Știri

• Locul de muncă al soției procurorului general, casa lui Dumitru Robu și schimbul imobiliar în care a fost implicat Victor Furtuna. Noutăți din declarațiile de avere ale șefilor procuraturilor

  Soția procurorului general Alexandru Machidon, inclusă în premieră de acesta în declarația sa de avere și interese pentru anul 2025, a lucrat la firma unor persoane vizate în dosare penale.  Victor Furtuna, procurorul-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a obținut în 2026 două apartamente în cadrul unei tranzacții de schimb: a cedat un apartament pe care-l …

  Citiţi mai departe

  Soția procurorului general Alexandru Machidon, inclusă în premieră de acesta în declarația sa de avere și interese pentru anul 2025, a lucrat la firma unor persoane vizate în dosare penale. 

  Victor Furtuna, procurorul-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a obținut în 2026 două apartamente în cadrul unei tranzacții de schimb: a cedat un apartament pe care-l cumpărase pe parcursul anului 2025 și a plătit suplimentar circa un milion de lei.

  Dumitru Robu, unul dintre adjuncții lui Furtuna, și-a cumpărat în 2025 o casă de locuit cu circa 3,3 milioane de lei, după ce soția sa a contractat două credite de circa patru milioane de lei.

  Aceste detalii se regăsesc în declarațiile de avere și interese depuse de șefii Procuraturii Generale, ai Procuraturii Anticorupție și ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale pentru anul 2025, analizate de ZdG.

  Soția procurorului general, angajată la firma unor persoane vizate în dosare penal

  În 2025, averea imobiliară a lui Alexandru Machidon, procuror general din 30 aprilie 2026, nu a suferit modificări. Dar, după ce în ultimii ani nu a indicat că este căsătorit sau că trăiește în concubinaj, pentru prima dată, în 2025, Machidon a declarat veniturile unei alte persoane, dar și un copil minor.

  În declarația de avere pentru anul 2025, procurorul general a indicat că soția lui a obținut în 2025 un salariu mai mare decât el – 450 de mii de lei de la firma „Success Games” SRL, o companie care anunță că se ocupă de „realizarea softului la comandă”.

  Firma, care conform datelor publice a avut în 2024 venituri de peste 100 de milioane de lei, a fost fondată de Ion Bivol, tatăl fostei judecătoare Victoria Sanduța, și este condusă de Victor Bivol – fratele ex-magistratei plecată cu scandal din sistem după ce președinta Sandu a refuzat numirea ei până la atingerea plafonului de vârstă. Anterior, Ion Bivol, fost primar de Băcioi, a fost găsit vinovat pentru neglijență și exces de putere. Și administratorul companiei „Success Games” SRL, Victor Bivol, a fost condamnat în România, doar că a scăpat de pedeapsă pentru că faptele s-au prescris. Acesta a fost învinuit în România, în 2013, printre altele, de aderare la un grup criminal organizat, contrafacere și punere în circulație a produselor, înșelăciune și spălare de bani prin înființarea în județele Brașov și Prahova a două fabrici clandestine de țigări, sub conducerea organizației criminale transfrontaliere „Patron”, a scris anterior portalul jurnal.md.

  PromoDatele publice arată că la aceeași companie lucrează și soția lui Victor Răciula, ofițer al Centrului Național Anticorupție (CNA) care investighează cazul mitei pentru procurori și angajați ai Poliției în valoare de 400 de mii de dolari, dosar anunțat în martie de către Procuratura Generală (PG) și CNA. 

  Solicitat de ZdG, Alexandru Machidon a afirmat că soția lui a fost angajată a companiei „o perioadă de timp în anul trecut”, dar că nu mai activează acolo din luna decembrie 2025. În plus, procurorul general a menționat că „nu a avut și nu are niciun raport profesional sau personal cu persoanele la care facem referire și nu există vreun conflict de interese în exercitarea funcției sale”. El a evitat să comenteze faptul că soția ofițerului CNA care investighează dosarul mitei de 400 de mii de dolari muncește în aceeași companie.

  În declarația de avere pentru anul 2025, procurorul general a indicat apartamentul obținut în 2018, de 65,6 metri pătrați, care a ridicat mai multe întrebări în cadrul evaluării integrității sale. Pe lângă automobilul cumpărat în 2021, Machidon a declarat mașina deținută de soția lui – un BMW X4 din 2020, obținut în 2023 și declarat cu valoarea de 30 de mii de euro.

  Soția procurorului general deține jumătate din două terenuri „destinate construcțiilor și amenajărilor” de șase ari, obținute în 2024 prin „contract de partaj al masei succesorale”. Machidon a ridicat pe parcursul anului 2025 un salariu de 410 mii de lei, adică puțin peste 34 de mii de lei lunar.

  Potrivit datelor incluse în declarație, procurorul general a devenit tată în 2025. Astfel, pe lângă salariul obținut, soția acestuia a primit de la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) indemnizație unică la naștere, indemnizație de maternitate, indemnizație lunară pentru îngrijirea copilului și suport financiar unic, în valoare totală de circa 120 de mii de lei. Și Machidon a ridicat o indemnizație pentru creșterea copilului de circa 78 de mii de lei. Totodată, de la „evenimente de familie (zile de naștere, botez)”, procurorul general a declarat că a obținut 4,4 mii de euro (aproape 90 de mii de lei, n.r). Pe lângă acestea, Machidon a inclus în declarația de avere venituri de circa 55 de mii de lei din diurne, cheltuieli de deplasare sau dobânzi.

  Procurorul care are investiți în valori mobiliare de stat peste 300 de mii de lei

  Sergiu Brigai, adjunct al procurorului general din martie 2024, nu a procurat noi bunuri pe parcursul anului 2025, potrivit declarației. Sergiu Brigai a indicat în declarația de avere că a investit în total 310,5 mii de lei în valori mobiliare de stat emise de Ministerul Finanțelor și că deține împreună cu soția 26 de active financiare (investiții, conturi și depozite bancare).

  Brigai a declarat pentru 2025 un salariu brut de circa 808 mii de lei, adică circa 647 de mii de lei net – aproape 54 de mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată a unei companii din domeniul IT, ICS „Endava” SRL, a obținut un salariu total de 813  mii – circa 68 de mii de lei lunar. Din activitate didactică, dobânzi și alocații pentru copii din România, familia Brigai a mai raportat peste 70 de mii de lei.

  Adjunctul cu salariu mai mare decât superiorul sau colegii săi

  Sergiu Russu a avut în 2025 un salariu de circa 60 de mii de lei lunar (720 de mii de lei net pe an). Nici el nu a avut achiziții noi în 2025. Soția acestuia, Natalia Russu, angajată în calitate de specialistă coordonatoare la Agenția Servicii Publice, a obținut un salariu brut de aproximativ 360 de mii de lei, adică circa 288 de mii de lei net – puțin peste 24 de mii de lei lunar.

  Adjunctul procurorului general a obținut venit în 2025 și din „activități didactice și științifice”, cei mai mulți, aproape 140 de mii de lei, de la Centrul Internațional „La Strada. Soția acuzatorului de stat a primit de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială din România circa 7750 de roni (aproape 30 de mii de lei, n.r.) – „alocație pentru copii”. Alți aproximativ 3000 de lei au fost obținuți de familia Russu în calitate de dobândă de la o bancă.

  Un apartament cumpărat în 2025, dat în schimbul altor două în 2026, cu achitarea unei diferențe de aproape un milion de lei

  Victor Furtuna, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) din noiembrie 2025, după ce a asigurat interimatul funcției încă din ianuarie 2023, a făcut mai multe tranzacții în anul în care i-a fost evaluată integritatea financiară.

  Familia Furtuna a depus declarațiile de avere încă la începutul lunii februarie, dar le-a rectificat ulterior, incluzând vânzarea în 2026 a unui automobil și efectuarea unor investiții în bunuri imobile aflate în construcție.

  Familia Furtuna a declarat inițial că a cumpărat în 2025 un apartament în construcție de 93,8 metri pătrați, la preț de 1,55 milioane de lei. Alte cinci încăperi nelocative, cu suprafețe între 4 și 16 metri pătrați, l-au costat pe șeful PCCOCS 565 de mii de lei, adică aproape salariul său anual. Este vorba despre debarale, a menționat acesta.

  În declarația rectificată, apartamentul din 2025 a dispărut, fiind înlocuit de alte două apartamente, la fel aflate în construcție, a câte 72 de metri pătrați, cu valoarea de 1,2 milioane de lei fiecare. Cele două bunuri au provenit din „contracte de schimb a bunurilor imobile în construcție”, semnate în luna martie. Cele două sunt în același bloc cu primul, a precizat Furtuna, solicitat de ZdG.
  „Mi-a nimerit oferta cu acele apartamente în construcție. Urmează să fie date în exploatare în câțiva ani, doi-trei, intuiesc eu. Inițial ne-am orientat la acel apartament (de aproape 94 de metri pătrați, n.r.), ulterior am calculat posibilitățile și a apărut oferta cu aceste două apartamente – să schimbăm și diferența de metraj am achitat-o (49,9 metri pătrați, n.r.). (…) Între timp, am găsit o persoană care mi-a propus să schimb apartamentul pe două apartamente alăturate mai mari. Atunci am fost de acord – am vândut mașina și am mai luat încă două credite”, a explicat Victor Furtuna.

  Conform diferenței de prețuri declarate, procurorul a achitat încă 965 de mii de lei pentru cele două apartamente.

  Victor Furtuna a declarat inițial vânzarea unui Renault Megane cu 230 de mii de lei lui Sergiu Hîncu. Automobilul a fost vândut la începutul anului 2025, a precizat procurorul pentru ZdG. Mașina a fost importată în 2022, cu 170 de mii de lei, fiind declarată de șeful PCCOCS cu o valoare de piață cu 30 de mii de lei mai mare, și vândută trei ani mai târziu cu 60 de mii de lei în plus față de prețul de achiziție.

  După rectificare, deși nu era obligat, Furtuna a inclus și vânzarea în 2026 a automobilului Toyota Auris, cumpărat în 2023. Acuzatorul de stat a declarat anterior că ar fi cumpărat mașina cu 150 de mii, dar că valoarea de piața ar fi cu 30 de mii de lei mai mare, diferența fiind explicată și de această dată prin faptul că „a importat automobilul personal din afara R. Moldova”. După trei ani de utilizare, șeful PCCOCS a vândut mașina cu 112 mii de lei în plus față de prețul de cumpărare declarat. Cumpărător a fost declarat Ion Clipca.

  „L-am importat la un preț mai avantajos. L-am vândut la un preț de piață. Verificați pe ***, este un preț mediu. Sunt mașini mult mai scumpe (…)”, a precizat Furtuna.

