Știri

• Opinie separată în CSP privind amânarea Adunării Generale a Procurorilor: „Legalitatea deciziilor CSJ din 1 august nu poate fi pusă în discuție”

  Trei membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au formulat o opinie separată în privința cererilor a trei candidați la funcția de membru al CSP, care nu au promovat evaluarea Comisie Pre-Vetting, dar care urmează să fie reevaluați după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat deciziile de nepromovare. Aceștia au solicitat, în cadrul ședinței CSP de vineri, 4 august, amânarea Adunării Generale a Procurorilor, stabilită pentru data de 23 august, dar cererile au fost respinse.

  Astfel, într-un comunicat de presă privind opinia separată formulată de președinta CSP Angela Motuzoc și membrii Inga Furtună și Eduard Varzar se menționează că „legalitatea deciziilor CSJ din 1 august nu poate fi pusă în discuție (deși au existat intense dezbateri în spațiul public), or anume așa acționează principiile statului de drept, coroborate cu valorile democrației, iar conduita instituțională a autorităților publice trebuie să demonstreze aliniere la litera și spiritul acestora”.

  Citiţi mai departe

  Trei membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au formulat o opinie separată în privința cererilor a trei candidați la funcția de membru al CSP, care nu au promovat evaluarea Comisie Pre-Vetting, dar care urmează să fie reevaluați după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat deciziile de nepromovare. Aceștia au solicitat, în cadrul ședinței CSP de vineri, 4 august, amânarea Adunării Generale a Procurorilor, stabilită pentru data de 23 august, dar cererile au fost respinse.

  Astfel, într-un comunicat de presă privind opinia separată formulată de președinta CSP Angela Motuzoc și membrii Inga Furtună și Eduard Varzar se menționează că „legalitatea deciziilor CSJ din 1 august nu poate fi pusă în discuție (deși au existat intense dezbateri în spațiul public), or anume așa acționează principiile statului de drept, coroborate cu valorile democrației, iar conduita instituțională a autorităților publice trebuie să demonstreze aliniere la litera și spiritul acestora”.

  „Nu am susținut hotărârea majorității din CSP considerând că cererile procurorilor vizați urmau a fi admise, pentru a le oferi real și efectiv garanția valorificării dreptului lor de a fi ales și a dreptului corpului profesional de a alege”, se arată în comunicatul publicat de instituție.

  Potrivit celor trei membri ai CSP, opinia separată a fost anunțată „în considerarea faptului că aplicarea legii trebuie să se facă corect și echitabil, cu respectarea celor mai înalte standarde pe care le impune rolul constituțional atribuit Consiliului Superior al Procurorilor de a fi garant al independenței și imparțialității procurorilor”.
  „Procedurile premergătoare Adunării Generale a Procurorilor trebuie să respecte strict condițiile impuse de lege, având în vedere că acest for urmează să aleagă membrii CSP, iar corectitudinea deplină a alegerilor este filonul central ce va susține legalitatea și legitimitatea viitoarei componențe a organului de autoadministrare. Interesul legitim superior rezidă în asigurarea alegerilor libere și corecte și anume acest obiectiv ne-a determinat spre formularea opiniei separate. (…) Legea nr.26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nu reglementează modul de acțiune pentru situațiile deduse examinării (soluția pentru cazurile când CSJ anulează hotărârea Comisiei Pre-Vetting, iar Adunarea Generală încă nu s-a desfășurat), dar principiile generale stabilesc că din tăcerea legii nu pot fi deduse reguli, mai ales reguli care sunt defavorabile persoanei”, susțin membrii CSP care au avut o opinie separată.

  Vineri, 4 august, în ședința CSP au fost respinse cererile procurorilor Cristina Gladcov, Vitalie Codreanu și Anatolie Gîrbu, care au solicitat amânarea Adunării Generale a Procurorilor.

  Cererile au venit după ce, pe 1 august, CSJ a decis reevaluarea celor trei candidați, alături de alți 18, care inițial nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting pentru funcția de membru Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

  Solicitările au fost argumentate prin faptul că, dacă că până pe 23 august, data când va avea loc Adunarea Generală a Procurorilor, ei nu vor fi reevaluați, ei nu vor putea să-și înainteze candidatura pentru funcția de membru al CSP.

