Știri

• Cariera și averea noilor adjuncți ai procurorului general

  Alexandru Nichita, șeful Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, șeful Secției politici, reforme și management al proiectelor și Mircea Roșioru, care a deținut acest fotoliu și pe parcursul mandatului lui Eduard Harunjen, au fost aleși de către Dumitru Robu, procurorul general interimar, pentru a ocupa fotoliile de adjuncți ai procurorului general. „S-a ţinut cont inclusiv de personalitatea acestora, de felul în care s-au manifestat ca şi procurori – conducători, de întreaga carieră în cadrul organelor Procuraturii şi, nu în ultimul rând, de integritatea lor”, anunță reprezentanții Procuraturii Generale, întrebați despre criteriile care au stat la baza acestor numiri. ZdG a analizat cariera, declarațiile de avere și interese ale acestora și vă prezintă cele mai relevante informații.

  Citiţi mai departe

  Alexandru Nichita, șeful Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății din cadrul Procuraturii Generale, Eduard Bulat, șeful Secției politici, reforme și management al proiectelor și Mircea Roșioru, care a deținut acest fotoliu și pe parcursul mandatului lui Eduard Harunjen, au fost aleși de către Dumitru Robu, procurorul general interimar, pentru a ocupa fotoliile de adjuncți ai procurorului general. „S-a ţinut cont inclusiv de personalitatea acestora, de felul în care s-au manifestat ca şi procurori – conducători, de întreaga carieră în cadrul organelor Procuraturii şi, nu în ultimul rând, de integritatea lor”, anunță reprezentanții Procuraturii Generale, întrebați despre criteriile care au stat la baza acestor numiri. ZdG a analizat cariera, declarațiile de avere și interese ale acestora și vă prezintă cele mai relevante informații.

  Conform Legii cu privire la Procuratură, fiecare procuror general nou venit în funcție își poate alege, fără concurs, trei adjuncți. Dumitru Robu, procurorul general interimar, a ales să-l păstreze în funcție pe Mircea Roșioru, cel care i-a fost adjunct și lui Eduard Harunjen, dar și să promoveze alți doi procurori: pe Alexandru Nichita, șeful Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății din cadrul Procuraturii Generale (PG) și Eduard Bulat, șeful Secției politici, reforme și management al proiectelor.

  PG: S-a ținut cont de personalitatea lor, de felul în care s-au manifestat

  Conform legii, mandatul adjuncților procurorului general şi exercitarea funcției de către aceștia se încheie în ziua în care sunt numiți în funcție noii adjuncți ai procurorului general. „Având în vedere că, la ziua de azi, ei sunt în concediu anual de odihnă, la revenire, aşa cum prevede legea, în termen de 5 zile lucrătoare, vor fi în drept să aleagă oricare funcţie vacantă, existentă în PG. Deocamdată, dumnealor nu şi-au făcut opțiunea”, precizează reprezentanții PG cu referire la procurorii Igor Popa și Iurii Garaba, foștii adjuncți ai lui Eduard Harunjen, care nu se regăsesc în noua conducere a instituției.

  PG mai precizează că cerințele de numire în funcţia de adjunct al procurorului general sunt expres prevăzute de Legea cu privire la Procuratură, dar că, la desemnarea lui Bulat, Nichita și Roșioru, „suplimentar, s-a ţinut cont inclusiv de personalitatea acestora, de felul în care s-au manifestat ca şi procurori – conducători, de întreaga carieră în cadrul organelor Procuraturii şi, nu în ultimul rând, de integritatea lor”.