  Întrebat de ZdG de ce a inclus în declarația pentru 2025 vânzarea efectuată în 2026, Furtuna a spus că a făcut-o „pentru ca să fie clar de unde s-au luat banii pentru a cumpăra acele apartamente”. „Nu eram obligat, dar am considerat să-l declar pentru a dispărea eventualele întrebări”, a menționat Furtuna.

  Tot în 2025, Furtuna și-a cumpărat un BMW 520D, fabricat în 2013, cu prețul de 240 de mii de lei.

  Anterior fără credite sau datorii, soții Furtuna au luat în 2025 trei credite de la două bănci, în sumă totală de 999,6 mii de lei. Scadente în cinci ani, procurorii au achitat într-un an aproximativ 444 de mii de lei. Alți peste 388 de mii de lei au fost împrumutați în 2025 de la fratele procurorului, Artur Furtuna, cu zero lei dobândă. Alte trei credite au fost contractate în 2026, în sumă totală de 755,4 mii de lei.

  În 2025, procurorul-șef a ridicat un salariu de 570 de mii de lei – circa 48 de mii de lei lunar. Soția acestuia, Tatiana Furtuna, care este procuroră în cadrul Procuraturii Criuleni, a obținut un salariu de circa 316 mii de lei, adică aproximativ 26 de mii de lei lunar. Șeful PCCOCS a indicat în declarație că soția lui a primit o donație de 86 de mii de lei de la Valentina Compan, mama ei. „Vrând să facem pasul de a ne schimba imobilul, eram îndatorați și dumneaei a văzut…”, a menționat Victor Furtuna pentru ZdG.

  La veniturile familiei Furtuna în 2025 a contribuit și Direcţia de Asistenţă Socială Iaşi, procurorul declarând că a ridicat o alocație echivalentă cu circa 27 de mii de lei. Alți trei mii de euro (60 de mii de lei, n.r.) au provenit din „cadouri de la rude apropiate”.

  Furtuna a promovat evaluarea externă în octombrie 2025.

  Casă de peste 3,3 milioane de lei, cu preț mult mai mare decât „valoarea de piață conform raportului de evaluare”

  Dumitru Robu ocupă funcția de adjunct în cadrul PCCOCS din iunie 2024. Familia Robu și-a cumpărat în mai 2025 o casă de 118 metri pătrați, la preț de 3,39 milioane de lei. Totuși, bunul imobil este declarat la o valoare de piață cu peste un milion de lei mai mică decât cea achitată. Terenul pe care este amplasată casa are o suprafață de cinci ari, iar prețul – 1,03 milioane de lei. La fel ca în cazul casei, valoarea de piață a terenului este mai mică – cu peste 200 de mii de lei.

  Procurorul și soția lui au indicat în dreptul bunurilor „imobil dobândit prin contract unic (teren și construcție), valoarea fiind repartizată proporțional în baza raportului de evaluare. Ulterior au fost efectuate investiții în construcție. Valoarea de piață este conform raportului de evaluare (2025).” Întrebat de ZdG despre diferența dintre prețul plătit și valoarea de piață stabilită în același an, Robu a transmis că „în practică, există frecvent diferențe între valorile estimative și prețurile efective ale tranzacțiilor imobiliare”.

  „Valoarea de piață indicată în anumite documente sau estimări are un caracter orientativ și nu reflectă întotdeauna prețul efectiv al unei tranzacții. Prețul de achiziție a fost cel negociat între părți, ținând cont de condițiile concrete existente la acel moment. La stabilirea prețului au fost luate în considerare mai multe elemente, inclusiv amplasarea imobilului, potențialul acestuia și starea bunului”, a notat Robu.

  În 2025, Diana Robu a contractat două credite în sumă totală de 4,2 milioane de lei, cea mai mare parte a sumei fiind scadentă peste 25 de ani.

  În 2025, procurorul a primit un salariu de aproape 550 de mii, adică circa 46 de mii de lei lunar. De cealaltă parte, soția lui, Diana Robu, angajată la Întreprinderea de Stat „MoldATSA”, în calitate de șefă a Departamentului conformitate, calitate și audit, a primit un salariu de peste două ori mai mare – 1,14 milioane de lei, adică aproximativ 95 de mii de lei lunar. Alți aproape 62 de mii de lei au fost primiți de către Diana Robu în calitate de diurnă de la întreprindere, 27 de mii de lei – „alocație pentru copii” din România și alți 1000 de lei – indemnizație. Dumitru Robu este în proces de evaluare a integrității de către Comisia Vetting.

  Procurorul cu aceeași avere de mai mulți ani

  Denis Rotaru, adjunct interimar al procurorului-șef al PCCOCS din iunie 2025, nu a făcut achiziții în 2025. Acesta a avut în 2025 un salariu anual de 510 mii de lei, adică peste 42,5 mii de lei lunar. Alți circa 26 de mii de lei au fost adunați din diurne și salariu de la Institutul Naţional al Justiției. Procurorul a primit și aproape echivalentul a 12 mii de lei din România, în calitate de „indemnizație pentru copil”. Și Denis Rotaru este în proces de evaluare a integrității de către Comisia Vetting.

  Șeful Procuraturii Anticorupție stă la chirie

  Marcel Dumbravan, șeful Procuraturii Anticorupție (PA) din septembrie 2025, a cumpărat un singur bun în 2025, un Ford Fiesta din 2012, declarat cu valoarea de 120 de mii de lei. Conform răspunsului oferit de PA, mașina este utilizată de soția procurorului, fiind deținută în devălmășie.

  Din 26 august 2025, adică cu câteva zile înainte de a fi numit oficial în funcție, Marcel Dumbravan închiriază un apartament de 79,5 metri pătrați.

  „Imobilele aflate în proprietatea familiei acestuia sunt situate în municipiul Bălți, în timp ce activitatea profesională este desfășurată în municipiul Chișinău. În contextul distanței considerabile dintre cele două localități, precum și al specificului activității, care presupune frecvent un volum sporit de muncă și prelungirea programului peste orele obișnuite de serviciu, efectuarea zilnică a navetei nu este una practic posibilă. Prin urmare, în vederea asigurării exercitării eficiente a atribuțiilor de serviciu, a fost necesară închirierea unui apartament în municipiul Chișinău”, se arată în răspunsul oferit de Serviciul de presă al PA.

  Dumbravana ridicat în 2025 un salariu de circa 550 de mii de lei, adică aproximativ 46 de mii de lei lunar. Soția procurorului-șef al PA, Ludmila Dumbravan, angajată din 2022 în calitate de registratoare în domeniul înregistrării de stat în cadrul Agenției Servicii Publice, a primit un salariu de peste 330 de mii de lei, adică aproape 28 de mii de lei lunar.

  Singurul adjunct de la PA care a promovat evaluarea, cu salariu mai mare decât superiorul său

  Adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Victor Muntean, nu a făcut achiziții în 2025, conform declarației de avere. Victor Muntean a avut în 2025 un salariu mai mare decât superiorul său – peste 678 de mii de lei, adică circa 56 de mii de lei lunar. Soția acestuia, Irina Muntean, angajată din 2017 în calitate de șefă a Serviciului analiza statisticii judiciare din cadrul CSM, a ridicat un salariu de circa 318 mii de lei, adică peste 26 de mii de lei lunar. Muntean este, deocamdată, singurul adjunct de la PA care a promovat evaluarea integrității, CSP acceptând raportul în septembrie 2025.

  Ina Frunza-Bargan. Contractele la un liceu privat pentru copii – o treime din salariul anual de procuror

  Ina Frunza-Bargan, adjunctă a procurorului-șef al PA din noiembrie 2025, nu a făcut achiziții în 2025. Procurora deține un teren intravilan începând din 2006. Totodată, aceasta a inclus la rubrica „bunuri imobile din țară și din străinătate” un garaj de 13,5 metri pătrați, care ar avea o valoare de aproape 100 de mii de lei. Ina Frunza-Bargan a precizat că este vorba despre un loc de parcare, care „se află în proprietate comună, deținută de ea și fostul soț, în calitate de coproprietari”.

  Procurora deține și jumătate dintr-un apartament de 92,9 metri pătrați, primit în 2016  în urma unui contract de investiții din 2011. Frunza-Bargan deține din 2022 un automobil Toyota Avensis, fabricat în 2014, în valoare de 200 de mii de lei.

  Procurora a mai declarat că avea 2,2 mii de euro într-un cont bancar, dar și o datorie din 2017, scadentă în 2027, în valoare de 10 mii de euro, bani luați de la Evdochia Frunza.

  Procurora a ridicat cel mai mic salariu dintre adjuncți – circa 440 de mii de lei, adică aproape 37 de mii de lei lunar. În declarația de avere pentru 2025, procurora a mai indicat aproape 8000 de roni (aproape 31 de mii de lei, n.r.) primiți de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială din România în calitate de „alocație de stat pentru copil”.

  Începând din 2025, procurora a declarat calitatea de acționară în SA „Dacia Universal Bulboaca”. Aceasta deține acțiuni în compania de metalurgie în valoare de 600 de lei. În 2024, societatea pe acțiuni a obținut un profit de 1,6 milioane de lei.

  ZdG a constatat că acuzatoarea de stat a mers în instanță în martie 2024, cerând „achitarea unei pensii de întreținere lunară pentru fiecare copil minor (doi copii, n.r.), în mărime de patru mii de lei lunar, și concomitent a unei cote de 1/4 din alte venituri pe care le va avea pârâtul, începând cu data depunerii cererii în judecată și până la atingerea majoratului de către copilul minor”. Fostul soț a considerat „suma de patru mii de lei pentru fiecare copil ca una exagerată”, oferindu-se să achite o pensie de întreținere lunară în mărime de 2000 de lei pentru fiecare copil, adică 4000 în total.

  În octombrie 2024, instanța a dispus încasarea din contul tatălui copiilor a sumei de 8000  de lei lunar, începând din martie 2024. Fostul soț al procurorei a contestat decizia, instanța de apel menținând în iulie 2025 hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Totuși, adjuncta PA a declarat că a primit de la Alexandru Bargan o pensie alimentară de doar 1500 de lei.

  În fața instanței, procurora a invocat și cheltuielile pentru studiile copiilor. Mai exact, la materialele cauzei au fost anexate două contracte de studii din 2023, încheiate cu instituția privată Liceul Teoretic „Orizont”, în valoare de 2775 de euro  și 1850 de euro, dar și două contracte încheiate cu aceeași instituție în 2024, în valoare de 3515 euro și 2710 euro. Astfel, datele arată că în anul dinainte de a fi numită adjunctă a procurorului-șef, contractele de studii (circa 126 de mii de lei, n.r.) au fost în valoare de circa o treime din salariul procurorei (circa 395 de mii de lei, n.r.).