  Pe 1 august 2023, CSJ a anulat 21 de decizii de nepromovare a candidaților la funcții în CSM și CSP: Angela Popil, Vladislav Holban, Alexei Panis, Anatolie Gîrbu, Veronica Cupcea, Alexandru Rotari, Stanislav Sorbalo, Valentin Caisin, Ion Chirtoacă, Vitalie Codreanu, Vitalie Stratan, Angela Bostan, Aureliu Postică, Victor Sandu, Nicolae Șova, Aliona Miron, Cristina Gladcov, Tatiana Chiriac, Ecaterina Buzu, Mihail Bușuleac și Sergiu Osoianu, și a dispus reevaluarea acestora de către Comisia Pre-Vetting.

  Anterior, Comisia Pre-Vetting a emis opt decizii de promovare (Dumitru Obadă, Iuri Lealin, Elena Roșior, Olesea Vîrlan, Mariana Cherpec, Aliona Nesterov, Eduard Panea și Ciobanu Rodica) și zece decizii de nepromovare a evaluării integrității pentru funcția de membru al CSP.

  Dintre cele zece decizii de nepromovare, patru s-au referit la situații de retragere din concurs sau de nedepunere în termen a Declarației pentru 5 ani, iar șase candidați nu au promovat, urmare a parcurgerii procesului complet de evaluare. 
  Sursa: zdg.md

• CSP a decis cine sunt procurorii care vor fi implicați în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a desemnat persoanele responsabile din partea instituției, în componența Grupurilor de lucru implicate în coordonarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în parte ce ține de reformarea sistemului judiciar.

  Astfel, din componența grupurilor de lucru coordonatoare, implicate în asigurarea implementării mecanismului de organizare a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (Grupurile de lucru Sistemul judiciar și drepturi fundamentale și Justiție, libertate și securitate), vor face parte Angela Motuzoc, președinte al CSP și Constantin Șușu, membru procuror al CSP.

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a desemnat persoanele responsabile din partea instituției, în componența Grupurilor de lucru implicate în coordonarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în parte ce ține de reformarea sistemului judiciar.

  Astfel, din componența grupurilor de lucru coordonatoare, implicate în asigurarea implementării mecanismului de organizare a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (Grupurile de lucru Sistemul judiciar și drepturi fundamentale și Justiție, libertate și securitate), vor face parte Angela Motuzoc, președinte al CSP și Constantin Șușu, membru procuror al CSP.

  CSp spune că odată ce Republica Moldova a primit statutul de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, procesul de coordonare a integrării europene devine mai complex și reamintește despre recomandările formulate de către Comisia Europeană vizavi de cererea de aderare a Republicii Moldova, inclusiv cele inerente sectorului justiției, care prevăd ”necesitatea finalizării etapelor esențiale ale reformei comprehensive a sistemului judiciar lansate recent în toate instituțiile din lanțul justiției și al procuraturii, pentru a asigura independența, integritatea, eficiența, responsabilitatea și transparența acestora; respectarea angajamentul de a lupta împotriva corupției la toate nivelurile și consolidarea luptei împotriva criminalității organizate”.
  Sursa: bizlaw.md

• Dosar contravenţional pentru preşedinta CSP. Angela Motuzoc ar putea fi amendată pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu

  Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a pornit un dosar contravenţional pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu pe numele preşedintei Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Angela Motuzoc. Contravenţia a fost constatată în urma examinării unei plângeri depusă de fosta deputată, Inga Grigoriu.

  Într-un răspuns semnat de directorul adjunct al CNA, Vadim Cojocaru, pentru Inga Grigoriu, se arată că în urma investigaţiilor au fost constatate elementele contravenţiei prevăzute de articolul 313 din Codul Contravenţional. În document se menţionează că procesul verbal de constatare a contravenţiei a fost expediat în instanţă pentru adoptarea deciziţiei privind aplicarea sancţiunii.

  Citiţi mai departe

  Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a pornit un dosar contravenţional pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu pe numele preşedintei Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Angela Motuzoc. Contravenţia a fost constatată în urma examinării unei plângeri depusă de fosta deputată, Inga Grigoriu.

