Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Cazacu Ruslan
Căutare avansată
sursa foto: zdg.md

Dadu Mihail

Procuratura Teritorială Floreşti

Date biografice

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 500-p din 28 mai 2008, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Florești.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 500-p din 28 mai 2008, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Florești.

La 17.01.2014 procurorul Procuraturii anticorupţie a informat Consiliul Superior al Procurorilor despre faptul că la 15.01.2014, de către Procurorul General, a fost pornită urmărirea penală conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzută de art.324 alin.(3) lit.a) Cod penal, pe faptul coruperii pasive, exprimate prin pretinderea de către procurorul în procuratura r-lui Floreşti Mihail Dadu a banilor ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini o acţiune în exercitarea funcţiei sale. Prin Hotărârea nr. 12-3/14  din 23 ianuarie 2014Consiliul Superior al Procurorilor a  propus Procurorului General suspendarea din funcţie a procurorului în procuratura raionului Floreşti, Mihail Dadu, începând cu data de 15.01.2014, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza penală respectivă.

Potrivit Hotărârii nr. 284 din 
12 octombrie 2012, Colegiul de calificare a aplicat  în privinţa procurorului în procuratura raionului Floreşti, Dadu Mihail, calificativul Atestat.

La 17.01.2014 procurorul Procuraturii anticorupţie a informat Consiliul Superior al Procurorilor despre faptul că la 15.01.2014, de către Procurorul General, a fost pornită urmărirea penală conform elementelor componenţei de infracţiune prevăzută de art.324 alin.(3) lit.a) Cod penal, pe faptul coruperii pasive, exprimate prin pretinderea de către procurorul în procuratura r-lui Floreşti Mihail Dadu a banilor ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini o acţiune în exercitarea funcţiei sale. Prin Hotărârea nr. 12-3/14  din 23 ianuarie 2014Consiliul Superior al Procurorilor a  propus Procurorului General suspendarea din funcţie a procurorului în procuratura raionului Floreşti, Mihail Dadu, începând cu data de 15.01.2014, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza penală respectivă.

Potrivit Hotărârii nr. 284 din 12 octombrie 2012, Colegiul de calificare a aplicat  în privinţa procurorului în procuratura raionului Floreşti, Dadu Mihail, calificativul Atestat.

 

Hotărârea nr. 12-3/14 din 23 ianuarie 2014

Hotărârea nr. 284 din 12 octombrie 2012

La 04.06.2013 a fost iniţiată procedura disciplinară în privinţa procurorului în procuratura r-lui Floreşti, Mihail Dadu pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la investigarea unei cauze penale.
Conform hotărârii colegiului din 06.09.13 procedura disciplinară în privinţa procurorului Mihail Dadu a fost încheiată în baza art.125 alin.(2) lit.c) din Legea cu privire la Procuratură, în legătură cu inoportunitatea aplicării sancţiunii disciplinare.
La 01.11.13 iniţiatorul procedurii disciplinare a contestat hotărârea vizată, solicitând aplicarea pedepsei disciplinare în privinţa procurorului Mihail Dadu. Prin Hotărârea nr. 12-280/13 din 19 noiembrie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor  admis contestaţia declarată împotriva hotărârii Colegiului disciplinar din 06.09.13 în privinţa procurorului în procuratura r-lui Floreşti Mihail Dadu și a modificat hotărârea Colegiului disciplinar,  prin aplicarea pedepsei disciplinare „mustrarea aspră”.

La 04.06.2013 a fost iniţiată procedura disciplinară în privinţa procurorului în procuratura r-lui Floreşti, Mihail Dadu pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la investigarea unei cauze penale.
Conform hotărârii colegiului din 06.09.13 procedura disciplinară în privinţa procurorului Mihail Dadu a fost încheiată în baza art.125 alin.(2) lit.c) din Legea cu privire la Procuratură, în legătură cu inoportunitatea aplicării sancţiunii disciplinare.
La 01.11.13 iniţiatorul procedurii disciplinare a contestat hotărârea vizată, solicitând aplicarea pedepsei disciplinare în privinţa procurorului Mihail Dadu. Prin Hotărârea nr. 12-280/13 din 19 noiembrie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor  admis contestaţia declarată împotriva hotărârii Colegiului disciplinar din 06.09.13 în privinţa procurorului în procuratura r-lui Floreşti Mihail Dadu și a modificat hotărârea Colegiului disciplinar,  prin aplicarea pedepsei disciplinare „mustrarea aspră”.

