Știri

• Viitorul procuror general? Proceduri disciplinare, avere, donații și funcții

  Candidatura lui Alexandru Machidon va fi propusă de către Consiliul Superior al Procuraturii președintei Maia Sandu pentru numirea în funcția de procuror general. Machidon, care asigură interimatul funcției din luna mai, a acumulat marți, 19 august, cel mai mare punctaj în cadrul concursului în care l-a avut concurent pe Victor Furtuna, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. […]

  Citiţi mai departe

  Candidatura lui Alexandru Machidon va fi propusă de către Consiliul Superior al Procuraturii președintei Maia Sandu pentru numirea în funcția de procuror general. Machidon, care asigură interimatul funcției din luna mai, a acumulat marți, 19 august, cel mai mare punctaj în cadrul concursului în care l-a avut concurent pe Victor Furtuna, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Pentru a fi numit în funcție, procurorul trebuie să promoveze evaluarea integrității. ZdG a analizat cariera acestuia și averea acumulată în această perioadă și vă prezintă cele mai importante constatări. 

  A tergiversat urmărirea penală, a prezentat informații eronate și a dat dovadă de „formalism și subiectivism” în exercitarea obligațiilor de serviciu

  Conform deciziei Consiliului Superior al Procuraturii (CSP) din mai 2025 cu privire la desemnarea lui Alexandru Machidon în  funcția de procuror general interimar, „pe parcursul activității sale, nu au fost aplicate sancțiuni disciplinare”.

  Totuși, la începutul activității lui Alexandru Machidon, într-un singur an – 2010, acesta a fost vizat în două proceduri disciplinare.

  În primul caz, a fost intentată o procedură disciplinară în care se atesta „comiterea unor abateri disciplinare”. Acesta a fost sancționat cu avertisment în martie 2010, sancțiune menținută ulterior de către Consiliul Superior al Procuraturii. Sancțiunea a rezultat dintr-un dosar penal privind răpirea unei mașini, în care conducerea urmăririi penale a fost gestionată de către Machidon. Potrivit dosarului disciplinar, procurorul Alexandru Machidon a tergiversat urmărirea penală, iar în iulie 2009 a dispus neîntemeiat suspendarea urmăririi penale, motiv pentru care ordonanţa de suspendare a urmăririi penale a fost anulată ca fiind ilegală. Mai târziu, s-a dispus încetarea urmăririi penale.

  Colegiul disciplinar a constatat atunci că actele adoptate de Machidon în cadrul urmăririi penale nu au fost aduse la cunoştinţă părţilor interesate conform procedurii stabilite de lege. „Mai mult, la demersurile repetate ale cetățeanului C. Moldovanu (proprietarul automobilului, n.r.), a prezentat informaţii eronate, lipsind-o astfel de dreptul de a contesta în instanţa de judecată actele de procedură adoptate de organul de urmărire penală, fie de procuror”, se arată într-o decizie a CSP.

  Colegiul disciplinar a concluzionat că procurorul Machidon şi-a îndeplinit neconştiincios obligaţiile de serviciu, dând dovadă de „formalism şi subiectivitate” în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fiindu-i aplicată  pedeapsa disciplinară „avertismentul”. Procurorul s-a prezentat atunci în fața CSP, recunoscând încălcările comise, dar a cerut încetarea procedurii disciplinare pentru că ar fi expirat termenul de aplicare a sancțiunii. Solicitarea a fost respinsă de către CSP, fiind menținută decizia Colegiului disciplinar.

  „Abaterile disciplinare menționate admise de către procurorul Machidon sunt evidente, au afectat imaginea Procuraturii sub aspectul eficienței activității prin prisma apărării intereselor generale ale societății, drepturilor și libertăților cetățenilor”, a notat atunci CSP.

  Machidon nu a contestat în instanță decizia CSP.

  Persoana învinuită în dosar a fugit din țară, după ce procurorul a susținut demersul avocatului de plasare în arest la domiciliu a acesteia

  Cea de-a doua procedură disciplinară a fost inițiată la sfârșitul anului 2010 pentru presupusele încălcări admise în procesul investigării unei cauze penale de trafic de persoane, pentru exploatare prin muncă în Cipru.

  În februarie 2011, Colegiul disciplinar a dispus încheierea procedurii disciplinare în privința procurorului Machidon „din lipsa oportunității aplicării sancțiunii disciplinare”. Persoana care a sesizat Colegiul disciplinar a contestat hotărârea de încetare a procedurii, dar CSP a respins solicitarea de aplicare a sancțiunii.

  Cauza penală la care se referă procedura disciplinară a fost transmisă procurorului Alexandru Machidon în noiembrie 2009. În iulie 2010, o femeie a fost pusă sub învinuire cu anunţarea acesteia în căutare. După reținerea acesteia în septembrie 2010, urmărirea penală a fost reluată, fiind interogată persoana învinuită. Deși exista un mandat de arest pentru 30 de zile, prin încheierea judecătorului de instrucţie, măsura preventivă a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, iar după câteva zile, „contrar restricţiilor stabilite de mandatul de arest la domiciliu, persoana învinuită a părăsit ţara”.

  „Examinând materialele procedurii disciplinare, se constată că procurorul A. Machidon a întreprins toate acțiunile necesare pentru investigarea completă a cazului. Ulterior, după reținerea învinuitei, a fost nevoit să susțină demersul avocatului privind înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, deoarece, conform certificatului eliberat de către primăria comunei Răculești, raionul Criuleni, învinuita avea la întreținere trei copii minori”, a concluzionat CSP, care a respins contestația.

  Cariera lui Machidon

  Alexandru Machidon și-a început cariera în cadrul sistemului procuraturii în august 2007, în calitate de specialist coordonator la Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

  După doar 5 luni, Machidon a fost transferat la Procuratura raionului Criuleni, acolo unde  a petrecut următorii aproape 15 ani. La Criuleni, Machidon a fost în primul an procuror-interimar, iar în următorii doi ani și jumătate – procuror.

  Din iulie 2011, a început să dețină funcții de conducere. Până în februarie 2012 a fost adjunctul-interimar al șefului Procuraturaturii raionului Criuleni, funcție pe care a deținut-o pentru cea mai mare parte a carierei sale, în diferite perioade. A deținut mandatul deplin de adjunct timp de circa 3 ani. Din decembrie 2014, adică după 7 ani de când a ajuns la Criuleni, Machidon a fost numit șef-interimar al Procuraturii, funcție pe care a deținut-o timp de un an și jumătate.

  Deși a condus Procuratura raionului Criuleni, conform actelor consultate de ZdG, în mai 2015, Machidon a fost evaluat în vederea participării la concursul pentru funcția de procuror la Criuleni și nu a promovat „examenul” Colegiului de calificare. Astfel, în aprilie 2016, CSP a declarat nule rezultatele concursului pentru ocuparea funcției de procuror al raionului Criuleni, „deoarece niciunul dintre candidați nu a întrunit numărul de voturi necesar”, și a propus procurorului general interimar desemnarea unui alt procuror pentru exercitarea interimatului funcției de procuror al raionului Criuleni, până la suplinirea ei în condițiile legii.

