Știri

• Cum (s-)a convins Comisia de evaluare în privința lui Alexandru Machidon și a celor 75 de mii de euro găsiți în beci, după decesul părinților

  Cei 75 de mii de euro, „găsiți într-o pungă de plastic plasată într-un vas de plastic utilizat în mod obişnuit în satele moldoveneşti pentru conservarea legumelor, aflat pe un raft în spatele butoaielor de vin din beciul anexei”, au fost în centrul discuțiilor în cadrul procedurii de evaluare a integrității noul procurorului general Alexandru Machidon.  Deși a inclus în declarația …

  Citiţi mai departe

  Cei 75 de mii de euro, „găsiți într-o pungă de plastic plasată într-un vas de plastic utilizat în mod obişnuit în satele moldoveneşti pentru conservarea legumelor, aflat pe un raft în spatele butoaielor de vin din beciul anexei”, au fost în centrul discuțiilor în cadrul procedurii de evaluare a integrității noul procurorului general Alexandru Machidon. 

  Deși a inclus în declarația de avere partea sa din „moștenirea” rămasă după decesul părinților săi – 55 de mii de euro încă în declarația de avere din 2018, Comisia a trebuit să apeleze la „ipoteze argumentate”, după ce s-a dovedit că afacerea din sat a părinților, invocată de procurorul general, a declarat oficial pierderi sau venit de 0 lei, iar Machidon nu a avut dovezi directe nici în privința banilor obținuți de tatăl său în Israel.

  În total, Comisia de evaluare a procurorilor a cerut explicații în privința a trei subiecte legate de averea și integritatea lui Machidon, în două runde de audieri, și inițial fără a atinge un consens, înainte de a emite decizia finală de promovare a evaluării de către acesta.  

  „Părinţii au lucrat peste hotare. Şi în R. Moldova au avut afaceri, o întreprindere individuală. Nu mi-au lăsat moşternire doar mie, ci şi la ceilalţi copii. Ei au decedat, este şi dosar penal”, declara Alexandru Machidon pentru ZdG în 2018, în articolul „Procurori „ajutaţi” de părinţi cu donaţii de milioane”, atunci când ZdG dezvăluia, pentru prima dată despre faptul că procurorul Alexandru Machidon, care pe atunci activa la Procuratura raionului Criuleni, primise o moștenire de 55 de mii de euro și 80 de mii de lei. În declarația de avere din 2017, Machidon indica și o donație de 2 mii de euro primită în acel an de la părinţii săi, Andrei şi Iulia Machidon. 

  Având în vedere „particularităţile şi complexitatea cazului”, Comisia și-a rezumat principalele argumente pentru recurgerea la o analiză a plauzibilității veniturilor părinților procurorului, în contextul lipsei unor dovezi directe privind veniturile exacte obținute de tatăl acestuia în Israel:

  Promo

  1. Machidon a declarat moştenirea ca venit în declarația anuală pentru 2017, depusă la 26 martie 2018. Acesta a explicat „soarta” acestor fonduri încă de la acel moment, iar nu ulterior, ca răspuns la întrebările Completului în cadrul procesului de evaluare;
  2. Machidon a prezentat copii ale paşaportului tatălui său, care atestă călătoriile tatălui său în Israel în scop de muncă. În contextul regimului strict al vizelor aplicat de statul Israelul, deţinerea unor permise de muncă în Israel constituie un indiciu puternic al desfăşurării de către tatăl subiectului a unei activităţi remunerate acolo;
  3. Comisia a identificat cel puțin 14 transferuri bancare din Israel de la tatăl subiectului către subiect şi sora acestuia, în perioada 2006 – 2012, care constituie, de asemenea, un indiciu puternic al existenţei veniturilor primite de tatăl subiectului în Israel;
  4. Comisia nu a identificat investiţii sau achiziții semnificative efectuate de părinții subiectului în cursul perioadei de evaluare, care ar putea sugera utilizarea veniturilor obţinute în Israel pentru astfel de cheltuieli, în locul acumulării de economii;
  5. În cele din urmă, Comisia observă că moştenirea a fost primită… Această împrejurare susține plauzibilitatea acumulării de economii pentru uz propriu, în absenţa întocmirii unui testament sau a altor documente.

  Comisia de evaluare a procurorilor a solicitat clarificări suplimentare cu privire la trei aspecte:

  • nedeclararea economiilor în numerar, contrar prevederilor legale, în trei declaraţii anuale,
  • sursa fondurilor pentru achiziţionarea unui apartament în 2018 (moştenire în numerar, declarată în valoare de 55 de mii de euro)
  • posibila diminuare a prețului de achiziție al unui apartament cumpărat în decembrie 2018.

  Conform raportului de evaluare, primul aspect – nedeclararea economiilor în numerar, contrar prevederilor legale, în trei declarații anuale – a fost „atenuat” înainte de prima audiere.

  Al doilea şi al treilea aspect au fost discutate la audierile din 10 decembrie 2025 şi 13 ianuarie 2026.

  Moştenirea în numerar, declarată în valoare de 55 de mii euro

  În declaraţia anuală depusă la Agenția Națională de Integritate (ANI) în martie 2018, pentru anul 2017, Alexandru Machidon a declarat venituri obţinute din moştenire în sumă de 55 de mii de euro și 80 de mii de lei, cu o valoare totală estimată de 1,24 milioane de lei, moştenite de la părinţii săi în 2017.

  În decembrie 2018, când era adjunct al procurorului-şef la Procuratura raionului Criuleni, Machidon a achiziționat un apartament la un preţ contractual de 34 de mii de euro (aproape 675 de mii de lei).

  Procurorul general, care în 2025 asigura interimatul funcției, a explicat Comisiei că sumele de bani moştenite în 2017 de la părinții săi au constituit sursa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea apartamentului.

  „În absența acestor fonduri, subiectul s-ar fi confruntat cu probleme legate de avere nejustificată. Prin urmare, Comisia a examinat dacă informaţiile disponibile înlătură dubiile serioase privind existența resurselor legitime necesare pentru finanţarea achiziției din decembrie 2018”, se arată în raportul de evaluare.

  Comisia a menționat că „sarcina sa nu este de a stabili cu certitudine valoarea exactă a moştenirii primite”, ci de a aprecia dacă „informațiile disponibile mențin sau înlătură dubiile serioase privind existența unei averi nejustificate”. Comisia a examinat documentele şi sursa fondurilor aferente moştenirii în numerar, declarate în valoare de 55 de mii de euro.

  Mai multe secvențe extinse din raportul comisiei sunt anonimizate la secțiunea privind moștenirea. Astfel, din informațiile rămase publice se înțelege că „suma estimativă de 88 065 de lei, 250 de euro și 250 de dolari”, găsită în casa părinţilor procurorilor, a fost „menționată în mod expres”, fapt care a făcut Comisia să se concentreze doar asupra sumei restante de 55 de mii de euro.

  Împărțirea inegală a bunurilor (anonimizate) și a banilor moșteniți

  Întrebat dacă fondurile moștenite au fost incluse în vreun testament, Machidon a afirmat că nu a fost întocmit unul. Acesta a explicat Comisiei că moștenirea totală includea două vehicule Subaru, o casă de locuit cu teren adiacent, trei loturi de teren agricol şi mijloace financiare în numerar în sumă de 75 de mii de euro și 80 de mii de lei. O altă parte a moștenirii a fost anonimizată în document.

  „Procurorul şi sora sa, unicii moştenitori, au convenit să împartă moştenirea astfel încât subiectul să moştenească cele două vehicule, în timp ce sora să moştenească bunurile imobile (gospodărie şi loturile de teren). În aprilie 2018, subiectul a înregistrat cele două vehicule în proprietatea sa. Acesta a prezentat copii ale celor două certificate de moştenitor legal, din 26 aprilie 2018, pentru vehiculele Subaru”, a notat Comisia.

  În ceea ce priveşte numerarul moştenit, procurorul general a explicat că sora sa a primit 20 de mii de euro, iar el a primit 55 de mii de euro.

  „Acesta a explicat că împărțirea inegală reflecta faptul că sora sa deţinea deja un apartament la care părinții contribuiseră financiar anterior, în timp ce subiectul nu avea o locuință proprie. Aceste explicații au fost furnizate, în mod constant, în comunicarea scrisă și la ambele audieri.

  Subiectul a explicat, de asemenea, că sora sa a renunţat, în favoarea subiectului, atât la vehiculele moştenite, cât şi la bunurile imobile, în scopul simplificării formalităților legate de moştenire, și că procedura de moştenire privind bunurile imobile nu a fost încă finalizată, în principal din cauza problemelor cadastrale și a lipsei de timp, după cum a explicat subiectul la prima audiere. Această afirmație este confirmată de datele cadastrale”, a subliniat Comisia.

  Întrebat cu privire la împărțirea inegală a numerarului moştenit și la cea de-a doua audiere, Machidon a furnizat explicații similare, adăugând că sora era interesată mai mult de gospodăria și loturile de teren ale părinţilor, deoarece soțul său deţine alte bunuri imobiliare în acelaşi sat şi călătoresc acolo ocazional, „spre deosebire de subiect, care nu mai are nicio legătură cu satul respectiv”.

  Acuzatorul de stat a explicat că, potrivit surorii sale, părinții săi au contribuit cu aproximativ 35 de mii de lei la ceremonia de nuntă a surorii din 2010 și cu aproximativ 3 mii de euro pentru achiziţionarea de către aceasta şi soţul ei a unui apartament, după nuntă.

  Machidon a declarat că atunci când a fost deschisă procedura succesorală, a informat notarul public cu privire la existenţa numerarului moştenit şi a solicitat includerea acestuia în certificatul de moştenitor legal. Cu toate acestea, potrivit acestuia, notarul a explicat că certificatele de moştenitor legal pot fi eliberate numai pentru fondurile deținute în conturi bancare sau documentate prin contracte, şi nu pentru numerar.

  În ceea ce privește numerarul, notarul public a răspuns Completului de evaluare că nu-și poate aminti suma, din cauza trecerii timpului, dar a confirmat că nu a eliberat niciodată certificate de moştenitor legal pentru numerar, din cauza imposibilităţii de a stabili proprietatea şi pentru a evita disputele între moştenitori.

  „Neincluderea numerarului în certificate nu permite concluzia că numerarul declarat nu a existat. Totuşi, această împrejurare diminuează suportul documentar direct privind suma exactă pe care subiectul susţine că a fost găsită în gospodăria părinţilor, motiv pentru care Comisia a fost nevoită să aprecieze plauzibilitatea numerarului respectiv prin coroborarea unor elemente indirecte”, se menționează în raport.

  Elementele indirecte coroborate de Comisie, anonimizate în mare parte. Informațiile despre găsirea banilor în beci – lăsate publice

  Patru secvențe semnificative din raport, care încep cu „Ca dovadă suplimentară a moştenirii declarate, subiectul a prezentat o copie a…” au fost anonimizate în întregime.

  Comisia a lăsat publică partea în care Machidon a furnizat detalii suplimentare cu privire la structura gospodăriei părinților săi, explicând că aceasta includea casa de locuit, o altă casă de locuit în care locuiau părinții săi, trei anexe în care păstrau diverse bunuri şi, de asemenea, anexa cu beciul, unde a fost găsit numerarul în valută străină. El a explicat că această anexă fusese folosită ca locuință cu aproximativ 20 de ani în urmă și că ulterior a fost folosită pentru depozitare. Și continuarea acestor informații a fost anonimizată.

  Solicitat să explice locul exact în care a fost găsit numerarul în valută străină, procurorul a declarat că acesta a fost păstrat „într-o pungă de plastic plasată într-un vas de plastic utilizat în mod obişnuit în satele moldoveneşti pentru conservarea legumelor, aflat pe un raft în spatele butoaielor de vin din beciul anexei utilizate pentru depozitare”.

  „El a explicat, de asemenea, că în acel beci părinţii săi păstrau vin şi conserve de casă și că vasul era situat pe un raft, alături de alte trei-patru vase similare, în spatele a trei butoaie de vin. El a explicat că vasul nu era uşor vizibil și că l-a identificat rapid deoarece el şi sora sa știau din copilărie că părinții lor obișnuiau să păstreze economiile în acea zonă”, a susținut acuzatorul de stat.

  „În consecință, absenţa a ridicat în mod unei menţiuni explicite a numerarului în valută străină *** rezonabil întrebările Completului, fără a stabili, în sine, în mod concludent, că numerarul în valută străină nu a existat”, este concluzia unui paragraf care a fost anonimizat.

  Procurorul a explicat Comisiei că părinţii săi îşi păstrau toate economiile împreună, inclusiv veniturile tatălui său din Israel, salariul mamei sale şi veniturile de la magazinul – bar, pe care părinții săi îl administrau din 1995. Acesta a spus că nu cunoştea suma exactă acumulată de părinții săi, dar ştia că părinții săi schimbau periodic moneda națională în valută străină pentru a-și păstra economiile, inclusiv prin tranzacţii cu persoane din sat. La ambele audieri, subiectul a explicat că ştia că părinţii au acumulat o sumă semnificativă de bani, dar „nu a ştiut niciodată dacă erau 50 de mii de euro sau 100 de mii de euro„.

  Comisia a reținut că nu este posibilă confirmarea cu certitudine a sumei numerarului găsit în gospodăria părinţilor. În ceea ce priveşte documentația aferentă moştenirii declarate, Comisia a constatat că acesta nu a prezentat niciun document sau alte mijloace de probă care să ateste în mod direct şi specific existenţa sumei de 75 de mii de euro, despre care se susţine că ar fi fost găsită în gospodăria părinților, sau a sumei de 55 de mii de euro, declarată de procuror în martie 2018 ca fiind moştenită de la părinții săi.

  De asemenea, Comisia menționează că „ia în considerare circumstanţele specifice ale…”, dar informația este din nou anonimizată.

  Surse de fonduri pentru moștenire

  „Având în vedere dovezile documentare limitate privind suma moştenită exactă, Comisia a purces la evaluarea potențialei capacități financiare a părinților de a acumula economii înainte de august 2017 (75 de mii de euro, n.r.)”.