  Casa cu două niveluri din Cricova

   

  Alexandru Nichita a ocupat, în ultimii ani, mai multe funcții de conducere în cadrul PG, cariera acestuia intersectându-se de mai multe ori cu cea a lui Iurie Garaba, cel căruia Nichita îi ia locul în fruntea instituției. În septembrie 2010, Alexandru Nichita a câștigat concursul pentru numirea în funcția de şef al Secției investigații financiar-economice, funcție care a fost deținută anterior de Iurie Garaba, iar în februarie 2014, Nichita a fost numit şef interimar al Direcţiei Investigaţii Generale, funcție în care Garaba a activat în anii 2009-2013, până a fi numit adjunct al procurorului general. Ulterior, după reforma procuraturii, Alexandru Nichita a devenit șef interimar al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii, iar în 2017 a câștigat concursul pentru ocuparea acestei funcții pe un mandat deplin. În ultimii ani, el a fost şi formator la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ). În ianuarie 2014, Nichita a fost ales preşedinte al Colegiului disciplinar, iar ulterior, în mai 2016, a fost votat de colegi pentru a face parte din Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor.

  ZdG a scris, în februarie 2017, că procurorul Alexandru Nichita a cumpărat, în octombrie 2012, un teren de 7 ari la Cricova, mun. Chişinău, iar ulterior a început construcția unui imobil cu două niveluri. În februarie 2017, însă, imobilul nu apărea în baza de date a Întreprinderii de Stat „Cadastru” și nici în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale procurorului. „Casa nu e finalizată. De asta nu am declarat-o. În declaraţia pentru anul acesta, va fi indicată”, susţinea procurorul, „chestionat” de ZdG. Și s-a ținut de cuvânt. Imobilul a fost indicat în declarațiile de avere pentru anii 2017 și 2018, el fiind, oficial, dat în exploatare în luna iulie 2017.

  Cum a explicat procurorul construcția imobilului: Datorii și donații

  Întrebat atunci despre sursele financiare din care şi-a edificat casa, Nichita a declarat că a vândut, de-a lungul timpului, mai multe apartamente. „Întrebarea e bună. Haideți să facem altfel. Dacă doriți, la ora șase seara, când doriți dvs., vă invit la mine acasă să vedeţi cum trăiesc eu, în 50 de m.p., cu soția, băiatul de 23 de ani şi o fetiță. De 16 ani trăiesc acolo. Acum, despre banii pentru casă. Eu am avut un apartament cu trei odăi în blocul ridicat pentru procurori pe str. N. Sulac. L-am vândut. O parte din bani au mers pentru casă, iar o altă parte din bani i-am investit într-o altă ipotecă, în blocurile din str. Melestiu, construite tot pentru procurori. Doar că, nu am fost înscris în lista privilegiaților. Separat, în mod individual, am semnat un contract cu firma de construcții. Nu am plătit un preț privilegiat. Pot confirma toți. Am investit acolo pentru că eram sigur că, fiind un bloc pentru procurori, se va construi cu siguranță, iar firma nu va falimenta. În 2016, am vândut acel apartament din str. Melestiu şi banii i-am investit în casă”, menționa noul adjunct al procurorului general, în 2017.

  Conform declarațiilor de avere și interese depuse de Alexandru Nichita în ultimii doi ani, acesta, pe lângă salariul său și al soției, a mai avut venituri din vânzarea unui apartament și a unei mașini. Totodată, familia sa a contractat în perioada 2016-2017 datorii de la două bănci comerciale și trei persoane fizice în valoare de 355 de mii de lei și 10 mii de euro. Totodată, Alexandru Nichita a trecut în declarație că a primit, în 2017 și 2018, remitențe, în valoare totală de 6 mii de euro de la Vera Nichita, mama sa, aflată de mai mulți ani în Italia.

  „Maică-mea este căsătorită în Italia cu un cetățean italian, o duce bine, dar și lucrează. La necesitate, puteţi apela oficialitatile italiene ca să aflaţi ce salariu are și să vă convingeţi că achită impozitele necesare și are posibilitate să ajute cu donații, împrumuturi, etc. Eu personal nu știu ce salariu are”, a precizat Alexandru Nichita, prin intermediul Serviciului de Presă al PG.

