- Ro
- Ru
Date biografice
Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1693-p din 28 decembrie 2016, numită în funcția de procuroră în Procuratura municipiului Chișinău.
Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1180-p din 03 decembrie 2010, numită în funcția de procuroră în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău.
Prin Hotărârea nr. 2-3d-449/10 din 30 noiembrie 2010, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Național al Justiției, Mariana Cherpec pentru a fi numită în funcția de procuroră în procuratura sect.Centru mun.Chișinău, cu conferirea gradului de clasificare-jurist de rangul al IIIlea.
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 61 574,82 lei
Datorii
1. Datorie în sumă de 7 500 lei, contractată în anul 2012 cu rata dobînzii de 17%, scadentă în anul 2013
2. Datorie în sumă de 22 100 lei, contractată în anul 2012 cu rata dobînzii de 17,5%
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 76 984,02 lei
Active financiare
Cont de card salarial deshis în anul 2012
Datorii
1. Datorie în sumă de 30 000 lei, contractată în anul 2011, scadentă în anul 2016
2. Datorie în sumă de 7 500 lei, contractată în anul 2013, scadentă în anul 2014
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 66 388 lei
Active financiare
Cont de card salarial deshis în anul 2015
Datorii
1. Datorie în sumă de 30 000 lei, contractată în anul 2012, scadentă în anul 2016
2. Datorie în sumă de 21 000 lei, contractată în anul 2014, scadentă în anul 2017
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 96 471 Lei
Venit obținut din activitatea didactica, INJ 1 844 Lei
Active financiare
Cont curent
Datorii
1. Datorie în sumă de 30 000 lei, contractată în anul 2011, scadentă în anul 2017
2. Datorie în sumă de 21 000 lei, contractată în anul 2014, scadentă în anul 2019
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 190 286 Lei
Venit obținut din activitatea didactică, INJ 4 000 Lei
Datorii
Datorie în sumă de 20 000 lei, contractată în anul 2015 cu rata dobînzii 12%, scadentă în anul 2018
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 263 827 Lei
NouVenitul obținut din donații și moșteniri 1 000 Euro
Venitul obținut din alte surse legale 500 Lei
Potrivit Actului de constatare nr.139/09 din 24 martie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a constatat lipsa încălcării regimului juridic al declarării averii și a intereselor personale de către dna Mariana Cherpec, procuroră în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău.
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 341 512 Lei
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 424 114 Lei
Venitul obținut din alte surse 10 961 Lei
NouDatorii
Datorie în sumă de 37 000 Lei, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 14,4%, scadentă în anul 2022
Datorie în sumă de 20 000 Lei, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 16%, scadentă în anul 2022
Datorie în sumă de 500 Euro, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 0%, scadentă în anul 2021
Datorie în sumă de 1 000 Euro, contractată în anul 2021 cu rata dobânzii 0%, scadentă în anul 2022
Venituri
Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura 381 983 Lei
Venitul obținut din activitatea didactică, științifică și de creație 8 430 Lei
Datorii
1. Datorie în sumă de 60 000 Lei, contractată în anul 2022 cu rata dobânzii 11.6%, scadentă în anul 2024
2. Datorie în sumă de 4 600 Euro, contractată în anul 2023 cu rata dobânzii 16.9%, scadentă în anul 2026
3. Datorie în sumă de 35 000 Lei, contractată în anul 2023 cu rata dobânzii 15.47%, scadentă în anul 2025
Activități profesionale retribuite
Procuratura Centru, procuror
Activități profesionale retribuite
Procuratura Centru, procuror
Activități profesionale retribuite
Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău, procuror
Activități profesionale retribuite
Procuratura municipiului Chișinău, procuror
Activități profesionale retribuite
Procuratura municipiului Chișinău, procuror
Activități profesionale retribuite
Procuratura municipiului Chișinău, procuror
Activități profesionale retribuite
Procuratura municipiului Chișinău, procuroră
Activități profesionale retribuite
Procuratura municipiului Chișinău, procuroră
Calitatea de asociat, de acționar sau de membru al unui agent economic, de membru al organelor de conducere, de administrare, de revizie sau de control în cadrul unor organizaţii necomerciale sau societăți comerciale ori de membru în cadrul unor organizații necomerciale sau internaționale
Asociația Obștească Asociația Femeilor din Procuratură, președintă
Prin Hotărârea nr. 2-131/2022 din 22 decembrie 2022, Colegiul pentru selecția și cariera procurori a aprobat punctajul final de 153,97 puncte al evaluării procurorului Mariana CHERPEC, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Centru.