  Întrebat cu privire la sursele de fonduri din care părinții săi au acumulat suma moştenită, procurorul a explicat că acestea constau din trei surse principale:

  a) venituri obţinute din activitatea unei întreprinderi individuale înregistrate de tatăl său în 1995, pe care părinții lui Machidon au administrat-o din 1995 până la 13 august 2017.

  b) veniturile obținute de mama procurorului, care a lucrat ca profesoară între 1998 și august 2017;

  c) veniturile primite de tatăl acuzatorului de stat, care a lucrat în Israel din 2003 până în 2011 – 2012, cu un salariu estimativ de 1 500-2 000 de dolari pe lună.

  Compania care ar fi trebuit să reprezinte una dintre sursele pentru moștenirea procurorului – cu profit de 0 lei sau în pierdere pentru mai mulți ani

  Potrivit Serviciului Fiscal de Stat (SFS), solicitat de Comisie sa ofere date, întreprinderea tatălui procurorului a obținut profit oficial nesemnificativ în 2001 și 2003 – 2007, profit zero în 2008-2013 şi a înregistrat pierderi în 2002 şi 2014 – 2017.

  Procurorul a prezentat, de asemenea, copii ale unor înscrisuri întocmite de mama sa, care, potrivit acestuia, ținea evidenţa bunurilor cumpărate şi vândute de întreprindere. Reieşind din informațiile din aceste înscrisuri, Comisia a concluzionat că părinții procurorului ar fi putut obține un profit din activitatea întreprinderii tatălui între 2004 şi august 2017 în valoare totală de circa 30 700 euro, din care numai în perioada 2012-2017 (după întoarcerea tatălui din Israel) – în sumă de 26 600 de euro. Comisia a subliniat că aceste cifre „sunt orientative şi nu pot fi tratate ca profituri stabilite, deoarece înscrisurile nu documentează costurile de întreținere și operare a întreprinderii, nu permit verificarea tranzacțiilor indicate şi nu corespund datelor SFS”.

  „În ceea ce priveşte profiturile întreprinderii, subiectul a explicat că nu a participat la gestionarea acesteia şi nu a fost implicat în administrarea sa financiară, neavând, prin urmare, cunoştinţe directe despre evidența contabilă, fiind sigur că întreprinderea era gestionată în conformitate cu legislaţia aplicabilă şi că era profitabilă.

  Comisia a remarcat faptul că informațiile furnizate de SFS nu susţin concluzia că afacerea ar fi generat profituri semnificative. În acelaşi timp, Comisia remarcă faptul că explicațiile privind natura acestei afaceri, furnizate de subiect în cadrul audierilor, adaugă informații contextuale privind modul în care a funcţionat afacerea, care nu pot fi ignorate în totalitate. Un magazin-bar situat central într-o localitate rurală, care, potrivit subiectului, a funcționat în mod continuu şi a fost, pentru o perioadă îndelungată, singura unitate de acest tip din localitate, ar fi de aşteptat, în mod rezonabil, să fi generat cel puțin un anumit nivel de profit, chiar dacă limitat…”, notează Comisia, continuarea paragrafului fiind anonimizată.

  În concluzie, Comisia a subliniat că, „chiar dacă raportarea întreprinderii către SFS nu ar fi fost exactă, acest aspect nu poate fi imputat subiectului într-un mod relevant pentru evaluarea integrității sale, deoarece moştenirea a fost primită de subiect numai după decesul părinților săi”. Comisia a mai concluzionat că, „cel puțin, magazinul-bar ar fi putut permite în mod rezonabil părinților să îşi acopere cheltuielile curente şi să păstreze astfel venitul obținut de tatăl subiectului din activitatea desfăşurată în străinătate sub formă de economii”.

  Venitul mamei – singura sursă financiară documentată

  În privința venitului mamei, datele au permis Comisiei să concluzioneze că, doar pe baza salariului mamei și în conformitate cu ipotezele cheltuielilor de consum ale populației (CCP) utilizate, familia ar fi putut acumula un venit net de 161 073 de lei (9 430 de euro) pentru perioada 2006 – iulie 2017.

  Comisia nu a identificat nicio achiziție semnificativă (cum ar fi bunuri imobiliare, vehicule, bunuri de lux) de către părinții procurorului în perioada 2006 – 2017, cu excepția a două vehicule. Având în vedere venitul net bazat pe salariul mamei pentru perioada 2006-2012, costul vehiculului achiziționat în 2012 de tatăl lui Machidon ar fi putut fi acoperit în întregime din venitul salarial al mamei. În ceea ce priveşte vehiculul achiziționat de în 2017, venitul net salarial al mamei ar fi fost insuficient. În acelaşi timp, Comisia a observat că, la 21 noiembrie 2016, tatăl procurorului a efectuat trei transferuri bancare în Italia către o persoană pe care Comisia nu a putut să o identifice, în valoare totală de circa 3 mii de euro. Astfel, costul vehiculului (aproape 11 400 de euro) și al transferului (aproape 3 mii de euro) au fost adăugate la cheltuielile părinţilor, ridicându-se la un total de peste 14 mii de euro.

  „Ipoteze, în lipsa unor informații exacte cu privire la prețurile de achiziţie ale vehiculelor şi la venitul real generat de activitatea magazinului-bar”

  „Din salariul mamei pentru perioada 2013 – iulie 2017 (253 937 de lei), din care s-au dedus cheltuielile CCP pentru două persoane pentru aceeaşi perioadă (209 268 de lei), au rămas 44 669 de lei ( 2 140 de euro). Dacă această sumă se adaugă la suma potențială de 26 664 de euro care ar fi putut fi acumulată din magazinul-bar al părinților pentru perioada 2012 – 2017, părinții subiectului ar fi putut economisi până la 28 804 euro până în august 2017, ceea ce este suficient pentru a acoperi costul de 11 370 de euro pentru vehiculul Subaru achiziţionat în 2017 şi al transferurilor de 2 924 de euro şi pentru a avea economii suplimentare de 14 510 euro.

  Cu toate acestea, Comisia reiterează că calculele sunt bazate pe ipoteze şi nu au caracter determinant, în lipsa unor informații exacte cu privire la prețurile de achiziţie ale vehiculelor şi la venitul real generat de activitatea magazinului-bar. Datele privind salariul mamei și funcționarea continuă a magazinului-bar permit Comisiei să concluzioneze că părinții subiectului ar fi putut să își acopere cheltuielile zilnice şi nevoile curente, inclusiv costul celor două vehicule achiziționate în 2012 şi 2017, din salariul mamei şi din venitul de la magazinul-bar, în timp ce veniturile din străinătate ale tatălui ar fi putut fi conservate sub formă de economii în numerar. Pe baza informaţiilor disponibile, Comisia nu poate stabili existenţa unor economii semnificative acumulate din activitatea magazinului-bar şi din salariul mamei, dar nici nu poate exclude posibilitatea acumulării unor astfel de economii”, a concluzionat și de această dată Comisia.

  Și întreg venitul tatălui în Israel, lipsit de dovezi directe

  Pe baza informaţiilor disponibile, Comisia nu poate determina suma exactă pe care tatăl procurorului a câștigat-o în Israel, „având în vedere atât informațiile insuficiente privind perioada exactă de lucru în Israel, cât şi lipsa unor date precise privind sumele câştigate de tatăl subiectului în Israel”.

  În ceea ce priveşte perioada de muncă, Machidon a susținut că tatăl său a lucrat în Israel pentru o perioadă de nouă-zece ani, cu unele întreruperi între obţinerea unor noi vize.

  În acelaşi timp, Comisia a observat că i-au fost prezentate doar copii ale paşaportului care atestă existenţa unor vize aferente unor perioade distincte, cuprinse între octombrie 2007 până în mai 2012.

  „Comisia constată că nu dispune de alte dovezi privind călătoriile și munca tatălui subiectului în Israel înainte de anul 2007, cu excepția unui transfer de 5 mii de dolari efectuat de tatăl subiectului din Israel în Republica Moldova, la 12 decembrie 2006.

  Comisia constată, de asemenea, că copiile vizelor nu oferă o imagine completă şi coerentă a perioadelor de călătorie și muncă, unele fiind dificil de descifrat, iar altele conținând date care se suprapun. Comisia constată, de asemenea, că copia prezentată a paşaportului conţine informații doar începând cu 2007, având în vedere că paşaportul a fost eliberat în iunie 2007. Comisia admite posibilitatea ca tatăl să fi călătorit și să fi lucrat înainte de 2007 în Israel, dar constată că nu dispune de informații pe care să se bazeze în această privinţă. În acelaşi timp, Comisia nu poate ignora transferurile bancare efectuate de tatăl subiectului din Israel în R.  Moldova, inclusiv anterior anului 2007, în absenţa unei alte explicaţii rezonabile pentru aceste transferuri decât aceea că tatăl lucra în Israel”, a concluzionat Comisia, care a subliniat că informațiile disponibile indică faptul că tatăl procurorului a muncit și a obținut venituri în Israel pentru o perioadă cumulată de cel puțin cinci ani și șase luni, între 2006 și 2012.

  Având în vedere „lipsa oricăror indicii cu privire la salariul exact pe care îl primea tatăl”, Comisia nu a acceptat afirmația procurorului cu privire la salariul lunar. În schimb, Comisia a recurs la informaţiile publice disponibile cu privire la programele pentru îngrijitori, implementate în Israel la sfârşitul anilor 2000 – 2012, potrivit cărora salariul minim pentru îngrijitori era de aproximativ 1 mie de dolari pe lună, incluzând minimum două săptămâni de concediu plătit.

  Comisia a concluzionat că tatăl lui Machidon ar fi putut câştiga un salariu total de 66 de mii de dolari între 2006 şi 2012. „Acesta este un calcul conservator bazat pe datele disponibile public privind salariul minim”, a remarcat Comisia.

  Calculul ipotetic al Comisiei pentru estimarea unei potențiale moșteniri

  „Având în vedere faptul că nu poate stabili cuantumul exact al veniturilor şi al eventualelor economii generate de activitatea magazinului-bar administrat de părinții subiectului, dar pentru că există elemente indirecte relevante care indică faptul că afacerea funcţiona şi era, cel mai probabil, profitabilă, Comisia a procedat la estimarea mărimii potenţiale a moştenirii pe care subiectul ar fi putut-o primi în 2017, pe baza venitului minim total pe care tatăl său l-ar fi putut obține din activitatea desfăşurată în Israel, estimat la 66 de mii de dolari  (47 830 euro), precum şi a impactului potenţial al acestei moşteniri asupra balanței financiare a subiectului în perioada 2017-2023.

  Această abordare este în mod deliberat conservatoare: în cazul în care Comisia nu poate stabili venituri suplimentare sau economii exacte, aceasta formulează ipoteze argumentate, menite să evite supraestimarea sumei moştenite. În plus, pentru realizarea acestor estimări, Comisia acordă subiectului un anumit beneficiu al îndoielii, în sensul că nu a dedus din suma totală estimată a economiilor potențiale cheltuielile de deplasare ale tatălui subiectului către Israel sau alte cheltuieli incidente şi zilnice. În acelaşi timp, Comisia, nu a luat în considerare venitul adițional al tatălui subiectului în zilele de odihnă şi sărbători, invocat de subiect.

  Subiectul a explicat că el și sora sa au moştenit în total suma de 75 000 euro, repartizată astfel: 55 de mii de euro  (73%) în favoarea subiectului și 20 de mii de euro (27%) în favoarea surorii subiectului.

  Comisia reține că existenţa sumei de 75 de mii de euro nu este confirmată de analiza probelor disponibile privind activitatea tatălui în Israel, efectuată de Comisie. Pe baza probelor disponibile, poate fi stabilită doar o moştenire monetară potenţială mai mică, în sumă de 47 830 euro, din care cota subiectului ar fi de 73%, respectiv 34 916 de euro.

  Această sumă, cumulată cu celelalte venituri ale subiectului în perioada 2017-2023, este suficientă pentru a acoperi toate cheltuielile subiectului, identificate de Comisie în aceeaşi perioadă, şi nu generează un sold negativ care să depășească pragul prevăzut de lege.

  În concluzie, Comisia constată că s-a confruntat cu o situație complexă, în care informaţiile directe disponibile pentru confirmarea sumei fondurilor moştenite de subiect în 2017 sunt limitate. Cu toate acestea, luând în considerare ponderea cumulată a probelor indirecte, coerenţa generală a explicațiilor subiectului cu privire la acest aspect și circumstanţele excepţionale ale moştenirii…

  Probele prezentate Comisiei nu-i permit acesteia confirmarea cuantumului exact de 55 000 euro declarat de subiect ca moştenire şi utilizat drept sursă principală pentru achiziţionarea unui apartament în decembrie 2018. Cu toate acestea, evaluate în ansamblu, probele sunt suficiente pentru a înlătura dubiile serioase cu privire la suficiența resurselor financiare legitime pentru finanțarea achiziției din decembrie 2018. Pe baza unui venit plauzibil de 66 de mii de dolari obţinut de tatăl subiectului în Israel, Comisia concluzionează că subiectul ar fi putut moşteni o sumă de 34 916 de euro în august 2017. Această sumă, coroborată cu veniturile proprii ale subiectului, a fost suficientă pentru ca acesta să cumpere apartamentul în decembrie 2018”.

  Nedeclararea economiilor în numerar, contrar prevederilor legale, în trei declarații anuale

  Comisia a remarcat că Alexandru Machidon nu a declarat economii în numerar în declarațiile sale anuale de avere și interese personale depuse pentru anii 2016 şi 2017 și nu a declarat întreaga sumă a economiilor în numerar disponibile la data depunerii declaraţiei sale anuale pentru 2018. În acei ani, acesta a deținut funcția de șef interimar al Procuraturii raionul Criuleni și adjunct al procurorului-șef în aceeași instituție.

  În declarația sa anuală pentru anul 2016, Machidon nu a declarat economii în numerar în sumă de 210 mii de lei. În declarația anuală pentru anul 2017, procurorul nu a declarat economii în numerar în sumă de 430 de mii de lei şi 55 de mii de euro.