 

Hotărârea nr. 12-280/13 din 19 noiembrie 2013

Știri
  • Cum (nu) funcţionează justiţia din R. Moldova: Istoria achitării unui procuror acuzat că a luat mită

    După un şir de procese, care au durat aproape cinci ani, un procuror, învinuit că ar fi estorcat mită în două rânduri, este declarat nevinovat de justiţia din R. Moldova. Pe parcursul examinării dosarului penal, magistraţii au prezentat mai multe versiuni pentru a-l salva de închisoare pe acuzatorul de stat.

    Mihail Dadu, din 2008 procuror în cadrul Procuraturii Floreşti, a fost judecat într-un dosar penal pentru că, repetat, ar fi primit mită. În primul caz, acuzatorul de stat a fost judecat pentru că ar fi cerut 2 mii de lei de la cetăţeanul Ion Musteaţe, învinuit de furt într-un dosar aflat în gestiunea procurorului. În acest caz, în dosar figurau cereri din partea părţii vătămate şi a învinuitului de a înceta urmărirea penală sub pretextul împăcării acestora.

    În consecinţă, la 13 decembrie 2013, procurorul Dadu a încetat urmărirea penală. Dar, pentru a-i da ordonanţa lui Ion Musteaţe, acuzatorul de stat ar fi solicitat de la el 2 mii de lei, oferindu-i termenul de 3 zile pentru transmiterea banilor. Peste o lună, la 13 ianuarie 2014, procurorul i-a eliberat lui Musteaţe o copie a ordonanţei, iar peste două zile, pe 15 ianuarie, i-a oferit acestuia o altă copie, autentificată, a ordonanţei de încetare a urmăririi penale, primind şi suma de 2 mii de lei. Tot atunci, Dadu a fost reţinut în flagrant, iar ulterior, plasat în arest preventiv.

    După un şir de procese, care au durat aproape cinci ani, un procuror, învinuit că ar fi estorcat mită în două rânduri, este declarat nevinovat de justiţia din R. Moldova. Pe parcursul examinării dosarului penal, magistraţii au prezentat mai multe versiuni pentru a-l salva de închisoare pe acuzatorul de stat.

    Mihail Dadu, din 2008 procuror în cadrul Procuraturii Floreşti, a fost judecat într-un dosar penal pentru că, repetat, ar fi primit mită. În primul caz, acuzatorul de stat a fost judecat pentru că ar fi cerut 2 mii de lei de la cetăţeanul Ion Musteaţe, învinuit de furt într-un dosar aflat în gestiunea procurorului. În acest caz, în dosar figurau cereri din partea părţii vătămate şi a învinuitului de a înceta urmărirea penală sub pretextul împăcării acestora.

    În consecinţă, la 13 decembrie 2013, procurorul Dadu a încetat urmărirea penală. Dar, pentru a-i da ordonanţa lui Ion Musteaţe, acuzatorul de stat ar fi solicitat de la el 2 mii de lei, oferindu-i termenul de 3 zile pentru transmiterea banilor. Peste o lună, la 13 ianuarie 2014, procurorul i-a eliberat lui Musteaţe o copie a ordonanţei, iar peste două zile, pe 15 ianuarie, i-a oferit acestuia o altă copie, autentificată, a ordonanţei de încetare a urmăririi penale, primind şi suma de 2 mii de lei. Tot atunci, Dadu a fost reţinut în flagrant, iar ulterior, plasat în arest preventiv.

    Pe un alt episod, procurorul a fost învinuit că, în 2011, ar fi estorcat 3 mii de euro şi ar fi primit suma de 1,5 mii USD de la cetăţeanul Nicolai Morgun, învinuit de violenţă în familie în cadrul unui dosar penal.

     

    Mai exact, Dadu a fost învinuit că ar fi cerut 3 mii de euro de la Morgun pentru a nu înainta în judecată un demers privind aplicarea arestului preventiv în privinţa acestuia, iar ulterior, „în una din zilele 20-30 decembrie 2011, în biroul său de serviciu, a acceptat şi primit o parte din mijloacele băneşti pretinse – 1,5 mii USD”.

    Prima instanţă: Achitat pe un episod, condamnat la amendă în altul

    Dosarul penal pe numele lui Mihail Dadu a fost examinat în instanţele naţionale timp de patru ani şi jumătate, din aprilie 2014 până în octombrie 2018. Totul a început în aprilie 2015, când prin sentinţa Judecătoriei Şoldăneşti, Dadu a fost achitat pentru episodul în care ar fi pretins şi primit 1,5 mii de USD pe motiv că fapta nu întrunea elementele infracţiunii.