  „Cheltuielile pentru studiile copiilor au fost acoperite din veniturile legal declarate, care reprezintă resurse financiare transparente și legale”, a transmis Ina Frunza-Bargan prin intermediul Serviciului de presă.

  Ion Pripa a restituit în 2025 circa 203 mii de lei din împrumuturi

  Nici Ion Pripa, adjunct al procurorului-șef al PA din noiembrie 2025, nu a făcut achiziții pe parcursul anului 2025. În total, pe parcursul anului 2025, procurorul a restituit circa 203 mii de lei din împrumuturile pe care le contractase anii trecuți, adică circa 17 mii de lei lunar.

  În 2025, an în care a fost procuror în cadrul PA, Pripa a ridicat un salariu de circa 525 de mii de lei, adică aproape 44 de mii de lei lunar. Soția acestuia, care este angajată a Direcției Educație Tineret și Sport, sectorul Rîșcani, mun. Chișinău, a obținut un salariu de aproape 50 de mii de lei. Procurorul a declarat pentru 2025 o donație de 3165 de roni (peste 12 mii de lei, n.r.) de la Galina Boltinscaia, dar și alocații de stat pentru copii din România, în sumă de 7008 roni (aproape 28 de mii de lei, n.r.). Deși evaluat, nu a fost anunțată deocamdată decizia comisiei în privința integrității procurorului.

  Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Finanțatorul nu influențează în niciun fel subiectul sau conținutul investigației publicate.

• Procurorul general interimar a semnat ordinul: Victor Furtună a fost numit șef al PCCOCS

  Victor Furtuna a fost numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) prin ordinul semnat marți, 11 noiembrie de procurorului general interimar Alexandru Machidon la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), anunță Procuratura Generală. „Activitatea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale este de maximă importanță, cu rezonanță publică majoră. Am încredere …

  Citiţi mai departe

  Victor Furtuna a fost numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) prin ordinul semnat marți, 11 noiembrie de procurorului general interimar Alexandru Machidon la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), anunță Procuratura Generală.

  „Activitatea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale este de maximă importanță, cu rezonanță publică majoră. Am încredere că Victor Furtuna, în calitate de procuror-șef, va contribui la consolidarea instituției, la creșterea eficienței investigațiilor și la fortificarea încrederii cetățenilor în justiție”, a declarat Alexandru Machidon.

  Victor Furtuna anterior a exercitat funcția de conducător interimar al instituției.

  Conform datelor de pe site ul magistrat.md, Furtuna și-a început cariera de procuror în 2011, când a fost numit în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Buiucani din Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare – jurist de rangul al III-lea.

  În 2016, prin Ordinul Procurorului General al R. Moldova, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

  Trei ani mai târziu, acesta a ocupat fotoliul de procuror în Procuratura Anticorupție, după ce o funcția în instituție a devenit vacantă.

  În noiembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Furtuna adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Victor Furtuna a condus grupul de urmărire penală în dosarul Stoianoglo.

  Acesta a fost audiat pe 25 iulie, iar Comisia de evaluare a procurorilor nu a identificat probleme de integritate etică sau financiară în cazul lui Victor Furtună.

  Pe parcursul verificărilor, Comisia a analizat declarațiile de avere și interese personale din ultimii cinci ani, chestionarul de integritate etică, informații despre rude apropiate aflate în funcții publice, precum și date primite de la Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal, Poliția de Frontieră, surse deschise și alte baze de date relevante.

  Pentru a clarifica unele aspecte, procurorului i-au fost adresate patru seturi de întrebări scrise. Acesta a răspuns în termen, prezentând și documente justificative suplimentare.

  „Preiau această funcție conștient de complexitatea și dificultatea sarcinilor care stau în fața Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Voi depune toate eforturile pentru a asigura o contribuție de calitate pentru un act de justiție independent, profesionist și transparent, alături de întreaga echipă de procurori PCCOCS și ofițeri detașați”, a declarat procurorul-șef în cadrul evenimentului de prezentare echipei de procurori.
  Sursa: zdg.md

• CSP a acceptat rapoartele pozitive în privința procurorul-șef interimar al PCCOCS și a unui procuror de la PA

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a acceptat rapoartele de evaluare în privința procurorului-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtuna, și a procurorului Mihail Ivanov din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) și a dispus promovarea evaluării de către aceștia. Decizia a fost luată de plenul CSP în cadrul ședinței din 21 octombrie. Conform datelor de …

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a acceptat rapoartele de evaluare în privința procurorului-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtuna, și a procurorului Mihail Ivanov din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) și a dispus promovarea evaluării de către aceștia.

  Decizia a fost luată de plenul CSP în cadrul ședinței din 21 octombrie.

  Conform datelor de pe site-ul magistrat.md, Victor Furtuna și-a început cariera de procuror în 2011, când a fost numit în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Buiucani din Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare – jurist de rangul al III-lea.

  În 2016, prin ordinul procurorului general al R. Moldova, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Trei ani mai târziu, acesta a ocupat fotoliul de procuror în Procuratura Anticorupție, după ce o funcția în instituție a devenit vacantă.

  În noiembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Furtuna adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Victor Furtuna a condus grupul de urmărire penală în dosarul Stoianoglo.

  În cadrul evaluării sale, au fost abordate neconcordanțe privind prețul comercial al automobilelor, donațiile și transferurile financiare, precum și justificarea surselor de venit ale unui membru al familiei. Totodată, s-au discutat două cauze în care statul a fost condamnat la CEDO — Stoianoglo vs. Moldova, Vieru vs. Moldova și Mătăsaru vs. Moldova — în care subiectul a avut o implicare limitată.

  „Completul nu a constatat încălcări ale criteriilor de integritate financiară și etică. În privința automobilului achiziționat în 2011, s-a explicat diferența de evaluare (de la 10.000 la 70.000 lei) prin schimbările de formă ale contractelor tipizate și reînmatricularea ulterioară, fără intenție de denaturare. Referitor la overdrafturile cu un coleg și fratele său, s-a menționat că acestea au fost împrumuturi reciproce prin carduri de credit cu limită de 50 000 lei, rambursate la scurt timp. În cazul imobilelor din 2019, diferențele de preț se explică prin natura bunurilor — o debara și o boxă — cu valori distincte. În cauza Vieru vs. Moldova, procurorul a avut o implicare scurtă, dispunând pornirea urmăririi penale, audierea în condiții speciale; ulterior, cauza a fost casată, stabilindu-se că moartea a fost accidental. În cauza Mătăsaru vs. Moldova, acesta a examinat aspecte legate de pretinsul tratament inuman aplicat de poliție, verificând legalitatea reținerii și respectarea termenului legal, constatând depășirea minimă a duratei reținerii, fără indicii de tortură”, a dat citire raportoarea Rodica Ciobanu.

  Mihail Ivanov a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție în noiembrie 2010. Acesta a gestionat urmărirea penală în dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului Politic „Șor”. De asemenea, Ivanov a fost și conducătorul grupului de anchetă în dosarul celor 13 ex-deputați transfugi.

  Anterior, Mihail Ivanov a gestionat urmărirea penală în dosarul privatizării „Air Moldova”, precum și în dosarul licitațiilor de sute de milioane de lei câștigate de firma „Bass System”.

  În timpul evaluării sale, au fost abordate aspecte privind donațiile numeroase declarate de procuror în anii precedenți, inclusiv cele provenite de la părinți și socri, valoarea imobilului procurat și cheltuielile suportate pentru vacanțe.

  „De asemenea, s-au discutat două contracte de vânzare-cumpărare declarate ca donații pentru automobile, precum și donațiile efectuate de tatăl procurorului în perioada 2012–2014. Procurorul a recunoscut că modalitatea de transfer a dreptului de proprietate a fost aleasă incorect, însă a explicat că nu a existat intenția de a ascunde natura juridică a tranzacției, întrucât era vorba despre bunuri modeste, transferate în cadrul familiei. În privința cauzei legate de evenimentele din 7 aprilie 2009, s-a menționat că procurorul a avut un rol limitat, dispunând doar refuzul în pornirea urmăririi penale și prelungirea arestului preventiv, fără a conduce urmărirea penală. Referitor la contractele de investiții, s-a discutat achiziționarea unui apartament la preț preferențial, în condițiile în care al doilea contract a fost încheiat după căsătorie, printr-o practică uzuală de reziliere și renegociere cu antreprenorul”, a dat citire raportoarea Aliona Nesterov.
  Sursa: zdg.md

• Audierea Procurorului-șef interimar al PCCOCS, Victor Furtuna

  Comisia de evaluare a procurorilor l-a audiat, în ședință publică, pe procurorul-șef interimar al PCCOCS, Victor Furtuna. Decizia motivată privind promovarea sau nepromovarea evaluării va fi emisă ulterior. 🔎 Află mai multe despre procesul de vetting pe site-ul oficial al Comisiei Vetting: https://vettingmd.org/

  Comisia de evaluare a procurorilor l-a audiat, în ședință publică, pe procurorul-șef interimar al PCCOCS, Victor Furtuna. Decizia motivată privind promovarea sau nepromovarea evaluării va fi emisă ulterior. 🔎 Află mai multe despre procesul de vetting pe site-ul oficial al Comisiei Vetting: https://vettingmd.org/

• Cine sunt cei doi candidați la funcția de procuror general. S-a încheiat etapa de depunere a dosarelor

  Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, și procurorul-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtuna, sunt singurii candidați la funcția de procuror general. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat că etapa de depunere a dosarelor pentru concursul privind funcția de procuror general s-a încheiat luni, 21 iulie, fiind înregistrate două dosare ale următorilor candidați: …

  Citiţi mai departe

  Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, și procurorul-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtuna, sunt singurii candidați la funcția de procuror general.

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat că etapa de depunere a dosarelor pentru concursul privind funcția de procuror general s-a încheiat luni, 21 iulie, fiind înregistrate două dosare ale următorilor candidați:

  • Alexandru Machidon (procuror general interimar);
  • Victor Furtuna (procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale).

  La data de 12 iunie, în ședința CSP, s-a anunțat concursul public pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general.

  În continuare, Consiliul Superior al Procurorilor va înainta demersurile necesare către instituțiile de resort responsabile de controlului integrității și, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data-limită de depunere a dosarelor, va examina, în ședință închisă, conținutul acestora, adoptând o hotărâre motivată privind eligibilitatea acestora.

  Victor Furtuna urmează să fie audiat de Comisia de evaluare a procurorilor vineri, 25 iulie.

  Pe 29 mai, conform unui comunicat de presă emis de Președinție, Maia Sandu l-a prezentat pe noul procuror general interimar, Alexandru Machidon, echipei Procuraturii. Miercuri, 28 mai, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Alexandru Machidon în funcția de procuror general interimar. Candidatura lui Machidon a fost susținută de 10 dintre cei 11 membri ai CSP. Doar Aliona Nesterov, care a deținut anterior funcția de adjunctă a procurorului general interimar, nu a votat pentru numirea acestuia.