  Machidon a declarat aceste sume în răspunsul la prima rundă de întrebări scrise în cadrul evaluării integrității sale. Acesta a explicat că sumele de 210 mii de lei pentru 2016 și 430 de mii de lei pentru 2017 erau estimări aproximative ale numerarului disponibil.

  „Subiectul a recunoscut că ambele sume depășeau 15 salarii medii pe economie și că ar fi trebuit să le declare. Acesta a explicat că nedeclararea acestor sume s-a datorat, în primul rând, unei familiarizări insuficiente cu noile norme de declarare a economiilor în numerar, introduse prin legea nr. 133/2016 în cursul anului 2016, în contextul în care economiile în numerar nu trebuiau declarate anterior.

  De asemenea, a subliniat că nedeclararea sumelor ce constituiau economii în numerar pentru anii 2016 şi 2017 nu a fost intenţionată și nu a fost determinată de scopul de a ascunde sau induce în eroare autoritățile competente. De asemenea, a subliniat că, pentru 2017, a declarat toate veniturile primite ca moştenire şi donații, şi anume sumele de 55 de mii de euro şi 80 de mii de lei  (moştenire) şi 2 mii de euro (donație). Deoarece nu a cheltuit aceste sume în 2017, ele erau încă disponibile la sfârşitul anului 2017”, a reținut Comisia.

  Comisia a examinat capacitatea financiară a acuzatorului de stat de a fi acumulat economii în valoare de 210 mii de lei până la sfârşitul anului 2016. „Pe baza informaţiilor disponibile privind veniturile şi cheltuielile subiectului în 2016, Comisia concluzionează că o astfel de acumulare era plauzibilă”, se arată în raport.

  În cazul sumelor de 430 de mii de lei şi 55 de mii de euro acumulate la sfârşitul anului 2017, Comisia a analizat separat moştenirea de 80 de mii de lei și 55 de mii de euro. Astfel, Comisia s-a întrebat dacă procurorul ar fi putut acumula economii în valoare de 350 de mii de lei (adică 430 de mii de lei minus 80 de mii de lei, suma moștenită) din venituri legale. Concluzia a fost similară anului 2016 – „informațiile disponibile privind veniturile şi cheltuielile subiectului în 2017 au permis Comisiei să concluzioneze că subiectul ar fi putut acumula suma de 350 de mii de lei”.

  Cum a explicat procurorul că a declarat abia în 2025 că avea economii în 2018 de 350 de mii de lei: „A declarat doar «economiile efective şi durabile»”

  Deși în declarația sa anuală pentru anul 2018 Machidon a declarat economii de 15 mii de euro, în răspuns la prima rundă de întrebări scrise, acesta a explicat că la sfârşitul anului 2018 avea economii în numerar în valoare de 15 de euro și 350 de mii de lei.

  Solicitat să explice diferenţele dintre economiile în numerar declarate în declarația sa anuală pentru 2018 (15 mii de euro) și în răspunsul la prima rundă de întrebări (15 mii de euro şi 350 de mii de lei), procurorul a declarat că o parte din numerar a fost utilizată pentru cheltuielile efectuate la sfârşitul anului 2018 și începutul anului 2019, „inclusiv aproximativ 110 mii de lei cheltuiți pentru mobilarea şi dotarea apartamentului, precum şi alte cheltuieli curente la începutul anului”.

  Potrivit acuzatorului de stat, la data depunerii declaraţiei sale anuale pentru anul 2018, avea o sumă de aproximativ 100 de mii de lei care se afla sub pragul de declarare relevant şi, prin urmare, nu a fost inclusă în declarația anuală.

  Comisia i-a solicitat lui Machidon să explice de ce suma de 100 de mii lei nu a fost declarată împreună cu suma de 15 mii de euro, având în vedere că legea prevede că tot numerarul disponibil, indiferent de monedă, trebuie să fie agregat în scopul aplicării pragului de declarare. În anul 2018, funcționarul era obligat să declare economiile în numerar care depăşesc 15 salarii medii pe economie, deţinute la data depunerii declarațiilor anuale, adică 96 690 de lei.

  „A declarat doar «economiile efective şi durabile», deținute în valută străină, în timp ce suma aproximativă de 100 de mii de lei era destinată şi ar fi putut fi cheltuită pentru cheltuieli curente. El nu a cumulat această sumă cu suma deţinută în valută și, deoarece disponibilitățile în monedă națională nu depăşeau pragul de 15 salarii medii pe economie, nu a declarat-o”, a argumentat Alexandru Machidon.

  Comisia a examinat capacitatea financiară a procurorului de a fi acumulat economii în valoare de 350 de mii de lei la sfârşitul anului 2018.

  „Informațiile disponibile privind veniturile şi cheltuielile subiectului în 2018 au permis Comisiei să concluzioneze că subiectul ar fi putut acumula aceste sume. Suma de 15 mii de euro declarată de subiect ca economii în numerar la sfârşitul anului 2018 face parte din moştenirea declarată, care este analizată separat”, se menționează în document.

  „Îngrijorare cu privire la cazurile când procurorii invocă cunoaşterea insuficientă a legii pentru a justifica omisiunile sau inexactitățile constatate în declarațiile anuale depuse la ANI”

  Comisia a constatat că Machidon nu a declarat sume substanțiale din economiile în numerar pentru doi ani consecutivi (2016 şi 2017) şi nu a declarat întreaga sumă din economiile în numerar disponibile pentru al treilea an (2018).

  „Explicaţiile subiectului țin de familiarizarea insuficientă cu normele privind declararea, nou introduse, pentru primii doi ani și interpretarea juridică incorectă pentru 2018. Comisia îşi exprimă îngrijorarea cu privire la cazurile când procurorii, despre care se prezumă că au o cunoaştere aprofundată a legii, invocă cunoaşterea insuficientă a acesteia pentru a justifica omisiunile sau inexactitățile constatate în declarațiile anuale depuse la ANI. Se prezumă că procurorii fie cunosc obligaţiile legale ce le revin în materie de declarare a averii, fie apelează la ANI pentru îndrumare, în măsura în care sunt necesare clarificări.

  În cazul de faţă, Comisia concluzionează că omisiunile subiectului de a declara economiile în numerar în declarațiile anuale pentru 2016, 2017 şi 2018 nu ridică probleme legate de averea nejustificată, întrucât a fost stabilită capacitatea financiară a subiectului de a acumula aceste sume din surse legitime. În consecință, preocupările rămase ale Comisiei în această privinţă vizează disciplina şi respectarea regimului de declarare ca atare”, a subliniat Comisia.

  Cum a scăpat Machidon de examinarea acțiunilor sale prin prisma regulilor de etică

  Membrii Comisiei au reținut că omisiunile lui Machidon „ridică preocupări” cu privire la respectarea Codului de etică al procurorilor din 2016.

  Cu toate acestea, legea în baza căreia este evaluat limitează evaluarea integrității etice la perioada de cinci ani anterioară evaluării. În conformitate cu regulamentul Comisiei, această perioadă acoperă intervalul de la 1 mai 2019 la 30 aprilie 2024, având în vedere că chestionarul de etică a fost trimis subiectului la 24 mai 2024. Astfel, declarațiile anuale care conţin omisiunile analizate au fost depuse la 23 martie 2017, 26 martie 2018 şi 28 martie 2019, „toate în afara perioadei relevante de cinci ani”.

  „În consecinţă, fără a se pronunța asupra calificării acestor omisiuni drept încălcări ale eticii la momentul săvârşirii lor, Comisia concluzionează că acestea nu pot fi atribuite subiectului în scopul evaluării integrității etice în temeiul legii 252/2023”.

  Prețul diminuat al apartamentului cumpărat în 2018: „Dubiile cu privire la faptul că prețul contractual ar fi putut fi subevaluat nu au fost complet atenuate”

  Cel de-al treilea aspect al evaluării, posibila diminuare a prețului de achiziție al unui apartament cumpărat în decembrie 2018, a fost discutat în audierile publice. Și la această secțiune Comisia a anonimizat părți din raport.

  Pe baza informațiilor disponibile, Completul a avut dubii serioase cu privire la caracterul real al prețului de 34 de mii de euro declarat de procuror pentru apartament.

  „După cum s-a menţionat, datele obiective furnizate de companiile imobiliare sunt contradictorii, însă indică, în mod clar, o valoare de piață mai mare. În plus, dubiile Completului cu privire la preţul de vânzare-cumpărare al apartamentului au fost accentuate de caracterul vag al explicaţiilor subiectului cu privire la natura relației cu M.B. În consecinţă, deşi dubiile cu privire la faptul că prețul contractual ar fi putut fi subevaluat nu au fost complet atenuate, Comisia nu poate stabili acest fapt în baza probelor disponibile. În acest context, Comisia a procedat la examinarea incidenței acestui aspect din perspectiva criteriilor de integritate financiară şi etică în temeiul Legii nr. 252/2023.

  Comisia nu poate determina cu certitudine cuantumul efectiv plătit de subiect pentru apartament. Cu toate acestea, în cadrul evaluării integrității financiare, chiar și în ipoteza în care s-ar considera că subiectul a achitat integral prețul mediu de piață estimat de 45 500 de euro pentru apartament în decembrie 2018 şi, concomitent, s-ar accepta că acesta a beneficiat de o moştenire în sumă de 34.916 de euro, rezultă că subiectul ar fi dispus de fonduri suficiente pentru acoperirea prețului apartamentului şi ar fi avut un sold financiar negativ de 50 263 de lei pentru perioada 2020-2021, ceea ce este semnificativ sub pragul prevăzut de lege”, a argumentat în final Comisia.

  După ce în spațiul public au apărut mai multe discuții în privința moștenirii, ZdG i-a solicitat șefului Procuraturii Generale un comentariu, dar nu am primit un răspuns deocamdată.

  Alexandru Machidon a promovat evaluarea integrității pe 24 martie. Consiliul Superior al Procurorilor a acceptat raportul pe 16 aprilie. După expirarea termenului de contestare, președinta Maia Sandu a semnat decretul de numire în funcție pentru un mandat de 7 ani.

  Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cu sprijinul National Endowment for Democracy (NED). Finanțatorul nu influențează în niciun fel subiectul sau conținutul investigației publicate.

• Alexandru Machidon - procuror general

  Alexandru Machidon a fost numit în funcția de procuror general la 30 aprilie 2026, după aproape două decenii petrecute în sistemul procuraturii. Din mai 2025, el a asigurat interimatul funcției, iar ulterior a câștigat concursul pentru șefia Procuraturii Generale. Până să ajungă în fruntea instituției, Machidon a activat în mai multe procuraturi teritoriale și specializate. A fost procuror la Criuleni, …

  Citiţi mai departe

  Alexandru Machidon a fost numit în funcția de procuror general la 30 aprilie 2026, după aproape două decenii petrecute în sistemul procuraturii. Din mai 2025, el a asigurat interimatul funcției, iar ulterior a câștigat concursul pentru șefia Procuraturii Generale.

  Până să ajungă în fruntea instituției, Machidon a activat în mai multe procuraturi teritoriale și specializate. A fost procuror la Criuleni, Hîncești și Orhei, a lucrat la Procuratura municipiului Chișinău, la Procuratura Anticorupție și la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Înainte de numirea în funcție, Machidon a trecut prin evaluarea externă a integrității. Comisia de evaluare a procurorilor a analizat mai multe episoade legate de averea sa, inclusiv economiile în numerar, sursa banilor folosiți pentru cumpărarea unui apartament și prețul declarat al acestui imobil.

  Una dintre suspiciunile analizate a vizat o sumă de 75 de mii de euro, despre care Machidon a spus că ar fi fost economisită de părinții săi și găsită în casa acestora. Potrivit explicațiilor sale, banii au fost împărțiți între el și sora sa, Lilia Cociorva, angajată la Centrul Național Anticorupție. Surorii i-ar fi revenit 20 de mii de euro, iar lui Machidon – 55 de mii de euro.

  O parte din acești bani ar fi fost folosită pentru cumpărarea unui apartament într-un bloc nou din Chișinău. Machidon a declarat că locuința l-a costat 34 de mii de euro. Comisia de evaluare a constatat, însă, că valoarea de piață estimată a apartamentului era mai mare decât prețul indicat în contract. Machidon cumpărase un apartament mobilat, la același preț la care primul proprietar îl cumpărase doi ani mai devreme, însă în variantă albă. Procurorul a explicat că a primit o reducere, deoarece vânzătorul păstrase un avans de trei mii de euro de la un cumpărător anterior, care se răzgândise.

  Deși nu a putut demonstra moștenirea banilor, din lipsa documentelor care ar fi dovedit economiile părinților săi, Comisia de evaluare a decis că acesta promovează evaluarea.

  De-a lungul anilor, Machidon a beneficiat de donații, cadouri bănești și a făcut tranzacții avantajoase. De exemplu, în 2020, acesta a primit o donație de cinci mii de euro de la afaceristul Nicolae Ionichi, unul din fondatorii companiei de construcții Inamstro. Iar în 2021, Machidon a vândut cu 100 de mii de lei un automobil BMW declarat anterior cu valoarea de 10 mii de lei.

  Raportul publicat de Comisia de evaluare nu vizează aceste aspecte. De asemenea, raportul nu include două proceduri disciplinare în care Alexandru Machidon a fost vizat anterior.

  În 2010, Machidon a fost vizat într-o procedură disciplinară legată de gestionarea urmăririi penale într-un dosar privind răpirea unui automobil. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a stabilit că procurorul a tergiversat urmărirea penală și a dispus neîntemeiat suspendarea acesteia. Ordonanța de suspendare a fost ulterior anulată ca ilegală. Pentru acest caz, Machidon a primit sancțiunea disciplinară „avertisment”.

  Într-un alt caz disciplinar, legat de investigarea unei cauze penale privind traficul de persoane pentru exploatare prin muncă în Cipru, CSP a validat, în 2011, hotărârea Colegiului disciplinar de încheiere a procedurii disciplinare în privința lui Machidon. Conform hotărârii, persoana învinuită a părăsit țara după ce arestul preventiv a fost înlocuit cu arestul la domiciliu, însă CSP a stabilit că procurorul întreprinsese acțiunile necesare pentru investigarea cazului.