  Între mai 2016 și august 2022, Machidon a fost numit în funcția de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii raionului Criuleni, asigurând pentru câteva luni și interimatul funcției de adjunct la Hîncești. Începând din 2 ianuarie 2020, la scurt timp după venirea la conducerea Procuraturii Generale a lui Alexandr Stoianoglo, Machidon a fost delegat de la Criuleni la Procuratura Anticorupție (PA), unde a activat 1 an și 10 luni.

  Fiind întrebat în cadrul interviului pentru funcția de șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) despre delegarea la PA într-o „perioadă destul de agitată”, făcându-se referire la suspendarea din funcție și începerea cercetării penale a lui Viorel Morari, care condusese PA până atunci, Machidon a invocat distanța de 50 de km pe care a parcurs-o timp de 15 ani din capitală, unde locuiește, până la locul de muncă. În plus, atunci ar fi fost „un deficit de cadre la PA” și „nu puteau să ia procurori proaspăt angajați”, a indicat acuzatorul de stat. Machidon a mai menționat atunci că unul dintre motivele pentru care a acceptat să fie delegat a fost salariul de procuror anticorupție, care ar fi fost mai mare decât cel de adjunct al șefului procuraturii raionale. Totuși, delegarea s-a încheiat înainte de termen, în octombrie 2021 fiind „sistat ordinul de delegare de către conducerea Procuraturii Generale”, care se schimbase, funcția de procuror general interimar fiind preluată de Dumitru Robu.

  Din august 2022, Alexandru Machidon a fost numit în funcția de procuror la Procuratura municipiului Chişinău, Oficiul Botanica. După 8 luni, acesta a fost transferat la Orhei pentru a asigura interimatul funcției de șef al Procuraturii raionale pentru alte 10 luni. În timp ce era la Oficiul Botanica, în martie 2023, Machidon nu a primit votul membrilor CSP pentru a asigura interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Criuleni, care i-a fost dispus prin ordinul procurorului general interimar Ion Munteanu.

  În martie 2024 a revenit la Chișinău în funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al mun. Chișinău, pe care a deținut-o puțin peste trei luni, până în luna iunie, când a fost numit adjunct interimar al procurorului-șef al PCCOCS. După alte trei luni, Machidon s-a înscris la concursul pentru funcția de șef al PCCOCS, alături de Victor Furtuna și alți doi candidați. Conform punctajului final aprobat de Comisia specială, care a organizat și desfășurat procedura de preselecție, Machidon s-a clasat pe locul trei, cu 121,4 puncte, mai puține decât Victor Furtuna, care a acumulat 134,5 puncte, și Ion Neguriță – 139,7 puncte. Machidon s-a retras din concurs înainte de etapa interviului desfășurată de CSP.

  Pentru merite profesionale, în august 2018 a fost decorat cu medalia „Pentru serviciu impecabil”, clasa III, iar în ianuarie 2017 – cu insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

  Averea deținută la început de activitate

  Prima declarație de avere a lui Alexandru Machidon disponibilă public este pentru anul 2012, când a fost numit adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Criuleni. Acesta nu a indicat nimic la secțiunea soț/soție, copii minori sau persoane aflate la întreținere, la fel cum nu a făcut-o nici în declarațiile depuse de-a lungul anilor.

  În 2012 – al cincilea an de activitate în Procuratura raionului Criuleni, Machidon a declarat un salariu lunar de puțin peste 6 mii de lei. Acesta nu a declarat vreun loc de trai și nici terenuri. În acel an a vândut un automobil BMW 520 cu prețul declarat de 5 mii de lei și a cumpărat un BMW 530, fabricat în 2004, la preț de 10 mii de lei.

  Machidon deținea două depozite bancare, cu 30 de mii de lei și 5 mii de euro, care în 2012 i-ar fi adus o dobândă în sumă de 5900 de lei, mai mult decât suma cu care și-ar fi vândut mașina.

  În următorii 3 ani, salariul procurorului a fost de circa 100 de mii de lei (aproximativ 8 mii de lei pe lună, n.r.), fără schimbări patrimoniale.

  Începând din 2016, acesta a început să declare donații și un apartament aflat în folosință. În acel an, salariul lui de la Procuratură a fost de circa 136 de mii de lei, adică circa 11 mii de lei lunar, pe lângă dobânda de la cele două conturi bancare. Machidon a declarat în 2016 două donații – 25 de mii de lei și 4 mii de euro. Deși în 2014 și 2015 nu a inclus în declarațiile de venit și proprietate vreun bun imobil, în 2016 Machidon a indicat un apartament de 43,2 metri pătrați, pe care l-ar fi avut în folosință din 2014.

  Tot în 2016, Machidon a declarat, pentru prima dată, că deține „bunuri sub formă de metale și/sau pietre prețioase, obiecte de artă și de cult, obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, a căror valoare unitară depășește suma a 15 salarii medii lunare pe economie”; „colecții de artă, de numismatică, de filatelie, de arme sau alte bunuri, a căror valoare depăşeşte suma a 20 de salarii medii lunare pe economie”, dar și „numerar în monedă națională și/sau în valută străină care depășește suma a 15 salarii medii lunare pe economie și care nu face obiectul unor depuneri în instituții financiare și alte documente care încorporează drepturi patrimoniale.” Informațiile au fost anonimizate în declarație.

  În 2017, după reforma procuraturii, salariul lui Machidon aproape că s-a dublat, primind circa 214 mii de lei – 17 800 de lei lunar. În acel an, Machidon a primit o donație de 2 mii de euro, dar și două moșteniri, de 55 de mii de euro și 80 de mii de lei, de la părinții săi. Conform datelor deschise, tatăl procurorului, Andrei Machidon, are o întreprindere individuală în satul Japca, raionul Florești. În 2017, acuzatorul de stat nu a mai declarat niciun bun imobil aflat în folosință, dar a indicat cu drept de posesie un automobil Subaru Forester, fabricat în 2009, în valoare de 9 mii de lei. În același an, Machidon a devenit membru al Asociației Procurorilor.

  Acuzatorul de stat a primit moștenire de la tatăl său, în aprilie 2018, două mașini Subaru Forester, din 1999 și 2009, cu valoarea declarată de 9 și 10 mii de lei. Automobilele au fost vândute în același an, fiind cumpărate de două persoane la preț de 10 mii de lei, astfel că el a rămas cu vehiculul achiziționat în 2012.

  Alexandru Machidon a achiziționat un apartament de 65,6 metri pătrați în 2018, la preț de 34 de mii de euro.

  În 2019, averea procurorului nu a suferit modificări, conform declarației sale, având un salariu lunar de  aproximativ 20 de mii de lei.