    Judecătorul Alexandru Mandraburca a menţionat că nu au existat probe suficiente care ar fi demonstrat vina procurorului, învinuirea fiind bazată doar pe declaraţiile denunţătorului.

     

    „Motivul de estorcare a valutei pretinse nu şi-a găsit confirmare nici la urmărirea penală, nici în şedinţa de judecată prin careva probe veridice, pertinente la caz”, argumenta magistratul, care stabilea că pretinsul act de corupţie cu implicarea procurorului ar fi avut loc la câteva săptămâni după ce pe numele său deja fusese aplicată o măsură preventivă, obligaţia de nepărăsire a localităţii.

    În cel de-al doilea episod, în care a fost prins în flagrant cu suma de 2 mii de lei, procurorul a fost recunoscut vinovat, fiind pedepsit cu o amendă în valoare de 20 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţia de procuror timp de un an. În instanţă, Dadu s-a apărat, susţinând că nu ştia că Musteaţe i-a lăsat într-o carte din birou suma de 2 mii de lei şi că, drept consecinţă a unei discuţii anterioare despre „astm”, credea că acesta i-a lăsat „reţetele medicale împotriva astmului”.

     

    Judecătorul Mandraburca a ajuns însă la concluzia că procurorul se face vinovat de estorcarea şi primirea sumei de 2 mii de lei. Doar că, a recalificat faptele acestuia, încadrându-le într-un alt aliniat al art. 324, Cod Penal (Corupere pasivă), care era în vigoare din februarie 2014 şi care prevedea că, dacă mita nu depăşeşte suma de 100 de unităţi convenţionale (2 mii de lei în acea perioadă), inculpatului i se aplică doar amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice.

     

    Curtea de Apel: din penal în contravenţional

    Sentinţa primei instanţe a fost atacată la Curtea de Apel (CA) Bălţi de ambele părţi. Procurorii cereau pentru Mihail Dadu 8 ani de închisoare cu executare, iar inculpatul cerea să fie achitat şi pe celălalt episod. La 23 decembrie, 2014 CA Bălţi, a respins apelul procurorilor şi a acceptat apelurile depuse de Dadu. În episodul în care era învinuit că ar fi primit 1,5 mii de USD a fost achitat pentru că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii, constatându-se că învinuirea a fost întemeiată doar pe declaraţiile denunţătorului, „alte probe lipsind cu desăvârşire”.

    În episodul ce se referă la flagrantul cu 2 mii de lei, procesul penal a fost încetat pe motiv că „fapta acestuia constituie o contravenţie”, Dadu fiind „pedepsit” contravenţional. Doar că expirarea termenului de prescripţie a făcut ca şi procesul contravenţional să fie încetat. Judecătorii Gheorghe Scutelnic, Ion Talpa şi Oleg Moraru au ajuns la concluzia că prima instanţă a recalificat eronat faptele inculpatului.

     

    Totodată, magistraţii au decis că „la materialele cauzei nu există un ansamblu de probe care să coroboreze şi care să confirme faptul că Dadu Mihail ar fi pretins, acceptat şi primit bani de la Musteaţe Ion până la 13 decembrie 2013, dată când a fost adoptată şi semnată ordonanța finală pe caz, precum şi până la 13 ianuarie 2014, dată când i-a fost eliberată lui Musteaţe copia ordonanței respective”.

     

    Altfel spus, judecătorii au constatat că, până la emiterea ordonanţei de încetare a urmăririi penale, procurorul Dadu nu a cerut bani de la Ion Musteaţe, astfel că fapta acestuia nu cade sub incidedenţa Codului Penal, ci sub incidenţa Codului Contravenţional, „primirea (luarea) în exerciţiul funcţiunii de recompensă nelegitimă sau de folos material, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii”. S-a constatat însă că procurorul Dadu a acţionat în interes personal „şi în detrimentul imaginii pozitive a organelor de procuratură pe care le reprezenta”.

