубеж только один раз. Он также подчеркнул, что никогда не был в Великобритании и находится в разводе с женой.

  Елена Рошиор

  Елена Рошиор в 1999 году начала работать помощником прокурора в прокуратуре Новых Анен. В 2003 году стала прокурором в той же прокуратуре и работает там до сих пор.

  Василий Стойнов

  Василий Стойнов работает прокурором с 1993 года. Был помощником главных прокуроров Яловен, Кантемира, Комрата и Тараклии. С 2013 по 2017 год был членом Высшего совета прокуроров. В 2016 году его назначили замглавы Южного отделения Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью, в 2018 году — и.о. прокурора Гагаузии. В августе 2019 года Башкан Гагаузии Ирина Влах предложила тогдашнему и.о. генпрокурора Думитру Робу уволить Стойнова с должности. Ее просьба осталась без ответа.

  В июне 2020 года эту должность по указу Александра Стояногло занял Виктор Кыльчик, а Стойнов вернулся к работе в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. В ноябре 2021 года Робу, вновь назначенный и.о. генпрокурора, предложил Высшему совету прокуроров назначить Стойнова на должность и.о. прокурора Гагаузии. Высший совет прокуроров не утвердил это предложение, хотя Робу уже подписал указ о назначении.

  Олеся Вырлан

  Олеся Вырлан в 2005 году начала работать в прокуратуре Резины. В 2019 году ее перевели работать в прокуратуру Яловен.

  Алена Нестерова

  Алена Нестерова в 2011 году начала работать в прокуратуре Чекан. В 2019 году ее перевели в Антикоррупционную прокуратуру.

  Виталий Кодряну

  Виталий Кодряну в 2003 году начал работать в прокуратуре Рышкановки. В 2011 году стал работать в Генеральной прокуратуре. С 2016 года Кодряну работает в Антикоррупционной прокуратуре.

  В 2018 году журналисты ZdG выяснили, что прокурор отсудил у государства квартиру площадью 49 кв.м. Кодряну также судился с семьей, которая жила в этой квартире с 1999 года. Законный владелец этой квартиры умер, и прокурор добивался, чтобы ее признали «свободной». В 2016 году Кодряну выиграл несколько судов. Через два года эта история получила огласку, и против Кодряну начали дисциплинарную проверку на основании жалобы родственников владельца квартиры. Через некоторое время проверку закрыли.

  Кристина Робу

  Кристина Робу в 2014 году стала работать прокурором в прокуратуре Чадыр-Лунги. В ноябре 2021 года ее назначили замглавы Антикоррупционной прокуратуры. Ее кандидатуру предложил член Высшего совета прокуроров Константин Шушу. Выступая с этим предложением, Шушу подчеркнул, что она не состоит в родстве с и.о. генпрокурора Думитру Робу.

  Анатолий Гырбу

  Анатолий Гырбу с 2005 года работает в прокуратуре Унген. В 2021 году он претендовал на пост прокурора Страшен. Комиссия по оценке деятельности прокуроров дала положительное заключение. Сейчас Гырбу занимает должность исполняющего обязанности замглавы прокуратуры Калараша.

  Ион Лозован

  Ион Лозован в 2009 году начал работать в прокуратуре Телешент. В 2016 году стал прокурором в Северном отделении Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью и особым делам. В марте 2021 года по указу генпрокурора Александра Стояногло его назначили и.о. главы прокуратуры Бричан, а в мае 2021 Высший совет прокуроров утвердил его в должности.

  Аурелиан Буздуган

  Аурелиан Буздуган с 2011 года работал заместителем прокурора Страшен. 27 апреля 2021 года по указу генпрокурора Александра Стояногло его назначили исполняющим обязанности прокурора Новых Анен.