  Potrivit CV-ului, Alexandru Machidon a studiat la Academia de Studii Economice din Moldova. A obținut licența în Drept în perioada 2002-2007, iar în 2007-2008 a urmat un program de master în Drept economic.

• Fără vot unanim. Evaluarea integrității procurorului general interimar, Alexandru Machidon, în așteptare

  Comisia de evaluare a procurorilor anunță luni, 16 februarie, că rezultatul evaluării integrității etice și financiare a procurorului general interimar, Alexandru Machidon, va fi publicat în termen de 30 de zile lucrătoare. Membrii Completului de evaluare A nu au întrunit unanimitatea necesară de voturi pentru aprobarea proiectului de raport, precizează Comisia într-un comunicat. „În conformitate cu procedura prevăzută de Legea …

  Citiţi mai departe

  Comisia de evaluare a procurorilor anunță luni, 16 februarie, că rezultatul evaluării integrității etice și financiare a procurorului general interimar, Alexandru Machidon, va fi publicat în termen de 30 de zile lucrătoare.

  Membrii Completului de evaluare A nu au întrunit unanimitatea necesară de voturi pentru aprobarea proiectului de raport, precizează Comisia într-un comunicat.

  „În conformitate cu procedura prevăzută de Legea nr. 252/2023, în situația în care membrii Completului de evaluare nu votează unanim, raportul cu privire la evaluare se examinează de Comisia de evaluare.

  În termen de cel mult 30 de zile lucrătoare de la recepționare, raportul se aprobă cu votul majorității membrilor Comisiei, incluzând cel puțin trei membri internaționali”, subliniază Comisia.

  Comisia de evaluare a procurorilor a fost instituită în temeiul Legii nr. 252/2023 și are mandatul de a realiza o evaluare unică a integrității etice și financiare pentru anumite categorii de procurori, inclusiv conducerea Procuraturii Generale și procurorii din procuraturile specializate. Criteriile de integritate aplicabile sunt cele stabilite de Legea nr. 252/2023 și vizează conduita etică, lipsa incompatibilităților și a conflictelor de interese, precum și justificarea averii și conformarea fiscală, în limitele și termenele prevăzute de cadrul normativ.

  În decembrie 2025, procurorul general interimar, Alexandru Machidon, a fost întrebat, în partea publică a audierii sale în fața Comisiei de Evaluarea a Procurorilor, despre apartamentul achiziționat în 2018, la același preț plătit de proprietarul anterior, care îl renovase. Acuzatorul de stat solicitase examinarea în ședință închisă și a acestui aspect privind integritatea sa, dar Comisia a respins cererea.

  Conform membrei Comisiei Nadejda Hriptievschi, apartamentul de 65,6 metri pătrați, în care procurorul general trăiește până în prezent, a fost vândut în anul 2016, la preț de 34 de mii de euro. Persoana care l-a cumpărat a făcut lucrări de reparație. Potrivit declarației scrise a fostului proprietar, prezentate de procurorul general interimar, în timpul lucrărilor de reparație și-ar fi dat seama că „nu este apartamentul pe care și-l dorea, pentru că avea câteva vicii” – nu putea schimba pereții pentru a mări bucătăria și blocul nu avea locuri de parcare. În plus, persoana de la care a cumpărat Machidon bunul imobil ar fi avut „nevoie urgentă de bani”. Prețul inițial la care a fost scos la vânzare apartamentul a fost de 38 de mii de euro.

  Apartamentul a fost cumpărat în 2018, la preț de 34 de mii de euro, de către procurorul general interimar (care atunci deținea funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Criuleni, n.r.), renovat și parțial mobilat, iar acesta a indicat în declarațiile de avere că „a fost efectuată reparație în perioada anilor 2018-2021 din contul veniturilor obținute în anii precedenți”.

  Fiind întrebat dacă cunoștea înainte de tranzacție persoana de la care a cumpărat apartamentul, Machidon a spus că „da, îl cunoștea. Aveau prieteni comuni”.

  Machidon: „Era puțin cu probleme acest bloc”

  „Nu eram atunci într-o… ca să fie atât de necesară, să doresc, să caut, să procuror un apartament. Nu cred că anterior cumpărării acestui apartament am căutat… da, poate câteodată mă mai uitam pe anunțurilor ce țin de vânzarea apartamentelor, dar nu umblam zi de zi să caut un apartament… să am o necesitatea atunci să cumpăr. Am aflat probabil tot de la prieteni comuni… despre faptul că este un apartament care… la un preț foarte bun ca să fie procurat. După aceea, am mers să văd acest apartament. Atunci, din cauza motivelor pe care le-am menționat, nu eram sigur că vreau să procur acest apartament și nu eram într-o necesitate urgentă.

  Doar după ce mi-a relatat că… persoana care și l-a procurat anterior l-a luat la un preț mai redus, cu o mie, două, trei de euro, nu mai știu, decât prețul de piață, deoarece a fost procurat de la cineva care a făcut careva servicii pentru compania care a construit blocul. (…) Din spusele persoanei care mi-a vândut apartamentul, blocul era gajat la o bancă de către compania care a construit și era puțin cu probleme acest bloc. Din ce spuneau persoanele de compania de construcție, va fi totul în regulă și va fi dat în exploatare. Eu am aflat prin niște cunoscuți comuni că este așa un apartament și persoana vrea să-l vândă (…). Blocul locativ nu dispune de parcare în general, nici subterană, nici în ogradă. El este, aș spune eu, dat în exploatare cu încălcarea unor norme. Nu se permite să ai bloc de locuit fără parcare în general (…). Luând în considerare toate probleme acestea, iată de ce s-a ajuns că eu am fost disponibil să dau doar prețul acesta. Poate, printre altele mi s-a comunicat că «iată, atâta am dat pe el»”, a argumentat Alexandru Machidon.

  Alexandru Machidon, care a câștigat concursul pentru mandatul deplin, este evaluat în calitatea sa anterioară de procuror delegat la PA, în perioada 1 ianuarie 2017-22 august 2023, pentru un termen mai mare de un an.

  Pentru a fi numit în funcția de procuror general, Machidon trebuie să promoveze evaluarea integrității.
  Sursa: zdg.md

• Procurorul general interimar primește ce a cerut inițial: va fi audiat repetat de Comisia de evaluare, de această dată în ședință complet închisă. „Au fost necesare clarificări suplimentare”

  Comisia de evaluare a procurorilor a anunțat că va desfășura o a doua audiere, în ședință închisă, cu procurorul general interimar, Alexandru Machidon. Conform unui comunicat de presă, în urma primei audieri, „au fost necesare clarificări suplimentare din partea procurorului, ceea ce a determinat decizia de a programa o nouă audiere”. ZdG a scris anterior că procurorul general interimar a fost întrebat, …

  Citiţi mai departe

  Comisia de evaluare a procurorilor a anunțat că va desfășura o a doua audiere, în ședință închisă, cu procurorul general interimar, Alexandru Machidon. Conform unui comunicat de presă, în urma primei audieri, „au fost necesare clarificări suplimentare din partea procurorului, ceea ce a determinat decizia de a programa o nouă audiere”.

  ZdG a scris anterior că procurorul general interimar a fost întrebat, în partea publică a audierii sale în fața Comisiei de evaluarea a procurorilor, despre apartamentul achiziționat în 2018, la același preț plătit de proprietarul anterior, care îl renovase. Atunci, acuzatorul de stat solicitase examinarea în ședință închisă și a acestui aspect privind integritatea sa, dar Comisia a respins cererea.

  „La decizia Completului și în conformitate cu procedurile legale, întrebările formulate vor fi examinate în ședință închisă”, notează Comisia.

  Ședința va avea loc pe 13 ianuarie, la ora 16:00, la Institutul Național al Justiției.

  Procurorul general interimar a fost audiat anterior la 10 decembrie.

  Conform legii, subiecții evaluării au dreptul să consulte materialele dosarului până la data audierii. Totodată, aceștia pot transmite în scris informații și date suplimentare și pot oferi explicații privind eventualele dubii comunicate de Comisie. Pe durata procedurii de evaluare, subiecții pot fi asistați de un avocat sau de un avocat stagiar.

  Conform membrei Comisiei Nadejda Hriptievschi, apartamentul de 65,6 metri pătrați, în care procurorul general trăiește până în prezent, a fost vândut în anul 2016, la preț de 34 de mii de euro. Persoana care l-a cumpărat a făcut lucrări de reparație. Potrivit declarației scrise a fostului proprietar, prezentate de procurorul general interimar, în timpul lucrărilor de reparație și-ar fi dat seama că „nu este apartamentul pe care și-l dorea, pentru că avea câteva vicii” – nu putea schimba pereții pentru a mări bucătăria și blocul nu avea locuri de parcare. În plus, persoana de la care a cumpărat Machidon bunul imobil ar fi avut „nevoie urgentă de bani”. Prețul inițial la care a fost scos la vânzare apartamentul a fost de 38 de mii de euro.

  Apartamentul a fost cumpărat în 2018, la preț de 34 de mii de euro, de către procurorul general interimar (care atunci deținea funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Criuleni, n.r.), renovat și parțial mobilat, iar acesta a indicat în declarațiile de avere că „a fost efectuată reparație în perioada anilor 2018-2021 din contul veniturilor obținute în anii precedenți”.

  Fiind întrebat dacă cunoștea înainte de tranzacție persoana de la care a cumpărat apartamentul, Machidon a spus că „da, îl cunoștea. Aveau prieteni comuni”.

  Machidon: „Era puțin cu probleme acest bloc”

  „Nu eram atunci într-o… ca să fie atât de necesară, să doresc, să caut, să procuror un apartament. Nu cred că anterior cumpărării acestui apartament am căutat… da, poate câteodată mă mai uitam pe anunțurilor ce țin de vânzarea apartamentelor, dar nu umblam zi de zi să caut un apartament… să am o necesitatea atunci să cumpăr. Am aflat probabil tot de la prieteni comuni… despre faptul că este un apartament care… la un preț foarte bun ca să fie procurat. După aceea, am mers să văd acest apartament. Atunci, din cauza motivelor pe care le-am menționat, nu eram sigur că vreau să procur acest apartament și nu eram într-o necesitate urgentă.

  Doar după ce mi-a relatat că… persoana care și l-a procurat anterior l-a luat la un preț mai redus, cu o mie, două, trei de euro, nu mai știu, decât prețul de piață, deoarece a fost procurat de la cineva care a făcut careva servicii pentru compania care a construit blocul. (…) Din spusele persoanei care mi-a vândut apartamentul, blocul era gajat la o bancă de către compania care a construit și era puțin cu probleme acest bloc. Din ce spuneau persoanele de compania de construcție, va fi totul în regulă și va fi dat în exploatare. Eu am aflat prin niște cunoscuți comuni că este așa un apartament și persoana vrea să-l vândă (…). Blocul locativ nu dispune de parcare în general, nici subterană, nici în ogradă. El este, aș spune eu, dat în exploatare cu încălcarea unor norme. Nu se permite să ai bloc de locuit fără parcare în general (…). Luând în considerare toate probleme acestea, iată de ce s-a ajuns că eu am fost disponibil să dau doar prețul acesta. Poate, printre altele mi s-a comunicat că «iată, atâta am dat pe el»”, a argumentat Alexandru Machidon.

  Potrivit Nadejdei Hriptievschi, prețul mediu de piață în acel bloc era de 45 de mii de euro, adică cu 11 mii de euro mai mult decât a dat acuzatorul de stat. Propietarul voia inițial să-l vândă cu 38 de mii de euro, iar în final tranzacția a fost în sumă de 34 de mii de euro.

  „Am văzut în notificare informația prezentată de agenția imobiliară. Acolo este prețul mediu al unui apartament din sectorul Centru. Apartamentul se află la periferia orașului, deloc cea mai bună, cea mai avantajoasă – în Telecentru”, a menționat procurorul, care a subliniat că „divergența de preț” ar fi creată și de faptul că „apartamentul avea doar laminatul, tapetele și două dulapuri de la bucătărie”.

  „Într-o astfel de situație, în care valoarea de piață este mult mai mare decât ceea ce s-a plătit, aceasta ridică semnale de alarmă pentru Comisie. Este un lucru de care suntem îngrijorați. Cunoșteați vânzătorul și trebuie să vă întreb dacă ați oferit ceva de valoarea vânzătorului, în orice alt context?”, a declarat președintele Comisiei, Christopher Lehmann.

  Procurorul a negat, spunând că „nu a oferit alte bunuri sau favoruri” vânzătorului. Christopher Lehmann l-a întrebat pe procurorul general interimar dacă i-a făcut cadouri sau a plătit masa pentru persoana de la care a cumpărat apartamentul. Acesta a spus că nu.

  Totuși, la întrebarea dacă au călătorit împreună, Machidon a spus că „nu-și aduce aminte să fi călătorit, poate în companie mai mare a fost”. Ulterior, acesta și-a amintit de o „deplasare” în Spania, cu mai multe persoane. „Am fost într-o companie mai mare, în care fiecare își achita pentru el” a spus Machidon.

  Alexandru Machidon, care a câștigat în luna august concursul pentru mandatul deplin, este evaluat în calitatea sa anterioară de procuror delegat la PA, în perioada 1 ianuarie 2017-22 august 2023, pentru un termen mai mare de un an.

  ZdG a scris anterior că candidatura lui Alexandru Machidon va fi propusă de către Consiliul Superior al Procuraturii președintei Maia Sandu pentru numirea în funcția de procuror general.

  Machidon, care asigură interimatul funcției din luna mai, a acumulat marți, 19 august, cel mai mare punctaj în cadrul concursului în care l-a avut concurent pe Victor Furtuna, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Pentru a fi numit în funcție, procurorul trebuie să promoveze evaluarea integrității. ZdG a analizat cariera acestuia și averea acumulată în această perioadă și a prezentat cele mai importante constatări.