Conform Hotărârii nr. 2-123/2022 din 15 decembrie 2022, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 152,27 puncte al evaluării procurorului Mariana CHERPEC, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Rîșcani.
Prin Hotărârea nr. 2-123/2022 din 15 decembrie 2022, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 152,27 puncte al evaluării procurorului Mariana CHERPEC, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Rîșcani.
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-254/2022 din 17.11.2022, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, au fost transmise materialele în privința procurorului Mariana Cherpec, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Rîșcani
Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-254/2022 din 17 noiembrie 2022, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, au fost transmise materialele în privința procurorului Mariana Cherpec, candidată la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău șef al Oficiului Rîșcani.
Potrivit Hotărârii nr.1-4/2022 din 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, pentru următorii procurori:
-Iurie Lealin, procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale;
-Mariana Cherpec, procuror-delegat în Secția politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
-Aliona Nesterov, procuror în Procuratura Anticorupție;
-Roman Porubin, procuror în Procuratura raionului Strășeni.
Prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare în privința procurorei Cherpac Mariana prin ofereriea unui cadou simbolic.
Conform Hotărârii nr. 321 din 07 decembrie 2012, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în Procuratura sectorului Centru, mun.Chişinău, Cherpec Mariana, calificativul ATESTAT și a recomandat Procurorului General acordarea gradului ordinar de clasificare – jurist de rangul II. Prin Hotărârea nr. 12-8/13 din 17 ianuarie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 321 din 07 decembrie 2012.
Hotărârea nr. 2-131/2022 din 22 decembrie 2022
Hotărârea nr. 2-123/2022 din 15 decembrie 2022
Hotărârea nr. 2-123/2022 din 15 decembrie 2022
Hotărârea nr.1-4/2022 din 26 ianuarie 2022
Hotărârea nr. 12-8/13 din 17 ianuarie 2013
Potrivit Hotărîrea Colegiului disciplinar din 10.06.2016, procurorului în Procuratura sect.Centru, mun.Chişinău, Mariana Cherpec, i s-a aplicat sancţiunea disciplinară - mustrare. Prin Hotărârea nr. 12-223/16 din 1 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a luat act de necontestarea Hotărârii Colegiului disciplinar nr. 13-18/16 din 10.06.2016 în privinţa procurorului Mariana Cherpec și consideră că Hotărârea produce efecte juridice începînd cu data de 29 iulie 2016.
Prin Hotărârea Consiliului nr.12-179/14 din 09.10.2014 a fost validată hotărîrea Colegiului disciplinar nr.13-24/14 din 29.08.2014, adoptată în privinţa procurorului în procuratura sect.Centru, mun. Chişinău Mariana Cherpec, prin care procurorul menţionat a fost sancţionat disciplinar conform art.62 lit.b) din Legea cu privire la Procuratură, fiindu-i aplicată sancţiunea disciplinară - mustrare. În temeiul art.128 alin.(2) din Legea cu privire la Procuratură, procurorul sect.Centru, mun.Chişinău Nicolae Gem a solicitat iniţierea procedurii privind stingerea înainte de termen a sancţiunii disciplinare aplicată procurorului Cherpec, pentru atitudinea exigentă faţă de atribuţiile de serviciu şi comportament ireproşabil. Prin Hotărîrea nr. 13-38/15 din 02.10.2015 Colegiul disciplinar a considerat inoportună stingerea sancţiunii înainte de termen şi a lăsat în vigoare sancţiunea disciplinară aplicată. Conform Hotărârii nr. 12- 265/15 din 26 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului disciplinar nr.13-38/15 din 02.10.2015 în privinţa procuromlui în procuratura sect.Centru, mun,Chişinău Mariana Cherpec.