  Эдуард Паня

  Эдуард Паня в 2007 году начал работать в прокуратуре Кантемира. В 2013 году стал заместителем главного прокурора Кантемира. В 2016 году его перевели в Антикоррупционную прокуратуру. Летом 2016 года на Паню поступило несколько жалоб в инспекцию прокуроров. Жалобы были от и.о. главы управления уголовного преследования и криминалистики Адриана Миркоса, главы отдела унификации практики Владимира Лупу и и.о. главы управления борьбы с торговлей людьми Эдуарда Булата (это — отделы Генпрокуратуры). Жалобы объединили в одну.

  Рассмотрев их, инспекция пришла к выводу, что Эдуард Паня и его начальник Адриан Прокоавэ затянули расследования пяти уголовных дел. Одно из них касалось наркоторговли. Дисциплинарная коллегия объявила Пане выговор. Высший совет прокуроров, рассмотрев жалобу прокурора на решение коллегии, решил смягчить наказание и ограничиться предупреждением.

  29 апреля 2021 года Эдурада Паню назначили главой прокуратуры Леова.

  Василий Плеван

  Василий Плеван в 2014 году начал работать в прокуратуре Страшен, в 2015 его перевели в прокуратуру Яловен. С октября 2019 года работает в Антикоррупционной прокуратуре.

  Плеван получил известность осенью 2021 года. Тогда Высший совет прокуроров поручил ему расследовать жалобу экс-главы Антикоррупционной прокуратуры Виорела Мораря на отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло. Морарь пожаловался на то, что Стояногло на пресс-конференции 4 октября 2021 года обнародовал информацию из мобильного телефона Мораря, полученную в ходе расследования открытого против него уголовного дела. В переписке Морарь обсуждал с представителями НПО и дипмиссий способы дискредитации Стояногло. В декабре прокурор Плеван на основании жалобы Мораря завел дело по двум статьям: «нарушение неприкосновенности личной жизни» и «разглашение данных уголовного преследования». Обвинения Стояногло предъявили в 2022 году.

  Тогда же, осенью 2021 года, Плевану поручили проверить жалобу адвоката Игоря Хлопецкого на и.о. генпрокурора Думитру Робу. Жалоба касается нарушений закона, которые Робу якобы допустил в уголовном деле, начатом против отстраненного от должности заместителя генпрокурора Руслана Попова. Других деталей жалобы не разглашают, чтобы «не навредить расследованию». Плеван попытался взять самоотвод. Пока неизвестно, приняли ли этот самоотвод.

  В начале 2022 года Плевану поступило на рассмотрение еще одно дело против Стояногло. Его открыли на основании жалобы экс-депутата от партии «Действие и солидарность» Инги Григориу. Дело связано с нарушениями, которые Стояногло якобы допустил в деле о высылке турецких учителей. Сам Стояногло утверждает, что не имел никакого отношения к этому делу. Сначала жалобу Григориу рассматривал прокурор Андрей Балан. Он посчитал, что нет поводов открывать уголовное дело. Григориу обратилась с повторной жалобой к и.о. главы Антикоррупционной прокуратуры Елене Казаковой. Та распорядилась открыть уголовное дело и поручила его вести Плевану. При этом Плеван попытался взять самоотвод, объяснив это тем, что его жена работает помощником судьи Апелляционной палаты (АП) Кишинева, которая рассматривает дело о незаконной высылке турецких учителей. Высший совет прокуроров передал заявление Плевана руководству Антикоррупционной прокуратуры. Решения по нему пока нет.

  Марьяна Керпек

  Марьяна Керпек в 2010 году начала работать прокурором в прокуратуре Ботаники.

  Осенью 2021 года Керпек назначили ответственной за связь Генпрокуратуры с прессой. В 2022 году член Высшего совета прокуроров предложил назначить Керпек членом специальной дисциплинарной коллегии, чтобы проверить, совершил ли Стояногло дисциплинарное нарушение, опубликовав пост в Facebook. Ее кандидатуру, однако, не поддержали другие члены Совета.

LASĂ UN COMENTARIU