• „Ridică semnale de alarmă”. Procurorul general interimar a trebuit să explice Comisiei cum a plătit un preț mai mic pentru apartamentul în care trăiește: „Blocul este dat în exploatare cu încălcarea unor norme”

  Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, a fost întrebat, în partea publică a audierii sale în fața Comisiei de Evaluarea a Procurorilor, despre apartamentul achiziționat în 2018, la același preț plătit de proprietarul anterior, care îl renovase. Acuzatorul de stat solicitase examinarea în ședință închisă și a acestui aspect privind integritatea sa, dar Comisia a respins cererea. Conform membrei Comisiei Nadejda …

  Citiţi mai departe

  Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, a fost întrebat, în partea publică a audierii sale în fața Comisiei de Evaluarea a Procurorilor, despre apartamentul achiziționat în 2018, la același preț plătit de proprietarul anterior, care îl renovase. Acuzatorul de stat solicitase examinarea în ședință închisă și a acestui aspect privind integritatea sa, dar Comisia a respins cererea.

  Conform membrei Comisiei Nadejda Hriptievschi, apartamentul de 65,6 metri pătrați, în care procurorul general trăiește până în prezent, a fost vândut în anul 2016, la preț de 34 de mii de euro. Persoana care l-a cumpărat a făcut lucrări de reparație. Potrivit declarației scrise a fostului proprietar, prezentate de procurorul general interimar, în timpul lucrărilor de reparație și-ar fi dat seama că „nu este apartamentul pe care și-l dorea, pentru că avea câteva vicii” – nu putea schimba pereții pentru a mări bucătăria și blocul nu avea locuri de parcare. În plus, persoana de la care a cumpărat Machidon bunul imobil ar fi avut „nevoie urgentă de bani”. Prețul inițial la care a fost scos la vânzare apartamentul a fost de 38 de mii de euro.

  Apartamentul a fost cumpărat în 2018, la preț de 34 de mii de euro, de către procurorul general interimar (care atunci deținea funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Criuleni, n.r.), renovat și parțial mobilat, iar acesta a indicat în declarațiile de avere că „a fost efectuată reparație în perioada anilor 2018-2021 din contul veniturilor obținute în anii precedenți”.

  Fiind întrebat dacă cunoștea înainte de tranzacție persoana de la care a cumpărat apartamentul, Machidon a spus că „da, îl cunoștea. Aveau prieteni comuni”.

  Machidon: „Era puțin cu probleme acest bloc”

  „Nu eram atunci într-o… ca să fie atât de necesară, să doresc, să caut, să procuror un apartament. Nu cred că anterior cumpărării acestui apartament am căutat… da, poate câteodată mă mai uitam pe anunțurilor ce țin de vânzarea apartamentelor, dar nu umblam zi de zi să caut un apartament… să am o necesitatea atunci să cumpăr. Am aflat probabil tot de la prieteni comuni… despre faptul că este un apartament care… la un preț foarte bun ca să fie procurat. După aceea, am mers să văd acest apartament. Atunci, din cauza motivelor pe care le-am menționat, nu eram sigur că vreau să procur acest apartament și nu eram într-o necesitate urgentă.

  Doar după ce mi-a relatat că… persoana care și l-a procurat anterior l-a luat la un preț mai redus, cu o mie, două, trei de euro, nu mai știu, decât prețul de piață, deoarece a fost procurat de la cineva care a făcut careva servicii pentru compania care a construit blocul. (…) Din spusele persoanei care mi-a vândut apartamentul, blocul era gajat la o bancă de către compania care a construit și era puțin cu probleme acest bloc. Din ce spuneau persoanele de compania de construcție, va fi totul în regulă și va fi dat în exploatare. Eu am aflat prin niște cunoscuți comuni că este așa un apartament și persoana vrea să-l vândă (…). Blocul locativ nu dispune de parcare în general, nici subterană, nici în ogradă. El este, aș spune eu, dat în exploatare cu încălcarea unor norme. Nu se permite să ai bloc de locuit fără parcare în general (…). Luând în considerare toate probleme acestea, iată de ce s-a ajuns că eu am fost disponibil să dau doar prețul acesta. Poate, printre altele mi s-a comunicat că «iată, atâta am dat pe el»”, a argumentat Alexandru Machidon.

  Potrivit Nadejdei Hriptievschi, prețul mediu de piață în acel bloc era de 45 de mii de euro, adică cu 11 mii de euro mai mult decât a dat acuzatorul de stat. Propietarul voia inițial să-l vândă cu 38 de mii de euro, iar în final tranzacția a fost în sumă de 34 de mii de euro.

  „Am văzut în notificare informația prezentată de agenția imobiliară. Acolo este prețul mediu al unui apartament din sectorul Centru. Apartamentul se află la periferia orașului, deloc cea mai bună, cea mai avantajoasă – în Telecentru”, a menționat procurorul, care a subliniat că „divergența de preț” ar fi creată și de faptul că „apartamentul avea doar laminatul, tapetele și două dulapuri de la bucătărie”.

  „Într-o astfel de situație, în care valoarea de piață este mult mai mare decât ceea ce s-a plătit, aceasta ridică semnale de alarmă pentru Comisie. Este un lucru de care suntem îngrijorați. Cunoșteați vânzătorul și trebuie să vă întreb dacă ați oferit ceva de valoarea vânzătorului, în orice alt context?”, a declarat președintele Comisiei, Christopher Lehmann.

  Procurorul a negat, spunând că „nu a oferit alte bunuri sau favoruri” vânzătorului. Christopher Lehmann l-a întrebat pe procurorul general interimar dacă i-a făcut cadouri sau a plătit masa pentru persoana de la care a cumpărat apartamentul. Acesta a spus că nu.

  Totuși, la întrebarea dacă au călătorit împreună, Machidon a spus că „nu-și aduce aminte să fi călătorit, poate în companie mai mare a fost”. Ulterior, acesta și-a amintit de o „deplasare” în Spania, cu mai multe persoane. „Am fost într-o companie mai mare, în care fiecare își achita pentru el” a spus Machidon.
  Sursa: zdg.md

• Audierea Procurorului General interimar, Alexandru Machidon

• Alexandru Machidon, audiat doar parțial în ședință închisă, deși a cerut ca întreaga procedură să NU fie publică. Fostul șef adjunct de la PA – chestionat în ședință închisă

  Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, a fost adiat parțial în ședință închisă, de către Comisia de evaluare a procurorilor. Acesta solicitase examinarea în ședință închisă și a celui de-al doilea aspect privind integritatea sa, dar Comisia a respins cererea. De cealaltă parte, fostul șef adjunct al Procuraturii Anticorupție (PA), Vasile Plevan, care nu a promovat anterior evaluarea Comisiei Pre-Vetting, a …

  Citiţi mai departe

  Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, a fost adiat parțial în ședință închisă, de către Comisia de evaluare a procurorilor. Acesta solicitase examinarea în ședință închisă și a celui de-al doilea aspect privind integritatea sa, dar Comisia a respins cererea. De cealaltă parte, fostul șef adjunct al Procuraturii Anticorupție (PA), Vasile Plevan, care nu a promovat anterior evaluarea Comisiei Pre-Vetting, a fost audiat în întregime în ședință închisă.

  Comisia a desfășurat miercuri, 10 decembrie, audieri cu participarea procurorului Vasile Plevan din Procuratura Anticorupție și a procurorului general interimar, Alexandru Machidon.

  În cadrul procedurii de evaluare prevăzute de Legea nr. 252/2023, Comisia a colectat și analizat informații despre procurorii evaluați din numeroase surse: Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal de Stat, Poliția de Frontieră, instituții financiar-bancare, surse deschise, alte instituții publice și agenți economici. Totodată, fiecare procuror a răspuns la patru runde de întrebări scrise din partea Comisiei.

  Conform unui comunicat de presă, după examinarea informațiilor obținute, Comisia a informat subiecții despre existența unor dubii care necesitau clarificări în cadrul audierii, câte două aspecte pentru fiecare subiect al evaluării.

  În cazul procurorului general interimar, Alexandru Machidon, Completul a decis să examineze primul aspect în ședință închisă și a respins solicitarea procurorului de a examina și al doilea aspect în ședință închisă. În cazul procurorului Vasile Plevan, Completul a acceptat solicitarea procurorului de a examina ambele aspecte în ședință închisă.

  „Consider că această procedură de evaluare este importantă pentru consolidarea instituției integrității și fortificării încrederii publice în Procuratură”, a declarat Alexandru Machidon la finalul audierii.

  Înregistrarea video a părților publice ale ședințelor va fi disponibilă, în cel mult trei zile, pe pagina web a Comisiei. Rapoartele de evaluare privind cei doi procurori, care vor include propunerea Comisiei referitoare la rezultatul evaluării externe, vor fi emise în termen de 30 de zile.

  Vasile Plevan a candidat anterior la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și nu a promovat evaluare.

  Alexandru Machidon, care a câștigat în luna august concursul pentru mandatul deplin, este evaluat în calitatea sa anterioară de procuror delegat la PA, în perioada 1 ianuarie 2017-22 august 2023, pentru un termen mai mare de un an.

  ZdG a scris anterior că candidatura lui Alexandru Machidon va fi propusă de către Consiliul Superior al Procuraturii președintei Maia Sandu pentru numirea în funcția de procuror general.

  Machidon, care asigură interimatul funcției din luna mai, a acumulat marți, 19 august, cel mai mare punctaj în cadrul concursului în care l-a avut concurent pe Victor Furtuna, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Pentru a fi numit în funcție, procurorul trebuie să promoveze evaluarea integrității. ZdG a analizat cariera acestuia și averea acumulată în această perioadă și a prezentat cele mai importante constatări.
  Sursa: zdg.md

• Comisia de evaluare a procurorilor anunță audierea procurorului general interimar și a mai multor procurori anticorupție

  Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, care a câștigat în luna august concursul pentru mandatul deplin, urmează să fie audiat miercuri, 10 decembrie, de Comisia de evaluare a procurorilor. Acesta este evaluat în calitatea sa anterioară de procuror delegat la Procuratura Anticorupție, în perioada 1 ianuarie 2017-22 august 2023, pentru un termen mai mare de un an. Comisia a anunțat orarul …

  Citiţi mai departe

  Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, care a câștigat în luna august concursul pentru mandatul deplin, urmează să fie audiat miercuri, 10 decembrie, de Comisia de evaluare a procurorilor. Acesta este evaluat în calitatea sa anterioară de procuror delegat la Procuratura Anticorupție, în perioada 1 ianuarie 2017-22 august 2023, pentru un termen mai mare de un an.

  Comisia a anunțat orarul audierilor pentru luna decembrie.

  Primele două audieri vor fi desfășurate de Completul A, în data de 10 decembrie:

  • ora 10:00 – Vasile Plevan, procuror în Procuratura Anticorupție și
  • ora 14:00 – Alexandru Machidon, procuror general interimar.

  Alte două audieri sunt programate pentru data de 15 decembrie, după cum urmează:

  • ora 12:00 – Gheorghe Borș, procuror în Procuratura Generală (Completul F) și
  • ora 12:30 – Gheorghe Iapără, procuror în Procuratura Anticorupție (Completul B).

  Toate audierile se vor desfășura în incinta Institutului Național al Justiției. Acestea vor avea loc în ședințe publice și vor fi înregistrate audio și video.

  Subiecții evaluării au dreptul să ia cunoștință de materialele dosarului de evaluare până la audiere. În plus, aceștia pot prezenta în formă scrisă date și informații suplimentare, precum și pot oferi explicații cu privire la eventualele dubii comunicate de Comisie. Pe parcursul procedurii de evaluare, subiecții au dreptul să fie asistați de un avocat sau de avocat stagiar.

  Vasile Plevan a candidat anterior la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și nu a promovat evaluare. La fel, Gheorghe Borș a candidat la aceeași funcție, nepromovând evaluarea, dar nu a contestat decizia Comisiei Pre-Vetting.

  ZdG a scris anterior că candidatura lui Alexandru Machidon va fi propusă de către Consiliul Superior al Procuraturii președintei Maia Sandu pentru numirea în funcția de procuror general.

  Machidon, care asigură interimatul funcției din luna mai, a acumulat marți, 19 august, cel mai mare punctaj în cadrul concursului în care l-a avut concurent pe Victor Furtuna, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Pentru a fi numit în funcție, procurorul trebuie să promoveze evaluarea integrității. ZdG a analizat cariera acestuia și averea acumulată în această perioadă și a prezentat cele mai importante constatări.
  Sursa: zdg.md

• Viitorul procuror general? Proceduri disciplinare, avere, donații și funcții

  Candidatura lui Alexandru Machidon va fi propusă de către Consiliul Superior al Procuraturii președintei Maia Sandu pentru numirea în funcția de procuror general. Machidon, care asigură interimatul funcției din luna mai, a acumulat marți, 19 august, cel mai mare punctaj în cadrul concursului în care l-a avut concurent pe Victor Furtuna, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. …

  Citiţi mai departe

  Candidatura lui Alexandru Machidon va fi propusă de către Consiliul Superior al Procuraturii președintei Maia Sandu pentru numirea în funcția de procuror general. Machidon, care asigură interimatul funcției din luna mai, a acumulat marți, 19 august, cel mai mare punctaj în cadrul concursului în care l-a avut concurent pe Victor Furtuna, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Pentru a fi numit în funcție, procurorul trebuie să promoveze evaluarea integrității. ZdG a analizat cariera acestuia și averea acumulată în această perioadă și vă prezintă cele mai importante constatări. 

  A tergiversat urmărirea penală, a prezentat informații eronate și a dat dovadă de „formalism și subiectivism” în exercitarea obligațiilor de serviciu

  Conform deciziei Consiliului Superior al Procuraturii (CSP) din mai 2025 cu privire la desemnarea lui Alexandru Machidon în  funcția de procuror general interimar, „pe parcursul activității sale, nu au fost aplicate sancțiuni disciplinare”.

  Totuși, la începutul activității lui Alexandru Machidon, într-un singur an – 2010, acesta a fost vizat în două proceduri disciplinare.