     

    Mihail Dadu a fost achitat definitiv și irevocabil și poate reveni în organele Procuraturii

    CSJ cere rejudecarea. La Apel, procurorul este achitat în ambele episoade

    A urmat decizia Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) care, la 12 aprilie 2016, a admis recursurile depuse de ambele tabere, a casat decizia şi a trimis dosarul la rejudecare. Instanţa de recurs a reţinut că „modalitatea de motivare a soluţiei în cauză este una contradictorie, fără verificarea suplimentară şi clară a probelor, fără elucidarea divergenţelor depistate în declaraţiile martorilor date la orice etapă a procesului şi denotă faptul că instanţa de apel a pronunţat o soluţie care conţine erori de drept, deoarece o motivare a soluţiei trebuie să rezulte şi dintr-o administrare legală a probelor, în special atunci când se pronunţă o nouă hotărâre, după regulile pentru judecarea în primă instanţă”.

    La 13 septembrie 2017, un alt complet de judecători de la CA Bălţi, format din Angela Revenco, Ghenadie Liulca şi Eduard Răţoi, a decis ca procurorul Mihail Dadu să fie achitat pe ambele capete de acuzare. Dacă pe episodul presupusei mite de 1,5 mii de USD, Dadu a fost achitat pentru că au lipsit elementele componente ale infracţiunii, în episodul reţinerii în flagrant cu suma de 2 mii de lei, a fost achitat pe motiv de provocare la comiterea infracţiunii.

     

    „Inculpatul a fost supus unei acţiuni de convingere, instigare şi provocare flagrantă de a se implica în activitatea infracţională de care a fost condamnat, în lipsa vreunui indiciu că infracţiunea ar fi fost săvârşită fără această instigare şi provocare. În acest sens, Colegiul penal stabileşte că probele ce au stat la baza condamnării lui Dadu Mihail sunt lovite de nulitate, deoarece până la momentul provocării şi implicării colaboratorilor CNA, nu au existat suspiciuni obiective confirmate prin probe, că Dadu Mihail ar fi fost implicat în acţiuni de corupţie. Infracţiunea nu putea fi comisă fără intervenţia provocatorului”, au concluzionat judecătorii de la CA Bălţi.

     

    Mihail Dadu (al treilea din stânga) activează în Procuratura din r. Floreşti din anul 2008. În 2014, din cauza dosarului penal, a fost suspendat din funcţie

    La 20 aprilie 2018, un complet de judecători de la CSJ, format din Petru Ursache, Nadejda Toma, Vladimir Timofti, Anatolie Ţurcan şi Elena Cobzac, a respins recursul depus de procurori în acest dosar, constatând că hotărârea prin care Mihail Dadu a fost achitat este „una legală şi întemeiată”. Şi de această dată decizia nu a fost acceptată de toţi judecătorii, magistrata Elena Cobzac făcând opinie separată.

    Ea a invocat faptul că „instanța de apel și-a argumentat soluţia, constatând la caz o provocare, bazându-se selectiv, pe unele probe cercetate în cadrul ședinței de apel, însă lăsând fără apreciere altele, care confirmă că pretinderea banilor de către inculpatul Dadu Mihail de la Musteațe Ion a avut loc anterior emiterii ordonanței de încetare a urmăririi penale, concluzia instanței de apel fiind de ordin general”. Cobzac propunea ca, pe acest episod, dosarul să fie remis la rejudecare.

     

    Procurorul poate primi peste jumătate de milion de lei

    Ultimul episod din acest dosar s-a consumat pe 25 octombrie 2018, în cadrul Colegiului Penal al CSJ, care a examinat recursul în anulare depus de Mircea Roşioru, adjunctul procurorului general. Acesta a cerut să fie rejudecat dosarul pe episodul achitării lui Dadu în cazul mitei de 2 mii de lei pe care a primit-o de la Musteaţe, pe motiv că „decizia pronunțată conține grave erori de drept, este afectată de un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente… S-au admis interpretări ambigue a legislației în vigoare. În cauza penală a lui Dadu Mihail nu au fost utilizați ofițeri sub acoperire și nici agenți ai acestora, în cadrul urmăririi penale de către procuror nu au fost autorizate măsuri speciale de investigație cu utilizarea investigatorilor sub acoperire, astfel de acte lipsind de la materialele cauzei penale și nici nu există”, afirma Roşioru.

    CSJ însă a considerat că recursul în anulare este inadmisibil şi vădit neîntemeiat.

     

    Astfel, procurorul Mihail Dadu, după aproape cinci ani de procese, a fost achitat, definitiv şi irevocabil. Conform legislaţiei, procurorul poate cere să-i fie achitat salariul pentru perioada în care a lipsit de la serviciu, pagube morale, dar şi reîncadrarea în funcţia deţinută anterior.