  Două persoane au depus cereri pentru a ocupa funcția: Octavian Iachimovschi, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, și Alexandru Machidon – adjunct al procurorului-șef al PCCOCS.

  Alexandru Machidon activează în sistemul procuraturii din iulie 2011, atunci când a fost numit în calitate de acuzator de stat la Procuratura raionului Criuleni. Acesta este membru al Asociaţiei Obştești „Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”, constituită pe 26 septembrie 2019.

  Anul trecut, procurorul a obținut venituri salariale brute de 405 637 de lei și a primit 3200 de euro în cadrul unui eveniment de familie.

  În februarie 2012 avansează în funcția de adjunct al procurorului raionului Criuleni. Câțiva ani mai târziu, în mai 2023, Machidon a obținut interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Orhei, iar în iunie 2024, acesta a fost numit să asigure interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Pe 26 februarie 2024, Machidon a fost numit în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

  Procurorul Victor Furtuna a acumulat cele mai multe puncte în cadrul concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Conform datelor de pe site-ul magistrat.md, Victor Furtuna și-a început cariera de procuror în 2011, când a fost numit în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Buiucani din Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare – jurist de rangul al III-lea.

  În 2016, prin Ordinul Procurorului General al R. Moldova, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

  Trei ani mai târziu, acesta a ocupat fotoliul de procuror în Procuratura Anticorupție, după ce o funcția în instituție a devenit vacantă.

  În noiembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Furtuna adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Victor Furtuna a condus grupul de urmărire penală în dosarul Stoianoglo.

  Familia Furtună deține 2 apartamente de peste 78 de metri pătrați, un garaj, o motocicletă și două automobile, o a treia mașină fiind vândut în același an.
  Sursa: zdg.md

• Detalii despre cariera și averea lui Victor Furtuna, câștigătorul concursului pentru funcția de procuror-șef al PCCOCS

  Procurorul Victor Furtuna a acumulat cele mai multe puncte în cadrul concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au decis să propună Procurorului General numirea acestuia în funcție. Conform datelor de pe site-ul magistrat.md, Victor Furtuna și-a început cariera de procuror în 2011, când a fost numit în …

  Citiţi mai departe

  Procurorul Victor Furtuna a acumulat cele mai multe puncte în cadrul concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au decis să propună Procurorului General numirea acestuia în funcție.

  Conform datelor de pe site-ul magistrat.md, Victor Furtuna și-a început cariera de procuror în 2011, când a fost numit în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Buiucani din Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare – jurist de rangul al III-lea.

  În 2016, prin Ordinul Procurorului General al R. Moldova, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

  Trei ani mai târziu, acesta a ocupat fotoliul de procuror în Procuratura Anticorupție, după ce o funcția în instituție a devenit vacantă.

  În noiembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Furtuna adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Victor Furtuna a condus grupul de urmărire penală în dosarul Stoianoglo.

  Potrivit ultimei declarații de avere a lui Furtună, acesta a avut în 2023 un salariu de peste 457 300 de lei. În același an, soția sa a primit drept cadou de la „o rudă apropiată” suma de 900 de euro.

  Familia Furtuna deține 2 apartamente de peste 78 de metri pătrați, un garaj, o motocicletă și două automobile, o a treia mașină fiind vândut în același an.
  Sursa: zdg.md

• Interviul candidatului Victor FURTUNA, la funcția de procuror șef al PCCOCS

• Se vede luminița de la capătul tunelului. După mai multe încercări eșuate, concursul pentru șefia PCCOCS a ajuns la proba finală

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va desfășura pe 7 noiembrie proba interviului final în cadrul selecției candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În cursă pentru șefia PCCOCS au rămas doi pretendenți  la fotoliu. Este vorba despre Ion Neguriță și Victor Furtună. Interviul final va fi organizat după ce Comisia specială de …

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va desfășura pe 7 noiembrie proba interviului final în cadrul selecției candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În cursă pentru șefia PCCOCS au rămas doi pretendenți  la fotoliu. Este vorba despre Ion Neguriță și Victor Furtună.

  Interviul final va fi organizat după ce Comisia specială de preselecție a anunțat rezultatele etapei de intervievare a candidaților eligibili.

  • Ion Neguriță – 139,7 puncte
  • Victor Furtuna – 134,5 puncte
  • Alexandru Machidon – 121,4 puncte
  • Andrei Mațco – 76,4 puncte

  În urma evaluării, comisia i-a recomandat CSP pe primii doi candidați, Ion Neguriță și Victor Furtuna, pentru etapa finală.

  În luna septembrie, Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) s-a întrunit în ședință închisă, format online, pentru a examina dosarele candidaților prin prisma criteriilor de eligibilitate.

  În urma examinării, toți cei patru candidați au întrunit criteriile de eligibilitate normate de art.25/1 alin.(1) lit.a), b),d) și e) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, fiind promovați pentru etapa interviului Victor Furtuna, Alexandru Machidon, Andrei Mațco și  Ion Neguriță.

  Concursul de selectare a procurorului-șef al PCCOCS a fost reluat după mai multe tentative eșuate.

  În data de 2 martie 2023, concursul  a fost pus pe stop. Asta, după ce, pe 1 februarie, toţi cei cinci membri ai Comisiei pentru evaluarea  au depus cereri de demisie. În aceeași zi, șeful interimar al Direcţiei urmărire penală a Centrului Naţional Anticorupţie, Eugen Rurac, s-a retras din concurs.

  „Consider că acest concurs nu este unul obiectiv. Şi nu în ultimul rând, consider că instanţa trebuie să se expună pe marginea solicitării mele se excludere a lui Groza Iulian din comisie, dar şi asupra cererii de chemare în judecată a lui Eduard Bulat. Astfel, concursul trebuie să fie suspendat de drept în temeiul Codului Administrativ. Din aceste considerentem nu doresc să pierd timpul cu acest concurs butaforic”, a explicat pentru Anticoruptie.md Eugen Rurac.

  Amintim că, la etapa inițială, trei candidați s-au înscris în cursa pentru şefia PCCOCS. Este vorba despre Eugen Rurac, Sergiu Russu şi Andrei Maţco. Anticoruptie.md a prezentat cele mai importante informații din cariera lor. Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al PCCOCS a examinat dosarele candidaților în ședință închisă, în data de 23 ianuarie. Etapa a doua a preselecției, și anume intervievarea candidaților, urma să aibă loc pe 1 februarie 2023, dar nu a putut fi desfășurată din cauza demisiei in corpore a membrilor comisiei de evaluare.

  Sursa: anticoruptie.md

   

• Cine sunt cei patru candidați care și-au depus dosarele la concursul pentru funcția de procuror-șef al PCCOCS

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) anunță luni, 26 august, despre finalizarea etapei de recepționare a dosarelor de concurs la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor anunță că etapa de depunere a dosarelor de concurs a luat sfârșit, fiind înregistrate patru dosare ale următorilor candidați: Ion Neguriță – procuror-șef …

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) anunță luni, 26 august, despre finalizarea etapei de recepționare a dosarelor de concurs la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor anunță că etapa de depunere a dosarelor de concurs a luat sfârșit, fiind înregistrate patru dosare ale următorilor candidați:

  • Ion Neguriță – procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Ialoveni. El activează în sistemul procuraturii din aprilie 2011, atunci când a fost numit în funcția de procuror la Procuratura Anticorupție. Cinci ani mai târziu a fost numit în funcția de procuror în PCCOCS, conform procuror.magistrat.md.
  • Victor Furtuna – procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Anterior a activat la PA. În 2016 a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Procurorul a gestionat mai multe dosare în care era vizat fostul procuror general Alexandr Stoianoglo.
  • Andrei Mațco – avocat;
  • Alexandru Machidon – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Alexandru Machidon a primit un salariu de circa 300 de mii de lei și a primit un cadou de 2600 de euro la un eveniment de familie. În 2018, acesta și-a achiziționat un apartament cu o suprafață de 65 de metri pătrați contra sumei de 45 de mii de euro, iar în 2017 a intrat în proprietatea unui BMW 520 D contra sumei de 26 de mii de euro.

  „În perioada imediat următoare Consiliul Superior al Procurorilor va aproba componența nominală a Comisiei speciale responsabilă de etapa preselecției candidaților, care constă în examinarea dosarelor depuse și interviul.

  Procedurile ce țin de modul de organizare și desfășurare a concursului sunt normate atât prin Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură (articolul 251), cât și prin Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate”, precizează CSP.

  Pe 24 iulie 2024 CSP a anunțat concurs pentru selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Termenul limită pentru depunerea dosarelor de concurs este data de 26 august.

  Sursa: zdg.md

• Procurorul Victor Furtună, numit de CSP în funcția de șef adjunct interimar al PCCOCS. Ce avere declară

  Procurorul anticorupție Victor Furtună a fost numit joi, 17 noiembrie, de membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în funcția de șef adjunct interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Procurorul Victor Furtună conduce grupul de urmărire penală în dosarul Stoianoglo. Conform magistrat.md, Victor Furtună deține funcția de procuror anticorupție din aprilie 2019. În 2016, el a fost numit …

  Citiţi mai departe

  Procurorul anticorupție Victor Furtună a fost numit joi, 17 noiembrie, de membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) în funcția de șef adjunct interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Procurorul Victor Furtună conduce grupul de urmărire penală în dosarul Stoianoglo.

  Conform magistrat.md, Victor Furtună deține funcția de procuror anticorupție din aprilie 2019. În 2016, el a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Anterior, Victor Furtună a deținut și funcția de procuror în Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chișinău.

  Pe 1 noiembrie, CSP a respins candidatura fostului procuror general interimar Dumitru Robu pentru funcția de șef adjunct interimar al PCCOCS. Atunci, demersul privind exprimarea acordului pentru numirea lui Dumitru Robu a fost înaintat de procurorul general interimar, Ion Munteanu.

  Conform ultimei declarații de avere și interese personale, Victor Furtună a obținut în 2021 venituri salariale în sumă de 335 319 de lei din calitatea de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. Anul trecut, el a obținut o alocație în valoare de 7603 de lei și o indemnizație de 136 701 de lei.

  Familia furtună deține un apartament de 78,2 metri pătrați obținut printr-un contract de investire privind construcția spațiului locativ care ar valora 527 666 de lei. Totodată, familia Furtună are în posesie un apartament de 78,8 metri pătrați care ar valora 26 313 de euro.