  În primul caz, a fost intentată o procedură disciplinară în care se atesta „comiterea unor abateri disciplinare”. Acesta a fost sancționat cu avertisment în martie 2010, sancțiune menținută ulterior de către Consiliul Superior al Procuraturii. Sancțiunea a rezultat dintr-un dosar penal privind răpirea unei mașini, în care conducerea urmăririi penale a fost gestionată de către Machidon. Potrivit dosarului disciplinar, procurorul Alexandru Machidon a tergiversat urmărirea penală, iar în iulie 2009 a dispus neîntemeiat suspendarea urmăririi penale, motiv pentru care ordonanţa de suspendare a urmăririi penale a fost anulată ca fiind ilegală. Mai târziu, s-a dispus încetarea urmăririi penale.

  Colegiul disciplinar a constatat atunci că actele adoptate de Machidon în cadrul urmăririi penale nu au fost aduse la cunoştinţă părţilor interesate conform procedurii stabilite de lege. „Mai mult, la demersurile repetate ale cetățeanului C. Moldovanu (proprietarul automobilului, n.r.), a prezentat informaţii eronate, lipsind-o astfel de dreptul de a contesta în instanţa de judecată actele de procedură adoptate de organul de urmărire penală, fie de procuror”, se arată într-o decizie a CSP.

  Colegiul disciplinar a concluzionat că procurorul Machidon şi-a îndeplinit neconştiincios obligaţiile de serviciu, dând dovadă de „formalism şi subiectivitate” în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fiindu-i aplicată  pedeapsa disciplinară „avertismentul”. Procurorul s-a prezentat atunci în fața CSP, recunoscând încălcările comise, dar a cerut încetarea procedurii disciplinare pentru că ar fi expirat termenul de aplicare a sancțiunii. Solicitarea a fost respinsă de către CSP, fiind menținută decizia Colegiului disciplinar.

  „Abaterile disciplinare menționate admise de către procurorul Machidon sunt evidente, au afectat imaginea Procuraturii sub aspectul eficienței activității prin prisma apărării intereselor generale ale societății, drepturilor și libertăților cetățenilor”, a notat atunci CSP.

  Machidon nu a contestat în instanță decizia CSP.

  Persoana învinuită în dosar a fugit din țară, după ce procurorul a susținut demersul avocatului de plasare în arest la domiciliu a acesteia

  Cea de-a doua procedură disciplinară a fost inițiată la sfârșitul anului 2010 pentru presupusele încălcări admise în procesul investigării unei cauze penale de trafic de persoane, pentru exploatare prin muncă în Cipru.

  În februarie 2011, Colegiul disciplinar a dispus încheierea procedurii disciplinare în privința procurorului Machidon „din lipsa oportunității aplicării sancțiunii disciplinare”. Persoana care a sesizat Colegiul disciplinar a contestat hotărârea de încetare a procedurii, dar CSP a respins solicitarea de aplicare a sancțiunii.

  Cauza penală la care se referă procedura disciplinară a fost transmisă procurorului Alexandru Machidon în noiembrie 2009. În iulie 2010, o femeie a fost pusă sub învinuire cu anunţarea acesteia în căutare. După reținerea acesteia în septembrie 2010, urmărirea penală a fost reluată, fiind interogată persoana învinuită. Deși exista un mandat de arest pentru 30 de zile, prin încheierea judecătorului de instrucţie, măsura preventivă a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, iar după câteva zile, „contrar restricţiilor stabilite de mandatul de arest la domiciliu, persoana învinuită a părăsit ţara”.

  „Examinând materialele procedurii disciplinare, se constată că procurorul A. Machidon a întreprins toate acțiunile necesare pentru investigarea completă a cazului. Ulterior, după reținerea învinuitei, a fost nevoit să susțină demersul avocatului privind înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, deoarece, conform certificatului eliberat de către primăria comunei Răculești, raionul Criuleni, învinuita avea la întreținere trei copii minori”, a concluzionat CSP, care a respins contestația.

  Cariera lui Machidon

  Alexandru Machidon și-a început cariera în cadrul sistemului procuraturii în august 2007, în calitate de specialist coordonator la Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

  După doar 5 luni, Machidon a fost transferat la Procuratura raionului Criuleni, acolo unde  a petrecut următorii aproape 15 ani. La Criuleni, Machidon a fost în primul an procuror-interimar, iar în următorii doi ani și jumătate – procuror.

  Din iulie 2011, a început să dețină funcții de conducere. Până în februarie 2012 a fost adjunctul-interimar al șefului Procuraturaturii raionului Criuleni, funcție pe care a deținut-o pentru cea mai mare parte a carierei sale, în diferite perioade. A deținut mandatul deplin de adjunct timp de circa 3 ani. Din decembrie 2014, adică după 7 ani de când a ajuns la Criuleni, Machidon a fost numit șef-interimar al Procuraturii, funcție pe care a deținut-o timp de un an și jumătate.

  Deși a condus Procuratura raionului Criuleni, conform actelor consultate de ZdG, în mai 2015, Machidon a fost evaluat în vederea participării la concursul pentru funcția de procuror la Criuleni și nu a promovat „examenul” Colegiului de calificare. Astfel, în aprilie 2016, CSP a declarat nule rezultatele concursului pentru ocuparea funcției de procuror al raionului Criuleni, „deoarece niciunul dintre candidați nu a întrunit numărul de voturi necesar”, și a propus procurorului general interimar desemnarea unui alt procuror pentru exercitarea interimatului funcției de procuror al raionului Criuleni, până la suplinirea ei în condițiile legii.

  Între mai 2016 și august 2022, Machidon a fost numit în funcția de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii raionului Criuleni, asigurând pentru câteva luni și interimatul funcției de adjunct la Hîncești. Începând din 2 ianuarie 2020, la scurt timp după venirea la conducerea Procuraturii Generale a lui Alexandr Stoianoglo, Machidon a fost delegat de la Criuleni la Procuratura Anticorupție (PA), unde a activat 1 an și 10 luni.

  Fiind întrebat în cadrul interviului pentru funcția de șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) despre delegarea la PA într-o „perioadă destul de agitată”, făcându-se referire la suspendarea din funcție și începerea cercetării penale a lui Viorel Morari, care condusese PA până atunci, Machidon a invocat distanța de 50 de km pe care a parcurs-o timp de 15 ani din capitală, unde locuiește, până la locul de muncă. În plus, atunci ar fi fost „un deficit de cadre la PA” și „nu puteau să ia procurori proaspăt angajați”, a indicat acuzatorul de stat. Machidon a mai menționat atunci că unul dintre motivele pentru care a acceptat să fie delegat a fost salariul de procuror anticorupție, care ar fi fost mai mare decât cel de adjunct al șefului procuraturii raionale. Totuși, delegarea s-a încheiat înainte de termen, în octombrie 2021 fiind „sistat ordinul de delegare de către conducerea Procuraturii Generale”, care se schimbase, funcția de procuror general interimar fiind preluată de Dumitru Robu.

  Din august 2022, Alexandru Machidon a fost numit în funcția de procuror la Procuratura municipiului Chişinău, Oficiul Botanica. După 8 luni, acesta a fost transferat la Orhei pentru a asigura interimatul funcției de șef al Procuraturii raionale pentru alte 10 luni. În timp ce era la Oficiul Botanica, în martie 2023, Machidon nu a primit votul membrilor CSP pentru a asigura interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Criuleni, care i-a fost dispus prin ordinul procurorului general interimar Ion Munteanu.

  În martie 2024 a revenit la Chișinău în funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al mun. Chișinău, pe care a deținut-o puțin peste trei luni, până în luna iunie, când a fost numit adjunct interimar al procurorului-șef al PCCOCS. După alte trei luni, Machidon s-a înscris la concursul pentru funcția de șef al PCCOCS, alături de Victor Furtuna și alți doi candidați. Conform punctajului final aprobat de Comisia specială, care a organizat și desfășurat procedura de preselecție, Machidon s-a clasat pe locul trei, cu 121,4 puncte, mai puține decât Victor Furtuna, care a acumulat 134,5 puncte, și Ion Neguriță – 139,7 puncte. Machidon s-a retras din concurs înainte de etapa interviului desfășurată de CSP.

  Pentru merite profesionale, în august 2018 a fost decorat cu medalia „Pentru serviciu impecabil”, clasa III, iar în ianuarie 2017 – cu insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

  Averea deținută la început de activitate

  Prima declarație de avere a lui Alexandru Machidon disponibilă public este pentru anul 2012, când a fost numit adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Criuleni. Acesta nu a indicat nimic la secțiunea soț/soție, copii minori sau persoane aflate la întreținere, la fel cum nu a făcut-o nici în declarațiile depuse de-a lungul anilor.

  În 2012 – al cincilea an de activitate în Procuratura raionului Criuleni, Machidon a declarat un salariu lunar de puțin peste 6 mii de lei. Acesta nu a declarat vreun loc de trai și nici terenuri. În acel an a vândut un automobil BMW 520 cu prețul declarat de 5 mii de lei și a cumpărat un BMW 530, fabricat în 2004, la preț de 10 mii de lei.

  Machidon deținea două depozite bancare, cu 30 de mii de lei și 5 mii de euro, care în 2012 i-ar fi adus o dobândă în sumă de 5900 de lei, mai mult decât suma cu care și-ar fi vândut mașina.

  În următorii 3 ani, salariul procurorului a fost de circa 100 de mii de lei (aproximativ 8 mii de lei pe lună, n.r.), fără schimbări patrimoniale.

  Începând din 2016, acesta a început să declare donații și un apartament aflat în folosință. În acel an, salariul lui de la Procuratură a fost de circa 136 de mii de lei, adică circa 11 mii de lei lunar, pe lângă dobânda de la cele două conturi bancare. Machidon a declarat în 2016 două donații – 25 de mii de lei și 4 mii de euro. Deși în 2014 și 2015 nu a inclus în declarațiile de venit și proprietate vreun bun imobil, în 2016 Machidon a indicat un apartament de 43,2 metri pătrați, pe care l-ar fi avut în folosință din 2014.

  Tot în 2016, Machidon a declarat, pentru prima dată, că deține „bunuri sub formă de metale și/sau pietre prețioase, obiecte de artă și de cult, obiecte ce fac parte din patrimoniul cultural național sau universal, a căror valoare unitară depășește suma a 15 salarii medii lunare pe economie”; „colecții de artă, de numismatică, de filatelie, de arme sau alte bunuri, a căror valoare depăşeşte suma a 20 de salarii medii lunare pe economie”, dar și „numerar în monedă națională și/sau în valută străină care depășește suma a 15 salarii medii lunare pe economie și care nu face obiectul unor depuneri în instituții financiare și alte documente care încorporează drepturi patrimoniale.” Informațiile au fost anonimizate în declarație.

  În 2017, după reforma procuraturii, salariul lui Machidon aproape că s-a dublat, primind circa 214 mii de lei – 17 800 de lei lunar. În acel an, Machidon a primit o donație de 2 mii de euro, dar și două moșteniri, de 55 de mii de euro și 80 de mii de lei, de la părinții săi. Conform datelor deschise, tatăl procurorului, Andrei Machidon, are o întreprindere individuală în satul Japca, raionul Florești. În 2017, acuzatorul de stat nu a mai declarat niciun bun imobil aflat în folosință, dar a indicat cu drept de posesie un automobil Subaru Forester, fabricat în 2009, în valoare de 9 mii de lei. În același an, Machidon a devenit membru al Asociației Procurorilor.

  Acuzatorul de stat a primit moștenire de la tatăl său, în aprilie 2018, două mașini Subaru Forester, din 1999 și 2009, cu valoarea declarată de 9 și 10 mii de lei. Automobilele au fost vândute în același an, fiind cumpărate de două persoane la preț de 10 mii de lei, astfel că el a rămas cu vehiculul achiziționat în 2012.

  Alexandru Machidon a achiziționat un apartament de 65,6 metri pătrați în 2018, la preț de 34 de mii de euro.

  În 2019, averea procurorului nu a suferit modificări, conform declarației sale, având un salariu lunar de  aproximativ 20 de mii de lei.

  Din 2020, când a fost delegat la Procuratura Anticorupție, salariul lui Machidon a crescut la 334 de mii de lei, adică aproape 28 de mii de lei lunar. În același an, acesta a primit o donație de la Nicolae Ionichi, unul dintre fondatorii companiei de construcții „Inamstro”. În noiembrie 2023, Ionichi a fost numit de către mitropolitul Vladimir în funcția de prorector pentru management instituțional la Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova.

  Tot în 2020, procurorul a primit de la o companie de asigurări suma de 45 de mii de lei în calitate de despăgubiri și 3400 de euro – de la „eveniment de familie”.

  Totodată, în declarația de avere și interese personale pentru 2020, Machidon a inclus un automobil BMW 520D, fabricat în 2017, pe care totuși l-ar fi cumpărat în anul următor, 2021. Mașina ar fi costat 26 de mii de euro. În 2020, procurorul nu a mai declarat conturile bancare în care anterior declarase 30 de mii de lei (circa 1500 de euro, n.r.) și 5 mii de euro.

  Mașina care timp de aproape 10 ani a fost declarată cu valoarea de 10 mii de lei, vândută cu 100 de mii de lei unui alt procuror, în prezent cercetat pentru corupție

  În 2021, din declarația procurorului dispare BMW-ul cumpărat în 2012 cu 10 mii de lei. Totuși, la categoria „venitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile”, procurorul nu a indicat ce anume a vândut, ci numele cumpărătorului – Vadim Machidon, și suma tranzacției – 100 de mii de lei, adică cu 90 de mii mai mult decât valoarea declarată timp de aproape 10 ani. Vadim Machidon este procuror în cadrul Procuraturii raionului Orhei. Acesta a inclus în declarația sa de avere automobilul BMW 530, indicând la valoarea bunului 100 de mii de lei, iar la valoarea de piață – 150 de mii de lei, motivul diferenței fiind „negocierea tranzacției de vânzare-cumpărare, starea tehnică”.