    Un calcul simplu arată că Dadu ar urma să primească, doar din salariul de funcţie pe perioada absenţei forţate de la muncă, peste jumătate de milion de lei. Liliana Berlădean, avocata care i-a reprezentat interesele pe tot parcursul procesului, a precizat pentru ZdG că nu cunoaşte ce acţiuni va întreprinde clientul său în continuare.

     

    Reprezentanţii Procuraturii Generale şi cei ai Consiliului Superior al Procurorilor ne-au informat că nu există cereri din partea lui Mihail Dadu pentru anularea suspendării din funcţie sau achitarea salariului pentru perioada absenţei de la serviciu.
    Sursa: zdg.md

  • Procurori judecaţi (II)

    Opt dosare în care figurează numele unor procurori se află pe rol în instanţele de judecată din R. Moldova. Şase dintre aceştia sunt învinuiţi de corupere pasivă, fiind prinşi în flagrant cu mită în ultimii trei ani.

    În ediţia din 9 iunie 2016, ZdG scria despre dosarele penale a şase procurori în care au fost pronunţate sentinţe definitive şi irevocabile ale Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) în ultimii trei ani şi jumătate. Astăzi, în instanţele de judecată se mai află opt dosare penale în care figurează numele a opt acuzatori de stat. Cinci dintre acestea sunt în prima instanţă, două – la Curtea de Apel (CA) Bălţi, iar unul – la CSJ. Şapte din cei opt procurori judecaţi sunt din procuraturile raionale, şi doar unul, trimis recent în judecată, a activat în Procuratura Chişinău. Într-un răspuns primit de ZdG de la Procuratura Anticorupţie (PA) aflăm că, la sfârşit de iunie 2016, erau trei cauze penale iniţiate pe numele a trei procurori, netrimise încă în judecată, dar şi un proces penal, fază premergătoare deschiderii unui dosar penal, în care se verifică pretinsele acţiuni ilegale ale altui acuzator de stat.

    Opt dosare în care figurează numele unor procurori se află pe rol în instanţele de judecată din R. Moldova. Şase dintre aceştia sunt învinuiţi de corupere pasivă, fiind prinşi în flagrant cu mită în ultimii trei ani.

    În ediţia din 9 iunie 2016, ZdG scria despre dosarele penale a şase procurori în care au fost pronunţate sentinţe definitive şi irevocabile ale Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) în ultimii trei ani şi jumătate. Astăzi, în instanţele de judecată se mai află opt dosare penale în care figurează numele a opt acuzatori de stat. Cinci dintre acestea sunt în prima instanţă, două – la Curtea de Apel (CA) Bălţi, iar unul – la CSJ. Şapte din cei opt procurori judecaţi sunt din procuraturile raionale, şi doar unul, trimis recent în judecată, a activat în Procuratura Chişinău. Într-un răspuns primit de ZdG de la Procuratura Anticorupţie (PA) aflăm că, la sfârşit de iunie 2016, erau trei cauze penale iniţiate pe numele a trei procurori, netrimise încă în judecată, dar şi un proces penal, fază premergătoare deschiderii unui dosar penal, în care se verifică pretinsele acţiuni ilegale ale altui acuzator de stat.

    Prins cu mită şi demis pentru un contract de 13,7 mii de lei pe lună

    Procurorul Igor Cerchez activează în organele Procuraturii din 2010. După absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei (INJ) a fost numit în funcţia de procuror la Procuratura Buiucani din Chişinău. Ulterior, prin ordinul procurorului general din noiembrie 2013, a fost transferat în funcţia de procuror la Procuratura Orhei. În iunie 2015, acesta a fost reţinut în flagrant după ce ar fi estorcat şi primit 600 USD pentru a clasa o cauză penală intentată împotriva unei persoane care l-a denunţat la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). În august 2015, procurorul a fost suspendat din funcţie până la pronunţarea unei sentinţe definitive pe cazul său, iar dosarul penal a fost remis în judecată. Iniţial, la Judecătoria Orhei, care s-a abţinut de la examinarea lui, iar ulterior, la Judecătoria Dubăsari, acolo unde dosarul se află şi astăzi pe rol, fără a avea o sentinţă. Conform informaţiilor de pe pagina web a instanţei, pe dosar au avut loc vreo 15 şedinţe, majoritatea dintre ele fiind contramandate. Ultimele două, pentru că nu s-au prezentat martorii.