  Tot în actul său de avere, procurorul indică un autoturism Nissan Leaf care ar fi valorat 100 000 de lei și un automobil Renault Megane c are ar fi valorat 84000 de lei.
  Sursa: zdg.md

• Năvala procurorilor peste avocatură: Candidaţii-,,surpriză”din lista celor care vor să ajungă apărători

  Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor urmează să decidă, marţi, în 69 de de dosare depuse pentru a obţine licenţă de apărător. 49 din ei sunt foşti şi actuali procurori, iar opt au făcut parte din magistratură. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale, majoritatea din ele fiind pornite pentru …

  Citiţi mai departe

  Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor urmează să decidă, marţi, în 69 de de dosare depuse pentru a obţine licenţă de apărător. 49 din ei sunt foşti şi actuali procurori, iar opt au făcut parte din magistratură. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale, majoritatea din ele fiind pornite pentru infracţiuni de corupţie.

  Cei 69 de pretendenţi la licenţa de avocat încearcă să beneficieze de o prevedere din Legea cu privire la Avocatură, votată de fostul Parlament la 14 iunie 2021, care permite accederea în breasla apărătorilor, fără examene, a celor care au absolvit Institutul Naţional al Justiţiei, instituţie obligatorie pentru toţi procurorii şi judecătorii, şi care au lucrat cel puţin 6 ani în sistem. Planurile le-ar putea fi date peste cap de modificările la Legea cu privire la Avocatură, votate în două lecturi de actualul Parlament în ziua de 21 ianuarie, care îi va pune pe picior egal pe toţi doritorii de a îmbrăca roba de avocat, indiferent dacă sunt judecători sau procurori, şi să susţină examene. Până la intra în vigoare, însă mai este nevoie ca legea să fie promulgată de şefa statului, apoi publicată în Monitorul Oficial. Astfel, o bună parte din cei 69 de candidaţi au şanse reale să se aleagă pe ultima sută de metri cu licenţele râvnite.

  1. Mircea Roşioru este fost procuror general adjunct şi a depus cerere de demisie atât din funcţie, cât şi din sistem, în octombrie 2021, la scurt timp după reţinerea lui Alexandr Stoianoglo.

  Mircea Roşioru şi-a început cariera în Procuratură în 2001. În martie 2017, ex-procurorul general, Eduard Harunjen, l-a avansat pe Roşioru în funcţia de procuror general adjunct, iar în decembrie 2019, Alexandr Stoianoglo l-a menţinut în funcţie. Mircea Roşioru a declarat pentru Anticorupţie.md că părăseşte sistemul pentru a se face o schimbare. „Probabil că trebuie să se facă o schimbare şi nu vreau să încurc. Plec ca să poată face schimbarea”, ne-a declarat omul legii.

  Mircea Roşioru a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 317.063 lei, iar alte 8716 lei le-a obţinut din activitatea didactică. În cei 20 de ani de carieră, procurorul Roşioru s-a ales cu două apartamente, de 59,5 metri pătraţi în 2009, şi de 121,3 metri pătraţi, în 2018. Potrivit lui Roşioru, primul apartament i-a fost oferit de tatăl său în posesie gratuită. Cel de al doilea imobil l-a costat pe omul legii 826.245 lei. Roşioru mai deţine în proprietate un teren pentru construcţii cu suprafaţa de 6 ari şi un garaj estimat la 88.267 lei. Roşioru a mai declarat şi un automobil de model Opel Astra, fabricat în 2005 şi cumpărat în 2011 cu 61.000 lei.

  Mircea Roşioru figurează în dosarul Stoianoglo pentru complicitate în eliberarea din închisoare a afaceristului Veaceslav Platon.

  2. Ion Caracuian, despre care se spune că este cumătru cu procurorul general adjunct, Ruslan Popov, învinuit într-un dosar pentru îmbogăţire ilicită, a demisionat în luna octombrie, la puţin peste un an de la desemnare. Caracuian nu a indicat cauza pentru care pleacă din sistem, invocând motive personale.

  Ion Caracuian a fost numit şef interimar la PCCOCS în decembrie 2019, după preluarea conducerii Procuraturii Generale de către Alexandr Stoianoglo. La începutul lunii septembrie 2020, el a câştigat concursul pentru funcţia de şef al PCCOCS, fiind singurul participant. Până să ajungă şef la PCCOCS, Caracuian a fost şeful secţiei pentru combaterea torturii din cadrul Procuraturii Generale.

  Ion Caracuian, este bănuit de îmbogăţire ilicită. Surse din cadrul Procuraturii ne-au comunicat că fostul şef al PCCOCA este bănuit că în luna noiembrie a anului trecut a vândut cu 30.000 de euro un automobil de model Santa Fe, care i-ar fi aparţinut, însă era înregistrat pe o persoană terţă.

  Precizăm că la 13 noiembrie, Ion Caracuian a făcut modificări în Declaraţia de avere şi interese personale. Fostul şef a inclus un automobil de model Santa Fe, fabricat în 2019 şi evaluat la 630.000 de lei, care i-ar fi fost dat în posesie de către cetăţeanul Valeriu Afteni.

  3. Victor Plugaru, procurorul din Procuratura municipiului Chişinău care a gestionat dosarul expulzării profesorilor turci, în care a fost inculpat fostul directort al SIS, Vasile Botnari, a părăsit, toamna trecută, sistemul, după 13 ani de activitate.

  Victor Plugaru a fost cel care a clasat dosarul penal pornit în 2019 pentru a verifica dacă a fost legală perfectarea dublelor identități pentru fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc și omul de afaceri Vaja Jhashi.

  Victor Plugaru a raportat pentru anul trecut două apartamente, dintre care unul, cu suprafaţa de 66 metri pătraţi, a fost cumpărat în 2011. În 2017, omul legii şi-a cumpărat şi garaj, cu suprafaţa de 54,8 metri pătraţi, care l-a costat 85.500 de lei. În 2019, Victor Plugaru şi-a cumpărat cu 360 de mii de lei un automobil de model Audi Q 5. Anul trecut, acuzatorul şi-a procurat şi un automobil BMW 530i, pentru care a achitat 460.320 de lei. Tot în 2020, Victor Plugaru a vândut un automobil Mercedes E200, pentru care a încasat 400.000 de lei. Omul legii a mai raportat remitenţe de 680 de euro din Italia şi un ajutor de 100.000 de lei din partea bunelului.

  4. Adriana Bețișor, fostă șefă adjunctă și interimară a Procuraturii Anticorupție, a depus cerere de eliberare din organele Procuraturii, în iulie 2019, invocând motive personale.

  Adriana Bețișor a fost procurora care a instrumentat, în 2015, unul dintre cele mai răsunătoare dosare de corupție, cel în care a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare, pentru corupere pasivă şi trafic de influenţă, fostul premier Vlad Filat. A gestionat mai multe dosare de rezonanţă. În iulie 2012, presa a scris că a condus grupul de procurori care au efectuat percheziţii în oficiile unor firme din reţeaua omului de afaceri Veaceslav Platon. Un an mai târziu, tot ea a instrumentat dosarul intentat omului de afaceri Leonid Volneanschi, patronul firmelor care gestionează businessul „Elat” din Chişinău, cauză încetată la sfârșitul lui 2013, din lipsa infracţiunii.

  În 2013, Beţişor a gestionat și dosarul penal pe numele lui Boris Focşa, fost ministru al Culturii, suspectat de implicare în vânzarea ilegală a monumentelor istorice din str. M. Eminescu nr. 52 din Chişinău. În 2014–2015, s-a ocupat de dosarele privind frauda din sistemul bancar, inclusiv dosarele penale pe numele lui Ilan Şor. Beţişor a instrumentat şi dosarul „Caravita”, firmă afiliată lui Filat prin intermediul lui Ion Rusu, cumnatul şi naşul acestuia.

  După plecarea din sistem, Adriana Beţişor nu a mai apărut în spaţul public. În septembrie 2021, procurorii au transmis în judecată un dosar în care fosta procuroră este acuzată de corupţie pasivă în proporţii deosebit de mari.

  5.Adrian Popenco, fost şef-adjunct al Procuraturii municipiului Chişinău, Adrian Popenco, a demisionat din funcţie şi din sistem la începutul anului curent. Popenco a nimerit de mai multe ori în vizorul presei pentru presupuse acţiuni de corupţie şi a fost subiectul unei anchete a Centrului pentru Investigaţii Jurnalistice din Moldova (CIJM) despre averea înregistrată pe numele rudelor. Adrian Popenco şi-a motivat plecarea din sistem prin faptul că doreşte să încerce şi alte activităţi.

  Adrian Popenco și-a început cariera în Procuratura Anticorupție în 2007. A fost numit șef adjunct al instituției respective în noiembrie 2013. În toamna anului 2015, a ajuns în atenția opiniei publice după ce a primit și a înregistrat denunțul lui Ilan Șor împotriva fostului premier Vlad Filat.

  În toamna anului 2020, Popenco a fost denunțat de fostul angajat al Centrului Național Anticorupție, Ruslan Harcenco, că ar fi unul dintre beneficiarii mitei de 100.000 de euro oferită la începutul anului 2016 de către președintele Federației de Basket din Moldova, Octavian Vucol, învinuit într-un dosar de escrocherie. Omul legii a respins acuzația.

  CIJM a publicat anterior o anchetă în care se arată că Adrian Popenco locuiește într-o casă de milioane aflată într-un cartier de lux din localitatea Dumbrava, lângă Capitală, și conduce de trei ani un Mercedes de ultima generație. Cu toate acestea, omul legii susține că nu îi aparține nimic. După spusele sale, casa este a socrilor săi, iar mașina – a unei rude generoase.

  Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a pornit, în decembrie 2020, să verifice averea procurorului Popenco. Până în prezent, nu a fost emis un act de constatare.

  6.Eduard Florea şi-a început cariera în 1992 în Procuratura raionului Ungheni, în calitate de anchetator. Din aprilie 2007 până în octombrie 2010 a fost procuror şef al raionului Făleşti. În toamna anului 2010 a revenit în Procuratura Ungheni, doar că în calitate de şef, funcţie pe care a deţinut-o până în aprilie 2021.

  Vara trecută, Eduard Florea a fost subiectul unei anchete a postului de televiziune Jurnal TV, care a descoperit că omul legii locuieşte şi are viză de reşedinţă într-o casă de lux pe care nu a declarat-o. Procurorul a explicat că imobilul îi aparţine surorii sale, stabilită cu traiul în Marea Britanie. Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a decis să investigheze averea procurorului din Ungheni.

  Omul legii a declarat că deţine în folosinţă patru automobile, dintre care o Toyota Rav 4, toate înregistrate pe numele surorii sale. Eduard Florea a declarat în proprietate şi un apartasment de 47 de metri pătraţi, oferit ca locuinţă de serviciu în 1992, şi un automonil de model VAZ – 2108, fabricat în 1997.

