Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Codreanu Irina
Căutare avansată

Cherpec Mariana

Procuratura municipiului Chișinău

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numită în funcția de procuroră în Procuratura municipiului Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1180-p din 03 decembrie 2010, numită în funcția de procuroră în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 2-3d-449/10 din 30 noiembrie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Național al Justiției, Mariana Cherpec pentru a fi numită în funcția de procuroră în procuratura sect.Centru mun.Chișinău, cu conferirea gradului de clasificare-jurist de rangul al IIIlea.
 

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numită în funcția de procuroră în Procuratura municipiului Chișinău.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1180-p din 03 decembrie 2010, numită în funcția de procuroră în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău.

Prin Hotărârea nr. 2-3d-449/10 din 30 noiembrie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Național al Justiției, Mariana Cherpec pentru a fi numită în funcția de procuroră în procuratura sect.Centru mun.Chișinău, cu conferirea gradului de clasificare-jurist de rangul al IIIlea.
 

 

Potrivit Hotărârii nr. 1-118/2023 din 27 iunie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, exercitată de către doamna Mariana Cherpec, procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal și doamna Inga Pascari, procuror în Procuratura raionului Edineț (în prezent delegată în Procuratura de circumscripție Bălți), în vederea participării în calitate de experte în procesul elaborării Studiului cu tematica „Lidership-ul feminin în profesiile juridice” și a unui ghid privind portretul femeii lider din domeniul justiției cadrul Programului de Susținere a Reformei Justiției Penale și Combaterea Corupției în Republica Moldova 2021-2024, implementat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, conform orarului stabilit de program.

Conform Deciziei nr. 38 din 8 iunie 2023 cu privire la candidatura Marianei CHERPEC, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor în temeiul art. 8 alin. (1), (2), (4) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că candidata întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea

Prin Hotărârea nr. 2-131/2022 din 22 decembrie 2022, Colegiul pentru selecția și cariera procurori a aprobat punctajul final de 153,97 puncte al evaluării procurorului Mariana CHERPEC, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Centru.

Conform Hotărârii nr. 2-123/2022 din 15 decembrie 2022, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 152,27 puncte al evaluării procurorului Mariana CHERPEC, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Rîșcani.

Prin Hotărârea nr. 2-123/2022 din 15 decembrie 2022, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 152,27 puncte al evaluării procurorului Mariana CHERPEC, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Rîșcani.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-254/2022 din 17.11.2022, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, au fost transmise materialele în privința procurorului Mariana Cherpec, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Rîșcani

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-254/2022 din 17 noiembrie 2022, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, au fost transmise materialele în privința procurorului Mariana Cherpec, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Rîșcani.

Potrivit Hotărârii nr.1-4/2022 din 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, pentru următorii procurori:

-Iurie Lealin, procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale;
-Mariana Cherpec, procuror-delegat în Secția politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
-Aliona Nesterov, procuror în Procuratura Anticorupție;
-Roman Porubin, procuror în Procuratura raionului Strășeni.

Prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare în privința procurorei Cherpac Mariana prin ofereriea unui cadou simbolic.

Conform Hotărârii nr. 321 din 07 decembrie 2012, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în Procuratura sectorului Centru, mun.Chişinău, Cherpec Mariana, calificativul ATESTAT și a recomandat Procurorului General acordarea gradului ordinar de clasificare – jurist de rangul II. Prin Hotărârea nr. 12-8/13 din 17 ianuarie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 321 din 07 decembrie 2012. 

Potrivit Hotărârii nr. 1-118/2023 din 27 iunie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, exercitată de către doamna Mariana Cherpec, procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal și doamna Inga Pascari, procuror în Procuratura raionului Edineț (în prezent delegată în Procuratura de circumscripție Bălți), în vederea participării în calitate de experte în procesul elaborării Studiului cu tematica „Lidership-ul feminin în profesiile juridice” și a unui ghid privind portretul femeii lider din domeniul justiției cadrul Programului de Susținere a Reformei Justiției Penale și Combaterea Corupției în Republica Moldova 2021-2024, implementat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, conform orarului stabilit de program.

Conform Deciziei nr. 38 din 8 iunie 2023 cu privire la candidatura Marianei CHERPEC, candidată la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor în temeiul art. 8 alin. (1), (2), (4) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că candidata întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea

Prin Hotărârea nr. 2-131/2022 din 22 decembrie 2022, Colegiul pentru selecția și cariera procurori a aprobat punctajul final de 153,97 puncte al evaluării procurorului Mariana CHERPEC, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Centru.

Conform Hotărârii nr. 2-123/2022 din 15 decembrie 2022, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 152,27 puncte al evaluării procurorului Mariana CHERPEC, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Rîșcani.

Prin Hotărârea nr. 2-123/2022 din 15 decembrie 2022, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 152,27 puncte al evaluării procurorului Mariana CHERPEC, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Rîșcani.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-254/2022 din 17.11.2022, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, au fost transmise materialele în privința procurorului Mariana Cherpec, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Rîșcani

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-254/2022 din 17 noiembrie 2022, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, au fost transmise materialele în privința procurorului Mariana Cherpec, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Rîșcani.

Potrivit Hotărârii nr.1-4/2022 din 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, pentru următorii procurori:

-Iurie Lealin, procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale;

-Mariana Cherpec, procuror-delegat în Secția politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;

-Aliona Nesterov, procuror în Procuratura Anticorupție;
-Roman Porubin, procuror în Procuratura raionului Strășeni.

Prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare în privința procurorei Cherpac Mariana prin ofereriea unui cadou simbolic.

Conform Hotărârii nr. 321 din 07 decembrie 2012, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în Procuratura sectorului Centru, mun.Chişinău, Cherpec Mariana, calificativul ATESTAT și a recomandat Procurorului General acordarea gradului ordinar de clasificare – jurist de rangul II. Prin Hotărârea nr. 12-8/13 din 17 ianuarie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 321 din 07 decembrie 2012. 

Decizia nr. 38 din 8 iunie 2023 cu privire la candidatura Marianei CHERPEC, candidată la funcția de membru în CSP

Hotărârea nr. 1-118/2023 din 27 iunie 2023

Decizia nr. 38 din 8 iunie 2023 cu privire la candidatura Marianei CHERPEC, Candidată la funcția de membru în CSP

Hotărârea nr. 2-131/2022 din 22 decembrie 2022

Hotărârea nr. 2-123/2022 din 15 decembrie 2022

Hotărârea nr. 2-123/2022 din 15 decembrie 2022

Hotărârea nr.1-4/2022 din 26 ianuarie 2022

Hotărârea nr. 12-8/13 din 17 ianuarie 2013

Hotărârea nr. 321 din 07 decembrie 2012

Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021

Potrivit Hotărîrea Colegiului disciplinar din 10.06.2016, procurorului în Procuratura sect.Centru, mun.Chişinău, Mariana Cherpec, i s-a aplicat sancţiunea disciplinară - mustrare. Prin Hotărârea nr. 12-223/16 din 1 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a luat act de necontestarea Hotărârii Colegiului disciplinar nr. 13-18/16 din 10.06.2016 în privinţa procurorului Mariana Cherpec și consideră că Hotărârea produce efecte juridice începînd cu data de 29 iulie 2016.