    Între timp, în aprilie 2016, pe numele lui Igor Cerchez a fost iniţiată şi o procedură disciplinară. Mai exact, Cerchez, după suspendarea din funcţia de procuror, în octombrie 2015, a semnat un contract de prestare a serviciilor juridice consultative pe un termen de un an cu SRL „Moldova Transgaz”, cu o remunerare lunară de 13,7 mii de lei. Colegiul Disciplinar a constatat că acele acţiunile ale lui Cerchez contravin Legii cu privire la Procuratură, care interzice acuzatorului de stat să aibă în paralel alte activităţi. Colegiul a constatat că Cerchez, deşi era suspendat din funcţie, nu avea dreptul să presteze servicii juridice, astfel că, în iunie, a cerut Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) demiterea acestuia. Solicitarea a fost acceptată de CSP, dar poate fi atacată în judecată. Cerchez este şi unul dintre cei 27 de funcţionaţi acţionaţi în judecată de Ministerul Justiţiei pentru a recupera banii plătiţi de stat pe cauzele pierdute de R. Moldova la CtEDO.

    Doi procurori, inculpaţi în prima instanţă

    Un alt procuror judecat astăzi este Stanislav Beriozov, de la Procuratura Ceadâr-Lunga, învinuit şi el de corupere pasivă. Beriozov a fost reţinut în flagrant în iulie 2015 după ce ar fi cerut 24 mii de euro de la trei persoane condamnate la închisoare cu suspendare pentru o infracţiune gravă. În schimb, procurorul s-ar fi angajat să nu conteste sentinţa emisă pe numele celor trei. În septembrie 2015, Beriozov a fost pus sub învinuire, fiind suspendat din funcţie. În octombrie 2015, dosarul a fost trimis în judecată. Iniţial, la Judecătoria din Ceadâr-Lunga, iar ulterior, după un demers al procurorului general de atunci – la Judecătoria Comrat, unde se află şi azi pe rol. Până acum, pe dosar au avut loc 11 şedinţe, majoritatea fiind amânate pe motiv de neprezentare a mai multor martori, astfel că, următoarea şedinţă a fost programată pentru octombrie. Între timp, Beriozov a încercat să plece din Procuratură, adresând o cerere la CSP. În aprilie 2016, CSP i-a respins solicitarea, motivând cu dosarul penal aflat pe rol.

    Marcel Griţunic, de la Procuratura Nisporeni, este alt procuror care încearcă să demonstreze în instanţă că nu ar fi vinovat de corupere pasivă. La fel ca şi colegii săi, Griţunic a fost reţinut în flagrant în noiembrie 2015, fiind suspectat că ar fi pretins şi primit 500 USD şi 2000 de lei de la un bărbat, pentru a înceta o cauză penală în care figura fiica acestuia. Procurorul nu şi-a onorat promisiunea şi a acceptat să restituie banii, dar în acel moment a fost prins în flagrant în biroul său de serviciu. Dosarul a fost trimis în judecată în decembrie, fiind examinat la Judecătoria Străşeni, după ce judecătorii din Nisporeni s-au abţinut. Pe acest dosar au avut loc doar cinci şedinţe de judecată, majoritatea fiind amânate. În mai, dosarul a fost suspendat, pe motiv că Gheorghe Malic, avocatul procurorului, s-a adresat Curţii Constituţionale cu un demers prin care solicita interpretarea mai multor articole din Constituţie şi Codul de procedură penală. Totodată, Malic a menţionat în sesizarea depusă că în acest dosar au avut loc mai multe abateri de la legislaţie.

    Doi procurori condamnaţi, dar în libertate

    Mihail Dadu, procuror la Procuratura Floreşti, a fost reţinut în flagrant de ofiţerii anticorupţie pe 15 ianuarie 2014, în timp ce primea 2000 de lei de la un bărbat suspectat de furt, pe care l-a scos anterior de sub urmărire penală. În proces, procurorii i-au adus acestuia un nou capăt de acuzare, învinuindu-l că ar fi estorcat 3 mii de euro şi ar fi primit 1500 USD de la un bărbat anchetat pentru violenţă în familie, ca să nu ceară pe numele acestuia mandat de arest. În aprilie 2015, Judecătoria Şoldăneşti, care a examinat dosarul, a decis să-l condamne pe procuror la o amendă de 1000 unităţi convenţionale, echivalentul a 20 mii de lei, şi să-l priveze de dreptul de a ocupa funcţia de procuror pe un termen de un an pentru mita de 2000 de lei. Acuzaţia că ar fi primit 1500 USD nu s-a confirmat, iar procurorul a fost achitat pe acest capăt de acuzare. În decembrie 2015, CA Bălţi a menţinut achitarea în cazul mitei de 1500 USD. Totodată, judecătorii au acceptat recursul inculpatului Dadu şi au încetat procesul penal în privinţa mitei de 2000 de lei, pe motiv că fapta reprezintă doar o contravenţie. Magistraţii au dispus şi încetarea procesului contravenţional, pe motiv că a expirat termenul de prescripţie. Recent, în aprilie 2016, magistraţii de la CSJ au anulat însă decizia CA Bălţi şi au trimis cazul la rejudecare, în aceeaşi instanţă de judecată, doar că într-un alt complet. Procurorii anticorupţie cereau opt ani de închisoare pentru Mihail Dadu.