Prin dispoziţia procurorului, şef al secţiei securitate internă a Procuraturii Generale Victor Ababii din 04.09.2015, a fost intentată procedura disciplinară în privinţa procurorului în procuratura sect.Centru, mun.Chişinău Mariana Cherpec, în temeiul art.118 alin.(l) din Legea cu privire la Procuratură, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu în cadrul instrumentării unei cauze penale. Colegiul disciplinar a conchis că procurorul Mariana Cherpec, a încălcat obligaţiile procurorului stipulate la art.54 lit.a) şi b) din Legea cu privire la Procuratură, prin ce a comis abaterea disciplinară prevăzută la art.61 lit.a) - îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, fiindu-i aplicată pedeapsa disciplinară în temeiul art.62 lit.a) - avertisment. Prin Hotărîrea nr. 12-261/15 din 26 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului disciplinar nr.13-37/15 din 02.10.2015 în privinţa procurorului în procuratura sect.Centru, mun.Chişinău Mariana Cherpec.
Hotărârea nr. 12-265/15 din 26 noiembrie 2015
Lupta pentru un loc în CSP. Mariana Cherpec: cariera şi averea
Mariana Cherpec face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.
În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.
Mariana Cherpec este şefă pe comunicare la Procuratura Generală după plecarea lui Alexandr Stoianoglo.
Absolventă a Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2020 a fost numită în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău.
La 11.10.2021 a fost desemnată responsabilă pentru comunicarea cu reprezentanții mass-media.
La 26.01.2022 CSP a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.
De-a lungul carierei, Mariana Cherpec a avut mai multe sancţiuni disciplinare pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare. În 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment. În 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.
„Făceam parte din categoria procurorilor tineri care nu voiau să muşamalizeze dosare. Totul s-a întâmplat când lucram în Procuratura sectorului Centru, în perioada când şef era Nicolae Geru. Nu am vrut să-i îndeplinesc ordinele ilegale şi m-am ales cu sancţiuni”, ne-a explicat procurora.
Deşi are un salariu de peste 20.000 de lei pe lună şi lucrează de mai bine de 10 ani în Procuratură, Mariana Cherpec nu are o casă a sa, cu atât mai mult, un mijloc de transport, spre deosebire de colegii săi din sistem.
„Locuiesc cu chirie, nu departe de locul de muncă, aşa că vin şi mă duc pe jos de la serviciu. Salariul s-a majorat câţiva ani în urmă, dar am lucrat cu 4000 de lei pe lună. Este absolut insuficient ca să-ţi cumperi casă şi masă. Nici 20.000 de mii lunar nu ajung. Aşi lua o locuinţă în ipotecă, dar trebuie să am nişte economii ca să pot aplica. Am crescut doar cu mamă, a făcut totul pentru mine, m-a ajutat în perioada studiilor. Dar nu are cum să mă ajute şi cu locuinţa”, ne-a explicat Mariana Cherpec.
Acuzatoarea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 424.114 lei. Pe parcursusl anilor a contractat credite mici de la bănci comerciale şi organizaţii de creditare nebancară. În 2019, a raportat o donaţie de 1000 de euro.
Sursa: anticoruptie.md
Lupta pentru un loc în CSP. Mariana Cherpec: cariera şi averea
Mariana Cherpec face parte din lista celor 17 procurori care s-au înscris în cursa pentru cele 5 locuri din Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.
În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar procurorul Eduard Bulat și-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.
Mariana Cherpec este şefă pe comunicare la Procuratura Generală după plecarea lui Alexandr Stoianoglo.
Absolventă a Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2020 a fost numită în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău.