  În noiembrie 2023, Vadim Machidon a fost suspendat din funcție pentru că a fost învinuit  într-o cauză penală privind coruperea pasivă, falsificarea probelor și fals în acte publice. Dosarul penal, în care este vizat și Denis Buța, este examinat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

  Tot în 2021, când în primele 10 luni a fost delegat la Procuratura Anticorupție, Machidon a primit remitențe de la Viorica Cociorva în valoare de 1500 de euro, dar și 3800 de euro – venit obținut de la „eveniment de familie”.

  În 2022, când a revenit la Criuleni de la PA, apoi a fost transferat la Procuratura mun. Chișinău, salariul lui Machidon a scăzut, fiind de 260 de mii de lei – circa 21 de mii de lei pe lună. La fel ca în 2020, și în 2022 a primit despăgubiri de la o companie de asigurări – 15 mii de lei. În plus, acesta a avut venit de la „eveniment de familie” – 2200 de euro.

  În 2023, când a activat în calitate de procuror în capitală în primele 5 luni ale anului, apoi a asigurat interimatul funcției de procuror-şef al Procuraturii raionului Orhei, acesta a avut un salariu mediu lunar de aproape 25 de mii de lei. La fel, venitul de la „eveniment de familie” a fost de 2600 de euro. În acel an, procurorul nu a înregistrat schimbări patrimoniale.

  În 2024, când a asigurat interimatul funcțiilor de adjunct al procurorului-şef al Procuraturii Chişinău și adjunct al procurorului-şef al PCCOCS, salariul lui Machidon a fost de aproape 34 de mii de lei lunar.

  Acesta a primit de la Procuratura Generală și circa 23 de mii de lei – plăți diurne, iar alți 3200 de euro au venit din nou de la „eveniment de familie”.

  ZdG a încercat să discute cu Alexandru Machidon despre procedura disciplinară despre care nu s-a discutat în cadrul concursului și despre donațiile de care a beneficiat, dar acesta nu a răspuns la apelurile redacției.

  Pentru ca șefa statului să semneze decretul de numire, Machidon trebuie să promoveze evaluarea integrității. Acesta era deja în proces de evaluare, dat fiind faptul că a deținut anterior funcția de procuror anticorupție.

  Machidon a câștigat concursul pentru suplinirea funcției de procuror general după ce a acumulat cel mai mare punctaj la proba de interviu – 8,86. Contracandidatul său, Victor Furtuna, a acumulat 8,23 de puncte.

• Alexandru Machidon a câștigat concursul pentru funcția de procuror general

  Alexandru Machidon a câștigat concursul la funcția de procuror general. Astăzi, 19 august, în urma probei interviului desfășurat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Machidon a acumulat cel mai mare punctaj la proba de interviu – 8,86. Contracandidatul său, Victor Furtuna, a acumulat 8,23 de puncte. Candidatura acestuia urmează să fie propusă președintei R. Moldova, Maia Sandu pentru a fi numit …

  Citiţi mai departe

  Alexandru Machidon a câștigat concursul la funcția de procuror general. Astăzi, 19 august, în urma probei interviului desfășurat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Machidon a acumulat cel mai mare punctaj la proba de interviu – 8,86. Contracandidatul său, Victor Furtuna, a acumulat 8,23 de puncte. Candidatura acestuia urmează să fie propusă președintei R. Moldova, Maia Sandu pentru a fi numit în funcție.

  În cursă au fost înregistrați procurorul general interimar, Alexandru Machidon, și procurorul-șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtună.

  Concursul pentru funcția de procuror general a fost lansat în luna iunie, iar termenul limită de depunere a dosarelor a fost 21 iulie. Evaluarea candidaților se face pe baza unor criterii stabilite de CSP, printre care: pregătirea profesională, integritatea și calitățile personale. Candidatul care obține cel mai mare punctaj va fi propus președintei R. Moldova, Maia Sandu pentru numire în funcție.

  Fotoliul de șef al Procuraturii Generale a devenit vacant la sfârșitul lunii mai, când Ion Munteanu a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiție. Ulterior, Alexandru Machidon, adjunctul de atunci al PCCOCS, a fost numit șef interimar al Procuraturii Generale.

  Detalii despre averea și cariera lui Alexandru Machidon

  Pe 29 mai, conform unui comunicat de presă emis de Președinție, Maia Sandu l-a prezentat pe noul procuror general interimar, Alexandru Machidon, echipei Procuraturii. Miercuri, 28 mai, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Alexandru Machidon în funcția de procuror general interimar. Candidatura lui Machidon a fost susținută de 10 dintre cei 11 membri ai CSP. Doar Aliona Nesterov, care a deținut anterior funcția de adjunctă a procurorului general interimar, nu a votat pentru numirea acestuia.

  Două persoane au depus cereri pentru a ocupa funcția: Octavian Iachimovschi, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, și Alexandru Machidon – adjunct al procurorului-șef al PCCOCS.

  Alexandru Machidon activează în sistemul procuraturii din iulie 2011, atunci când a fost numit în calitate de acuzator de stat la Procuratura raionului Criuleni. Acesta este membru al Asociaţiei Obştești „Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”, constituită pe 26 septembrie 2019.

  Anul trecut, procurorul a obținut venituri salariale brute de 405 637 de lei și a primit 3200 de euro în cadrul unui eveniment de familie.

  În februarie 2012 avansează în funcția de adjunct al procurorului raionului Criuleni. Câțiva ani mai târziu, în mai 2023, Machidon a obținut interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Orhei, iar în iunie 2024, acesta a fost numit să asigure interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Pe 26 februarie 2024, Machidon a fost numit în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

• Cine sunt cei doi candidați la funcția de procuror general. S-a încheiat etapa de depunere a dosarelor

  Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, și procurorul-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtuna, sunt singurii candidați la funcția de procuror general. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat că etapa de depunere a dosarelor pentru concursul privind funcția de procuror general s-a încheiat luni, 21 iulie, fiind înregistrate două dosare ale următorilor candidați: …

  Citiţi mai departe

  Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, și procurorul-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtuna, sunt singurii candidați la funcția de procuror general.

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat că etapa de depunere a dosarelor pentru concursul privind funcția de procuror general s-a încheiat luni, 21 iulie, fiind înregistrate două dosare ale următorilor candidați:

  • Alexandru Machidon (procuror general interimar);
  • Victor Furtuna (procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale).

  La data de 12 iunie, în ședința CSP, s-a anunțat concursul public pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general.

  În continuare, Consiliul Superior al Procurorilor va înainta demersurile necesare către instituțiile de resort responsabile de controlului integrității și, în termen de 20 de zile lucrătoare de la data-limită de depunere a dosarelor, va examina, în ședință închisă, conținutul acestora, adoptând o hotărâre motivată privind eligibilitatea acestora.

  Victor Furtuna urmează să fie audiat de Comisia de evaluare a procurorilor vineri, 25 iulie.

  Pe 29 mai, conform unui comunicat de presă emis de Președinție, Maia Sandu l-a prezentat pe noul procuror general interimar, Alexandru Machidon, echipei Procuraturii. Miercuri, 28 mai, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Alexandru Machidon în funcția de procuror general interimar. Candidatura lui Machidon a fost susținută de 10 dintre cei 11 membri ai CSP. Doar Aliona Nesterov, care a deținut anterior funcția de adjunctă a procurorului general interimar, nu a votat pentru numirea acestuia.

  Două persoane au depus cereri pentru a ocupa funcția: Octavian Iachimovschi, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, și Alexandru Machidon – adjunct al procurorului-șef al PCCOCS.

  Alexandru Machidon activează în sistemul procuraturii din iulie 2011, atunci când a fost numit în calitate de acuzator de stat la Procuratura raionului Criuleni. Acesta este membru al Asociaţiei Obştești „Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”, constituită pe 26 septembrie 2019.

  Anul trecut, procurorul a obținut venituri salariale brute de 405 637 de lei și a primit 3200 de euro în cadrul unui eveniment de familie.

  În februarie 2012 avansează în funcția de adjunct al procurorului raionului Criuleni. Câțiva ani mai târziu, în mai 2023, Machidon a obținut interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Orhei, iar în iunie 2024, acesta a fost numit să asigure interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Pe 26 februarie 2024, Machidon a fost numit în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

  Procurorul Victor Furtuna a acumulat cele mai multe puncte în cadrul concursului pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Conform datelor de pe site-ul magistrat.md, Victor Furtuna și-a început cariera de procuror în 2011, când a fost numit în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Buiucani din Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare – jurist de rangul al III-lea.

  În 2016, prin Ordinul Procurorului General al R. Moldova, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.

  Trei ani mai târziu, acesta a ocupat fotoliul de procuror în Procuratura Anticorupție, după ce o funcția în instituție a devenit vacantă.

  În noiembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat pe Furtuna adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

  Victor Furtuna a condus grupul de urmărire penală în dosarul Stoianoglo.

  Familia Furtună deține 2 apartamente de peste 78 de metri pătrați, un garaj, o motocicletă și două automobile, o a treia mașină fiind vândut în același an.
  Sursa: zdg.md

• Detalii despre averea și cariera lui Alexandru Machidon, desemnat de CSP pentru funcția de procuror general interimar

  Adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Alexandru Machidon, propus președintei Maia Sandu pentru a asigura interimatul funcției de procuror general, activează în sistemul procuraturii din 2011. Anul trecut, procurorul a obținut venituri salariale brute de 405 637 de lei și a primit 3200 de euro în cadrul unui eveniment de familie. Alexandru Machidon activează …

  Citiţi mai departe

  Adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Alexandru Machidon, propus președintei Maia Sandu pentru a asigura interimatul funcției de procuror general, activează în sistemul procuraturii din 2011. Anul trecut, procurorul a obținut venituri salariale brute de 405 637 de lei și a primit 3200 de euro în cadrul unui eveniment de familie.

  Alexandru Machidon activează în sistemul procuraturii din iulie 2011, atunci când a fost numit în calitate de acuzator de stat la Procuratura raionului Criuleni. Acesta este membru al Asociaţiei Obştești „Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”, constituită pe 26 septembrie 2019.

  În februarie 2012 avansează în funcția de adjunct al procurorului raionului Criuleni. Câțiva ani mai târziu, în mai 2023, Machidon a obținut interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Orhei, iar în iunie 2024, acesta a fost numit să asigure interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, conform procuror.magistrat.md.

  Pe 26 februarie 2024, Machidon a fost numit în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

  Cadou de 3200 de euro și peste 400 de mii de lei – venituri salariale în 2024

  În 2024, procurorul a ridicat un salariu de 405 637 de lei de la Procuratura Generală (PG), adică aproape 34 de mii de lei pe lună, conform ultimei declarații de avere și interese personale ale lui Machidon.

  Tot anul trecut, Alexandru Machidon a obținut 22 927 de lei în calitate de plăți diurne și a primit 3200 de euro (circa 63 de mii de lei, n.red.) la un eveniment de familie.

  Procurorul locuiește într-un apartament de 65,6 metri pătrați pe care l-a dobândit în 2018 la prețul de 45 000 de euro. Procurorul este titularul unui automobil de model BMW 520 D care ar valora 26 000 de euro.

  10 membri ai CSP au votat pentru Machidon

  Miercuri, 28 mai, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) l-a desemnat pe Alexandru Machidon în funcția de procuror general interimar. Acesta va fi propus președintei Maia Sandu pentru a fi numit în funcție.

  Candidatura lui Machidon a fost susținută de 10 dintre cei 11 membri ai CSP. Doar Aliona Nesterov, care a deținut anterior funcția de adjunctă a procurorului general interimar, nu a votat pentru numirea acestuia.

  Două persoane au depus cereri pentru a ocupa funcția: Octavian Iachimovschi, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, și Alexandru Machidon – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  În cadrul interviului organizat de CSP, Machidon a fost întrebat cum vede interacțiunea dintre procuratură și domeniul politic.

  „(…) În cazul accederii în calitate de procuror general interimar aș pune accent pe asigurarea unei tranziții ordonate, fără destabilizarea activității procuraturii, prin luarea deciziilor prudente și justificate, evitând schimbări bruște ce ar putea afecta buna funcționare a instituției (…)”, a declarat procurorul.

• Interviul candidatului Alexandru MACHIDON, la funcția de procuror șef al PCCOCS

• Se vede luminița de la capătul tunelului. După mai multe încercări eșuate, concursul pentru șefia PCCOCS a ajuns la proba finală

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va desfășura pe 7 noiembrie proba interviului final în cadrul selecției candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În cursă pentru șefia PCCOCS au rămas doi pretendenți  la fotoliu. Este vorba despre Ion Neguriță și Victor Furtună. Interviul final va fi organizat după ce Comisia specială de …

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va desfășura pe 7 noiembrie proba interviului final în cadrul selecției candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În cursă pentru șefia PCCOCS au rămas doi pretendenți  la fotoliu. Este vorba despre Ion Neguriță și Victor Furtună.

  Interviul final va fi organizat după ce Comisia specială de preselecție a anunțat rezultatele etapei de intervievare a candidaților eligibili.

  • Ion Neguriță – 139,7 puncte
  • Victor Furtuna – 134,5 puncte
  • Alexandru Machidon – 121,4 puncte
  • Andrei Mațco – 76,4 puncte

  În urma evaluării, comisia i-a recomandat CSP pe primii doi candidați, Ion Neguriță și Victor Furtuna, pentru etapa finală.

  În luna septembrie, Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) s-a întrunit în ședință închisă, format online, pentru a examina dosarele candidaților prin prisma criteriilor de eligibilitate.

  În urma examinării, toți cei patru candidați au întrunit criteriile de eligibilitate normate de art.25/1 alin.(1) lit.a), b),d) și e) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, fiind promovați pentru etapa interviului Victor Furtuna, Alexandru Machidon, Andrei Mațco și  Ion Neguriță.

  Concursul de selectare a procurorului-șef al PCCOCS a fost reluat după mai multe tentative eșuate.

  În data de 2 martie 2023, concursul  a fost pus pe stop. Asta, după ce, pe 1 februarie, toţi cei cinci membri ai Comisiei pentru evaluarea  au depus cereri de demisie. În aceeași zi, șeful interimar al Direcţiei urmărire penală a Centrului Naţional Anticorupţie, Eugen Rurac, s-a retras din concurs.