  Din 2020, când a fost delegat la Procuratura Anticorupție, salariul lui Machidon a crescut la 334 de mii de lei, adică aproape 28 de mii de lei lunar. În același an, acesta a primit o donație de la Nicolae Ionichi, unul dintre fondatorii companiei de construcții „Inamstro”. În noiembrie 2023, Ionichi a fost numit de către mitropolitul Vladimir în funcția de prorector pentru management instituțional la Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova.

  Tot în 2020, procurorul a primit de la o companie de asigurări suma de 45 de mii de lei în calitate de despăgubiri și 3400 de euro – de la „eveniment de familie”.

  Totodată, în declarația de avere și interese personale pentru 2020, Machidon a inclus un automobil BMW 520D, fabricat în 2017, pe care totuși l-ar fi cumpărat în anul următor, 2021. Mașina ar fi costat 26 de mii de euro. În 2020, procurorul nu a mai declarat conturile bancare în care anterior declarase 30 de mii de lei (circa 1500 de euro, n.r.) și 5 mii de euro.

  Mașina care timp de aproape 10 ani a fost declarată cu valoarea de 10 mii de lei, vândută cu 100 de mii de lei unui alt procuror, în prezent cercetat pentru corupție

  În 2021, din declarația procurorului dispare BMW-ul cumpărat în 2012 cu 10 mii de lei. Totuși, la categoria „venitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile”, procurorul nu a indicat ce anume a vândut, ci numele cumpărătorului – Vadim Machidon, și suma tranzacției – 100 de mii de lei, adică cu 90 de mii mai mult decât valoarea declarată timp de aproape 10 ani. Vadim Machidon este procuror în cadrul Procuraturii raionului Orhei. Acesta a inclus în declarația sa de avere automobilul BMW 530, indicând la valoarea bunului 100 de mii de lei, iar la valoarea de piață – 150 de mii de lei, motivul diferenței fiind „negocierea tranzacției de vânzare-cumpărare, starea tehnică”.

  În noiembrie 2023, Vadim Machidon a fost suspendat din funcție pentru că a fost învinuit  într-o cauză penală privind coruperea pasivă, falsificarea probelor și fals în acte publice. Dosarul penal, în care este vizat și Denis Buța, este examinat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

  Tot în 2021, când în primele 10 luni a fost delegat la Procuratura Anticorupție, Machidon a primit remitențe de la Viorica Cociorva în valoare de 1500 de euro, dar și 3800 de euro – venit obținut de la „eveniment de familie”.

  În 2022, când a revenit la Criuleni de la PA, apoi a fost transferat la Procuratura mun. Chișinău, salariul lui Machidon a scăzut, fiind de 260 de mii de lei – circa 21 de mii de lei pe lună. La fel ca în 2020, și în 2022 a primit despăgubiri de la o companie de asigurări – 15 mii de lei. În plus, acesta a avut venit de la „eveniment de familie” – 2200 de euro.

  În 2023, când a activat în calitate de procuror în capitală în primele 5 luni ale anului, apoi a asigurat interimatul funcției de procuror-şef al Procuraturii raionului Orhei, acesta a avut un salariu mediu lunar de aproape 25 de mii de lei. La fel, venitul de la „eveniment de familie” a fost de 2600 de euro. În acel an, procurorul nu a înregistrat schimbări patrimoniale.

  În 2024, când a asigurat interimatul funcțiilor de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii Chişinău și adjunct al procurorului-şef al PCCOCS, salariul lui Machidon a fost de aproape 34 de mii de lei lunar.

  Acesta a primit de la Procuratura Generală și circa 23 de mii de lei – plăți diurne, iar alți 3200 de euro au venit din nou de la „eveniment de familie”.

  ZdG a încercat să discute cu Alexandru Machidon despre procedura disciplinară despre care nu s-a discutat în cadrul concursului și despre donațiile de care a beneficiat, dar acesta nu a răspuns la apelurile redacției.

  Pentru ca șefa statului să semneze decretul de numire, Machidon trebuie să promoveze evaluarea integrității. Acesta era deja în proces de evaluare, dat fiind faptul că a deținut anterior funcția de procuror anticorupție.

  Machidon a câștigat concursul pentru suplinirea funcției de procuror general după ce a acumulat cel mai mare punctaj la proba de interviu – 8,86. Contracandidatul său, Victor Furtuna, a acumulat 8,23 de puncte.

• Alexandru Machidon a câștigat concursul pentru funcția de procuror general

  Alexandru Machidon a câștigat concursul la funcția de procuror general. Astăzi, 19 august, în urma probei interviului desfășurat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Machidon a acumulat cel mai mare punctaj la proba de interviu – 8,86. Contracandidatul său, Victor Furtuna, a acumulat 8,23 de puncte. Candidatura acestuia urmează să fie propusă președintei R. Moldova, Maia Sandu pentru a fi numit […]

  Citiţi mai departe

  Alexandru Machidon a câștigat concursul la funcția de procuror general. Astăzi, 19 august, în urma probei interviului desfășurat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Machidon a acumulat cel mai mare punctaj la proba de interviu – 8,86. Contracandidatul său, Victor Furtuna, a acumulat 8,23 de puncte. Candidatura acestuia urmează să fie propusă președintei R. Moldova, Maia Sandu pentru a fi numit în funcție.

  În cursă au fost înregistrați procurorul general interimar, Alexandru Machidon, și procurorul-șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtună.

  Concursul pentru funcția de procuror general a fost lansat în luna iunie, iar termenul limită de depunere a dosarelor a fost 21 iulie. Evaluarea candidaților se face pe baza unor criterii stabilite de CSP, printre care: pregătirea profesională, integritatea și calitățile personale. Candidatul care obține cel mai mare punctaj va fi propus președintei R. Moldova, Maia Sandu pentru numire în funcție.

  Fotoliul de șef al Procuraturii Generale a devenit vacant la sfârșitul lunii mai, când Ion Munteanu a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție. Ulterior, Alexandru Machidon, adjunctul de atunci al PCCOCS, a fost numit șef interimar al Procuraturii Generale.

  Detalii despre averea și cariera lui Alexandru Machidon

  Pe 29 mai, conform unui comunicat de presă emis de Președinție, Maia Sandu l-a prezentat pe noul procuror general interimar, Alexandru Machidon, echipei Procuraturii. Miercuri, 28 mai, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Alexandru Machidon în funcția de procuror general interimar. Candidatura lui Machidon a fost susținută de 10 dintre cei 11 membri ai CSP. Doar Aliona Nesterov, care a deținut anterior funcția de adjunctă a procurorului general interimar, nu a votat pentru numirea acestuia.

  Două persoane au depus cereri pentru a ocupa funcția: Octavian Iachimovschi, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, și Alexandru Machidon – adjunct al procurorului-șef al PCCOCS.

  Alexandru Machidon activează în sistemul procuraturii din iulie 2011, atunci când a fost numit în calitate de acuzator de stat la Procuratura raionului Criuleni. Acesta este membru al Asociaţiei Obştești „Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”, constituită pe 26 septembrie 2019.