La 11.10.2021 a fost desemnată responsabilă pentru comunicarea cu reprezentanții mass-media.
La 26.01.2022 CSP a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.
De-a lungul carierei, Mariana Cherpec a avut mai multe sancţiuni disciplinare pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare. În 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment. În 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.
„Făceam parte din categoria procurorilor tineri care nu voiau să muşamalizeze dosare. Totul s-a întâmplat când lucram în Procuratura sectorului Centru, în perioada când şef era Nicolae Geru. Nu am vrut să-i îndeplinesc ordinele ilegale şi m-am ales cu sancţiuni”, ne-a explicat procurora.
Deşi are un salariu de peste 20.000 de lei pe lună şi lucrează de mai bine de 10 ani în Procuratură, Mariana Cherpec nu are o casă a sa, cu atât mai mult, un mijloc de transport, spre deosebire de colegii săi din sistem.
„Locuiesc cu chirie, nu departe de locul de muncă, aşa că vin şi mă duc pe jos de la serviciu. Salariul s-a majorat câţiva ani în urmă, dar am lucrat cu 4000 de lei pe lună. Este absolut insuficient ca să-ţi cumperi casă şi masă. Nici 20.000 de mii lunar nu ajung. Aşi lua o locuinţă în ipotecă, dar trebuie să am nişte economii ca să pot aplica. Am crescut doar cu mamă, a făcut totul pentru mine, m-a ajutat în perioada studiilor. Dar nu are cum să mă ajute şi cu locuinţa”, ne-a explicat Mariana Cherpec.
Acuzatoarea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 424.114 lei. Pe parcursusl anilor a contractat credite mici de la bănci comerciale şi organizaţii de creditare nebancară. În 2019, a raportat o donaţie de 1000 de euro.
Sursa: anticoruptie.md
Битва за Высший совет прокуроров. Кто претендует на место в совете, и почему это важно
В Молдове изберут новый состав Высшего совета прокуроров. По замыслу властей — это первый шаг к очистке системы и проведению аттестации судей и прокуроров. На пять мест в Совете претендуют 18 прокуроров. NM рассказывает, почему эти выборы важны, и что известно о каждом кандидате.
Высший совет прокуроров — это орган самоуправления, в полномочия которого входит назначение и увольнение прокуроров, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета прокурорской системы. Совет также выбирает и назначает генерального прокурора и может его уволить по предложению спецкомиссии, уполномоченной оценивать работу генпрокурора. Совет, кроме того, рассматривает жалобы на генпрокурора и может разрешить начать против него уголовный процесс. Также Совет выбирает руководителей Антикоррупционной прокуратуры и Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Но окончательное решение при назначении глав этих прокуратур и генпрокурора принимает президент.
В Совет входят 12 человек, девять из которых выборные: пять прокуроров и четыре представителя гражданского общества. Еще трое входят в совет по праву должности: министр юстиции, глава Высшего совета магистратуры и Народный адвокат. Представителей гражданского общества выбирает президент, парламент, правительство и Академия наук. Прокуроров выбирают на общем собрании прокуроров. И тех, и других выбирают на четыре года.
Нынешний состав Совета избрали в 2017 году, то есть во времена правления Демпартии и Владимира Плахотнюка. После смены власти предложений о переизбрании членов совета не было. Мандаты нынешнего состава совета истекли в 2021 году, но по предложению минюста их продлили. За это время в Молдове приняли новый закон, согласно которому, перед тем как допустить кандидатов к участию в выборах, их должны проверить на неподкупность. Проверку будет проводить спецкомиссия, в которую войдут молдавские и международные эксперты.
По словам министра юстиции Сергея Литвиненко, проверка кандидатов в ВСП — первый шаг к очистке системы и проведению внешней аттестации судей и прокуроров. Именно Высший совет прокуроров будет утверждать заключения комиссии, которой предстоит аттестовать прокуроров.