  7. Daniel Baraliuc este procuror în Procuratura municipiului Chişinău. În august 2019, procurorul Daniel Baraliuc a nimerit în lista celor 20 de procurori, întocmită de deputaţii Radu Marian şi Dan Perciun, a căror avere urma să fie verificată. Motivul a fost că Baraliuc a indicat o mașină de model Toyota Prius Plus din 2013 la preț de 10 000 lei, asta deși un autoturism similar ar costa de la 8.800 de euro, pe piața auto.

  În 2019, Baraliuc a ajuns în atenţia presei şi pentru faptul că ar fi primit donaţie un apartament din sectorul Buiucani al Capitalei de la o femeie cu dizabilităţi mintale. Aceasta transformase apartamentul, înregistrat pe numele procurorului, într-o gunoişte, iar ia dormea în scara blocului.

  Baraliuc este acuzatorul care a gestionat dosarul penl pe numele fostului avocat Valerian Mînzat.

  8.Procurorul de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Taras Patraman, este suspectat de includerea intenționată a unor date false în declarația de avere și interese personale. Aceasta este concluzia inspectorului de integritate Serghei Pleșca după ce a constatat că procurorul Patraman a indicat în declarație de avere și interese personală o mașină de 10.000 de lei când, de fapt, ar fi plătit pentru vehicul 7.850 de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova au scris, în februarie 2020, că singura avere declarată de Taras Patraman este mașina cu pricina.

  Conform raportului de consultare a bazei de date Sistemul Informațional Integrat Vamal, la care face trimitere inspectorul de integritate, la 28 aprilie 2017, o persoană fizică a finalizat în vamă procedura de import a vehiculului uzat Volkswagen Golf cu valoare de 120.000 de lei. Mașina a fost cumpărată în Elveția cu 2.500 de franci.

  În același timp, raportul de consultare a bazei de date www.999.md din 22 august 2020 confirmă că în sistemul informațional ținut de SRL Simpals a fost publicat articolul publicitar, cu ultima modificare la 4 iulie 2017, privind anunțarea pentru vânzare a mașinii cu pricina, la prețul de 7.850 de euro.

  Inspectorul de integritate a sesizat organul de urmărire penală în vederea pornirii urmăririi penale pe numeile lui Taras Patraman.

  9. Alexandru Caraman este procuror PCCOCS şi a fost vizat într-o anchetă a CIJM. Acesta şi-a procurat, în 2020, un apartament cu suprafaţa de 107,8 metri pătraţi în Federaţia Rusă, pentru care a achitat 8.577.000 de ruble.Omul legii mai deţine în proprietate şi un apartament de peste 80 de metri pătraţi, procurat în 2013. Deşi păstrează într-un cont bancar 322.929 de lei, Alexandru Caraman a împrumutat în 2020 două milioane de lei de la o persoană fizică, fără nicio dobândă, pe un termen de 10 ani.

  Caraman este cunoscut pentru gestionarea unui dosar din seria 7 aprilie 2009, în care era învinuit fost vicecomisar al municipiului Chuşinău, Iacob Gumeniţă. După un proces care a durat mai mulţi ani, Gumeniţă a fost achitat.

  10. Andrei Baeșu a plecat în decembrie 2019 de la Procuratura Anticorupție după un control efectuat de Procuratura Generală. El a fost cercetat penal pentru amestec în înfăptuirea urmăririi penale la investigarea fraudei bancare. Baeșu este cunoscut opiniei publice pentru rolul său în dosarul lui Veaceslav Platon și al primarului de Orhei, Ilan Şor.

  De asemenea, Baeșu figurează într-o anchetă a CIJM despre un caz de mită mușamalizat de oamenii legii. Un om de afaceri a oferit 235.000 de euro procurorilor anticorupție pentru încetarea urmăririi penale. Cazul a ajuns în gestiunea procurorului Baeșu, însă nu a avut finalitate.

  O altă anchetă a CIJM arată că Baeșu a beneficiat în ultimii ani de donații de mii de euro, iar în 2018, a făcut cumpărături de peste 1.000.000 de lei, de vreme ce întregul venit al familiei a fost de trei ori mai mic.

  După plecarea dn sistem, Baeşu şi-a încercat norocul în magistratură şi ca inspector de integritate.

  În 2020, când Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, pe numele lui Baeşu a fost pornit un dosar penal pentru că ar fi fabricat dosarul lui Veaceslav Platon.

  Şi mandat de procuror, şi licenţă de avocat

  O parte din cei care speră să fie admişi marţi în avocatură sunt procuror aflaţi în plină activitate. Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

  În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie.

  Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019. Organizaţia respectivă a fost fondată de un grup de acuzatori care nu au semnat în vara anului 2019 declarația procurorului general, Eduard Harunjen, privind pretinsele presiuni politice asupra procurorilor.

  Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei.

  Printre acuzatorii care vor să obţină licenţă de avocat este şi Victor Furtună, cel care a pornit mai multe dosare penale şi l-a reţinut toamna trecută pe Alexandr Stoianoglo. Victor Furtună ne-a declarat că nu intenţionează să părăsească Procuratura şi că încearcă să se folosească de o oportunitate pe care i-o oferă la moment legislaţia. „Rămân în Procuratură. Dar modificările făcute vara trecută la Legea cu privire la Avocatură nu împiedică ca un procuror să obţină licenţa de avocat. Dar aceasta nu înseamnă că voi fi concomitent şi procuror, şi avocat”, a precizat Furtună.

  O declaraţie similară ne-a făcut şi colegul său din Procuratura Anticorupţie, Victor Cazacu, care reprezintă acuzarea în sosarul fostului şef de la PCCOCS, Nicolae Chitoroagă: „Rămân în Procuratură, dar beneficiez, ca şi alţi colegi, de oportunităţile oferite”.

  Candidaţii din magistratură cu probleme de integritate

  Majoritatea judecătorilor înscrişi în lista celor 69 au probleme de integritate. De exemplu, Sergiu Furdui, fost judecător la Curtea de Apel Chişinău, care a plecat din sistem în martie 2021. Furdui a activat în calitate de magistrat la Curtea de Apel Chișinău din anul 2012. El a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe scandaluri publice. În 2012, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi „un stat separat”. CSM a decis atunci ca judecătorul să fie „atenționat”. În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor.

  Zinaida Talpalaru este judecătoarea care, în 2017, a admis parțial acțiunea înaintată de Exclusiv Media – companie afiliată socialiștilor, împotriva RISE Moldova, care a demascat operațiunea „Bahamas”. Magistrata şi-a dat demisia la începutul anului trecut, după 24 de ani de activitate în sistem.

  Oleg Ciumaş, ex-judecător la Bălţi, a plecat din sistem în septembrie 2021. Acesta a fost cercetat penal, în 2018, pentru că în timp ce se afla la volanul mașinii sale, ar fi fost implicat într-un accident rutier în urma căruia un motociclist de 21 de ani și-a pierdut viața.

  Oleg Ciumaș a făcut parte din completul de judecători de la Judecătoria Fălești, care la 4 februarie 2015, aproape de miezul nopții, a pronunțat sentința în dosarul vânătorii VIP din Pădurea Domnească, care a avut loc la 23 decembrie 2012 , soldată cu decesul lui Sorin Stați. și la care au participat mai mulți oficiali de rang înalt.

  Judecătoarea Maria Negru a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău în luna noiembrie a anului trecut.Maria Negru este sora influentului avocat și proprietar al unor instituții de învățământ, inclusiv în domeniul dreptului, Gheorghe Avornic. Întâmplător sau nu, CSM a propus candidatura Mariei Negru pentru avansare în perioada când Gheorghe Avornic era membru al Consiliului. Gheorghe Avornic a părăsit sala de ședințe în momentul examinării chestiunii cu privire la sora sa.

  Maria Negru a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit de 112,9 metri pătrați, estimate cadastral la 921,7 mii de lei, a terenului de trei ari și a unei construcții accesorii în urma semnării unui contract de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună cu înstrăinarea cotei-părți din imobil cu condiția întreținerii pe viață. În 2018,magistrata declara despre finisarea construcției imobilului, pe care l-a dat în exploatare la 20 februarie 2019. Maria Negru a mai raportat că la finele anului 2018 a vândut cu 1,1 milioane de lei un apartament de pe strada Sergiu Rădăuțanu din Chișinău.

  Familia Negru mai deține în proprietate o mașină de teren de model Nissan X Trail, fabricat în 2006, pe care a procurat-o în 2009 cu 100 de mii de lei. Familia Negru nu deține afaceri.

  Aurelia Toderaş, Eduard Răţoi şi Eugeniu Bejenaru au făcut parte dintr-un top al celor mai avuţi judecători din Bălţi.

  Comisia de licenţiere – între ciocan şi nicovală

  Şedinţa de marţi a Comisiei de licenţiere a UAM va fi prima în actuala componenţa, în urma alegerilor din decembrie. Adrian Tăbârţă, preşedintele Comisiei, ne-a declarat că se află într-o mare dilemă, după amendamentul votat vineri la Legea Avocaturii. „Nu am văzut modificările şi nu pot să mă expun. Am înţeles că este prevăzut caracterul retroactiv al Legii. Dar se ştie că o lege civilă nu are caracter retroactiv, aşa cum are o lege penală. Nu exclud că cineva ar putea să o atace în Curtea Constituţională. Cei care au depus solicitări pentru licenţă s-au condus de legislaţie şi vor fi nedreptăţiţi într-un fel”, a declarat Tăbârţă.

  Preşedintele Comisiei de licenţiere a mai spus că o altă problemă o reprezintă încadrarea în calificativul „reputaţie ireproşabilă”. „Cunosc că unii din lista celor 69 de candidaţi au probleme cu legea. Poate ar fi fost mai bine ca legiuitorul să stabilească nişte filtre privind reputaţia ireproşabilă. Aici iarăşi suntem puşi între ciocan şi nicovală. Pe de o parte, suntem criticaţi dacă un procuror sau judecător cu probleme de integritate este admis în avocatură. Pe de altă parte, este prezumţia nevinovăţiei şi mulţi dintre candidaţii la care le-am refuzat acordarea licenţei, ne-au acţionat în judecată, au câştigat şi am fost impuşi să le plătim cheltuielile de judecată. Cum s-a întâmplat în cazul fostei magistrate Ludmila Ouş care era cercetată pentru corupţie. Ne-a acţionat în judecată şi am fost impuşi nu doar să o acceptăm în breaslă, dar şi să-i achităm onorariul de 5000 de lei pentru avocata Natalia Moloşag. Dar UAM este o organizaţie non-profit, care există din cotizaţiile de membru, iar astfel de procese ar conduce la falimentul ei”, a precizat Adrian Tăbârţă.
  Sursa: anticoruptie.md

• Investigaţiile în dosarul Stoianoglo continuă: Procurorul Victor Furtună nu părăseşte sistemul

  Procurorul anticorupţie, Victor Furtună, nu intenţionează să plece din sistem chiar dacă va primi licenţă de avocat. Omul legi susţine că rămâne să lucreze în Procuratură şi se arată încrezător că va duce la bun sfârşit dosarele pe care le are în gestiune, inclusiv cele în care este învinuit procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo. Procurorul Furtună a declarat pentru portalul …

  Citiţi mai departe

  Procurorul anticorupţie, Victor Furtună, nu intenţionează să plece din sistem chiar dacă va primi licenţă de avocat. Omul legi susţine că rămâne să lucreze în Procuratură şi se arată încrezător că va duce la bun sfârşit dosarele pe care le are în gestiune, inclusiv cele în care este învinuit procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo.