  Bulat, datorii de peste un milion de lei pentru următorii 20 de ani

   

  Eduard Bulat activează în organele procuraturii din 1994. Și-a început cariera la Ciuleni, iar în 1997 a fost transferat la Chișinău. A activat la Procuratura mun. Chișinău, Procuratura Anticorupție, iar din 2008 și până în 2017 a fost șeful Secției prevenire şi combatere trafic de ființe umane a PG. După reforma instituției, în 2017, Bulat a câștigat concursul și a fost numit procuror-şef al Secției politici, reforme şi management al proiectelor. Conform declarației de avere și interese pentru anul 2018, Eduard Bulat deține 2 apartamente, unul dintre care cu o suprafață de 120 m.p., procurat într-un bloc construit pentru angajații procuraturii, dar și un autoturism Volvo XC 90 fabricat în 2007 și deținut, din 2012, în posesie. Eduard Bulat mai declară că, în 2014 și 2016 a contractat două credite în valoare totală de 55 de mii de euro de la Aliona Solonaru. Datoria, cu o dobândă de 0%, urmează să fie rambursată de procuror până în 2039, respectiv, 2041. Prin intermediul serviciului de presă al instituției, Eduard Bulat a precizat că persoana de la care a împrumutat cei 55 de mii de euro este sora sa și că obține, astfel, posibilitatea de a amâna rambursarea. Noul adjunct al procurorului general nu a făcut referire, în ultimele declarații de avere și interese la veniturile soției sale, acesta precizând că, „la momentul depunerii declarației, soția nu era angajată”.

  Adjunctul lui Harunjen care și-a păstrat fotoliul

   

  Mircea Roșioru și-a păstrat fotoliul după ce a fost numit, pentru prima dată, adjunct al procurorului general în 2017 de către Eduard Harunjen, ex-procurorul general, el fiind atunci președintele Consiliului Superior al Procurorilor. Anterior, Roșioru a fost șeful Direcției Juridice a PG și președintele al Colegiului de Calificare. Roșioru activează în organele procuraturii din anul 2001 Pentrul anul 2018, acesta a raportat venituri de 397 mii de lei de la PG. Alți 33 de mii de lei, Roșioru i-a încasat de la INJ și de la USM. În 2018, adjunctul procurorului general a devenit, oficial, proprietarul unui apartament de 121 m.p. în care investise anterior, la fel ca și colegul său, într-un bloc ridicat pentru procurori. Tot în 2018, Roșioru și-a cumpărat un garaj și un spațiu nelocativ de 13 m.p.
  Sursa: zdg.md

• Procuratura Generală: Oameni vechi la funcţii noi în concursuri cu un singur candidat

  Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

  La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat, în şedinţa de miercuri, 19 iulie 2017, 13 şefi de direcţii şi secţii importante din cadrul Procuraturii Generale. Toate aceste 13 concursuri au avut la bază un numitor comun: s-au desfăşurat cu câte un singur candidat. În doar două cazuri, iniţial, în competiţie s-au înscris câte doi candidaţi, însă aceştia s-au retras cu câteva zile înainte de audierile din faţa membrilor CSP, lăsându-le cale liberă „concurenţilor” spre victorie.

  La 24 iunie 2017, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concurs pentru 13 funcţii vacante de procuror-şef în mai multe subdiviziuni din cadrul Procuraturii Generale (PG). Până la acea dată, conform noii legi a Procuraturii, toţi procurorii care-şi doreau să ajungă în aceste funcţii urma să fie înscrişi într-un Registru, iar ulterior, evaluaţi de Colegiul pentru selecţia şi cariera procurorilor. În final, pentru 13 funcţii vacante s-au înscris 15 acuzatori de stat. Doi însă s-au retras pe parcurs, astfel încât pentru cele 13 funcţii au candidat, până la urmă, doar 13 procurori, care au şi câştigat concursurile.