Prin Hotărârea Consiliului nr.12-179/14 din 09.10.2014 a fost validată hotărîrea Colegiului disciplinar nr.13-24/14 din 29.08.2014, adoptată în privinţa procurorului în procuratura sect.Centru, mun. Chişinău Mariana Cherpec, prin care procurorul menţionat a fost sancţionat disciplinar conform art.62 lit.b) din Legea cu privire la Procuratură, fiindu-i aplicată sancţiunea disciplinară - mustrare. În temeiul art.128 alin.(2) din Legea cu privire la Procuratură, procurorul sect.Centru, mun.Chişinău Nicolae Gem a solicitat iniţierea procedurii privind stingerea înainte de termen a sancţiunii disciplinare aplicată procurorului Cherpec, pentru atitudinea exigentă faţă de atribuţiile de serviciu şi comportament ireproşabil. Prin Hotărîrea nr. 13-38/15 din 02.10.2015 Colegiul disciplinar a considerat inoportună stingerea sancţiunii înainte de termen şi a lăsat în vigoare sancţiunea disciplinară aplicată. Conform Hotărârii nr. 12- 265/15 din 26 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului disciplinar nr.13-38/15 din 02.10.2015 în privinţa procuromlui în procuratura sect.Centru, mun,Chişinău Mariana Cherpec.

Prin dispoziţia procurorului, şef al secţiei securitate internă a Procuraturii Generale Victor Ababii din 04.09.2015, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului în procuratura sect.Centru, mun.Chişinău Mariana Cherpec, în temeiul art.118 alin.(l) din Legea cu privire la Procuratură, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu în cadrul instrumentării unei cauze penale. Colegiul disciplinar a conchis că procurorul Mariana Cherpec, a încălcat obligaţiile procurorului stipulate la art.54 lit.a) şi b) din Legea cu privire la Procuratură, prin ce a comis abaterea disciplinară prevăzută la art.61 lit.a) - îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, fiindu-i aplicată pedeapsa disciplinară în temeiul art.62 lit.a) - avertisment. Prin Hotărîrea nr. 12-261/15 din 26 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului disciplinar nr.13-37/15 din 02.10.2015 în privinţa procurorului în procuratura sect.Centru, mun.Chişinău Mariana Cherpec.

Potrivit Hotărîrea Colegiului disciplinar din 10.06.2016, procurorului în Procuratura sect.Centru, mun.Chişinău, Mariana Cherpec, i s-a aplicat sancţiunea disciplinară - mustrare. Prin Hotărârea nr. 12-223/16 din 1 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a luat act de necontestarea Hotărârii Colegiului disciplinar nr. 13-18/16 din 10.06.2016 în privinţa procurorului Mariana Cherpec și consideră că Hotărârea produce efecte juridice începînd cu data de 29 iulie 2016.

Prin Hotărârea Consiliului nr.12-179/14 din 09.10.2014 a fost validată hotărîrea Colegiului disciplinar nr.13-24/14 din 29.08.2014, adoptată în privinţa procurorului în procuratura sect.Centru, mun. Chişinău Mariana Cherpec, prin care procurorul menţionat a fost sancţionat disciplinar conform art.62 lit.b) din Legea cu privire la Procuratură, fiindu-i aplicată sancţiunea disciplinară - mustrare. În temeiul art.128 alin.(2) din Legea cu privire la Procuratură, procurorul sect.Centru, mun.Chişinău Nicolae Gem a solicitat iniţierea procedurii privind stingerea înainte de termen a sancţiunii disciplinare aplicată procurorului Cherpec, pentru atitudinea exigentă faţă de atribuţiile de serviciu şi comportament ireproşabil. Prin Hotărîrea nr. 13-38/15 din 02.10.2015 Colegiul disciplinar a considerat inoportună stingerea sancţiunii înainte de termen şi a lăsat în vigoare sancţiunea disciplinară aplicată. Conform Hotărârii nr. 12- 265/15 din 26 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului disciplinar nr.13-38/15 din 02.10.2015 în privinţa procuromlui în procuratura sect.Centru, mun,Chişinău Mariana Cherpec.

Prin dispoziţia procurorului, şef al secţiei securitate internă a Procuraturii Generale Victor Ababii din 04.09.2015, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului în procuratura sect.Centru, mun.Chişinău Mariana Cherpec, în temeiul art.118 alin.(l) din Legea cu privire la Procuratură, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu în cadrul instrumentării unei cauze penale. Colegiul disciplinar a conchis că procurorul Mariana Cherpec, a încălcat obligaţiile procurorului stipulate la art.54 lit.a) şi b) din Legea cu privire la Procuratură, prin ce a comis abaterea disciplinară prevăzută la art.61 lit.a) - îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, fiindu-i aplicată pedeapsa disciplinară în temeiul art.62 lit.a) - avertisment. Prin Hotărîrea nr. 12-261/15 din 26 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului disciplinar nr.13-37/15 din 02.10.2015 în privinţa procurorului în procuratura sect.Centru, mun.Chişinău Mariana Cherpec.

 

Hotărârea nr. 12-265/15 din 26 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 12-261/15 din 26 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 12-223/16 din 1 august 2016

Știri
  • CSP are un nou membru

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) urmează să aibă un nou membru. Este vorba despre procurora Mariana Cherpec care îi va lua locul Olesei Vîrlan, după ce aceasta a demisionat pe fondul anulării concursului pentru ocuparea funcției de procuror general. Decizia a fost luată de CSP în cadrul ședinței de joi.

    CSP a constatat, în cadrul ședinței de astăzi, vacanța funcției de membru al Consiliului, din rândul procurorilor, după ce Olesea Vîrlan a demisionat, la 4 martie, din funcția de membră CSP.

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) urmează să aibă un nou membru. Este vorba despre procurora Mariana Cherpec care îi va lua locul Olesei Vîrlan, după ce aceasta a demisionat pe fondul anulării concursului pentru ocuparea funcției de procuror general. Decizia a fost luată de CSP în cadrul ședinței de joi.

    CSP a constatat, în cadrul ședinței de astăzi, vacanța funcției de membru al Consiliului, din rândul procurorilor, după ce Olesea Vîrlan a demisionat, la 4 martie, din funcția de membră CSP.

    În context, CSP a propus detașarea procurorei Maria Cherpec în funcția de membră a Consiliului începând cu 18 martie curent.