  Anul trecut, procurorul a obținut venituri salariale brute de 405 637 de lei și a primit 3200 de euro în cadrul unui eveniment de familie.

  În februarie 2012 avansează în funcția de adjunct al procurorului raionului Criuleni. Câțiva ani mai târziu, în mai 2023, Machidon a obținut interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Orhei, iar în iunie 2024, acesta a fost numit să asigure interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Pe 26 februarie 2024, Machidon a fost numit în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

• Cine sunt cei doi candidați la funcția de procuror general. S-a încheiat etapa de depunere a dosarelor

  Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, și procurorul-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtuna, sunt singurii candidați la funcția de procuror general. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat că etapa de depunere a dosarelor pentru concursul privind funcția de procuror general s-a încheiat luni, 21 iulie, fiind înregistrate două dosare ale următorilor candidați: […]

  Citiţi mai departe

  Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, și procurorul-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtuna, sunt singurii candidați la funcția de procuror general.

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat că etapa de depunere a dosarelor pentru concursul privind funcția de procuror general s-a încheiat luni, 21 iulie, fiind înregistrate două dosare ale următorilor candidați:

  • Alexandru Machidon (procuror general interimar);
  • Victor Furtuna (procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale).

  La data de 12 iunie, în ședința CSP, s-a anunțat concursul public pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general.

  În continuare, Consiliul Superior al Procurorilor va înainta demersurile necesare către instituțiile de resort responsabile de controlului integrității și, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data-limită de depunere a dosarelor, va examina, în ședință închisă, conținutul acestora, adoptând o hotărâre motivată privind eligibilitatea acestora.

  Victor Furtuna urmează să fie audiat de Comisia de evaluare a procurorilor vineri, 25 iulie.

  Pe 29 mai, conform unui comunicat de presă emis de Președinție, Maia Sandu l-a prezentat pe noul procuror general interimar, Alexandru Machidon, echipei Procuraturii. Miercuri, 28 mai, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Alexandru Machidon în funcția de procuror general interimar. Candidatura lui Machidon a fost susținută de 10 dintre cei 11 membri ai CSP. Doar Aliona Nesterov, care a deținut anterior funcția de adjunctă a procurorului general interimar, nu a votat pentru numirea acestuia.

  Două persoane au depus cereri pentru a ocupa funcția: Octavian Iachimovschi, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, și Alexandru Machidon – adjunct al procurorului-șef al PCCOCS.

  Alexandru Machidon activează în sistemul procuraturii din iulie 2011, atunci când a fost numit în calitate de acuzator de stat la Procuratura raionului Criuleni. Acesta este membru al Asociaţiei Obştești „Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”, constituită pe 26 septembrie 2019.

  Anul trecut, procurorul a obținut venituri salariale brute de 405 637 de lei și a primit 3200 de euro în cadrul unui eveniment de familie.

  În februarie 2012 avansează în funcția de adjunct al procurorului raionului Criuleni. Câțiva ani mai târziu, în mai 2023, Machidon a obținut interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Orhei, iar în iunie 2024, acesta a fost numit să asigure interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Pe 26 februarie 2024, Machidon a fost numit în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

  Procurorul Victor Furtuna a acumulat cele mai multe puncte în cadrul concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Conform datelor de pe site-ul magistrat.md, Victor Furtuna și-a început cariera de procuror în 2011, când a fost numit în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Buiucani din Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare – jurist de rangul al III-lea.

  În 2016, prin Ordinul Procurorului General al R. Moldova, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

  Trei ani mai târziu, acesta a ocupat fotoliul de procuror în Procuratura Anticorupție, după ce o funcția în instituție a devenit vacantă.

  În noiembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Furtuna adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Victor Furtuna a condus grupul de urmărire penală în dosarul Stoianoglo.

  Familia Furtună deține 2 apartamente de peste 78 de metri pătrați, un garaj, o motocicletă și două automobile, o a treia mașină fiind vândut în același an.
  Sursa: zdg.md

• Detalii despre averea și cariera lui Alexandru Machidon, desemnat de CSP pentru funcția de procuror general interimar

  Adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Alexandru Machidon, propus președintei Maia Sandu pentru a asigura interimatul funcției de procuror general, activează în sistemul procuraturii din 2011. Anul trecut, procurorul a obținut venituri salariale brute de 405 637 de lei și a primit 3200 de euro în cadrul unui eveniment de familie. Alexandru Machidon activează […]

  Citiţi mai departe

  Adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Alexandru Machidon, propus președintei Maia Sandu pentru a asigura interimatul funcției de procuror general, activează în sistemul procuraturii din 2011. Anul trecut, procurorul a obținut venituri salariale brute de 405 637 de lei și a primit 3200 de euro în cadrul unui eveniment de familie.

  Alexandru Machidon activează în sistemul procuraturii din iulie 2011, atunci când a fost numit în calitate de acuzator de stat la Procuratura raionului Criuleni. Acesta este membru al Asociaţiei Obştești „Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”, constituită pe 26 septembrie 2019.

  În februarie 2012 avansează în funcția de adjunct al procurorului raionului Criuleni. Câțiva ani mai târziu, în mai 2023, Machidon a obținut interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Orhei, iar în iunie 2024, acesta a fost numit să asigure interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, conform procuror.magistrat.md.

  Pe 26 februarie 2024, Machidon a fost numit în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

  Cadou de 3200 de euro și peste 400 de mii de lei – venituri salariale în 2024

  În 2024, procurorul a ridicat un salariu de 405 637 de lei de la Procuratura Generală (PG), adică aproape 34 de mii de lei pe lună, conform ultimei declarații de avere și interese personale ale lui Machidon.

  Tot anul trecut, Alexandru Machidon a obținut 22 927 de lei în calitate de plăți diurne și a primit 3200 de euro (circa 63 de mii de lei, n.red.) la un eveniment de familie.

  Procurorul locuiește într-un apartament de 65,6 metri pătrați pe care l-a dobândit în 2018 la prețul de 45 000 de euro. Procurorul este titularul unui automobil de model BMW 520 D care ar valora 26 000 de euro.

  10 membri ai CSP au votat pentru Machidon

  Miercuri, 28 mai, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a desemnat pe Alexandru Machidon în funcția de procuror general interimar. Acesta va fi propus președintei Maia Sandu pentru a fi numit în funcție.

  Candidatura lui Machidon a fost susținută de 10 dintre cei 11 membri ai CSP. Doar Aliona Nesterov, care a deținut anterior funcția de adjunctă a procurorului general interimar, nu a votat pentru numirea acestuia.

  Două persoane au depus cereri pentru a ocupa funcția: Octavian Iachimovschi, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, și Alexandru Machidon – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  În cadrul interviului organizat de CSP, Machidon a fost întrebat cum vede interacțiunea dintre procuratură și domeniul politic.

  „(…) În cazul accederii în calitate de procuror general interimar aș pune accent pe asigurarea unei tranziții ordonate, fără destabilizarea activității procuraturii, prin luarea deciziilor prudente și justificate, evitând schimbări bruște ce ar putea afecta buna funcționare a instituției (…)”, a declarat procurorul.