  Într-un răspuns semnat de directorul adjunct al CNA, Vadim Cojocaru, pentru Inga Grigoriu, se arată că în urma investigaţiilor au fost constatate elementele contravenţiei prevăzute de articolul 313 din Codul Contravenţional. În document se menţionează că procesul verbal de constatare a contravenţiei a fost expediat în instanţă pentru adoptarea deciziţiei privind aplicarea sancţiunii.

   

  Solicitată de reporterii portalului Anticorupţie.md, Inga Grigoriu a precizat că este vorba de o sesizare privind procurorul general, Alexandr Stoianoglo, pe care Motuzoc a lăsat-o fără examinare. ,,În calitate de deputat, am solicitat CSP să investigheze informaţiile privind retragerea învinuirilor lui Veaceslav Platon şi trecerea activelor unor companii controlate de către afacerist pe numele soţiei lui Stoianoglo. Am primit un răspuns ambiguu din partea Angelei Motuzoc, pe când aceasta urma să pună în discuţie sesizarea la şedinţa CSP”, a precizat Inga Grigoriu.

  Articolul 313 din Codul Contravenţional prevede o amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an pentru  excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu.

  Anterior, o cerere similară a fost depusă la CNA şi de către procurorul anticorupţie, Mihai Ivanov.
  Sursa: anticoruptie.md

• Averea Angelei Motuzoc la final de mandat: Salariu dublu şi automobile declarate la preţ redus

  Preşedinta Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, a ajuns la final să primească un salariu anual de peste jumătate de milion de lei, de două ori mai mare faţă de salariul pe care îl ridica în funcţia de procuror. Astfel, anul trecut Motuzoc a ridicat un salariu lunar de aproape 42.000 de lei. Nu la fel de bine i-a mers soţului şefei de la CSP, avocatul Viorel Slabu, la care în ultimii patru ani i s-a diminuat simţitor salariul declarat oficial, ajungând de la 122.000 lei in anul 2017, la 43.900, în anul 2020.

  Cum a ajuns Motuzoc şefă la CSP

  Angela Motuzoc a ajuns membru al CSP la Adunarea Generală a Procurorilor din 17 noiembrie 2017 când pentru ea au votat 331 de procurori. Motuzoc a câştigat mandatul de membru al CSP la o zi după ce a câştigat concursul pentru suplinirea funcţiei de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii Chişinău, funcţie la care a fost nevoită să renunţe. La 10 ianuarie 2018, Motuzoc a fost aleasă preşedintă a CSP pe un termen de patru ani. La preluarea mandatului, Angela Motuzoc raporta un salariu de 126.218 lei, pe când soțul său, onorarii de 122.000 de lei în calitate de avocat.

  Citiţi mai departe

  Preşedinta Consiliului Superior al Procurorilor, Angela Motuzoc, a ajuns la final să primească un salariu anual de peste jumătate de milion de lei, de două ori mai mare faţă de salariul pe care îl ridica în funcţia de procuror. Astfel, anul trecut Motuzoc a ridicat un salariu lunar de aproape 42.000 de lei. Nu la fel de bine i-a mers soţului şefei de la CSP, avocatul Viorel Slabu, la care în ultimii patru ani i s-a diminuat simţitor salariul declarat oficial, ajungând de la 122.000 lei in anul 2017, la 43.900, în anul 2020.

  Cum a ajuns Motuzoc şefă la CSP

  Angela Motuzoc a ajuns membru al CSP la Adunarea Generală a Procurorilor din 17 noiembrie 2017 când pentru ea au votat 331 de procurori. Motuzoc a câştigat mandatul de membru al CSP la o zi după ce a câştigat concursul pentru suplinirea funcţiei de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii Chişinău, funcţie la care a fost nevoită să renunţe. La 10 ianuarie 2018, Motuzoc a fost aleasă preşedintă a CSP pe un termen de patru ani. La preluarea mandatului, Angela Motuzoc raporta un salariu de 126.218 lei, pe când soțul său, onorarii de 122.000 de lei în calitate de avocat.

  A vândut una şi a cumpărat două

  În 2016, Angela Motuzoc a procurat un SUV de model Mitsubitshi PaJero Sport, fabricat în 2012, pe care l-a declarat la preţul de doar 10.000 de lei, echivalentul a 500 de euro.

   

  La moment, pe piaţa auto din Republica Moldova preţul unui astfel de automobil, cu anul de producere 2012, începe de la 15.000 euro, iar în 2016 costa cel puţin 20.000 de euro.