    La 28 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a revocat hotărârea privind rezultatele probei interviului pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general, anulând astfel concursul. Astfel, CSP a decis inițierea ulterioară a unui nou concurs pentru funcția de procuror general, după ce vor fi gândite mecanismele, inclusiv „reglementările care guvernează acest exercițiu extrem de important”.„La 22 februarie a avut loc etapa interviului. Toți membrii CSP, având dorința de a realiza echidistant, promt și de a încheia în aceeași zi proba interviului, au lucrat pe durata a aproximativ 11 ore, cu intermitențe de 5-7 min. La încheierea acestui exercițiu, noi ne-am retras în deliberare și a avut lor realizarea mediei tehnice a punctajului acordat de fiecare membru al Consiliului. La acea etapă, nu au fost examinate punctajele acordate de fiecare membru CSP per criteriu de evaluare pe fiecare din cei patru candidați. Țin să remarc că în cadrul deliberărilor (în cadrul ședinței din 28 februarie, n.r.) au fost analizate coroborat fișele în privința fiecărui candidat și punctajul oferit de fiecare dintre membrii CSP. În consecință, s-a depistat o discrepanță majoră care nu a avut acoperire din perspectiva argumentării de ce a fost depunctat unul dintre candidați”, a spus președintele CSP, Dumitru Obadă.

    Punctajul total per fișă a candidaților

    Din rezultatele publicate de CSP, Ion Munteanu a primit cel mai mic punctaj al său –  3.5, de la membra CSP Olesea Vîrlan, iar cel mai mare – 9.5, de la președintele CSP,  Dumitru Obadă. Igor Demciucin a primit cel mai mic punctaj de la membra CSP Elena Roșior – 7, iar Olesea Vîrlan l-a apreciat cu cel mai mare punctaj – 9.3. Octavian Iachimovschi a fost apreciat de patru dintre cei nouă membri cu un punctaj de 9 și mai mult.

    Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Sergiu Caraman și membrul CSP Andrei Cebotari, i-au oferit cel mai mare punctaj lui Iachimovschi, iar cel mai mic – lui Andrei Coca.

    Cei mai mulți membri ai CSP, între care ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, președintele CSP, Dumitru Obadă și membrii Eduard Panea, Elena Roșior și Svetlana Balmuș, i-au acordat cele mai multe puncte lui Ion Munteanu, iar cele mai puține – lui Andrei Coca.

    Membra CSP Rodica Ciobanu i-a apreciat pe Iachimovschi și Munteanu cu același punctaj – 9.16.

    Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce în septembrie 2023, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție. Concursul a fost anunțat pe 22 octombrie 2023 și ulterior, prelungit până pe 29 decembrie 2023, după ce doar doi candidați s-au înscris. În total, șase candidați și-au depus dosarele, doi însă au fost excluși din cursă.

    Olesea Vîrlan a adresat luni, 4 martie, o cerere prin care a informat CSP că renunță la calitatea de membru al Consiliului. Membrii CSP au luat act de decizie în ședința de luni, 4 martie.
    S
    ursa: zdg.md

  • Ultima sută de metri în competiția pentru un loc în CSP

    În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice realizate de portalul anticorupție.md. În listă au fost admiși doar procurorii care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor, care va avea loc miercuri, 23 august. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

    În chirie și fără bijuterie patru roți

    Mariana Cherpec are o experiență de aproape 13 ani în procuratură. Imediat după absolvirea Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2010, a fost numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din luna noiembrie 2017 până în luna iulie 2019, Mariana Cherpec a activat la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica. Din iulie 2019 până în februarie 2023, a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mijloacele de informare în masă în cadrul Procuraturii Generale, iar din februarie curent activează în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău.

    În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice realizate de portalul anticorupție.md. În listă au fost admiși doar procurorii care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor, care va avea loc miercuri, 23 august. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

    În chirie și fără bijuterie patru roți

    Mariana Cherpec are o experiență de aproape 13 ani în procuratură. Imediat după absolvirea Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2010, a fost numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din luna noiembrie 2017 până în luna iulie 2019, Mariana Cherpec a activat la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica. Din iulie 2019 până în februarie 2023, a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mijloacele de informare în masă în cadrul Procuraturii Generale, iar din februarie curent activează în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău.

    La 27 iunie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, în vederea participării în calitate de expert în procesul elaborării Studiului cu tematica „Lidership-ul feminin în profesiile juridice” și a unui ghid privind portretul femeii lider din domeniul justiției cadrul Programului de Susținere a Reformei Justiției Penale și Combaterea Corupției în Republica Moldova 2021-2024, implementat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, conform orarului stabilit de program.

    Pe parcursul celor 13 ani de activitate, procurora Mariana Cherpec a adunat două mustrări și un avertisment. Toate pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare, în 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu în cadrul instrumentării unei cauze penale, iar în 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.

    Întrebată de membrii Comisiei Pre-Vetting despre procedurile disciplinare intentate împotriva ei, procurora a explicat că aceste sesizări au fost rezultatul unei relații dificile între ea și procurorul-șef de atunci al Procuraturii sectorului Centru mun. Chișinău, întrucât aveau opinii diferite cu privire la rolul și gradul de independență a unui procuror, fiind în mod regulat opuse cu privire la deciziile care trebuie luate în cazuri individuale. 

    Funcția de procuror pe care majoritatea o consideră bănoasă nu se vizualizează la fel în declarația de avere și interese personale a procurorei Mariana Ceherpec. Potrivit sursei, aceasta nu are o casă a sa și nici un mijloc de transport.

    Contactată de anticoruptie.md, Cherpec a menționat că deocamdată închiriază o locuință, dar în această primăvară a încheiat un contract de investiție pentru un apartament, care încă este la etapa de construcție. Informația nu se regăsește în ultima declarație de avere, întrucât contractul a fost încheiat mai târziu, spune Mariana Cherpec.

    „Pâna la acest moment nu s-a schimbat nimic. La fel locuiesc cu chirie și nu dețin nici automobil. Însa în primavara anului curent am încheiat un contract de investiție în construcția unui bun viitor, sub formă de apartament, care înca nu este dat in exploatare și se află în proces de construcție. Asupra acestui bun înca nu dețin dreptul de proprietate”, a precizat Mariana Cherpec.

    La capitolul venituri, procurora indică că a pe parcursul anului 2022 a obținut venituri din salariu, de 381983.69 lei și 18.430 lei din activitatea în cadrul unui proiect finanțat de „Biroul Internațional pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii” (INL) a Departamentului de Stat al SUA.

     

    Automobil mare, dodobândit cu bani mărunți

    Iuri Lealin a devenit procuror în 2012. Timp de 4 ani a activat în Procuratura sectorului Ciocana din capitală, iar apoi a fost transferat la Procuratura Generală. Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, începând cu august 2016.

    Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție.

    La 1 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor l-a împuternicit pe Iuri Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale.

    În 2019, a fost decorat cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

    Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

    În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie. După publicarea anchetei, Lealin a acuzat-o pe autoarea anchetei, în cadrul unei emisiuni televizate, că ar avea o ură patologică pentru procurori.

    Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019.

    Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2022, Iuri Lealin a ridicat retritribuții salariale de puțin peste 355 de mii de lei, la care se adaugă aproximativ 22 de mii de lei din activitatea științifică și didactică. 27 de mii 800 de lei reprezintă salariul de la Institutul Național al Justiției.

    Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Conform răspunsurilor pe care le-a oferit în fața Comisiei Pre-Vettting, Lealin a declarat că pentru achiziționarea casei a folosit trei surse: vânzarea, în anul 2017, a apartamentului cumpărat în anul 2014, donații în sumă de 420.000 MDL de la o cumetrie și economii acumulate de acuzator și soția sa din salariile și indemnizațiile din anii precedenți.

    Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei. Lealin a mai raportat şi un automobil, Lexus RX 400H, fabricat în 2008 şi procurat în 2018 cu 50.000 de lei, preţul de piaţă fiind de 148.689 lei. Funcționarul a argumentat prețul mic prin faptul că mașina i-a fost adusă de un prieten, din Elveția, în stare tehnică defectă. Pentru repararea mașinii a cheltuit mai puțin de 1000 de euro, iar începând cu anul 2021 a inclus în declarațiile de avere și taxele vamale achitate în 2018 pentru mașină, de 98.000 lei. 

     

    Donații și remitențe de mii de euro

     

    Aliona Nesterov a început activitatea în procuratură la 1 noiembrie 2011, fiind numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.  În ianuarie 2015 a fost suspendată din funcție pentru acordare concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului, iar în decembrie 2016 a revenit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Patru ani mai târziu și-a continuat activitatea în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. De la începutul acestui an CSP a dispus numirea Aliona Nesterov în funcția de adjunct al Procurorului General interimar, pe perioada exercitării mandatului de Procurorul General interimar.

    La 7 septembrie 2020, Aliona Nesterov a fost numită în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție. Este deţinătoare, din 2021, a Insignei „Eminent al Procuraturii”

    La 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.

    În 2021, Nesterov a figurat în investigația Anticorupție.md “Săracii” procurori cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude” în care se arată că aceasta a primit 8.000 de ruble, 1.000 de euro și 14.850 de dolari. Sumele constituie remitențele primite de procurora PA, Aliona Nesterov, de la mama, care muncește de 14 ani în străinătate. „Nu este venitul meu, doar a venit pe numele meu”, a explicat atunci acuzatoarea.

    Remitențele din străinătate au continuat să apară în contul Alionei Nesterov şi anul trecut, când i-au fost transferați în total 5.900 de euro, dar și o donație de 3.000 de euro.

    Tot pe parcursul anului trecut a obținut venituri în sumă de 72.000 euro de pe urma înstrăinării bunurilor mobile și imobile, fără a fi specificat despre ce este vorba mai exact, iar la o săptămână distanță familia Nesterov a achiziționat un apartament cu suparafața de 121,4 m2, în sumă de 105 mii euro, valoarea de piață a bunului imobil fiind de 74.000 euro.  

    Aliona Nesterov mai declară și un alt apartament cumpărat în 2017, de 49,8 metri pătraţi, care ar fi costat-o 279.853 de lei.

    Tot în declarație se regăsesc și două autoturisme, ambele dobândite în 2019. O Toyota Auris, declarată la 115.000 lei şi oToyota Prius Plus care ar fi fost transmis în folosinţă gratuită, dar i-ar aparține de drept socrului procurorei.

    Drumul de la CEDO spre CSP, parcurs la turații maxime 

     

    Dumitru Obadă a fost numit în funcția de procuror în anul 2011. A rămas în această funcție până în 2016, iar ulterior a fost numit procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. După aproape 5 ani este avansat și numit la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.  La începutul lunii iunie 2022, procurorul Dumitru Obadă a fost numit prin hotrărâre de Guvern agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

    Pe parcursul anului 2022, Obadă a ridicat salarii din patru surse, de la Ministerul Justiției (170.716 lei), Procuratura Generală (198.028 lei), Universitatea de Stat din Moldova (23.622 lei) și Institutul Național al Justiției (66.221 lei). De asemenea, a fost remunerat de Consiliul Europei pentru activitatea de cercetare cu 6.978 euro. La toate aceste mai este adăugat și venitul soției din funcția de notar, dar și din cota de 25% pe care o are la o brutărie renumită din țară. 

    Acuzatorul declară că are în proprietate o casă de locuit de 192 de metri pătraţi, dată în folosință în 2017 și evaluată la 2,3 milioane de lei. În 2021 familia Obadă s-a ales printr-un contract de donație cu o casă de locuit de 62,5 m.p, o construcție auxiliară și un garaj. Lista este completată cu încă două apartamente, unul de 69 m.p, iar al doilea, achiziționat în 2011, de 44 m.p. 

    În 2019, familia şi-a procurat trei camioane de model Ford Tranzit şi un automobil Volvo XC90, fabricat în 2014, care i-a costat 400.000 de lei. În 2020 în garajul familiei Obadă a mai apărut oToyota RAV 4, care l-a costat peste 507.000 de lei. Ultima achiziție a avut loc în 2022, de această dată procurorul a optat pentru o bijuterie pe 2 roți, o motocicletă Honda VT750C pentru care a achitat 980 mii lei. 

    În cadrul evaluării integrității financiare, comisia a descoperit că există discrepanțe între cheltuielile suportate de soția lui Dumitru Obadă pentru închirierea spațiului de activitate prezentate comisiei și cele declarate la Serviciul Fiscal de Stat (SFS). De exemplu, pentru anul 2019, candidatul a declarat cheltuieli de chirie de 160.000 lei, în timp ce la SFS suma era de 205.746 lei. Pentru anul 2020, el a declarat cheltuieli de chirie de 228.000 lei, 214.125 lei fiind declarați la SFS.

    Obadă a argumentat diferența prin faptul că nu avea toate actele confirmative în momentul în care a trebuit să le prezinte. Iar așa cum avea un termen limitat de prezentare a transmis sumele estimative.

    „Sumele au fost estimative, la memorie, din cauza perioadei scurte te timp care mi-a fost dată la dispoziție. Pentru ca, ulterior, la prima rundă de întrebări, să revin și să furnizez toate anexele, declarațiile fiscale cu plățile curente realizate”, a răspuns Obadă.  

    Răspunsul a înlăturat dubiile comisiei, iar hotărârea a fost luată în favoarea lui Dumitru Obadă care „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și promovează evaluarea”.

     

    Terenuri moștenite și case donate

    Eduard Panea a fost numit în funcția de procuror la 16 octombrie 2007,  în cadrul Procuraturii raionului Cantemir. În august 2015, Panea a fost transferat în cadrul Procuraturii Anticorupție, oficiul Sud. În noiembrie 2020 Eduard Panea a fost desemnat de procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo să asigure interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, iar din 2021 a fost numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, pentru un mandat de 5 ani, după ce a fost declarat învingător al concursului la care a participat doar el.

    De-a lungul activității, Eduard Panea a trecut şi printr-o procedură disciplinară. În 2017, a fost sancționat disciplinar cu mustrare pentru tergiversarea urmăririi penale. Omul legii a contestat decizia și măsura a fost schimbată din mustrare în avertisment.

    În declarația de avere și interese personale pentru anul 2022, procurorul declară că pe parcursul anului trecut a încasat venituri din șapte surse. Funcționarul a obținut salariu (304845.24 lei), dobânzi bancare (25912.46 lei), indemnizații pentru copii și de parternitate (un total de peste 244 mii lei), indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă. Totodată, s-a ales și cu un transfer generos pe card în sumă de peste 72 mii lei.