  Procurorul Furtună a declarat pentru portalul Anticorupţie.md că încearcă să se folosească de o oportunitate pe care i-o oferă la moment legislaţia. „Rămân în Procuratură. Dar modificările făcute vara trecută la Legea cu privire la Avocatură nu împiedică ca un procuror să obţină licenţa de avocat. Dar aceasta nu înseamnă că voi fi concomitent şi procuror, şi avocat. Voi continua să activez ca procuror”, a precizat Furtună.

  Victor Furtună s-a arătat dezamăgit de faptul că alături de numele său, în lista celor 69 de candidaţi se regăsesc actuali şi foşti colegi de breaslă cu probleme de integritate: „Nu-mi place ca numele meu să fie scris alături de al lor”.

  Victor Furtună este procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor la începutul lunii octombrie a anului trecut să investigheze pretinsele ilegalităţi comise de procurorul general Alexandr Stoianoglo.

  Amintim că, marţi, Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor urmează să decidă în 69 de de dosare depuse pentru a obţine licenţă de apărător. 49 din ei sunt foşti şi actuali procurori. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale.

  Legea cu privire la Avocatură, votată de fostul Parlament la 14 iunie 2021, permitea accederea în breasla apărătorilor, fără examene, a celor care au absolvit Institutul Naţional al Justiţiei şi care au lucrat cel puţin 6 ani în sistem. Prevederea respectivă a fost anulată, vineri, de către Parlament, insă rămâne în vigoare până modificările operate vor fi publicate în Monitorul Oficial.

  Președinta Comisiei Juridice a Parlamentului, Olesea Stamate, a optat, într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă, ca noile licențe de avocat să fie eliberate doar în baza noii legi pentru a evita accederea în breaslă a unor persoane cu reputaţie dubioasă.
  Sursa: anticoruptie.md

• Из прокуроров — в адвокаты. Топ-7 самых «известных» претендентов на адвокатскую лицензию

  В правящей партии «Действие и солидарность» (PAS) объяснили спешку с принятием поправок в закон «Об адвокатуре» желанием не допустить к адвокатской деятельности судей и прокуроров с запятнанной репутацией. Сейчас на получение адвокатской лицензии претендуют не менее 50 бывших прокуроров и судей. NM выяснил имена самых известных претендентов, и рассказывает, как они связаны с делами Александра Стояногло, Вячеслава Платона и Виорела …

  Citiţi mai departe

  В правящей партии «Действие и солидарность» (PAS) объяснили спешку с принятием поправок в закон «Об адвокатуре» желанием не допустить к адвокатской деятельности судей и прокуроров с запятнанной репутацией. Сейчас на получение адвокатской лицензии претендуют не менее 50 бывших прокуроров и судей. NM выяснил имена самых известных претендентов, и рассказывает, как они связаны с делами Александра Стояногло, Вячеслава Платона и Виорела Мораря.

  Парламент 21 января принял во втором чтении поправки к закону «Об адвокатуре». Среди прочего, поправки предусматривают, что бывшие судьи и прокуроры должны сдавать экзамены, чтобы получить лицензию адвоката. Председатель парламентской юридической комиссии и депутат от PAS Олеся Стамате сказала, что с принятием поправок торопились, потому что около 60 бывших судей и прокуроров претендуют на адвокатские лицензии. Единственное имя, которое Стамате раскрыла — Адриана Бецишор. NM выяснил имена еще нескольких известных прокуроров, которые претендуют на адвокатские лицензии.

  Адриана Бецишор

  Адриана Бецишор известна тем, что, имея сравнительно небольшой стаж прокурорской работы, получала в производство громкие дела, в том числе, связанные с кражей миллиарда. В 2013 она вела дело владельца торгового центра Elat Леонида Волнянского, которого обвинили в мошенничестве в особо крупных размерах. Сам бизнесмен и его адвокаты утверждали, что дело сфабриковали, а улики сфальсифицировали.

  Бецишор возглавляла в Антикоррупционной прокуратуре группу, которая занималась расследованием кражи миллиарда. Она вела одно из уголовных дел Илана Шора, а также дело фирмы Caravita и родственника экс-премьера Владимира Филата Иона Русу. Бецишор вела дело и самого Владимира Филата, которого в итоге приговорили к девяти годам тюрьмы. Оба процесса — против Русу и против Филата — проходили за закрытыми дверями, а адвокаты указывали на несправедливый характер уголовного преследования и судебного процесса. Сейчас ЕСПЧ рассматривает иск Филата против Молдовы.

  Также Бецишор была в следственной группе, которая вела уголовное дело Вячеслава Платона.

  В августе 2019 года Бецишор уволилась из прокуратуры. В апреле 2021 года против Бецишор завели уголовное дело о пассивной коррупции. По данным следствия, в 2018 году Бецишор пообещала за €50 тыс. освободить осужденного на 12 лет бизнесмена Руслана Добоша. По информации прокуратуры, деньги Адриане Бецишор передала сожительница Добоша. После этого его освободили. Сама Бецишор вину не признает.

  Андрей Бэешу

  Бэешу пришел работать в прокуратуру в 2011 году, а с 2014 года начал работать в Антикоррупционной прокуратуре. Как и Бецишор, он получил известность благодаря тому, что вел дела Платона, Шора и Филата. При этом адвокаты Платона и Филата утверждают, что в делах их подзащитных Бэешу ссылался на показания Шора как на достоверные, а в деле Шора — уже ставил его слова под сомнения.

  В январе 2020 года Бэешу уволился из прокуратуры. После этого генпрокурор Александр Стояногло сообщил, что против Бэешу завели уголовное дело, но его деталей на раскрыл.

  После увольнения из прокуратуры Бэешу претендовал на пост судьи и на пост инспектора по неподкупности, но не прошел оба конкурса.

  Виктор Фуртунэ

  Виктор Фуртунэ получил известность в октябре 2021 года, когда Высший совет прокуроров поручил ему проверить жалобу депутата от PAS Лилиана Карпа на генпрокурора Александра Стояногло. За два часа Фуртунэ завел пять уголовных дел против Стояногло, объединил их в одно и распорядился задержать генпрокурора за 20 минут до объявленной им пресс-конференции. Фуртунэ потребовал в суде, чтобы Стояногло арестовали, однако судьи поместили его под домашний арест. Спустя три месяца Стояногло перевели под судебный контроль. Адвокаты Стояногло считают, что уголовное дело завели незаконно и подали две жалобы в ЕСПЧ.

  Отметим, Фуртунэ стал работать в прокуратуре в 2011 году. В 2016 году он начал работать в прокуратуре Кишинева, а в 2019 году — в Антикоррупционной прокуратуре.

  В 2016 году Фуртунэ отклонил жалобу гражданского активиста Анатола Мэтэсару, который утверждал, что его незаконно задержали из-за протеста перед Антикоррупционной прокуратурой. В 2021 году ЕСПЧ присудил Мэтэсару компенсацию €5,8 тыс. за моральный ущерб и еще €1,8 тыс. судебных издержек. Адвокат Мэтэсару Вадим Виеру считает, что, если бы Фуртунэ не отклонил жалобу Мэтэсару, Молдова не проиграла бы это дело в ЕСПЧ. «Поздравляю прокурора Фуртунэ. Без его „мотивированных“ постановлений ЕСПЧ не смог бы принять такое решение», — написал Виеру в Facebook.

  Ион Каракуян

  Каракуян получил известность в декабре 2019 года, когда по предложению генпрокурора Александра Стояногло его назначили и.о. главы Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью (PCCOCS). Тогдашний глава PCCOCS Николай Китороагэ находился под следствием, а и.о. главы Дорина Компана отстранили от должности в связи с проверкой, которую по инициативе Стояногло начали в специализированных прокуратурах. Отметим, до назначения на эту должность Каракуян возглавлял в Генпрокуратуре управление по борьбе с пытками.

  4 сентября 2020 года Каракуяна назначили главой PCCOCS. Отметим, что, по сведениям NM, Каракуян также проходит подозреваемым по делу Стояногло в рамках эпизода, касающегося освобождения Платона.

  Как сообщила 15 декабря Антикоррупционная прокуратура, Каракуяна подозревают в незаконном обогащении. У него дома прошел обыск.

  Виктор Плугару

  Плугару получил известность благодаря расследованию против экс-главы СИБа Василия Ботнаря по делу о высылке турецких учителей. Плугару также представлял обвинение в суде. Он не привлек к судебному процессу семьи турецких учителей как потерпевших, а, кроме того, не обжаловал в АП решение суда первой инстанции. Действия и бездействие прокурора вызвали критику правозащитников и адвокатов. Многие отметили, что дело против Ботнаря квалифицировали по более мягкой статье. Экс-главу СИБа судили за «злоупотребление властью» (наказание от 2 до 6 лет тюрьмы), а, по мнению некоторых правозащитников, его могли судить по статье о пытках (наказание от 3 до 8 лет тюрьмы).
  Также у многих возникли вопросы, почему Плугару попросил для Ботнаря три года лишения свободы, но не обжаловал решение суда Буюкан, согласно которому Ботнарь отделался штрафом и запретом занимать публичные должности.

  Поведение прокурора Плугару вызвало вопросы и в Генпрокуратуре. После разгоревшегося скандала там начали служебную проверку действий Плугару. В частности, у прокуратуры «возникли подозрения» из-за того, что он не обжаловал приговор, допустил процессуальные нарушения (в том числе не привлек родственников высланных учителей как потерпевших) и нарушил процедуру оглашения приговора, которая должна быть публичной.

  Как сообщили NM в пресс-службе Генпрокуратуры, служебная проверка не выявила нарушений в действиях Плугару. Сложности с приговором Ботнарю в прокуратуре объяснили «устаревшим законом».

  Осенью 2021 года Плугару уволился из прокуратуры.