  Cuplul Slabu-Motuzoc ,,a scăpat” de SUV anul trecut. Angela Motuzoc a declarat că a vândut maşina cu 100.000 de lei, un preţ de 10 ori mai mare decât cel declarat oficial.

  Anul trecut familia şefei de la CSP şi procurat un automobil mai nou, un Renault Kadjar fabricat în 2015, raportat în Declaraţia de avere şi interese personale l-a 120.000 de lei, echivalentul a 6000 de euro. Pe piaţa moldovenească preţul unui astfel de automobil începe de la 13.000 de euro.

  Angela Motuzoc a mai raportat în posesie, începând cu 2018, anul în care a ajuns la şefia CSP, un automobil Toyota Carolla, fabricat în 2005. Acesta pare să fie preţul real al automobilului.

  Locunţa care ,,s-a scumpit" în ultimul an de mandat

  Cuplul Slabu-Motuzoc deţine, începând cu anul 2002, un apartament în sectorul Botanica, cu suprafaţa de 90,9 metri pătraţi. Imobilul a fost declarat, până anul trecut, la preţul de 155.520 de lei. În 2020, Angela Motuzoc ,,a scumpit” locuinţa, declarând-o la 542.199 de lei.

  Ancela Motuzoc mai deţine în proprietate, începând cu anul 1996, şi o pătrime dintr-o casă de locuit cu suprafaţa de 101 metri pătraţi, evaluată la 101.014 lei.

  În 2019, familia a primit în moştenire o garsonieră de 28,9 metri pătraţi, evaluată la 161.170 lei.

   

  La data de 19 noiembrie 2021 urma să aibă loc Adunarea Generală a Procurorilor în cadrul căruia urma să fie aleşi din rândul breslei cei 6 membri ai CSP. Adunarea a dost amânată pentru o dată nedeterminată din cauza ratei mari a infectărilor cu Covid-19. Angela Motuzoc nu se regăseşte în lista celor care canditează pentru un loc în CSP.
  Sursa: anticoruptie.md

• DOC// Un procuror anticorupţie solicită atragerea la răspundere contravenţională a preşedintei CSP

  Procurorul Anticorupţie, Mihail Ivanov, a depus o sesizare la Centrul Naţional Antocorupţie (CNA) în care solicită atragerea la răspundere contravenţională a preşedintei Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Angela Motuzoc. Procurorul o acuză pe preşedinta CSP de depăşirea atribuţiilor de serviciu.

  Autorul sesizării susţine că Angela Motuzoc a expediat un răspuns la avizul instituţiei Avocatul Poporului, fără ca să-l coordoneze cu ceilalţi membri ai CSP. „Avocatul Poporul a trimis avizul pentru examinare la CSP care urma să-l examineze în cadrul şedinţelor publice ale acestuia, fiind organul competent să reacţioneze din oficiu sau la sesizare în cazul în care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a procurorului este afectată în orice mod. În cazul în care reacţionează din oficiu, Consiliul urmează în prealabil să consulte procurorul vizat”, a invocat procurorul anticorupţie în sesizarea sa.

  Citiţi mai departe

  Procurorul Anticorupţie, Mihail Ivanov, a depus o sesizare la Centrul Naţional Antocorupţie (CNA) în care solicită atragerea la răspundere contravenţională a preşedintei Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Angela Motuzoc. Procurorul o acuză pe preşedinta CSP de depăşirea atribuţiilor de serviciu.

  Autorul sesizării susţine că Angela Motuzoc a expediat un răspuns la avizul instituţiei Avocatul Poporului, fără ca să-l coordoneze cu ceilalţi membri ai CSP. „Avocatul Poporul a trimis avizul pentru examinare la CSP care urma să-l examineze în cadrul şedinţelor publice ale acestuia, fiind organul competent să reacţioneze din oficiu sau la sesizare în cazul în care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională a procurorului este afectată în orice mod. În cazul în care reacţionează din oficiu, Consiliul urmează în prealabil să consulte procurorul vizat”, a invocat procurorul anticorupţie în sesizarea sa.