    Tot la CA Bălţi se află şi dosarul penal pe numele procurorului Vasile Tcaci, de la Procuratura Ocniţa. Acesta a fost reţinut, împreună cu un complice (rudă), Mihail Gordei, în flagrant, în ianuarie 2014, după ce a primit de la ultimul 400 de euro, pentru a influenţa într-un dosar penal. Deşi procurorul şi ruda sa nu şi-au recunoscut vina, ambii au fost condamnaţi de Judecătoria Edineţ şi de CA Bălţi, care, în mai 2016, a dispus ca cei doi să fie condamnaţi la 3 şi, respectiv, 4 ani de închisoare (pentru procuror).

    Deoarece cei doi nu se află în R. Moldova, instanţa a dispus anunţarea lor în căutare. „A plecat pentru că a văzut că n-o să fie ieşire. Deocamdată, luptăm pe căile care le avem. Nu-i cazul ca el să stea închis „pe degeaba”. Nu-i infracţiune în acţiunile lui Tcaci. Dl Gordei a luat banii, iar ulterior a fost impus să dea banii procurorului. Sunt multe încălcări de procedură”, susţine Nicolae Baban, avocatul procurorului Tcaci, suspendat din funcţie în ianuarie 2014. Pe dosar urmează să se pronunţe şi CSJ.

    Condamnat şi la Apel, dar liber. „Nu-i irevocabilă”

    Octavian Zmeu este procuror la Procuratura Nisporeni din 2010. Acesta a fost învinuit că a primit, în zilele de 5-7 februarie 2013, de la Ion Melniciuc şi Mariana Beschieru, o mie de euro pentru a dispune clasarea procesului penal în care cei doi figurau pentru furt. La 7 februarie, procurorul a fost reţinut în flagrant în curtea Procuraturii Nisporeni. Tot atunci, el a fost suspendat din funcţie. Zmeu a fost condamnat în iulie 2015 la 8 ani de închisoare. În decembrie 2015, la CA Chişinău, Zmeu a susţinut că este nevinovat şi că banii pe care i-a luat ar fi fost luaţi în numele victimei şi urmau a-i fi transmişi ei. Judecătorii nu i-au crezut ipoteza şi au menţinut în vigoare sentinţa primei instanţe. Acum, dosarul e la CSJ, următoarea şedinţă fiind programată pentru octombrie 2016. Constantin Miron, procurorul care a reprezentat acuzarea de stat la CA Chişinău, ne-a anunţat că decizia ar fi executorie, doar că nu cunoaşte dacă Zmeu este închis sau nu, pe motiv că nu mai activează la Procuratura de nivelul CA Chişinău. Alexandru Bogoş, unul din avocaţii lui Octavian Zmeu, ne-a spus însă că clientul său este în libertate, cu obligaţia de a nu părăsi ţara, pentru că decizia nu este una irevocabilă.

    În prezent, în prima instanţă, este examinat dosarul penal pe numele lui Sergiu Jumbei, procuror adjunct de Orhei. Jumbei nu este învinuit de corupţie, ci de provocarea unui accident rutier soldat cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii. Dosarul a fost trimis în judecată la începutul anului, fiind transferat de la Judecătoria Orhei la Judecătoria Ciocana. Până acum, pe dosar au avut loc patru şedinţe de judecată, toate în iunie. Următoarea şedinţă e programată pentru luna august. Serghei Bodorin, procuror de Orhei, ne-a confirmat că procurorul Jumbei este suspendat din funcţie până la o decizie definitivă a instanţei pe dosarul său.