  Каролина Видрашку-Брынзэ

  Каролина Видрашку-Брынзэ получила известность благодаря тому, что вела уголовное дело о незаконном обогащении экс-главы Антикоррупционной прокуратуры Виорела Мораря. Расследование еще идет. Осенью 2021 года Видрашку-Брынзэ уволилась из прокуратуры. А в декабре 2021 года против нее завели уголовное дело. Вскоре после этого Морарь пожаловался в Высший совет прокуроров на Стояногло и Видрашку-Брынзэ. Он утверждает, что Видрашку-Брынзэ незаконно передала Стояногло информацию из его мобильного телефона, а тот, в свою очередь, незаконно ее обнародовал.

  Речь идет о пресс-конференции 4 октября, на которой Стояногло обнародовал переписку Мораря с представителями НПО и дипмиссий. В этой переписке шла речь о дискредитации Стояногло.

  По словам отстраненного генпрокурора, он обнародовал информацию, которая «представляла повышенный общественный интерес» и касалась «неправомерных действий Виорела Мораря», а не его личной жизни. Стояногло пояснил, что статус прокурора «запрещает ему [Морарю] передавать любую информацию, связанную с профессиональной деятельностью, и контактировать напрямую с представителями власти и иностранных государств». Он также отметил, что данные, которые он представил официально, отделили от дела о незаконном обогащении Мораря.

  В декабре 2021 года стало известно, что против Стояногло завели уголовное дело по жалобе Мораря. Процессуальный статус Видрашку-Брынзэ пока не разглашают.

  Василий Плеван

  Василий Плеван стал работать в прокуратуре Страшен в 2014 году. В октябре 2019 года Плеван начал работать в Антикоррупционной прокуратуре. Осенью 2021 год Высший совет прокуроров поручил ему расследование по жалобе Виорела Мораря на Александра Стояногло и Каролину Видрашку-Брынзэ. 17 декабря 2021 года стало известно, что Плеван завел дело по двум статьям: «нарушение неприкосновенности личной жизни» и «разглашение данных уголовного преследования».

  Тогда же, осенью 2021 года, Плевану поручили проверить жалобу адвоката Игоря Хлопецкого на и.о. генпрокурора Думитру Робу. Жалоба касается нарушений закона, которые Робу якобы допустил в уголовном деле, начатом против отстраненного заместителя генпрокурора Руслана Попова. Других деталей жалобы не разглашают, чтобы «не навредить расследованию». О результатах этой проверки Антикоррупционная прокуратура еще не сообщила.

• Audio// Discuţie la cuţite dintre procurorul care îl investighează pe Alexandr Stoianoglo şi şeful Procuraturii Anticorupţie: Victor Furtună s-a plâns pe Adrian Bordianu că a făcut presiuni asupra sa

  Cazul Stoianoglo a provocat disensiuni dintre procurorul Victor Furtună şi şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Adrian Bordianu. Ultimul i-a cerut lui Furtună să prezinte explicaţii în scris, iar subalternul nu s-a conformat şi s-a plâns la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) că şeful face presiuni asupra sa în legătură cu dosarul Stoianoglo. Într-o înregistrare audio a unei discuţii dintre Bordianu …

  Citiţi mai departe

  Cazul Stoianoglo a provocat disensiuni dintre procurorul Victor Furtună şi şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie, Adrian Bordianu. Ultimul i-a cerut lui Furtună să prezinte explicaţii în scris, iar subalternul nu s-a conformat şi s-a plâns la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) că şeful face presiuni asupra sa în legătură cu dosarul Stoianoglo.

  Într-o înregistrare audio a unei discuţii dintre Bordianu şi Furtună, primul îl anunţă că există o cerere de recuzare în privinţa sa în legătură cu dosarul Stoianiglo şi i-a cerut să prezinte explicaţii în scris. Victor Furtună a refuzat să se conformeze, motivând că a fost desemnat de către Consiliul Superior al Procurorilor ca să-l investigheze pe Stoianoglo şi în acest caz nu îi este procuror ierarhic superior. Furtună i-a solicitat lui Bordianu ca să-i dea indicaţii în scris ca să prezinte explicaţii în legătură cu cererea de recuzare. Bordianu i-a refuzat pe un ton ridicat şi i-a spus lui Furtună că nu are încredere în el.

  Precizăm că Victor Furtună s-a plâns pe Bordianu la CSP că acesta ar fi făcut presiuni asupra sa începând cu ziua când a fost desemnat să examineze denunţul depus de deputatul Lilian Carp pe numele lui Stoianoglo. Una din pretinsele presiuni reclamate de Furtună a fost şi faptul că nu i-a fost atribuit număr de înregistrare la dosarul pornit pe numele procurorului general.

  Adrian Bordianu nu a răspuns la apeluri pentru a comenta învinuirile. În discuţia telefonică avută la puţin timp după desemnarea lui Furtună, Adrian Bordianu ne-a dat asigurări că nu vor fi presiuni de ordin intern sau extern asupra subalternului său. „Statutul de procuror îi oferă libertate procesuală. Singura presiune care există acum este cea din partea societăţii. Cred că Victor Furtună este destul de pregătit ca să investigheze profesionist şi independent aşa un caz de rezonanţă. Vă asigur că din partea noastră şi a mea nu vor fi niciun fel de presiuni”, ne-a declarat şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie.

  Adrian Bordianu ne-a comunicat atunci că există o cerere de recuzare a procurorului Furtună.

  Surse din cadrul CSP ne-au comunicat că cererea de recuzare a procurorului Adrian Bordianu a fost semnată de către Vasile Gafton, avocatul lui Alexandr Stoianoglo. Aceleaşi surse au precizat că atât cererea de recuzare, cât şi plângerea procurorului Victor Furtună, au fost transmise pentru examinare procurorului general interimar, Dumitru Robu, desemnat şi numit în funcţie miercuri seara.
  Sursa: anticoruptie.md

• CSP a desemnat un procuror anticorupție care urmează să examineze informațiile expuse în sesizarea depusă de deputatul PAS împotriva procurorului general

  Procurorul Victor Furtună din cadrul Procuraturii Anticorupție va examina informațiile expuse de deputatul Partdiului Acțiune și Solidaritate (PAS) Lilian Carp în sesizarea depusă la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) împotriva procurorului general, Alexandr Stoianoglo. O deciziei în acest sens a fost adoptată de membri CSP în ședința extraordinară de marți, 5 octombrie. „CSP a hotărât a-l desemna pe procurorul Victor …

  Citiţi mai departe

  Procurorul Victor Furtună din cadrul Procuraturii Anticorupție va examina informațiile expuse de deputatul Partdiului Acțiune și Solidaritate (PAS) Lilian Carp în sesizarea depusă la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) împotriva procurorului general, Alexandr Stoianoglo. O deciziei în acest sens a fost adoptată de membri CSP în ședința extraordinară de marți, 5 octombrie.

  „CSP a hotărât a-l desemna pe procurorul Victor Furtună, procuror în Procuratura Anticorupție, pentru examinarea aspectelor invocate în adresarea domnului Lilian Carp, deputat în Parlamentul R. Moldova, președinte al Comisiei Securitate Națională, vizânt pretinsele acțiuni ilegale comise de Alexandr Stoianoglo, procuror general.

  A expedia prezenta hotărâre și materialele aferente procurorului nominalizat”, a declarat președinta CSP, Angela Motuzoc.

  Președinta CSP Angela Motuzoc a menționat că odată cu hotărârea Consiliului au fost formulate și câteva opinii separate în legătură cu desemnarea procurorului Furtună pentru cercetarea lui Stoianoglo.

  Decizia CSP a venit după câteva ore în care sesizarea depusă de deputatul Lilian Carp împotriva procurorului general a fost examinată într-o ședință extraordinară tensionată, în cadrul căreia membrii CSP și-au dat replici dure.

  MAI MULTE DETALII: VIDEO/ Ședință cu scântei la CSP: este examinată sesizarea deputatului PAS împotriva procurorului general. Stoianoglo a venit la ședință și a cerut recuzarea a cinci membri CSP, printre care și a ministrului Justiției

  La 1 noiembrie 2011, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Naţional al Justiţiei, Furtună Victor, pentru a fi numit în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Buiucani.

  La 28 decembrie 2016 Furtună a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

  Prin Hotărârea nr. 1-35/2019 din 23 aprilie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea lui Victor Furtună în funcția vacantă de procuror în Procuratura Anticorupție.
  Sursa: zdg.md

• Ofiţerul de investigaţii din cadrul IP Ciocana, reținut pentru că ar fi cerut mită, cercetat în arest la domiciliu

  Ofiţerul superior de investigaţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Ciocana, Alexandru Scaleţchi, reţinut pentru că ar fi cerut mită de la un presupus hoţ, a fost eliberat din izolator. Instanţa de judecată a dispus ca învinuitul să fie plasat în arest la domiciliu. Acuzatul a refuzat să facă declaraţii pentru presă şi şi-a acoperit  faţa cu o glugă. Magistraţii au …

  Citiţi mai departe

  Ofiţerul superior de investigaţii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Ciocana, Alexandru Scaleţchi, reţinut pentru că ar fi cerut mită de la un presupus hoţ, a fost eliberat din izolator. Instanţa de judecată a dispus ca învinuitul să fie plasat în arest la domiciliu. Acuzatul a refuzat să facă declaraţii pentru presă şi şi-a acoperit  faţa cu o glugă.

  Magistraţii au emis un mandat de arest la domiciliu pe un termen de 30 de zile pe numele poliţistului. Asta deşi procurorii anticorupţie au cerut ca învinuitul să rămână după gratii.

  „Există riscurile ca persoana să se ascundă, să influenţeze martorii”, a zis procurorul anticorupţie Victor Fortună.

  Procurorul Victor Fortună susţine că va decide mai târziu dacă va contesta sau nu decizia judecătorilor. Avocatul învinuitului insistă că poliţistul nu a luat mită, aşa cum pretinde cel care l-a denunţat.

  „Plângerea este evident nefondată, dar ulterior totul se va stabili. Dumnealui de foarte mult timp lucrează în organele de drept. A fost pe panoul de onoare, este caracterizat pozitiv, încălcări nu a avut”, a spus avocatul Ion Căpățână.

  Potrivit procurorilor, învinuitul ar fi promis, în schimbul unei sume de 600 de euro, să tergiverseze examinarea dosarului în care denunţătorul era acuzat de furt. Pentru că nu s-a ţinut de cuvânt, presupusul hoţ a sesizat organele de urmărire penală. Suspectul riscă până la zece ani de închisoare şi o amendă. De la începutul acestui an, alţi cinci angajaţi ai Inspectoratului de Poliţie Ciocana din Chişinău au fost reţinuţi pentru corupere pasivă şi trafic de influenţă, în urma percheziţiilor desfăşurate de CNA şi Procuratura Anticorupţie.
  Sursa: prime.md