    Eduard Panea deţine în proprietate un teren pentru construcţie de 0,1256 ha în satul Cania din raionul Cantemir, care i-a fost oferit gratuit de către consiliul local, în 2015. În 2021 i-au fost lăsate moștenire 7 cote de teren agricol. În același an a dobândit alte două terenuri extravilane, dar și un alt teren aflat în circuitul civil.

    Pe parcursul anului trecut lista terenurilor agricole aflate în posesia procurorului a fost completată cu încă unul, care a fost donat. 

    Tot în 2021 a moştenit 3/8 dintr-o casă cu suprafaţa de 79.64 metri pătraţi. Omul legii mai declară și un apartament de 52,8 m2 care i-a fost donat în 2015, unde nu ar fi făcut nici o investiție.  

    În 2019, Panea şi-a procurat de peste hotare un automobil Honda CR-V, fabricat în 2006, pentru care a scos din buzunar 1500 de euro. Anterior, acuzatorul a declarat un autoturism Volkswagen Passat la valoarea de 20.000 de lei, care a fost înstrăinat în 2021 cu 3700 de euro.

     

    Mașină de 2000 de lei și donații de la și pentru mama sa

    Elena Roşior este angajată în Procuratura raionului Anenii Noi din 1999, anul când a absolvit facultatea de drept. În 2014 acuzatoarea a fost suspendată din funcție în legătură cu acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului și a revenit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Anenii Noi în decembrie 2016. Începând cu luna iunie 2022, Roșior a fist numită de Procurorul General Interimar în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi, pentru un mandat de 5 ani.

    În lista veniturilor declarate de acuzatoare pentru anul 2022 se regăsește salariul de puțin peste 265 mii lei, salariul soțului de peste 34 mii lei de la ” CVIN COM” SRL, dar și venituri din dobânda de la depozitul bancar (83 euro), alocații pentru creșterea copilului (2.860 RON) și indemnizații pentru concediu medical (23.449 lei), ultimele fiind înregistrate pe contul soțului.

    Pentru anul trecut căsuța donațiilor a fost goală, comparativ cu alte declarații. Elena Roşior figurează într-o investigaţie jurnalistică a portalului Anticorupţie.md. Aceasta a beneficiat, în 2020, de o donație în mărime de 22.000 de euro de la mama sa, Lidia Morari. Acuzatoarea a precizat că, de fapt, nu e vorba despre o donație, ci despre mai multe tranzacții în baza unei procuri.

    „Cu părinții avem o avere comună. Soțul s-a ocupat de tranzacții, cu o parte din mijloacele financiare care au apărut pe contul soțului ulterior au fost făcute tranzacții pe bunuri imobile care aparțineau mamei. Proveniența mijloacelor financiare la momentul când s-a făcut tranzacția a fost dovedită în instituția financiar bancară. Nu sunt donații, ci bunuri. Ulterior bunurile apar iar pe numele mamei. Nu ne-a dăruit mama suma. De facto, nu am primit banii părinților. Soțul acționează în baza unei procuri în timpul când mama era plecată, e vorba de tranzacții prin procură”, a punctat atunci Elena Roșior.

    Elena Roșior a declarat că a mai primit o donație de 5 mii de euro de la mamă și pe parcursul anului 2018.

    Familia Roșior are în posesie o casă de locuit de 107,4 m2, achiziționată în 2004 cu 246946 lei. Roşior a raportat, pentru anul 2022, în proprietate trei automobile, un Nissan Qashqai evaluat la 200.000 de lei, o maşină de model Dacia Logan, care ar fi costat-o 2000 de lei și un Renault Megane achiziționat în 2021 (a.p. 2015) cu 95.000 de lei.

    Prețul mic al Daciei Logan pe care o are încă în posesie familia Roșior, de numai 100 de euro, este explicat de acuzatoare prin faptul că soțul ei a lucrat aproximativ zece ani ca agent de vânzări pentru o companie, ce includea în pachetul de compensare pentru agenții săi o ofertă de a vinde automobilul folosit de agentul de vânzări în scopuri de serviciu, la un preț preferențial de 2.000 MDL, dacă agentul de vânzări a lucrat cel puțin trei ani pentru companie. Oferta nu a fost oficializată în scris. Având în vedere că salariul era mic, oferta de a cumpăra automobilul la un preț atât de mic era atractivă pentru soțul Elenei Roșior. El a cumpărat automobilul după trei ani de muncă în acea companie și după ce a parcurs cu acesta toată țara, inclusiv pe drumurile din zona rurală, în calitatea sa de agent de vânzări.

    Familia Roșior are la activ trei conturi bancare, pe care au adunat 40 mii euro și peste 19 mii de roni. În cadrul interviului dat în fața Comisiei Pre-Vetiing, acuzatoarea a explicat sursa mijloacelor bănești păstrate în bănci. Potrivit acesteia, banii depuși la bancă au fost câștigați de soțul ei care a muncit în Grecia la o companie de construcții în perioadele 1997-1999 și 2001 – 2003. În acea perioadă, soțul ar fi obținut venituri totale de 51.269 euro.

    Activitate ireproșabilă, cu... venituri modeste

    Olesea Vîrlan (Stavinschi) şi-a început cariera, în 2005, în Procuratura raionului Rezina. Din februarie 2019 lucrează în Procuratura raionului Ialoveni, iar din septembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat-o adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni.

    De-a lungul celor aproape două decenii de muncă în funcția de acuzator, Vîrlan nu a primit nici un avertisment și nici o mustrare, obținând doar premii de încurajare pentru activitățile desfășurate.

    Cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, a propus procurorului general încurajarea procurorului Vîrlan Olesea,cu Medalia ”Pentru serviciu impecabil”, Clasa III.

    Potrivit Hotărârii nr. 12-123/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului general aplicarea măsurilor de încurajare în privința procurorului Stavinschi Olesea, procuror în Procuratura raionului Rezina, cu Oferirea unui cadou simbolic. Potrivit Hotărârii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului eneral încurajarea Olesei Stavinschi cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

    Acuzatoarea declară că pe parcursul anului 2022 a obținut venituri doar din salariu, de puțin peste 225 mii lei și 5.903 lei de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă. În lista de bunuri pe care le are în proprietate, Olesea Vîrlan declară un teren agricol obținut în 2016 prin moștenire. Vîrlan a achiziționat în 2019 un apartament de 51,5 m2, pentru care a achitat peste 817 mii lei.

    Olesea Vîrlan conduce un autoturism de model Toyota Aygo, fabricat în anul 2007, pentru care a dat din buzunar, în 2017, 60 mii lei. Inițial în declarațiile anuale din 2017-2021, procurora declara că valoarea automobilului este de 0 lei, întrucât, potrivit ei, atunci când a făcut achiziția nu era obligată de lege să declare valoarea bunului, iar mai târziu pur și simplu a uitat.    
    Sursa: anticoruptie.md

     

     

  • Încă patru candidați la funcții în CSP au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

    Comisia Pre-Vetting a finalizat evaluarea în privința procurorilor Mariana Cherpec, Iuri Lealin, Olesea Vîrlan și Elena Roșior, candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit Comisiei, cei patru corespund criteriilor de integritate și promovează evaluarea. Informația detaliată despre rezultatul verificărilor se conține în deciziile transmise astăzi candidaților și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest caz.