  Şefii interimari au câştigat concursurile cu un singur candidat

  Adrian Mircos a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică din cadrul PG. Acesta a fost evaluat de Colegiul de evaluare a performanţelor cu 91,1, fiindu-i atribuit calificativul excelent, iar prin hotărârea Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor Mircos a acumulat 60,6 puncte. Cu un punctaj final de 151,1 puncte, acesta a câştigat fotoliul de procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, fiind însă singurul candidat care s-a înscris în concurs. Întâmplător sau nu, Mircos a deţinut interimatul acestei funcţii din luna august 2016, el fiind anterior şeful Secţiei control al urmăririi penale a PG.

  În acelaşi stil s-a desfăşurat şi concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei cooperare internaţională şi integrare europeană, câştigat de Alexandru Cladco, care, la fel ca şi Adrian Mircos, a deţinut din luna august 2016 interimatul funcţiei. Nici el nu a avut concurent, iar CSP l-a declarat învingător în concurs şi apt pentru a ocupa funcţia rămasă vacantă. Cladco a fost, înainte de reformă, şef al Secţiei analiză şi implementare CEDO a PG.

  În funcţia de procuror-şef al Secţiei justiţie juvenilă a fost avansată Mariana Gornea, cea care a condus subdiviziunea ca interimar în ultimele luni. Gornea a fost anterior şefa Secţiei minori şi drepturile omului din cadrul PG. Ghenadie Pârlii, care din luna august 2016 a condus ca interimar Secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice a PG, a câştigat concursul, pentru a conduce, cu drepturi depline, această secţie în următorii cinci ani. Până la numirea în această funcţie, Pârlii a fost procuror-şef interimar al Secţiei investigaţii financiar-economice a PG.

  De la Dubăsari, la combaterea traficului de fiinţe umane

  Fără concurenţi au ajuns în funcţii de conducere alţi 9 procurori. Eduard Bulat, fostul şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor, iar Sergiu Russu, fostul procuror al r. Dubăsari, a fost desemnat şef al Secţiei combaterea traficului de fiinţe umane a PG, funcţie deţinută anterior de Eduard Bulat. Alexandru Nichita, fostul şef interimar al Direcţiei investigaţii generale, a câştigat concursul pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii. Nichita a condus această direcţie, ca interimar, încă din luna august 2016. Marcel Dimitraş, fostul şef al Secţiei judiciar-civilă şi contencios administrativ din cadrul PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, subdiviziune pe care o conduce ca interimar încă de acum un an. Totodată, fostul şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, Dumitru Graur, a câştigat concursul pentru a conduce în continuare această secţie, pe care a condus-o şi înainte de reformă, dar şi după, din postura de interimar.

  Oleg Afanasii, fostul adjunct al procurorului sect. Centru din Chişinău, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de şef al Secţiei controlul activităţii speciale de investigaţii şi asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale, iar Diana Rotundu, cea care a fost şef adjunct al Secţiei asistenţă juridică internaţională şi integrare europeană a PG, a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al Secţiei protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană. Rotundu a condus secţia în ultimul an, din postura de interimar.

  Doi concurenţi s-au retras fără a explica motivele

  Ion Caracuian şi-a păstrat, şi după reformă, postul de şef al Secţiei combatere tortură, subdiviziune pe care a condus-o şi din postura de interimar în ultimul an, la fel ca şi Veaceslav Soltan, care înainte de reformă a fost şeful Secţiei tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii a PG, iar după a fost numit şef al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice a Procuraturii Generale. Este, de fapt, aceeaşi secţie, care şi-a modificat, doar parţial, denumirea.

  În doar două concursuri s-au înregistrat tentative de a participa câte doi candidaţi. Astfel, într-o primă etapă, Ghenadie Pârlii a decis să-i fie concurent lui Alexandru Nichita în concursul pentru funcţia de şef al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii din cadrul PG, doar că, la 11 iulie, fără a-şi explica motivele, a solicitat retragerea din concurs. În final, Pârlii a devenit şef al Secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice. Coincidenţă sau nu, dar şi contracandidatul lui Pârlii, Ion Teţcu, s-a retras din concurs. Cererea acestuia a fost depusă tot pe 11 iulie şi tot fără a fi explicate motivele retragerii.