• Interviul candidatului Alexandru MACHIDON, la funcția de procuror șef al PCCOCS

• Se vede luminița de la capătul tunelului. După mai multe încercări eșuate, concursul pentru șefia PCCOCS a ajuns la proba finală

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va desfășura pe 7 noiembrie proba interviului final în cadrul selecției candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În cursă pentru șefia PCCOCS au rămas doi pretendenți  la fotoliu. Este vorba despre Ion Neguriță și Victor Furtună. Interviul final va fi organizat după ce Comisia specială de […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va desfășura pe 7 noiembrie proba interviului final în cadrul selecției candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În cursă pentru șefia PCCOCS au rămas doi pretendenți  la fotoliu. Este vorba despre Ion Neguriță și Victor Furtună.

  Interviul final va fi organizat după ce Comisia specială de preselecție a anunțat rezultatele etapei de intervievare a candidaților eligibili.

  • Ion Neguriță – 139,7 puncte
  • Victor Furtuna – 134,5 puncte
  • Alexandru Machidon – 121,4 puncte
  • Andrei Mațco – 76,4 puncte

  În urma evaluării, comisia i-a recomandat CSP pe primii doi candidați, Ion Neguriță și Victor Furtuna, pentru etapa finală.

  În luna septembrie, Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) s-a întrunit în ședință închisă, format online, pentru a examina dosarele candidaților prin prisma criteriilor de eligibilitate.

  În urma examinării, toți cei patru candidați au întrunit criteriile de eligibilitate normate de art.25/1 alin.(1) lit.a), b),d) și e) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, fiind promovați pentru etapa interviului Victor Furtuna, Alexandru Machidon, Andrei Mațco și  Ion Neguriță.

  Concursul de selectare a procurorului-șef al PCCOCS a fost reluat după mai multe tentative eșuate.

  În data de 2 martie 2023, concursul  a fost pus pe stop. Asta, după ce, pe 1 februarie, toţi cei cinci membri ai Comisiei pentru evaluarea  au depus cereri de demisie. În aceeași zi, șeful interimar al Direcţiei urmărire penală a Centrului Naţional Anticorupţie, Eugen Rurac, s-a retras din concurs.

  „Consider că acest concurs nu este unul obiectiv. Şi nu în ultimul rând, consider că instanţa trebuie să se expună pe marginea solicitării mele se excludere a lui Groza Iulian din comisie, dar şi asupra cererii de chemare în judecată a lui Eduard Bulat. Astfel, concursul trebuie să fie suspendat de drept în temeiul Codului Administrativ. Din aceste considerentem nu doresc să pierd timpul cu acest concurs butaforic”, a explicat pentru Anticoruptie.md Eugen Rurac.

  Amintim că, la etapa inițială, trei candidați s-au înscris în cursa pentru şefia PCCOCS. Este vorba despre Eugen Rurac, Sergiu Russu şi Andrei Maţco. Anticoruptie.md a prezentat cele mai importante informații din cariera lor. Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al PCCOCS a examinat dosarele candidaților în ședință închisă, în data de 23 ianuarie. Etapa a doua a preselecției, și anume intervievarea candidaților, urma să aibă loc pe 1 februarie 2023, dar nu a putut fi desfășurată din cauza demisiei in corpore a membrilor comisiei de evaluare.

  Sursa: anticoruptie.md

   

• Cine sunt cei patru candidați care și-au depus dosarele la concursul pentru funcția de procuror-șef al PCCOCS

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) anunță luni, 26 august, despre finalizarea etapei de recepționare a dosarelor de concurs la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor anunță că etapa de depunere a dosarelor de concurs a luat sfârșit, fiind înregistrate patru dosare ale următorilor candidați: Ion Neguriță – procuror-șef […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) anunță luni, 26 august, despre finalizarea etapei de recepționare a dosarelor de concurs la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor anunță că etapa de depunere a dosarelor de concurs a luat sfârșit, fiind înregistrate patru dosare ale următorilor candidați:

  • Ion Neguriță – procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Ialoveni. El activează în sistemul procuraturii din aprilie 2011, atunci când a fost numit în funcția de procuror la Procuratura Anticorupție. Cinci ani mai târziu a fost numit în funcția de procuror în PCCOCS, conform procuror.magistrat.md.
  • Victor Furtuna – procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Anterior a activat la PA. În 2016 a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Procurorul a gestionat mai multe dosare în care era vizat fostul procuror general Alexandr Stoianoglo.
  • Andrei Mațco – avocat;
  • Alexandru Machidon – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Alexandru Machidon a primit un salariu de circa 300 de mii de lei și a primit un cadou de 2600 de euro la un eveniment de familie. În 2018, acesta și-a achiziționat un apartament cu o suprafață de 65 de metri pătrați contra sumei de 45 de mii de euro, iar în 2017 a intrat în proprietatea unui BMW 520 D contra sumei de 26 de mii de euro.

  „În perioada imediat următoare Consiliul Superior al Procurorilor va aproba componența nominală a Comisiei speciale responsabilă de etapa preselecției candidaților, care constă în examinarea dosarelor depuse și interviul.

  Procedurile ce țin de modul de organizare și desfășurare a concursului sunt normate atât prin Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură (articolul 251), cât și prin Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate”, precizează CSP.

  Pe 24 iulie 2024 CSP a anunțat concurs pentru selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Termenul limită pentru depunerea dosarelor de concurs este data de 26 august.

  Sursa: zdg.md

• Cine sunt noii adjuncți în Procuratura Generală și PCCOCS. Averile și funcțiile anterioare

  În ședința CSP din 12 iunie, la propunerea procurorului general, Ion Munteanu și cu votul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au fost numiți trei procurori în funcții de adjuncți și interimari. Sergiu Russu a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general. Adjunctul procurorului general pe domeniul judiciar a devenit Sergiu Brigai, iar asigurarea interimatului funcției funcției de adjunct […]

  Citiţi mai departe

  În ședința CSP din 12 iunie, la propunerea procurorului general, Ion Munteanu și cu votul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au fost numiți trei procurori în funcții de adjuncți și interimari. Sergiu Russu a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general. Adjunctul procurorului general pe domeniul judiciar a devenit Sergiu Brigai, iar asigurarea interimatului funcției funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a fost desemnat Alexandru Machedon.

  La propunerea procurorului general, Ion Munteanu, CSP a votat unanim pentru candidatura lui Sergiu Russu în funcția de adjunct al procurorului general. Russu a fost în funcția de procuror șef a secției combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale. Anterior, acesta a ocupat funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Sergiu Russu indică un venit anual de circa 400 de mii de lei, salariu brut. Soția acestuia a ridicat un salariu de circa 300 de mii de lei, fiind angajată la Agenția Servicii Publice. Pe lângă salariu, Russu a primit remunerări de la Organizaţia Internaţională a Migraţiei, Institutul Național al Justiției și Centru Internațional „La Strada”, în suma totală de circa 270 de mii de lei. Pentru activitatea didactică la OSCE TAJIKISTAN, acesta a primit 2 mii de euro.