    Un fost procuror din Chişinău, trimis în judecată

    Recent, a fost trimis în judecată şi Corneliu Pleşca, ex-procuror în cadrul Procuraturii Chişinău. Acesta este învinuit de abuz în serviciu la investigarea unui caz de omucidere. Potrivit celor constatate, în perioada anilor 2014 – 2015, fiindu-i repartizate spre executare cererile de comisie rogatorie, formulate de către autorităţile Olandei pe faptul tâlhăriei soldate cu decesul unei persoane, comise inclusiv de un moldovean în or. Winterswijk, Pleşca ar fi abuzat de situaţia de serviciu. Astfel, fiind conducătorul grupului de urmărire penală pentru investigarea cazului, procurorul a tăinuit 79 de suporturi electronice cu înregistrările interceptărilor telefonice realizate în procesul măsurilor speciale de investigaţii.

    Din conţinutul acestor înregistrări reieşea că procurorul ar fi fost influenţat pentru a-i favoriza situaţia învinuitului prin excluderea unui capăt de acuzare. Astfel, înţelegând că în cazul în care interceptările vor deveni cunoscute ar putea fi recuzat şi supus unei anchete disciplinare sau unei investigaţii penale prin prisma comiterii unor acte de corupţie, procurorul nu le-a prezentat judecătorului de instrucţie, tăinuindu-le.

    Corneliu Pleşca a plecat din organele procuraturii în decembrie 2015, după ce CSP i-a acceptat cererea de demisie. Ulterior, acesta ar fi părăsit R. Moldova. Pleşca este singurul procuror care a activat în capitală şi a fost judecat într-un dosar penal.
    sursa: zdg.md

  • Acuzatii la adresa Procuraturii din partea unui procuror arestat: "In hotarare este o greseala"

    Un procuror din orasul Floresti, arestat pentru mita, acuza Procuratura ca il tine incarcerat pe nedeprept. Avocatul sau spune ca mandatului de arest a expirat si ca acesta trebuia eliberat. De cealalta parte, procurorul anticoruptie respinge acuzatiile, precizand ca in decizia judecatorului s-a strecurat o greseala atunci cand a fost stabilit termenul de detentie, iar avocata vrea sa profite de aceasta eroare.

    Potrivit avocatei, hotararea a fost eliberata de catre Curtea de Apel. Judecatorii care au emis deciza nu au fost astazi de gasit. In schimb, solicitat de Pro TV, Igor Negreanu, procurorul anticoruptie care se ocupa de acest caz a declarat ca mandatul de arest este calculat din data emiterii sale si nu din momentul primei retineri a suspectului, iar in decizie instantei s-a strecurat o greseala.

    Potrivit procurorului anticoruptie, detinutul va ramane in arest cel putin pana in data de 19 februarie, atunci cand expira mandatul.  

    Procurorul Mihail Dadu din Floresti a fost retinut in flagrant de catre ofiterii anticoruptie pe 15 ianuarie in timp ce primea 2 mii de lei de la un barbat suspectat de furt. In schimbul acestei sume omul legii urma sa-l scoata din lista persoanelor date in cautare si sa inceteze urmarirea penala pe numele acestuia. Daca va fi gasit vinovat, procurorul risca pana la 15 ani de inchisoare.

    sursa: protv.md

    Un procuror din orasul Floresti, arestat pentru mita, acuza Procuratura ca il tine incarcerat pe nedeprept. Avocatul sau spune ca mandatului de arest a expirat si ca acesta trebuia eliberat. De cealalta parte, procurorul anticoruptie respinge acuzatiile, precizand ca in decizia judecatorului s-a strecurat o greseala atunci cand a fost stabilit termenul de detentie, iar avocata vrea sa profite de aceasta eroare.

    Potrivit avocatei, hotararea a fost eliberata de catre Curtea de Apel. Judecatorii care au emis deciza nu au fost astazi de gasit. In schimb, solicitat de Pro TV, Igor Negreanu, procurorul anticoruptie care se ocupa de acest caz a declarat ca mandatul de arest este calculat din data emiterii sale si nu din momentul primei retineri a suspectului, iar in decizie instantei s-a strecurat o greseala.

    Potrivit procurorului anticoruptie, detinutul va ramane in arest cel putin pana in data de 19 februarie, atunci cand expira mandatul.  

    Procurorul Mihail Dadu din Floresti a fost retinut in flagrant de catre ofiterii anticoruptie pe 15 ianuarie in timp ce primea 2 mii de lei de la un barbat suspectat de furt. In schimbul acestei sume omul legii urma sa-l scoata din lista persoanelor date in cautare si sa inceteze urmarirea penala pe numele acestuia. Daca va fi gasit vinovat, procurorul risca pana la 15 ani de inchisoare.

    sursa: protv.md

     

LASĂ UN COMENTARIU