Георгий Борш работает в прокуратуре с 1998 года, когда его назначили в районную прокуратуру Хынчешт. В 2017 году его перевели на работу в Генпрокуратуру в отдел реформ и менеджмента проектов. Георгий Борш был одним из соавторов программы «Стратегическое развитие прокуратуры 2021-2025».
Юрий Лялин стал прокурором в 2012 году. Четыре года проработал в прокуратуре столичного сектора Чеканы, затем его перевели в Генпрокуратуру. Лялин работает в отделе имплементации Европейской конвенции по правам человека Генпрокуратуры, а также представляет в судах позицию Высшего совета прокуроров и Генпрокуратуры. C 2017 года он преподает в Нацинституте юстиции.
Осенью 2019 года Лялин основал ассоциацию прокуроров «За порядок и справедливость». По его словам, ассоциация нужна, чтобы защитить прокуроров от влияния и давления, в том числе со стороны самой системы. Ассоциация выступает с предложениями о том как измененить работу прокуратуры и публикует свои заключения на законопроекты, которые касаются юстиции.
Лялин представляет позицию Генпрокуратуры в уголовном деле против отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло. Речь идет о деле, по которому Стояногло обвиняют в незаконной выплате компенсации экс-главе Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Обвинение по этому делу, отметим, представляет прокурор Антикоррупционной прокуратуры Виктор Фуртунэ.
Дмитрий Обадэ начал работать прокурором в Антикоррупционной прокуратуре в 2011 году. В 2013 году стал работать в Генеральной прокуратуре. В том же году возглавил один из отделов Генпрокуратуры, а в 2016 году его перевели в Антикоррупционную прокуратуру. В феврале 2020 года Обадэ назначили главой отдела криминологического анализа, согласования и законодательных предложений Управления политики, реформ и защиты общества Генпрокуратуры.
Обадэ также — один из сооснователей ассоциации «За порядок и справедливость». Кроме того, с 2016 года он преподает в Национальном институте юстиции. С 2018 по 2020 год был советником директора Нацинститута юстиции. Также он преподает уголовно-процессуальное право в Госуниверситете.
Кристина Гладкова начала работать прокурором в 2011 году. Тогда ее назначили в прокуратуру Чимишлии. В 2016 году перевели в прокуратуру Кишинева, а в 2017 — в Антикоррупционную прокуратуру.
Кристина Гладкова, отметим, ведет дело о незаконном отчуждении территории, принадлежащей мэрии Дурлешт. Обвиняемыми по делу проходят лидер партии «Демократия дома» Василий Костюк, экс-депутат от Демпартии Вячеслав Неделя и дочь бывшего мэра Дурлешт Диана Круду. По данным следствия, в 2005-2007 годах сотрудники мэрии Дурлешт и местного совета помогли передать в частное владение 25 земельных участков, принадлежавших мэрии Дурлешт. И этим нанесли ущерб на 7,8 млн леев.
Георгий Граур начал работать в прокуратуре Бельц в 2018 году. До этого он год был помощником прокурора в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. В сентябре 2019 года его делегировали в Прокуратуру по борьбе с оргпреступностью, а в июне 2020 он вернулся в прокуратуру Бельц. В декабре 2020 года Высший совет прокуроров окончательно утвердил его перевод в Кишинев.
Ремус Мороз начал работать помощником прокурора в 1998 году, а в 2004 году стал прокурором в прокуратуре Кантемира. С 2011 года работал в прокуратуре Хынчешт и в 2016 году возглавил ее. С 2013 по 2017 год Ремус Мороз входил в Высший совет прокуроров. С 2021 года он исполняет обязанности заместителя главного прокурора Страшен.
В 2022 году Нацорган неподкупности (ANI) начал проверку Мороза. Поводом стало обращении Службы информации и безопасности (СИБ). По данным СИБ, Мороз и его бывшая жена пользуются автомобилем Mercedes GLC 250 Coupe, который зарегистрирован на ее родственников. Стоимость автомобиля, по информации СИБ, 800 тыс. леев. С 2018 по 2020 год автомобиль 200 раз выезжал за пределы Молдовы, в том числе в Турцию и Великобританию. При этом, по данным Пограничной полиции, в автомобиле находились только супруги Мороз.