  Sergiu Russu deține un apartament cotat pe piață la circa 1 milion de lei. Apartamentul are suprafața de 105 metri pătrați și a fost dobândit în 2018. Familia procurorului are în proprietate două automobile de marca Toyota, un Prius fabricat în 2010, cu o valoare ce circa 178 de mii de lei și cumpărat în 2016. În 2020 a fost achiziționată o Toyota CHR, fabricată în 2016, contra sumei de 270 de mii de lei.

  Ion Munteanu l-a propus pe Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general pe domeniul judiciar. Membrii CSP au votat unanim candidatura acestuia. Din 2021, Brigai a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PCCOCS. În luna martie curent, CSP și-a dat acordul pentru numirea lui Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general interimar

   

   

   

  În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, indică că a obținut un venit salarial de circa 418 mii de lei. Venitul obținut de către soție este de aproape 795 de mii de lei, fiind angajată la o companie ce realizează soft-uri la comandă, ÎCS Endava SRL. Din categioria bunuri imobile, Brigai indică o avere imobilă de 15 metri pătrați, cumpărată în 2023 contra sumei de 2 mii de euro, iar un apartament cu o suprafață de 79 de metri pătrați se află în abitație.

  Familia Brigai deține un autoturism de model Skoda Octavia, fabricat în 2019 și cumpărat în același an pentru suma de circa 320 de mii de lei. În declarația de avere sunt indicate 26 de conturi bancare, dintre care majoritatea având câte un euro, dolar sau leu pe ele. Totuși, unele depozite bancare au câte 3 mii, 12 mii sau 39 de mii de euro.

  Sergiu Brigai activează în sistemul procuraturii din 2011. În 2018 a exercitat funcția de procuror în Secția combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale. Din 2021 deține funcția de adjunct interimar al șefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Procurorul Sergiu Brigai, care a candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a promovat evaluarea Comisiei Vetting. Evaluarea a presupus verificarea detaliată a integrității lui financiare și etice.

  Alexandru Machidon a fost propus de procurorul general pentru asigurarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef PCCOCS. Membrii CSP au aprobat candidatura acestuia. Anterior, Machidon a fost desemnat, din 26 februarie, curent, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

  Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Alexandru Machidon a primit un salariu de circa 300 de mii de lei și a primit un cadou de 2600 de euro la un eveniment de familie. În 2018, acesta și-a achiziționat un apartament cu o suprafață de 65 de metri pătrați contra sumei de 45 de mii de euro, iar în 2017 a intrat în proprietatea unui BMW 520 D contra sumei de 26 de mii de euro.

  Dumitru Robu a fost desemnat pentru funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Dumitru Robu a ajuns în atenția opiniei publice în 2017, când a gestionat dosarul „parcărilor cu plată”, în care este vizat fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă. În iulie 2019, Robu a fost numit în funcția de procuror general interimar, prin decretul președintelui de atunci Igor Dodon. Până în octombrie 2022, Dumitru Robu a ocupat funcția de procuror general interimar. După expirarea mandatului de un an, în funcția de procuror general interimar a fost numit Ion Munteanu, printr-un decret al președintei Maia Sandu, din 12 octombrie 2022.

  Pentru exercitarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al oficiului reprezentarea învinuirii de stat în instanțele de judecată, a fost propusă candidatura Elena Cazacov, procuror în Procuratura Anticorupție. Cazacov a solicitat amânarea subiectului de pe ordinea de zi a CSP, deoarece nu a putut fi prezentă la ședință. CSP a votat amânarea subiectului pentru următoarea ședință.
  Sursa: zdg,md

• Noi adjuncți interimari, desemnați de CSP la Procuratura municipiului Chișinău, Edineț și Anenii Noi. A fost stabilită data următoarei Adunări Generale a Procurorilor

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a desemnat luni, 5 februarie, procurorii care vor asigura interimarul funcțiilor de adjunct al procurorului – șef al Procuraturilor municipiului Chișinău, Edineț și Anenii Noi. Totodată, în cadrul ședinței, CSP a hotărât convocarea Adunării Generale a Procurorilor, pe 23 februarie, în format online, pentru audierea rapoartelor de activitate a CSP și a Procuraturii pentru anul […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a desemnat luni, 5 februarie, procurorii care vor asigura interimarul funcțiilor de adjunct al procurorului – șef al Procuraturilor municipiului Chișinău, Edineț și Anenii Noi.

  Totodată, în cadrul ședinței, CSP a hotărât convocarea Adunării Generale a Procurorilor, pe 23 februarie, în format online, pentru audierea rapoartelor de activitate a CSP și a Procuraturii pentru anul 2023 și dezbaterea priorităților pentru anul 2024.

  Astfel, Alexandu Machidon a fost desemnat, din 26 februarie, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, iar Vitalie Rusu – adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Rîșcani.

  Alexandru Machidon ocupă funcția de procuror șef interimar al Procuraturii raionului Orhei. Vitalie Rusu este, în prezent, procuror în cadrul Secției urmărire penală a Procuraturii Generale.

  În martie 2023, CSP a respins asigurarea interimatului funcției de procuror–șef al Procuraturii raionului Criuleni de către Alexandru Machidon, procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, care a fost anterior angajat la Ciuleni. ZdG a scris anterior că Machidon a gestionat un dosar privind un furt de pepeni verzi, în care a solicitat pedeapsă cu închisoarea pentru învinuiți.

  În martie 2021, lui Vitalie Rusu i-a fost dispusă exercitarea interimatului funcției de procuror-șef adjunct al Procuraturii Anticorupție.

  Adjuncți în două procuraturi teritoriale. Fostul adjunct de la Edineț, respins de CSP

  CSP a mai aprobat aprobat interimatul funcției de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi dispus procurorului Mihail Nicolai, prin ordinul procurorului general interimar din 26 ianuarie.

  Mihail Nicolai activează la Procuratura raionului Anenii Noi. Acesta activează în organele procuraturii începând din 2006. În 2010, a fost delegat în Procuratura Anticorupție și în Procuratura Generală, în Secția investigații speciale. În 2013-2014, a fost delegat adjunct interimar în Procuratura municipiului Bender, iar în 2020 – la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS).

  CSP a respins interimarul funcției de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Edineț dispus procurorului Igor Rusnac, care a deținut ultimul mandat. Rusnac a fost procuror la Ocnița din 2008 până în 2016, când a fost numit procuror în PCCOCS, oficiul Nord. Din 2019, a ocupat funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Edineț, până la expirarea mandatului în ianuarie 2024.

  Astfel, CSP l-a desemnat pe Vitalie Lungu în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Edineț. Acesta activează la Edineț din iulie 2013.