    Comisia Pre-Vetting a finalizat evaluarea în privința procurorilor Mariana Cherpec, Iuri Lealin, Olesea Vîrlan și Elena Roșior, candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit Comisiei, cei patru corespund criteriilor de integritate și promovează evaluarea. Informația detaliată despre rezultatul verificărilor se conține în deciziile transmise astăzi candidaților și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest caz.

    La această etapă, Comisia este în drept să comunice doar informația privind rezultatul evaluării, întrucât deciziile pot fi publicate exclusiv cu acordul candidaților vizați. Aceștia urmează să notifice Comisia dacă se opun sau nu publicării în 48 de ore de la primirea deciziei, potrivit Legii nr. 26/2022. Deciziile pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile din data recepționării, în temeiul prevederilor aceleiași legi.

    Mariana Cherpec, procuroră în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal, și Iuri Lealin, procuror în cadrul Procuraturii Generale, au fost audiați de Comisia Pre-Vetting în cadrul primei runde de audieri, pentru a deveni eligibili pentru o funcție de membru în principalul organul de autoadministrare a procurorilor. Candidatele Olesea Vîrlan, adjunctă interimară a procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni, și Elena Roșior, adjunctă a procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi, au fost audiate în runda a două de interviuri publice. Audierile s-au axat pe subiecte de integritate financiară și etică.

    Din totalul de 18 candidați, înscriși în concursul de ocupare a funcției de membru în CSP, până în acest moment, șase candidați au promovat evaluarea, opt candidați nu au promovat, iar patru candidați sunt în așteptarea verdictului Comisiei Pre-Vetting.

    Sura: vetting.md

  • Lupta pentru un loc în CSP. Mariana Cherpec: cariera şi averea

    Mariana Cherpec face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

    În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.

    Mariana Cherpec face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

    În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.

    Mariana Cherpec este şefă pe comunicare la Procuratura Generală după plecarea lui Alexandr Stoianoglo.

    Absolventă a Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2020 a fost numită în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău.

    La 11.10.2021 a fost desemnată responsabilă pentru comunicarea cu reprezentanții mass-media.

    La 26.01.2022 CSP a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.

    De-a lungul carierei, Mariana Cherpec a avut mai multe sancţiuni disciplinare pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare. În 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment. În 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.

    „Făceam parte din categoria procurorilor tineri care nu voiau să muşamalizeze dosare. Totul s-a întâmplat când lucram în Procuratura sectorului Centru, în perioada când şef era Nicolae Geru. Nu am vrut să-i îndeplinesc ordinele ilegale şi m-am ales cu sancţiuni”, ne-a explicat procurora.

    Deşi are un salariu de peste 20.000 de lei pe lună şi lucrează de mai bine de 10 ani în Procuratură, Mariana Cherpec nu are o casă a sa, cu atât mai mult, un mijloc de transport, spre deosebire de colegii săi din sistem.

    „Locuiesc cu chirie, nu departe de locul de muncă, aşa că vin şi mă duc pe jos de la serviciu. Salariul s-a majorat câţiva ani în urmă, dar am lucrat cu 4000 de lei pe lună. Este absolut insuficient ca să-ţi cumperi casă şi masă. Nici 20.000 de mii lunar nu ajung. Aşi lua o locuinţă în ipotecă, dar trebuie să am nişte economii ca să pot aplica. Am crescut doar cu mamă, a făcut totul pentru mine, m-a ajutat în perioada studiilor. Dar nu are cum să mă ajute şi cu locuinţa”, ne-a explicat Mariana Cherpec.

     

    Acuzatoarea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 424.114 lei. Pe parcursusl anilor a contractat credite mici de la bănci comerciale şi organizaţii de creditare nebancară. În 2019, a raportat o donaţie de 1000 de euro.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Lupta pentru un loc în CSP. Mariana Cherpec: cariera şi averea

    Mariana Cherpec face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

    În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.

    Mariana Cherpec face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

    În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.

    Mariana Cherpec este şefă pe comunicare la Procuratura Generală după plecarea lui Alexandr Stoianoglo.

    Absolventă a Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2020 a fost numită în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău.

    La 11.10.2021 a fost desemnată responsabilă pentru comunicarea cu reprezentanții mass-media.

    La 26.01.2022 CSP a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.

    De-a lungul carierei, Mariana Cherpec a avut mai multe sancţiuni disciplinare pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare. În 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment. În 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.

    „Făceam parte din categoria procurorilor tineri care nu voiau să muşamalizeze dosare. Totul s-a întâmplat când lucram în Procuratura sectorului Centru, în perioada când şef era Nicolae Geru. Nu am vrut să-i îndeplinesc ordinele ilegale şi m-am ales cu sancţiuni”, ne-a explicat procurora.

    Deşi are un salariu de peste 20.000 de lei pe lună şi lucrează de mai bine de 10 ani în Procuratură, Mariana Cherpec nu are o casă a sa, cu atât mai mult, un mijloc de transport, spre deosebire de colegii săi din sistem.

    „Locuiesc cu chirie, nu departe de locul de muncă, aşa că vin şi mă duc pe jos de la serviciu. Salariul s-a majorat câţiva ani în urmă, dar am lucrat cu 4000 de lei pe lună. Este absolut insuficient ca să-ţi cumperi casă şi masă. Nici 20.000 de mii lunar nu ajung. Aşi lua o locuinţă în ipotecă, dar trebuie să am nişte economii ca să pot aplica. Am crescut doar cu mamă, a făcut totul pentru mine, m-a ajutat în perioada studiilor. Dar nu are cum să mă ajute şi cu locuinţa”, ne-a explicat Mariana Cherpec.

     

    Acuzatoarea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 424.114 lei. Pe parcursusl anilor a contractat credite mici de la bănci comerciale şi organizaţii de creditare nebancară. În 2019, a raportat o donaţie de 1000 de euro.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Битва за Высший совет прокуроров. Кто претендует на место в совете, и почему это важно

    В Молдове изберут новый состав Высшего совета прокуроров. По замыслу властей — это первый шаг к очистке системы и проведению аттестации судей и прокуроров. На пять мест в Совете претендуют 18 прокуроров. NM рассказывает, почему эти выборы важны, и что известно о каждом  кандидате.

    Высший совет прокуроров

    Высший совет прокуроров — это орган самоуправления, в полномочия которого входит назначение и увольнение прокуроров, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета прокурорской системы. Совет также выбирает и назначает генерального прокурора и может его уволить по предложению спецкомиссии, уполномоченной оценивать работу генпрокурора. Совет, кроме того, рассматривает жалобы на генпрокурора и может разрешить начать против него уголовный процесс. Также Совет выбирает руководителей Антикоррупционной прокуратуры и Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Но окончательное решение при назначении глав этих прокуратур и генпрокурора принимает президент.