Сам прокурор рассказал журналистам, что автомобиль принадлежит родственникам жены. Мороз утверждает, что выезжал на нем за рубеж только один раз. Он также подчеркнул, что никогда не был в Великобритании и находится в разводе с женой.
Елена Рошиор в 1999 году начала работать помощником прокурора в прокуратуре Новых Анен. В 2003 году стала прокурором в той же прокуратуре и работает там до сих пор.
Василий Стойнов работает прокурором с 1993 года. Был помощником главных прокуроров Яловен, Кантемира, Комрата и Тараклии. С 2013 по 2017 год был членом Высшего совета прокуроров. В 2016 году его назначили замглавы Южного отделения Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью, в 2018 году — и.о. прокурора Гагаузии. В августе 2019 года Башкан Гагаузии Ирина Влах предложила тогдашнему и.о. генпрокурора Думитру Робу уволить Стойнова с должности. Ее просьба осталась без ответа.
В июне 2020 года эту должность по указу Александра Стояногло занял Виктор Кыльчик, а Стойнов вернулся к работе в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. В ноябре 2021 года Робу, вновь назначенный и.о. генпрокурора, предложил Высшему совету прокуроров назначить Стойнова на должность и.о. прокурора Гагаузии. Высший совет прокуроров не утвердил это предложение, хотя Робу уже подписал указ о назначении.
Олеся Вырлан в 2005 году начала работать в прокуратуре Резины. В 2019 году ее перевели работать в прокуратуру Яловен.
Алена Нестерова в 2011 году начала работать в прокуратуре Чекан. В 2019 году ее перевели в Антикоррупционную прокуратуру.
Виталий Кодряну в 2003 году начал работать в прокуратуре Рышкановки. В 2011 году стал работать в Генеральной прокуратуре. С 2016 года Кодряну работает в Антикоррупционной прокуратуре.
В 2018 году журналисты ZdG выяснили, что прокурор отсудил у государства квартиру площадью 49 кв.м. Кодряну также судился с семьей, которая жила в этой квартире с 1999 года. Законный владелец этой квартиры умер, и прокурор добивался, чтобы ее признали «свободной». В 2016 году Кодряну выиграл несколько судов. Через два года эта история получила огласку, и против Кодряну начали дисциплинарную проверку на основании жалобы родственников владельца квартиры. Через некоторое время проверку закрыли.
Кристина Робу в 2014 году стала работать прокурором в прокуратуре Чадыр-Лунги. В ноябре 2021 года ее назначили замглавы Антикоррупционной прокуратуры. Ее кандидатуру предложил член Высшего совета прокуроров Константин Шушу. Выступая с этим предложением, Шушу подчеркнул, что она не состоит в родстве с и.о. генпрокурора Думитру Робу.
Анатолий Гырбу с 2005 года работает в прокуратуре Унген. В 2021 году он претендовал на пост прокурора Страшен. Комиссия по оценке деятельности прокуроров дала положительное заключение. Сейчас Гырбу занимает должность исполняющего обязанности замглавы прокуратуры Калараша.
Ион Лозован в 2009 году начал работать в прокуратуре Телешент. В 2016 году стал прокурором в Северном отделении Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью и особым делам. В марте 2021 года по указу генпрокурора Александра Стояногло его назначили и.о. главы прокуратуры Бричан, а в мае 2021 Высший совет прокуроров утвердил его в должности.
Аурелиан Буздуган с 2011 года работал заместителем прокурора Страшен. 27 апреля 2021 года по указу генпрокурора Александра Стояногло его назначили исполняющим обязанности прокурора Новых Анен.