  Roşioru: „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii”

  Cum poate fi explicat faptul că, după reforma Procuraturii, 13 funcţii importante din cadrul PG au fost ocupate în urma unor concursuri fără concurenţă, în mare parte de oameni care au condus aceste subdiviziuni şi înainte de reformă? „Reformarea Procuraturii nu înseamnă doar desemnarea în funcţii a conducătorilor subdiviziunilor. Reforma înseamnă multiple îmbunătăţiri aduse instituţiei: competenţe noi; reguli noi de selectare, promovare şi numire în funcţii”, zice Mircea Roşioru, preşedintele CSP şi unul din adjuncţii procurorului general. „Nu sunt eu în măsură să comentez de ce la concursurile lansate au aplicat puţini procurori. Aţi putea face un sondaj printre potenţialii candidaţi şi să explice ei care sunt motivele pentru care nu au aplicat la aceste concursuri. Sarcina CSP şi a Colegiilor din subordine a fost ca toate aceste concursuri să fie publice şi transparente, iar procedurile să fie respectate. Trebuie să admitem şi faptul că, în cazul potenţialilor şefi ai subdiviziunilor PG, vorbim de procurori care au unele abilităţi şi cunoştinţe specifice funcţiilor, or nu fiecare procuror este un foarte bun acuzator de stat sau un foarte bun cunoscător al legislaţiei ce reglementează cooperarea internaţională sau remediile de contracarare a unor fenomene infracţionale”, argumentează oficialul.

  „La momentul dispunerii interimatului acestor funcţii, procurorul general a făcut o evaluare a capacităţilor procurorilor din PG şi interesul dumnealui a fost ca în fruntea subdiviziunilor să aibă, cel puţin până la definitivarea concursurilor, procurori foarte bine pregătiţi şi cu o reputaţie profesională pe măsură. De altfel, faptul că toate măsurile prevăzute de Legea cu privire la Procuratură au fost implementate în termenele prevăzute, acest fapt se datorează şi aportului adus de către cei care au asigurat interimatul funcţiilor. Şi din această din urmă teză puteţi trage anumite concluzii”, menţionează Mircea Roşioru.

  Bostan: „Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi”

  Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), are însă o altă părere. „În mod normal, atunci când se organizează un concurs, trebuie să participe mai mulţi candidaţi. În acest caz, fie avem o problemă de cadre, nefiind suficiente persoane pregătite pentru a ocupa aceste funcţii, sau poate fi şi un alt aspect. La concurs au participat doar acele persoane care ştiau din start că vor fi desemnate câştigătoare, iar ceilalţi nici măcar nu au avut curajul să aplice. Veniţi la concurs joi pentru că postu-i ocupat de marţi. Cam aşa. Sigur că e o situaţie anormală şi tot ce s-a întâmplat dă mult de bănuit”, zice experta.
  sursa: zdg.md

• Şef de Direcţie la Procuratură cu imobil de lux nedeclarat şi ajutor financiar primit de la mama

  Alexandru Nichita este şeful interimar al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii de la Procuratura Generală. În ultimii ani, acesta a condus Secţia investigaţii financiar-economice şi Direcţia investigaţii generale. În perioada respectivă, a reuşit să-şi ridice un imobil de lux pe un teren achiziţionat acum cinci ani. Imobilul, însă, nu figurează în declaraţiile sale cu privire la venituri şi proprietate. „Casa e nefinisată. De asta nu am declarat-o”, explică procurorul.

  În septembrie 2010, procurorul Alexandru Nichita a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de şef al Secţiei investigaţii financiar-economice din cadrul Procuraturii Generale (PG), iar în februarie 2014 a fost numit şef interimar al Direcţiei Investigaţii Generale. Astăzi, Nichita este şef interimar al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii din cadrul PG. În ultimii ani, el a fost şi formator la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ). În ianuarie 2014, Nichita a fost ales preşedinte al Colegiului disciplinar din cadrul PG, iar ulterior, în mai 2016, a fost votat de colegi pentru a face parte din Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor.