    В Молдове изберут новый состав Высшего совета прокуроров. По замыслу властей — это первый шаг к очистке системы и проведению аттестации судей и прокуроров. На пять мест в Совете претендуют 18 прокуроров. NM рассказывает, почему эти выборы важны, и что известно о каждом  кандидате.

    Высший совет прокуроров

    Высший совет прокуроров — это орган самоуправления, в полномочия которого входит назначение и увольнение прокуроров, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета прокурорской системы. Совет также выбирает и назначает генерального прокурора и может его уволить по предложению спецкомиссии, уполномоченной оценивать работу генпрокурора. Совет, кроме того, рассматривает жалобы на генпрокурора и может разрешить начать против него уголовный процесс. Также Совет выбирает руководителей Антикоррупционной прокуратуры и Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Но окончательное решение при назначении глав этих прокуратур и генпрокурора принимает президент.

    В Совет входят 12 человек, девять из которых выборные: пять прокуроров и четыре представителя гражданского общества. Еще трое входят в совет по праву должности: министр юстиции, глава Высшего совета магистратуры и Народный адвокат. Представителей гражданского общества выбирает президент, парламент, правительство и Академия наук. Прокуроров выбирают на общем собрании прокуроров. И тех, и других выбирают на четыре года.

    Нынешний состав Совета избрали в 2017 году, то есть во времена правления Демпартии и Владимира Плахотнюка. После смены власти предложений о переизбрании членов совета не было. Мандаты нынешнего состава совета истекли в 2021 году, но по предложению минюста их продлили. За это время в Молдове приняли новый закон, согласно которому, перед тем как допустить кандидатов к участию в выборах, их должны проверить на неподкупность. Проверку будет проводить спецкомиссия, в которую войдут молдавские и международные эксперты.

    По словам министра юстиции Сергея Литвиненко, проверка кандидатов в ВСП — первый шаг к очистке системы и проведению внешней аттестации судей и прокуроров. Именно Высший совет прокуроров будет утверждать заключения комиссии, которой предстоит аттестовать прокуроров.

    Кто претендует на место в Совете от Генпрокуратуры

    Георгий Борш

    Георгий Борш работает в прокуратуре с 1998 года, когда его назначили в районную прокуратуру Хынчешт. В 2017 году его перевели на работу в Генпрокуратуру в отдел реформ и менеджмента проектов. Георгий Борш был одним из соавторов программы «Стратегическое развитие прокуратуры 2021-2025».

    Юрий Лялин

    Юрий Лялин стал прокурором в 2012 году. Четыре года проработал в прокуратуре столичного сектора Чеканы, затем его перевели в Генпрокуратуру. Лялин работает в отделе имплементации Европейской конвенции по правам человека Генпрокуратуры, а также представляет в судах позицию Высшего совета прокуроров и Генпрокуратуры. C 2017 года он преподает в Нацинституте юстиции.

    Осенью 2019 года Лялин основал ассоциацию прокуроров «За порядок и справедливость». По его словам, ассоциация нужна, чтобы защитить прокуроров от влияния и давления, в том числе со стороны самой системы. Ассоциация выступает с предложениями о том  как измененить работу прокуратуры и публикует свои заключения на законопроекты, которые касаются юстиции.

    Лялин представляет позицию Генпрокуратуры в уголовном деле против отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло. Речь идет о деле, по которому Стояногло обвиняют в незаконной выплате компенсации экс-главе Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Обвинение по этому делу, отметим, представляет прокурор Антикоррупционной прокуратуры Виктор Фуртунэ.

    Дмитрий Обадэ

    Дмитрий Обадэ начал работать прокурором в Антикоррупционной прокуратуре в 2011 году. В 2013 году стал работать в Генеральной прокуратуре. В том же году возглавил один из отделов Генпрокуратуры, а в 2016 году его перевели в Антикоррупционную прокуратуру. В феврале 2020 года Обадэ назначили главой отдела криминологического анализа, согласования и законодательных предложений Управления политики, реформ и защиты общества Генпрокуратуры.

    Обадэ также — один из сооснователей ассоциации «За порядок и справедливость». Кроме того, с 2016 года он преподает в Национальном институте юстиции. С 2018 по 2020 год был советником директора Нацинститута юстиции. Также он преподает уголовно-процессуальное право в Госуниверситете.

    Кто претендует на место в Совете от других прокуратур

    Кристина Гладкова

    Кристина Гладкова начала работать прокурором в 2011 году. Тогда ее назначили в прокуратуру Чимишлии. В 2016 году перевели в прокуратуру Кишинева, а в 2017 — в Антикоррупционную прокуратуру.

    Кристина Гладкова, отметим, ведет дело о незаконном отчуждении территории, принадлежащей мэрии Дурлешт. Обвиняемыми по делу проходят лидер партии «Демократия дома» Василий Костюк, экс-депутат от Демпартии Вячеслав Неделя и дочь бывшего мэра Дурлешт Диана Круду. По данным следствия, в 2005-2007 годах сотрудники мэрии Дурлешт и местного совета помогли передать в частное владение 25 земельных участков, принадлежавших мэрии Дурлешт. И этим нанесли ущерб на 7,8 млн леев.

    Георгий Граур

    Георгий Граур начал работать в прокуратуре Бельц в 2018 году. До этого он год был помощником прокурора в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. В сентябре 2019 года его делегировали в Прокуратуру по борьбе с оргпреступностью, а в июне 2020 он вернулся в прокуратуру Бельц. В декабре 2020 года Высший совет прокуроров окончательно утвердил его перевод в Кишинев.

    Ремус Мороз

    Ремус Мороз начал работать помощником прокурора в 1998 году, а в 2004 году стал прокурором в прокуратуре Кантемира. С 2011 года работал в прокуратуре Хынчешт и в 2016 году возглавил ее. С 2013 по 2017 год Ремус Мороз входил в Высший совет прокуроров. С 2021 года он исполняет обязанности заместителя главного прокурора Страшен.

    В 2022 году Нацорган неподкупности (ANI) начал проверку Мороза. Поводом стало обращении Службы информации и безопасности (СИБ). По данным СИБ, Мороз и его бывшая жена пользуются автомобилем Mercedes GLC 250 Coupe, который зарегистрирован на ее родственников. Стоимость автомобиля, по информации СИБ, 800 тыс. леев. С 2018 по 2020 год автомобиль 200 раз выезжал за пределы Молдовы, в том числе в Турцию и Великобританию. При этом, по данным Пограничной полиции, в автомобиле находились только супруги Мороз.

    Сам прокурор рассказал журналистам, что автомобиль принадлежит родственникам жены. Мороз утверждает, что выезжал на нем за рубеж только один раз. Он также подчеркнул, что никогда не был в Великобритании и находится в разводе с женой.

    Елена Рошиор

    Елена Рошиор в 1999 году начала работать помощником прокурора в прокуратуре Новых Анен. В 2003 году стала прокурором в той же прокуратуре и работает там до сих пор.

    Василий Стойнов

    Василий Стойнов работает прокурором с 1993 года. Был помощником главных прокуроров Яловен, Кантемира, Комрата и Тараклии. С 2013 по 2017 год был членом Высшего совета прокуроров. В 2016 году его назначили замглавы Южного отделения Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью, в 2018 году — и.о. прокурора Гагаузии. В августе 2019 года Башкан Гагаузии Ирина Влах предложила тогдашнему и.о. генпрокурора Думитру Робу уволить Стойнова с должности. Ее просьба осталась без ответа.