Эдуард Паня в 2007 году начал работать в прокуратуре Кантемира. В 2013 году стал заместителем главного прокурора Кантемира. В 2016 году его перевели в Антикоррупционную прокуратуру. Летом 2016 года на Паню поступило несколько жалоб в инспекцию прокуроров. Жалобы были от и.о. главы управления уголовного преследования и криминалистики Адриана Миркоса, главы отдела унификации практики Владимира Лупу и и.о. главы управления борьбы с торговлей людьми Эдуарда Булата (это — отделы Генпрокуратуры). Жалобы объединили в одну.
Рассмотрев их, инспекция пришла к выводу, что Эдуард Паня и его начальник Адриан Прокоавэ затянули расследования пяти уголовных дел. Одно из них касалось наркоторговли. Дисциплинарная коллегия объявила Пане выговор. Высший совет прокуроров, рассмотрев жалобу прокурора на решение коллегии, решил смягчить наказание и ограничиться предупреждением.
29 апреля 2021 года Эдурада Паню назначили главой прокуратуры Леова.
Василий Плеван в 2014 году начал работать в прокуратуре Страшен, в 2015 его перевели в прокуратуру Яловен. С октября 2019 года работает в Антикоррупционной прокуратуре.
Плеван получил известность осенью 2021 года. Тогда Высший совет прокуроров поручил ему расследовать жалобу экс-главы Антикоррупционной прокуратуры Виорела Мораря на отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло. Морарь пожаловался на то, что Стояногло на пресс-конференции 4 октября 2021 года обнародовал информацию из мобильного телефона Мораря, полученную в ходе расследования открытого против него уголовного дела. В переписке Морарь обсуждал с представителями НПО и дипмиссий способы дискредитации Стояногло. В декабре прокурор Плеван на основании жалобы Мораря завел дело по двум статьям: «нарушение неприкосновенности личной жизни» и «разглашение данных уголовного преследования». Обвинения Стояногло предъявили в 2022 году.
Тогда же, осенью 2021 года, Плевану поручили проверить жалобу адвоката Игоря Хлопецкого на и.о. генпрокурора Думитру Робу. Жалоба касается нарушений закона, которые Робу якобы допустил в уголовном деле, начатом против отстраненного от должности заместителя генпрокурора Руслана Попова. Других деталей жалобы не разглашают, чтобы «не навредить расследованию». Плеван попытался взять самоотвод. Пока неизвестно, приняли ли этот самоотвод.
В начале 2022 года Плевану поступило на рассмотрение еще одно дело против Стояногло. Его открыли на основании жалобы экс-депутата от партии «Действие и солидарность» Инги Григориу. Дело связано с нарушениями, которые Стояногло якобы допустил в деле о высылке турецких учителей. Сам Стояногло утверждает, что не имел никакого отношения к этому делу. Сначала жалобу Григориу рассматривал прокурор Андрей Балан. Он посчитал, что нет поводов открывать уголовное дело. Григориу обратилась с повторной жалобой к и.о. главы Антикоррупционной прокуратуры Елене Казаковой. Та распорядилась открыть уголовное дело и поручила его вести Плевану. При этом Плеван попытался взять самоотвод, объяснив это тем, что его жена работает помощником судьи Апелляционной палаты (АП) Кишинева, которая рассматривает дело о незаконной высылке турецких учителей. Высший совет прокуроров передал заявление Плевана руководству Антикоррупционной прокуратуры. Решения по нему пока нет.
Марьяна Керпек в 2010 году начала работать прокурором в прокуратуре Ботаники.
Осенью 2021 года Керпек назначили ответственной за связь Генпрокуратуры с прессой. В 2022 году член Высшего совета прокуроров предложил назначить Керпек членом специальной дисциплинарной коллегии, чтобы проверить, совершил ли Стояногло дисциплинарное нарушение, опубликовав пост в Facebook. Ее кандидатуру, однако, не поддержали другие члены Совета.
Prin abonarea la newsletterul Magistrat.md veti fi permanent informat despre noile modificari pe site
Toate drepturile rezervate
Copyright "Juriştii pentru Drepturile Omului" © 2014