  „Avocatul Poporului a solicitat să înceteze presiunile şi hărţuirea pornită la iniţiativa conducereii Procuraturii Generale împotriva mea, după ce am gestionat un dosar penal de corupţie în care au apărut bănuieli că era implicat şi adjunctul procurorului general, Ruslan Popov. Pe numele meu a fost intentat un dosar penal pentru că i-aş fi impus pe doi foşti subalterni de ai lui Popov, învinuiţi că au estorcat mită de 200 mii de euro, să-şi recunoască vina. Angela Motuzoc a decis să răspundă de una singură la avizul Avocatului Poporului, să-şi invoce propriile argumente, fără ca să fiu consultat”, a declarat Mihail Ivanov pentru portalul Anticorupţie.md.

  În răspunsul oferit instituţiei de ombdusman, Angela Motuzoc a invocat că la Colegiul de Etică şi Disciplină a CSP se află pe rol mai multe proceduri disciplinare în privinţa procurorului Ivanov, care au fost conexate în una singură, iar procurorul vizat într-o procedură disciplinară este în drept să se adreseze în instanţa de judecată. „Consiliul Superior al Procurorilor are competenţa de a examina contestaţiile în privinţa deciziilor Colegiului de Disciplină şi Etică şi, pentru a nu crea riscul vicierii omparţialităţii unor asemenea verificări în cazul procurorului vizat, la această etapă nu pot fi făcute aprecieri de conţinut sau relevanţă”, a scris Angela Motuzoc în răspunsul său către Avocatul Poporului.

  Angela Motuzoc nu a răspuns la apeluri.

  Articolul 313 din Codul Contravenţional prevede o amendă de la 30 la 90 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an pentru  excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu.
  Sursa: anticoruptie.md

• FAMILIA PREȘEDINTEI CSP A CUMPĂRAT ÎN ANUL 2016 UN AUTOTURISM MITSUBISHI PAJERO SPORT CU 10 MII DE LEI

  Două noi membre ale Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au indicat în declarațiile de venituri și interese personale faptul că dețin mașini pe care le-ar fi cumpărat cu suma de 10 mii de lei, adică 500 de euro. Mașina președintei CSP, Angela Motuzoc, este practic nouă, fabricată în anul 2012. Cea a familiei Ingăi Furtună este mult mai veche - din anul 2003. Ambele însă au fost cumpărate în anul 2016 cu aceeași sumă - 10 mii de lei.

  Angela Motuzoc lucrează procuror din anul 2003. Soțul ei este avocat. Noua președintă a CSP a indicat în declarația de avere faptul că familia sa a cumpărat, în anul 2016, un Mitshubishi Pajero Sport fabricat în anul 2012. Mașina ar fi costat doar 10 mii de lei. 

  Președinta CSP despre prețul mașinii: „Ce am indicat în declarație asta e. Alte comentarii nu am”

  Citiţi mai departe

  Două noi membre ale Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au indicat în declarațiile de venituri și interese personale faptul că dețin mașini pe care le-ar fi cumpărat cu suma de 10 mii de lei, adică 500 de euro. Mașina președintei CSP, Angela Motuzoc, este practic nouă, fabricată în anul 2012. Cea a familiei Ingăi Furtună este mult mai veche - din anul 2003. Ambele însă au fost cumpărate în anul 2016 cu aceeași sumă - 10 mii de lei.

  Angela Motuzoc lucrează procuror din anul 2003. Soțul ei este avocat. Noua președintă a CSP a indicat în declarația de avere faptul că familia sa a cumpărat, în anul 2016, un Mitshubishi Pajero Sport fabricat în anul 2012. Mașina ar fi costat doar 10 mii de lei. 

  Președinta CSP despre prețul mașinii: „Ce am indicat în declarație asta e. Alte comentarii nu am”

  Fiind vorba de un autoturism de teren, aproape nou (fabricat cu doar 4 ani înainte de a fi cumpărat), ne-am interesat care sunt prețurile pe piață ale unei astfel de mașini. Pe un site de anunțuri destul de popular printre moldoveni un Mitsubishi Pajero din 2008 este scos în vânzare cu 14 500 de euro. 

  „Ce am indicat în declarație asta e. Alte comentarii nu am”, ne-a răspuns Angela Motuzoc atunci când i-am solicitat un comentariu referitor la prețul autoturismului.