  Deciziile privind desemnarea adjuncților interimari ai procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău au fost luate în contextul hotărârilor CSP din 6 octombrie 2023 prin care au fost respins interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, dispus lui Vitalie Roșior, prin ordinul procurorului general interimar 5 octombrie 2023 și interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, dispus lui Grigore Niculiță, printr-un ordin din aceeași zi.
  Sursa: zdg.md

   

• Trei pepeni verzi la Curtea de Apel: Cinci ani de închisoare într-un dosar penal de 113 lei

  Doi soţi au fost con­dam­naţi la 5 ani de închi­soare cu sus­pen­dare pe un ter­men de un an pen­tru că ar fi sus­tras trei pepeni verzi de la un vân­ză­tor de pe tra­seul Chişinău-Criuleni. Aceasta chiar dacă tână­rul care a comis jaful şi-a recu­nos­cut vina şi a decla­rat că cei doi soţi n-au fost impli­caţi, iar par­tea vătă­mată şi-a retras […]

  Citiţi mai departe

  Doi soţi au fost con­dam­naţi la 5 ani de închi­soare cu sus­pen­dare pe un ter­men de un an pen­tru că ar fi sus­tras trei pepeni verzi de la un vân­ză­tor de pe tra­seul Chişinău-Criuleni. Aceasta chiar dacă tână­rul care a comis jaful şi-a recu­nos­cut vina şi a decla­rat că cei doi soţi n-au fost impli­caţi, iar par­tea vătă­mată şi-a retras orice pre­tenţie. Ori­cum, jude­că­to­rulEvgheni San­duţa a con­si­de­rat că ar exista toate moti­vele ca aceş­tia să fie pedep­siţi cu închi­soa­rea. Doar pen­tru că au exis­tat cir­cum­stanţe ate­nu­ante (cei doi au un copil de 3 ani) a con­si­de­rat să le aplice detenţie cu sus­pen­dare. Cur­tea de Apel Chi­şi­nău a menţi­nut hotă­rârea.

  Cei doi soţi spun că magis­tra­ţii iro­ni­zează pe seama lor şi fac alu­zie la dosa­rul „har­bu­ji­lor” pe cori­doa­rele instanţe­lor. Tine­rii părinţi sunt nedu­me­riţi de această deci­zie şi se tem că vor tre­bui să ajungă la Cur­tea Euro­peană pen­tru Drep­tu­rile Omu­lui.

  Dosar penal pentru 113 lei şi 50 de bani

  Irina şi Vale­riu Andro­nic (numele ade­vă­rate sunt pro­te­jate, n.r.) s-au ales cu un dosar penal şi o sen­tinţă de con­dam­nare după ce au fost învi­nuiţi de jaf în pro­porţii con­si­de­ra­bile. În august 2014, soţii Andro­nic se întorceau cu maşina spre Chi­şi­nău de la muncă, împre­ună cu un anga­jat, Andrei. Aceş­tia au sta­ţio­nat pe mar­gi­nea caro­sa­bi­lu­lui pen­tru a cum­păra pepeni verzi. În timp ce soţia a achi­tat vân­ză­to­ru­lui (un băiat de 12 ani) 50 de lei pen­tru cum­pă­ră­tură şi aştepta res­tul, pasa­ge­rul a sus­tras câţiva pepeni şi a urcat în maşină. Acesta a stri­gat către soţi să urce şi să por­nească îndată. Cei doi au por­nit, încer­când să afle moti­vul. Tot atunci au văzut pepe­nii furaţi şi au obser­vat că o maşină îi urmă­reşte şi sem­na­li­zează pen­tru a se opri. Soţii au oprit, dar au por­nit mai departe când vân­ză­to­rul a înce­put a striga şi a înjura. Vân­ză­to­rul, tatăl băi­a­tu­lui minor, a reţi­nut nume­rele de înma­tri­cu­lare ale auto­mo­bi­lu­lui şi ulte­rior s-a adre­sat la poli­ţie.

  A fost des­chis un dosar penal în baza art. 187, alin. (2), lit. b) Cod Penal, jaf în pro­porţii con­si­de­ra­bile. În cadrul urmă­ri­rii penale şi ulte­rior în instanţă, par­tea vătă­mată a decla­rat că nu are pre­tenţii faţă de cei doi soţi, iar făp­ta­şul şi-a recu­nos­cut întru totul vina. S-a sta­bi­lit că suma pre­ju­di­ci­u­lui mate­rial con­stă în 113,5 lei, pen­tru trei pepeni verzi de 14,5 kg şi un pepene gal­ben de 5 kg. Drept probe ale vino­vă­ţiei au fost con­si­de­rate procesele-verbale întoc­mite la faţa locu­lui şi plân­ge­rea părţii vătă­mate.

  Cei doi soţi ne-au spus că ini­ţial au cre­zut că inci­den­tul se va rezolva, deo­a­rece băi­a­tul şi-a recu­nos­cut vina, aşa că n-au anga­jat un avo­cat, fiind repre­zen­taţi în instanţă de avo­ca­ţii de la stat: Con­stan­tin Gon­cear şi Andrei Erhan. Şi par­tea vătă­mată nu a cre­zut că lucru­rile vor lua o ast­fel de întor­să­tură, deo­a­rece a recu­nos­cut, atât în cadrul urmă­ri­rii penale, cât şi în şedinţa de jude­cată, că nu are pre­tenţii, iar soţii i-au res­ti­tuit pier­de­rile chiar a doua zi după inci­dent. „În şedinţă, par­tea vătă­mată a spus jude­că­to­ru­lui San­duţa că nu are pre­tenţii. Acesta însă i-a repli­cat că de ce a dat în jude­cată, că aici ei nu se joacă”, au afir­mat soţii. Aceş­tia au mai decla­rat că pro­cu­ro­rul le-a spus că dosa­rul nu este unul sim­plu şi că va demon­stra vino­vă­ţia lor.

  Cinci ani de închisoare cu suspendare

  Jude­că­to­ria Cri­u­leni a apre­ciat cri­tic însă argu­men­tele celor doi soţi pre­cum că „nu au comis infra­cţiu­nea impu­tată, nu au sus­tras pepe­nii de la par­tea vătă­mată şi nu au par­ti­ci­pat la comi­te­rea acţiu­nii”. Acest lucru chiar dacă par­tea vătă­mată a menţio­nat în cadrul şedinţei de jude­cată că soţii i-au res­ti­tuit pier­de­rile şi că admite că aceş­tia n-au obser­vat „acţiu­nile pasa­ge­ru­lui”.

  Mai mult, magis­tra­tul Jude­că­to­riei Cri­u­leni, Evgheni San­duţa, a con­sta­tat că „cir­cum­stanţele cau­zei în ansam­blu con­ving instanţa de jude­cată de fap­tul că este nece­sar de a le aplica incul­pa­ţi­lor pedeapsa închi­so­rii”. În ace­laşi timp, jude­că­to­rul a dis­pus sus­pen­da­rea pe un ter­men de probă a pedep­sei, con­si­de­rând drept cir­cum­stanţe ate­nu­ante lipsa ante­ce­den­te­lor penale şi fap­tul că tine­rii părinţi au la întreţi­nere un copil minor.