  Citiţi mai departe

  Alexandru Nichita este şeful interimar al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii de la Procuratura Generală. În ultimii ani, acesta a condus Secţia investigaţii financiar-economice şi Direcţia investigaţii generale. În perioada respectivă, a reuşit să-şi ridice un imobil de lux pe un teren achiziţionat acum cinci ani. Imobilul, însă, nu figurează în declaraţiile sale cu privire la venituri şi proprietate. „Casa e nefinisată. De asta nu am declarat-o”, explică procurorul.

  În septembrie 2010, procurorul Alexandru Nichita a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de şef al Secţiei investigaţii financiar-economice din cadrul Procuraturii Generale (PG), iar în februarie 2014 a fost numit şef interimar al Direcţiei Investigaţii Generale. Astăzi, Nichita este şef interimar al Direcţiei politici, reforme şi protecţia intereselor societăţii din cadrul PG. În ultimii ani, el a fost şi formator la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ). În ianuarie 2014, Nichita a fost ales preşedinte al Colegiului disciplinar din cadrul PG, iar ulterior, în mai 2016, a fost votat de colegi pentru a face parte din Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor.

  Casa şi explicaţiile procurorului. „Vă invit la mine acasă să vedeţi cum trăiesc”

  În octombrie 2012, fiind şef al Secţiei investigaţii financiar-economice din cadrul PG, Alexandru Nichita cumpără un teren de 7 ari la Cricova, mun. Chişinău. Astăzi, pe acest teren se înalţă un imobil de lux, cu două niveluri, proaspăt finalizat. Casa este îngrădită cu un gard înalt de peste doi metri, care nu permite curioşilor să tragă cu ochiul în curtea care adie a nou. Poarta, mai înaltă decât gardul, asamblată din materiale moderne, anunţă că proprietatea este păzită. Casa, însă, nu apare în baza de date a Întreprinderii de Stat „Cadastru”, semn că proprietarul nu a oficializat încă finalizarea construcţiei bunului imobil. Acesta, deşi construit pe un teren care-i aparţine, nu se regăseşte nici în declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale lui Alexandru Nichita, depuse în ultimii ani la Comisia Naţională de Integritate
  
  „În declaraţia de avere pentru anul 2015 este indicat terenul, dacă vă uitaţi. Da, casa e ridicată, e acoperită, dar întrebaţi vecinii dacă trăieşte cineva acolo. Vă spun eu, nu trăieşte nimeni. Casa nu e finalizată. De asta nu am declarat-o. În declaraţia pentru anul acesta, va fi indicată”, susţine procurorul. Întrebat despre sursele financiare din care şi-a edificat casa, Nichita a declarat că a vândut, de-a lungul timpului, mai multe apartamente. „Întrebarea e bună. Haideţi să facem altfel. Dacă doriţi, la ora şase seara, când doriţi dvs., vă invit la mine acasă să vedeţi cum trăiesc eu, în 50 de m.p., cu soţia, băiatul de 23 de ani şi o fetiţă. De 16 ani trăiesc acolo. Acum, despre banii pentru casă. Eu am avut un apartament cu trei odăi în blocul ridicat pentru procurori pe str. N. Sulac. L-am vândut. O parte din bani au mers pentru casă, iar o altă parte din bani i-am investit într-o altă ipotecă, în blocurile din str. Melestiu, construite tot pentru procurori. Doar că, nu am fost înscris în lista privilegiaţilor. Separat, în mod individual, am semnat un contract cu firma de construcţii. Nu am plătit un preţ privilegiat. Pot confirma toţi. Am investit acolo pentru că eram sigur că, fiind un bloc pentru procurori, se va construi cu siguranţă, iar firma nu va falimenta. În 2016, am vândut acel apartament din str. Melestiu şi banii i-am investit în casă. De patru ani construiesc şi nu ştiu când o să mă mut. Acum mă gândesc că de 16 ani stau în 50 m.p., poate anul ăsta voi vinde şi acest apartament şi poate…”, explică procurorul Nichita.