    В июне 2020 года эту должность по указу Александра Стояногло занял Виктор Кыльчик, а Стойнов вернулся к работе в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. В ноябре 2021 года Робу, вновь назначенный и.о. генпрокурора, предложил Высшему совету прокуроров назначить Стойнова на должность и.о. прокурора Гагаузии. Высший совет прокуроров не утвердил это предложение, хотя Робу уже подписал указ о назначении.

    Олеся Вырлан

    Олеся Вырлан в 2005 году начала работать в прокуратуре Резины. В 2019 году ее перевели работать в прокуратуру Яловен.

    Алена Нестерова

    Алена Нестерова в 2011 году начала работать в прокуратуре Чекан. В 2019 году ее перевели в Антикоррупционную прокуратуру.

    Виталий Кодряну

    Виталий Кодряну в 2003 году начал работать в прокуратуре Рышкановки. В 2011 году стал работать в Генеральной прокуратуре. С 2016 года Кодряну работает в Антикоррупционной прокуратуре.

    В 2018 году журналисты ZdG выяснили, что прокурор отсудил у государства квартиру площадью 49 кв.м. Кодряну также судился с семьей, которая жила в этой квартире с 1999 года. Законный владелец этой квартиры умер, и прокурор добивался, чтобы ее признали «свободной». В 2016 году Кодряну выиграл несколько судов. Через два года эта история получила огласку, и против Кодряну начали дисциплинарную проверку на основании жалобы родственников владельца квартиры. Через некоторое время проверку закрыли.

    Кристина Робу

    Кристина Робу в 2014 году стала работать прокурором в прокуратуре Чадыр-Лунги. В ноябре 2021 года ее назначили замглавы Антикоррупционной прокуратуры. Ее кандидатуру предложил член Высшего совета прокуроров Константин Шушу. Выступая с этим предложением, Шушу подчеркнул, что она не состоит в родстве с и.о. генпрокурора Думитру Робу.

    Анатолий Гырбу

    Анатолий Гырбу с 2005 года работает в прокуратуре Унген. В 2021 году он претендовал на пост прокурора Страшен. Комиссия по оценке деятельности прокуроров дала положительное заключение. Сейчас Гырбу занимает должность исполняющего обязанности замглавы прокуратуры Калараша.

    Ион Лозован

    Ион Лозован в 2009 году начал работать в прокуратуре Телешент. В 2016 году стал прокурором в Северном отделении Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью и особым делам. В марте 2021 года по указу генпрокурора Александра Стояногло его назначили и.о. главы прокуратуры Бричан, а в мае 2021 Высший совет прокуроров утвердил его в должности.

    Аурелиан Буздуган

    Аурелиан Буздуган с 2011 года работал заместителем прокурора Страшен. 27 апреля 2021 года по указу генпрокурора Александра Стояногло его назначили исполняющим обязанности прокурора Новых Анен.

    Эдуард Паня

    Эдуард Паня в 2007 году начал работать в прокуратуре Кантемира. В 2013 году стал заместителем главного прокурора Кантемира. В 2016 году его перевели в Антикоррупционную прокуратуру. Летом 2016 года на Паню поступило несколько жалоб в инспекцию прокуроров. Жалобы были от и.о. главы управления уголовного преследования и криминалистики Адриана Миркоса, главы отдела унификации практики Владимира Лупу и и.о. главы управления борьбы с торговлей людьми Эдуарда Булата (это — отделы Генпрокуратуры). Жалобы объединили в одну.

    Рассмотрев их, инспекция пришла к выводу, что Эдуард Паня и его начальник Адриан Прокоавэ затянули расследования пяти уголовных дел. Одно из них касалось наркоторговли. Дисциплинарная коллегия объявила Пане выговор. Высший совет прокуроров, рассмотрев жалобу прокурора на решение коллегии, решил смягчить наказание и ограничиться предупреждением.

    29 апреля 2021 года Эдурада Паню назначили главой прокуратуры Леова.

    Василий Плеван

    Василий Плеван в 2014 году начал работать в прокуратуре Страшен, в 2015 его перевели в прокуратуру Яловен. С октября 2019 года работает в Антикоррупционной прокуратуре.

    Плеван получил известность осенью 2021 года. Тогда Высший совет прокуроров поручил ему расследовать жалобу экс-главы Антикоррупционной прокуратуры Виорела Мораря на отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло. Морарь пожаловался на то, что Стояногло на пресс-конференции 4 октября 2021 года обнародовал информацию из мобильного телефона Мораря, полученную в ходе расследования открытого против него уголовного дела. В переписке Морарь обсуждал с представителями НПО и дипмиссий способы дискредитации Стояногло. В декабре прокурор Плеван на основании жалобы Мораря завел дело по двум статьям: «нарушение неприкосновенности личной жизни» и «разглашение данных уголовного преследования». Обвинения Стояногло предъявили в 2022 году.

    Тогда же, осенью 2021 года, Плевану поручили проверить жалобу адвоката Игоря Хлопецкого на и.о. генпрокурора Думитру Робу. Жалоба касается нарушений закона, которые Робу якобы допустил в уголовном деле, начатом против отстраненного от должности заместителя генпрокурора Руслана Попова. Других деталей жалобы не разглашают, чтобы «не навредить расследованию». Плеван попытался взять самоотвод. Пока неизвестно, приняли ли этот самоотвод.

    В начале 2022 года Плевану поступило на рассмотрение еще одно дело против Стояногло. Его открыли на основании жалобы экс-депутата от партии «Действие и солидарность» Инги Григориу. Дело связано с нарушениями, которые Стояногло якобы допустил в деле о высылке турецких учителей. Сам Стояногло утверждает, что не имел никакого отношения к этому делу. Сначала жалобу Григориу рассматривал прокурор Андрей Балан. Он посчитал, что нет поводов открывать уголовное дело. Григориу обратилась с повторной жалобой к и.о. главы Антикоррупционной прокуратуры Елене Казаковой. Та распорядилась открыть уголовное дело и поручила его вести Плевану. При этом Плеван попытался взять самоотвод, объяснив это тем, что его жена работает помощником судьи Апелляционной палаты (АП) Кишинева, которая рассматривает дело о незаконной высылке турецких учителей. Высший совет прокуроров передал заявление Плевана руководству Антикоррупционной прокуратуры. Решения по нему пока нет.

    Марьяна Керпек

    Марьяна Керпек в 2010 году начала работать прокурором в прокуратуре Ботаники.

    Осенью 2021 года Керпек назначили ответственной за связь Генпрокуратуры с прессой. В 2022 году член Высшего совета прокуроров предложил назначить Керпек членом специальной дисциплинарной коллегии, чтобы проверить, совершил ли Стояногло дисциплинарное нарушение, опубликовав пост в Facebook. Ее кандидатуру, однако, не поддержали другие члены Совета.

LASĂ UN COMENTARIU