  Res­pec­tiv, la 23 decem­brie 2015, Evgheni San­duţa a apli­cat pe numele soţi­lor pedeapsa cu închi­soare pe un ter­men de 5 ani, cu sus­pen­dare pen­tru un an şi, res­pec­tiv, doi ani. Tână­rul care şi-a recu­nos­cut vina a pri­mit cinci ani de închi­soare cu sus­pen­da­rea pedep­sei pe un ter­men de 4 ani.

  Soţii au ata­cat deci­zia la Cur­tea de Apel Chi­şi­nău. Aici, com­ple­tul de jude­că­tori for­mat din trei magis­traţi: Liubov Brânza, Ale­xan­dru Şpac şi Maria Negru, a schim­bat doar ter­me­nul de sus­pen­dare a pedep­sei pe numele soţu­lui, de la doi ani la un an.

  „Pe toţi îi indignează trei pepeni verzi, dar aşa este legislaţia”

  Avo­ca­tul soţi­lor, Vale­riu Gâsca, a decla­rat că această sen­tinţă con­tra­vine dis­po­zi­ti­vu­lui, deo­a­rece pedeapsa nu este argu­men­tată prin probe, iar instanţa a încer­cat să invoce că cei trei au acţio­nat în com­pli­ci­tate, fapt infir­mat prin decla­ra­ţi­ile mar­to­ri­lor.

  Con­tac­tat de ZdG, magis­tra­tul Jude­că­to­riei Cri­u­leni, Evgheni San­duţa, a decla­rat că a acţio­nat în con­for­mi­tate cu pre­ve­de­rile legale. „Pe toţi îi indig­nează trei pepeni verzi, dar aşa este legi­sla­ţia. Ce vreţi să vă spun eu? Orice aş spune, dvs. ori­cum veţi scrie ce con­si­de­raţi nece­sar. Există sen­tinţa. Acolo e expli­cat totul. Trei pepeni s-au ridi­cat la câteva sute de lei. Acolo vin­dea un copil minor şi ei, în mod des­chis, au sus­tras pepe­nii. Să vă spun sin­cer, sun­tem indig­naţi, dar asta-i rea­li­ta­tea, aşa pre­vede legi­sla­ţia. Jaful, con­form art. 187, alin. 2), este pagubă con­si­de­ra­bilă, cu părere de rău, de aceea nu ne per­mite altă pedeapsă. Pedeapsa apli­cată este cea mai blândă. Instanţa a con­si­de­rat că vina lor este demon­strată, iar ei au negat fap­tul, şi aceasta este toată isto­ria.”

  „Eu i-am între­bat de câteva ori: când s-a luat omul acesta după voi cu auto­mo­bi­lul, de ce nu v-aţi oprit? Vă cla­ri­fi­caţi deo­dată. De ce tre­buia să vă depis­teze poli­ţia a doua zi şi să vă găsească acasă? Şi acum ei undeva sunt jertfe. Tatăl băi­a­tu­lui minor, care vin­dea pepeni, s-a luat după dânşii îndată. De ce nu s-au oprit să se cla­ri­fice? Nu aveau să ajungă la poli­ţie şi la dosar penal”, a menţio­nat jude­că­to­rul.

  Pro­cu­ro­rul Ale­xan­dru Machi­don, care a ges­tio­nat dosa­rul până la tri­mi­te­rea în instanţă, a decla­rat pen­tru ZdG că a cerut câte cinci ani de închi­soare cu sus­pen­dare pen­tru patru ani, trei ani şi, res­pec­tiv, un an, con­form art. 90 Cod Penal, invo­când că aceasta este pedeapsa minimă.

  Între­bat cum a fost sta­bi­lită valoa­rea bunu­ri­lor, pro­cu­ro­rul Ale­xan­dru Machi­don a decla­rat că par­tea vătă­mată, când a scris plân­ge­rea, a menţio­nat că pre­ju­di­ciul este con­si­de­ra­bil. „Pen­tru mine sau dvs. poate nu este con­si­de­ra­bil, dar pen­tru o per­soană de la ţară care cre­şte şi mun­ceşte tot anul aceşti pepeni verzi, pre­ju­di­ciul acesta este con­si­de­ra­bil.” Machi­don a repli­cat că există o sen­tinţă pe acest caz, iar instanţa a con­sta­tat că vina celor doi este pro­bată.

  Pro­cu­ro­rul Mar­cel Caras, care a repre­zen­tat acu­za­rea în şedinţa de jude­cată, a decla­rat că nu-şi amin­teşte deta­li­ile cazu­lui, dar a refu­zat să răs­pundă la tele­fon, între­bat fiind des­pre înca­dra­rea juri­dică a cazu­lui. Acesta a cerut să îna­in­tăm o scri­soare ofi­ci­ală cu între­bări.

  La rân­dul său, avo­ca­tul celor doi soţi, Vale­riu Gâscă, spune că va ataca deci­zia la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie, iar dacă va fi nevoie, şi la Cur­tea Euro­peană pen­tru Drep­tu­rile Omu­lui. Acesta a menţio­nat că va invoca art. 14, alin. 2) Cod Penal, care sti­pu­lează că „Nu con­sti­tuie infra­cţiune acţiu­nea sau ina­cţiu­nea care, deşi, for­mal, conţine sem­nele unei fapte pre­vă­zute de pre­zen­tul cod, dar, fiind lip­sită de impor­tanţă, nu pre­zintă gra­dul pre­ju­di­ci­a­bil al unei infra­cţiuni.”

  Vale­riu Gâscă crede că suma pre­ju­di­ci­u­lui mate­rial a fost mărită arti­fi­cial. „Nu ştiu cum a fost sta­bi­lită suma dată, pen­tru că nu mai sunt în luna august pepe­nii verzi 8 lei/kg. Ei au mărit arti­fi­cial. Pre­ju­di­ciul nu se ridică la mai mult de 60 de lei. Refe­ri­tor la com­po­nenţa infra­cţiu­nii, cea de-a treia per­soană din maşină spune că cei doi soţi nu au văzut momen­tul când au fost sus­traşi pepe­nii. Şi par­tea vătă­mată a decla­rat că cei doi nu puteau să vadă, deo­a­rece stă­teau în faţa maşi­nii, iar băi­a­tul care a sus­tras pepe­nii se afla pe ban­cheta din spate, la uşa din dreapta”, a decla­rat avo­ca­tul.

  Vale­riu Gâscă con­si­deră că din start tre­buia apli­cat art. 14, alin. 2) CP, înce­ta­rea urmă­ri­rii penale şi tra­ge­rea la răs­pun­dere admi­nis­tra­tivă prin apli­ca­rea amen­zii. Acesta spune că a acti­vat circa 25 de ani în fun­cţie de jude­că­tor, dar nu a întâl­nit un ast­fel de caz.
  sursa: zdg.md