  Averea declarată de familia procurorului Nichita

  În declaraţia cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, Alexandru Nichita a declarat un salariu de 137 de mii de lei (11,4 mii de lei lunar) din funcţia de şef interimar al Direcţiei investigaţii generale a PG şi alţi 34 de mii de lei din calitatea de formator la INJ. Vioara Nichita, soţia acestuia, este profesoară la Şcoala de clase primare nr. 83 „Grigore Vieru” din Chişinău, de unde a avut un salariu de 6000 de lei pe lună în 2015 (73 de mii pe an). Tot în acea declaraţie, procurorul susţine că cei doi copii ai săi au primit, cu titlu de donaţie, câte 42 de mii de lei de la bunica. În 2014, aceştia au primit alte donaţii în sumă totală de 90 de mii de lei, iar în 2013, donaţii în valoare de 80 de mii de lei. Şi procurorul Nichita a primit bani din donaţii. Mama sa, Vera Nichita, stabilită în Italia, i-ar fi oferit acestuia 2,3 mii de euro, pe care procurorul îi cataloghează drept „remitenţe pentru achitarea contractului de ipotecă”. Vera Nichita este fondatoarea şi administratoarea Întreprinderii Individuale „V. Nichita”, agent economic care deţine un magazin la Peresecina, Orhei, localitatea de baştină a procurorului. În 2015, familia Nichita a acumulat alţi 20 de mii de lei după ce a vândut un Mercedes W-124.

  Şeful de direcţie de la PG declară că deţine două terenuri, unul extravilan şi altul intravilan, achiziţionat în 2012 cu aproape 119 mii de lei. Pe acest teren se şi înalţă casa de lux a familiei. Alexandru şi Vioara Nichita sunt şi proprietarii unui apartament de 50 m.p., la Ciocana, cumpărat în 2000. În 2008, Nichita a dobândit încă un apartament ridicat într-un bloc din str. N. Sulac, special pentru angajaţii procuraturii. Locuinţa de 118 m. p. a fost însă înstrăinată de procuror la scurt timp după achiziţie. Apartamentul din str. Melestiu, despre care a vorbit Nichita în discuţia cu ZdG, nu se regăseşte în declaraţiile sale cu privire la venituri şi proprietate pentru ultimii trei ani.

  Familia Nichita are şi trei automobile: un Mitsubishi din 1993, o Toyota Corolla fabricată în 2006 şi un Lexus RX 400, fabricat în 2007 şi achiziţionat în 2015. Maşina era înmatriculată în or. Varna, Bulgaria. În aceste condiţii, procurorul Nichita urma să fie unul din beneficiarii modificărilor legislaţiei prin care posesorii de maşini străine, intrate în ţară până la 1 noiembrie 2016, le pot vămui cu o reducere de 70%. Zilele trecute, ZdG a surprins maşina procurorului Nichita parcată pe trotuarul din apropierea Institutului Naţional al Justiţiei, acolo unde acesta preda. Maşina avea deja numere moldoveneşti, semn că acuzatorul de stat deja a beneficiat de această facilitate.

  O procedură disciplinară şi trei distincţii

   

  În februarie 2013, pe numele lui Alexandru Nichita şi a altor doi procurori din cadrul Secţiei investigaţii financiar-economice pe care acesta o conducea, a fost intentată o procedură disciplinară pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la investigarea unei cauze penale pornite pentru „exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu” pe faptul introducerii de către persoane cu înaltă funcţie de răspundere a mai multor modificări şi completări la Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, fapt care a prejudiciat grav interesele statului. În iunie 2013, s-a dispus însă încheierea procedurii disciplinare din lipsa temeiului de tragere la răspundere disciplinară. În luna iulie 2013, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), condus de Iurie Garaba, a validat Hotărârea Colegiului disciplinar.