  O altă membră a CSP, aleasă recent, Inga Furtună, a indicat și ea o mașină cumpărată în același an, 2016, cu suma de 10 mii de lei. În acest caz este vorba despre un Audi mult mai vechi, fabricat în anul 2003. Pe același site de anunțuri un Audi fabricat în anul 2003 este scos în vânzare cu 5300 de euro. 

  Inga Furtună: „Mașina e veche. Am indicat datele din contractul de vânzare-cumpărare”

  Am întrebat-o pe Inga Furtună dacă într-adevăr acesta este prețul autoturismului familiei sale, în condițiile în care pe piață mașinile Audi se vând mult mai scump. „Ați verificat prețurile la autoturisme cu aceeași parametri tehnici? Sincer, nu mă pricep foarte bine la parametrii tehnici,  mașina este destul de veche, soțul s-a ocupat de negocieri, eu am preluat informația din contractul de vânzare-cumpărare. Am indicat date din documente oficiale”, ne-a răspuns Inga Furtună. 

  Moldova Curată va sesiza ANI ca să verifice corectitudinea completării declarațiilor de avere de către cele două membre ale CSP. Anterior, fosta Comisie Națională de Integritate a descoperit o situație similară în declarația de avere a procurorei Elena Neaga. Ultima indicase în declarația de avere pentru anul 2012 faptul că a vândut cu 10 mii de lei un autoturism Opel Vectra. În actul de constatare, CNI a decis să sesizeze „Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în privința verificării onorării obligațiunilor fiscale de către cet. Elena Neaga, referitor la mijloacele financiare obținute din vânzarea autoturismului”.

  Sursa: moldovacurata.md

• Consiliul Superior al Procurorilor și-a ales un nou președinte. Cine îl va înlocui pe Mircea Roșioru

  Angela Motuzoc este noul președinte al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). În cadrul ședinței de astăzi, aceasta a fost aleasă cu votul a 9 din cei 10 membri prezenți la ședință. Aceasta îl va înlocui pe Mircea Roșioru, mandatul căruia a expirat în data de 19 decembrie. Angela Motuzoc a deținut până acum funcția de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău.

  Pentru această funcție a candidat și procurorul-şef al Procuraturii Criuleni, Adrian Bordianu. Acesta a obținut însă un singur vot.

  Citiţi mai departe

  Angela Motuzoc este noul președinte al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). În cadrul ședinței de astăzi, aceasta a fost aleasă cu votul a 9 din cei 10 membri prezenți la ședință. Aceasta îl va înlocui pe Mircea Roșioru, mandatul căruia a expirat în data de 19 decembrie. Angela Motuzoc a deținut până acum funcția de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău.

  Pentru această funcție a candidat și procurorul-şef al Procuraturii Criuleni, Adrian Bordianu. Acesta a obținut însă un singur vot.

  În prezentarea sa, Angela Motuzoc a menționat că își propune păstrarea și consolidarea statutului Procuraturii. De asemenea, pledează pentru protejarea independenței și integrității procurorilor și promovarea acestora în baza meritocrației. Un alt obiectiv este lansarea cât mai curând a paginii web a CSP.

  Conform legii, președintele Consiliului Superior al Procurorilor are următoarele atribuții:

  reprezintă Consiliul Superior al Procurorilor în relațiile interne și cele internaționale și coordonează activitatea acestuia;
  prezidează ședințele Consiliului Superior al Procurorilor;
  semnează actele emise de Consiliul Superior al Procurorilor;
  prezintă Adunării Generale a Procurorilor raportul anual de activitate al Consiliului Superior al Procurorilor;
  numește, promovează, transferă și eliberează din funcții pe angajații aparatului, le aplică măsuri de încurajare și sancțiuni disciplinare;
  exercită și alte atribuții prevăzute de lege.

  Totodată, președintele CSP organizează și implementează sistemul de management financiar și control intern și poartă răspundere managerială pentru administrarea bugetului și a patrimoniului public aflat în gestiunea Consiliului.

  În absența președintelui CSP, atribuțiile acestuia sunt exercitate de un membru numit de  Consiliu. Condiţiile şi modul de salarizare a preşedintelui Consiliului Superior al Procurorilor sunt stabilite de Legea privind salarizarea judecătorilor şi procurorilor. Mandatul președintelui CSP este de 4 ani.
  Sursa: bizlaw.md

LASĂ UN COMENTARIU