  Alexandru Nichita este şi posesorul unor distincţii importante. În septembrie 2015, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea independenţei R. Moldova, CSP a propus încurajarea lui Alexandru Nichita, pe atunci şef interimar al Direcţiei investigaţii generale, cu Crucea pentru Merit clasa II. Doi ani mai devreme, cu prilejul Aniversării a XXII-a de la proclamarea independenţei R. Moldova, Nichita a primit insigna „Eminent al Procuraturii”, iar în 2011, cu prilejul zilei profesionale a lucrătorului Procuraturii, medalia „Pentru serviciu impecabil” clasa III.
  sursa: zdg.md

• Șeful Procuraturii Anticorupție și adjunctul său au funcții noi suplimentare

  Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost ales ieri membru al Colegiului pentru Selecția și Cariera Procurorilor. Totodată, adjunctul lui Morari, Adrian Popenco, a fost ales în componența Colegiului de Evaluare a Performanțelor Procurorilor. Procurorii din toată republica și-au dat votul pentru aceștia în cadrul Adunării Generale a Procurorilor.

  Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Genrale, la Adunarea Generală a Procurorilor au participat 598 de procurori din totalul celor 651 aflați în funcție. „Alegerile s-au desfăşurat în mod transparent, în prezenţa reprezentanţilor mass-media, a observatorilor din cadrul proiectului Delegaţiei Uniunii Europene şi altor parteneri externi de dezvoltare”, dă asigurări instituția.

  Citiţi mai departe

  Șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost ales ieri membru al Colegiului pentru Selecția și Cariera Procurorilor. Totodată, adjunctul lui Morari, Adrian Popenco, a fost ales în componența Colegiului de Evaluare a Performanțelor Procurorilor. Procurorii din toată republica și-au dat votul pentru aceștia în cadrul Adunării Generale a Procurorilor.

  Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Genrale, la Adunarea Generală a Procurorilor au participat 598 de procurori din totalul celor 651 aflați în funcție. „Alegerile s-au desfăşurat în mod transparent, în prezenţa reprezentanţilor mass-media, a observatorilor din cadrul proiectului Delegaţiei Uniunii Europene şi altor parteneri externi de dezvoltare”, dă asigurări instituția.

  Iată componența celor trei colegii în care au fost selectați procurori. Acestea urmează a fi completate cu profesori titulari de drept.

  Colegiului pentru selecţia şi cariera procurorilor:
  Morari Viorel – șeful Procuraturii Anticorupţie
  Popa Igor - procurorul municipiului Chişinău
  Cebotari Serghei - procurorul raionului Soroca
  Roşca Andrei - procurorul raionului Rezina
  Bratunov Corneliu - şeful Secţiei exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale a Procuraturii Generale

  Colegiul de evaluare a performanţelor procurorilor:
  Nichita Alexandru - şef-interimar al Direcţiei Investigaţii Generale a Procuraturii Generale
  Bodean Valeriu - adjunct-interimar al procurorului municipiului Chişinău
  Gavajuc Serghei - şef al Serviciului Nord al Procuraturii Anticorupţie
  Popenco Adrian - adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie
  Toma Ruslan - şef adjunct-interimar al Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Vamal a Procuraturii Generale.

  Colegiului de disciplină şi etică al procurorilor:
  Cimbir Marcel - procurorul sectorului Botanica al municipiului Chişinău
  Guţan Vladislav – şef adjunct al Secţiei control al urmăririi penale a Procuraturii Generale
  Baidaus Valentin - procurorul raionului Leova
  Comerzan Victor - procurorul raionului Briceni
  Chitoroagă Nicolae - şeful Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale a Procuraturii Generale

  sursa: ziarulnational.md

LASĂ UN COMENTARIU