  „Consider că acest concurs nu este unul obiectiv. Şi nu în ultimul rând, consider că instanţa trebuie să se expună pe marginea solicitării mele se excludere a lui Groza Iulian din comisie, dar şi asupra cererii de chemare în judecată a lui Eduard Bulat. Astfel, concursul trebuie să fie suspendat de drept în temeiul Codului Administrativ. Din aceste considerentem nu doresc să pierd timpul cu acest concurs butaforic”, a explicat pentru Anticoruptie.md Eugen Rurac.

  Amintim că, la etapa inițială, trei candidați s-au înscris în cursa pentru şefia PCCOCS. Este vorba despre Eugen Rurac, Sergiu Russu şi Andrei Maţco. Anticoruptie.md a prezentat cele mai importante informații din cariera lor. Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al PCCOCS a examinat dosarele candidaților în ședință închisă, în data de 23 ianuarie. Etapa a doua a preselecției, și anume intervievarea candidaților, urma să aibă loc pe 1 februarie 2023, dar nu a putut fi desfășurată din cauza demisiei in corpore a membrilor comisiei de evaluare.

  Sursa: anticoruptie.md

   

• Cine sunt cei patru candidați care și-au depus dosarele la concursul pentru funcția de procuror-șef al PCCOCS

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) anunță luni, 26 august, despre finalizarea etapei de recepționare a dosarelor de concurs la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor anunță că etapa de depunere a dosarelor de concurs a luat sfârșit, fiind înregistrate patru dosare ale următorilor candidați: Ion Neguriță – procuror-șef …

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) anunță luni, 26 august, despre finalizarea etapei de recepționare a dosarelor de concurs la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor anunță că etapa de depunere a dosarelor de concurs a luat sfârșit, fiind înregistrate patru dosare ale următorilor candidați:

  • Ion Neguriță – procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Ialoveni. El activează în sistemul procuraturii din aprilie 2011, atunci când a fost numit în funcția de procuror la Procuratura Anticorupție. Cinci ani mai târziu a fost numit în funcția de procuror în PCCOCS, conform procuror.magistrat.md.
  • Victor Furtuna – procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Anterior a activat la PA. În 2016 a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Procurorul a gestionat mai multe dosare în care era vizat fostul procuror general Alexandr Stoianoglo.
  • Andrei Mațco – avocat;
  • Alexandru Machidon – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Alexandru Machidon a primit un salariu de circa 300 de mii de lei și a primit un cadou de 2600 de euro la un eveniment de familie. În 2018, acesta și-a achiziționat un apartament cu o suprafață de 65 de metri pătrați contra sumei de 45 de mii de euro, iar în 2017 a intrat în proprietatea unui BMW 520 D contra sumei de 26 de mii de euro.

  „În perioada imediat următoare Consiliul Superior al Procurorilor va aproba componența nominală a Comisiei speciale responsabilă de etapa preselecției candidaților, care constă în examinarea dosarelor depuse și interviul.

  Procedurile ce țin de modul de organizare și desfășurare a concursului sunt normate atât prin Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură (articolul 251), cât și prin Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate”, precizează CSP.

  Pe 24 iulie 2024 CSP a anunțat concurs pentru selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Termenul limită pentru depunerea dosarelor de concurs este data de 26 august.

  Sursa: zdg.md

• Cine sunt noii adjuncți în Procuratura Generală și PCCOCS. Averile și funcțiile anterioare

  În ședința CSP din 12 iunie, la propunerea procurorului general, Ion Munteanu și cu votul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au fost numiți trei procurori în funcții de adjuncți și interimari. Sergiu Russu a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general. Adjunctul procurorului general pe domeniul judiciar a devenit Sergiu Brigai, iar asigurarea interimatului funcției funcției de adjunct …

  Citiţi mai departe

  În ședința CSP din 12 iunie, la propunerea procurorului general, Ion Munteanu și cu votul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au fost numiți trei procurori în funcții de adjuncți și interimari. Sergiu Russu a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general. Adjunctul procurorului general pe domeniul judiciar a devenit Sergiu Brigai, iar asigurarea interimatului funcției funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a fost desemnat Alexandru Machedon.

  La propunerea procurorului general, Ion Munteanu, CSP a votat unanim pentru candidatura lui Sergiu Russu în funcția de adjunct al procurorului general. Russu a fost în funcția de procuror șef a secției combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale. Anterior, acesta a ocupat funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Sergiu Russu indică un venit anual de circa 400 de mii de lei, salariu brut. Soția acestuia a ridicat un salariu de circa 300 de mii de lei, fiind angajată la Agenția Servicii Publice. Pe lângă salariu, Russu a primit remunerări de la Organizaţia Internaţională a Migraţiei, Institutul Național al Justiției și Centru Internațional „La Strada”, în suma totală de circa 270 de mii de lei. Pentru activitatea didactică la OSCE TAJIKISTAN, acesta a primit 2 mii de euro.

  Sergiu Russu deține un apartament cotat pe piață la circa 1 milion de lei. Apartamentul are suprafața de 105 metri pătrați și a fost dobândit în 2018. Familia procurorului are în proprietate două automobile de marca Toyota, un Prius fabricat în 2010, cu o valoare ce circa 178 de mii de lei și cumpărat în 2016. În 2020 a fost achiziționată o Toyota CHR, fabricată în 2016, contra sumei de 270 de mii de lei.

  Ion Munteanu l-a propus pe Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general pe domeniul judiciar. Membrii CSP au votat unanim candidatura acestuia. Din 2021, Brigai a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PCCOCS. În luna martie curent, CSP și-a dat acordul pentru numirea lui Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general interimar

   

   

   

  În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, indică că a obținut un venit salarial de circa 418 mii de lei. Venitul obținut de către soție este de aproape 795 de mii de lei, fiind angajată la o companie ce realizează soft-uri la comandă, ÎCS Endava SRL. Din categioria bunuri imobile, Brigai indică o avere imobilă de 15 metri pătrați, cumpărată în 2023 contra sumei de 2 mii de euro, iar un apartament cu o suprafață de 79 de metri pătrați se află în abitație.

  Familia Brigai deține un autoturism de model Skoda Octavia, fabricat în 2019 și cumpărat în același an pentru suma de circa 320 de mii de lei. În declarația de avere sunt indicate 26 de conturi bancare, dintre care majoritatea având câte un euro, dolar sau leu pe ele. Totuși, unele depozite bancare au câte 3 mii, 12 mii sau 39 de mii de euro.

  Sergiu Brigai activează în sistemul procuraturii din 2011. În 2018 a exercitat funcția de procuror în Secția combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale. Din 2021 deține funcția de adjunct interimar al șefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Procurorul Sergiu Brigai, care a candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a promovat evaluarea Comisiei Vetting. Evaluarea a presupus verificarea detaliată a integrității lui financiare și etice.

  Alexandru Machidon a fost propus de procurorul general pentru asigurarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef PCCOCS. Membrii CSP au aprobat candidatura acestuia. Anterior, Machidon a fost desemnat, din 26 februarie, curent, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

  Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Alexandru Machidon a primit un salariu de circa 300 de mii de lei și a primit un cadou de 2600 de euro la un eveniment de familie. În 2018, acesta și-a achiziționat un apartament cu o suprafață de 65 de metri pătrați contra sumei de 45 de mii de euro, iar în 2017 a intrat în proprietatea unui BMW 520 D contra sumei de 26 de mii de euro.

  Dumitru Robu a fost desemnat pentru funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Dumitru Robu a ajuns în atenția opiniei publice în 2017, când a gestionat dosarul „parcărilor cu plată”, în care este vizat fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă. În iulie 2019, Robu a fost numit în funcția de procuror general interimar, prin decretul președintelui de atunci Igor Dodon. Până în octombrie 2022, Dumitru Robu a ocupat funcția de procuror general interimar. După expirarea mandatului de un an, în funcția de procuror general interimar a fost numit Ion Munteanu, printr-un decret al președintei Maia Sandu, din 12 octombrie 2022.

  Pentru exercitarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al oficiului reprezentarea învinuirii de stat în instanțele de judecată, a fost propusă candidatura Elena Cazacov, procuror în Procuratura Anticorupție. Cazacov a solicitat amânarea subiectului de pe ordinea de zi a CSP, deoarece nu a putut fi prezentă la ședință. CSP a votat amânarea subiectului pentru următoarea ședință.
  Sursa: zdg,md

• Noi adjuncți interimari, desemnați de CSP la Procuratura municipiului Chișinău, Edineț și Anenii Noi. A fost stabilită data următoarei Adunări Generale a Procurorilor

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a desemnat luni, 5 februarie, procurorii care vor asigura interimarul funcțiilor de adjunct al procurorului – șef al Procuraturilor municipiului Chișinău, Edineț și Anenii Noi. Totodată, în cadrul ședinței, CSP a hotărât convocarea Adunării Generale a Procurorilor, pe 23 februarie, în format online, pentru audierea rapoartelor de activitate a CSP și a Procuraturii pentru anul …

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a desemnat luni, 5 februarie, procurorii care vor asigura interimarul funcțiilor de adjunct al procurorului – șef al Procuraturilor municipiului Chișinău, Edineț și Anenii Noi.

  Totodată, în cadrul ședinței, CSP a hotărât convocarea Adunării Generale a Procurorilor, pe 23 februarie, în format online, pentru audierea rapoartelor de activitate a CSP și a Procuraturii pentru anul 2023 și dezbaterea priorităților pentru anul 2024.

  Astfel, Alexandu Machidon a fost desemnat, din 26 februarie, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, iar Vitalie Rusu – adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Rîșcani.

  Alexandru Machidon ocupă funcția de procuror șef interimar al Procuraturii raionului Orhei. Vitalie Rusu este, în prezent, procuror în cadrul Secției urmărire penală a Procuraturii Generale.

  În martie 2023, CSP a respins asigurarea interimatului funcției de procuror–șef al Procuraturii raionului Criuleni de către Alexandru Machidon, procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, care a fost anterior angajat la Ciuleni. ZdG a scris anterior că Machidon a gestionat un dosar privind un furt de pepeni verzi, în care a solicitat pedeapsă cu închisoarea pentru învinuiți.

  În martie 2021, lui Vitalie Rusu i-a fost dispusă exercitarea interimatului funcției de procuror-șef adjunct al Procuraturii Anticorupție.

  Adjuncți în două procuraturi teritoriale. Fostul adjunct de la Edineț, respins de CSP

  CSP a mai aprobat aprobat interimatul funcției de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi dispus procurorului Mihail Nicolai, prin ordinul procurorului general interimar din 26 ianuarie.

  Mihail Nicolai activează la Procuratura raionului Anenii Noi. Acesta activează în organele procuraturii începând din 2006. În 2010, a fost delegat în Procuratura Anticorupție și în Procuratura Generală, în Secția investigații speciale. În 2013-2014, a fost delegat adjunct interimar în Procuratura municipiului Bender, iar în 2020 – la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS).

  CSP a respins interimarul funcției de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Edineț dispus procurorului Igor Rusnac, care a deținut ultimul mandat. Rusnac a fost procuror la Ocnița din 2008 până în 2016, când a fost numit procuror în PCCOCS, oficiul Nord. Din 2019, a ocupat funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Edineț, până la expirarea mandatului în ianuarie 2024.

  Astfel, CSP l-a desemnat pe Vitalie Lungu în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Edineț. Acesta activează la Edineț din iulie 2013.

  Deciziile privind desemnarea adjuncților interimari ai procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău au fost luate în contextul hotărârilor CSP din 6 octombrie 2023 prin care au fost respins interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, dispus lui Vitalie Roșior, prin ordinul procurorului general interimar 5 octombrie 2023 și interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, dispus lui Grigore Niculiță, printr-un ordin din aceeași zi.
  Sursa: zdg.md

   

• Trei pepeni verzi la Curtea de Apel: Cinci ani de închisoare într-un dosar penal de 113 lei

  Doi soţi au fost con­dam­naţi la 5 ani de închi­soare cu sus­pen­dare pe un ter­men de un an pen­tru că ar fi sus­tras trei pepeni verzi de la un vân­ză­tor de pe tra­seul Chişinău-Criuleni. Aceasta chiar dacă tână­rul care a comis jaful şi-a recu­nos­cut vina şi a decla­rat că cei doi soţi n-au fost impli­caţi, iar par­tea vătă­mată şi-a retras …

  Citiţi mai departe

  Doi soţi au fost con­dam­naţi la 5 ani de închi­soare cu sus­pen­dare pe un ter­men de un an pen­tru că ar fi sus­tras trei pepeni verzi de la un vân­ză­tor de pe tra­seul Chişinău-Criuleni. Aceasta chiar dacă tână­rul care a comis jaful şi-a recu­nos­cut vina şi a decla­rat că cei doi soţi n-au fost impli­caţi, iar par­tea vătă­mată şi-a retras orice pre­tenţie. Ori­cum, jude­că­to­rulEvgheni San­duţa a con­si­de­rat că ar exista toate moti­vele ca aceş­tia să fie pedep­siţi cu închi­soa­rea. Doar pen­tru că au exis­tat cir­cum­stanţe ate­nu­ante (cei doi au un copil de 3 ani) a con­si­de­rat să le aplice detenţie cu sus­pen­dare. Cur­tea de Apel Chi­şi­nău a menţi­nut hotă­rârea.

  Cei doi soţi spun că magis­tra­ţii iro­ni­zează pe seama lor şi fac alu­zie la dosa­rul „har­bu­ji­lor” pe cori­doa­rele instanţe­lor. Tine­rii părinţi sunt nedu­me­riţi de această deci­zie şi se tem că vor tre­bui să ajungă la Cur­tea Euro­peană pen­tru Drep­tu­rile Omu­lui.

  Dosar penal pentru 113 lei şi 50 de bani

  Irina şi Vale­riu Andro­nic (numele ade­vă­rate sunt pro­te­jate, n.r.) s-au ales cu un dosar penal şi o sen­tinţă de con­dam­nare după ce au fost învi­nuiţi de jaf în pro­porţii con­si­de­ra­bile. În august 2014, soţii Andro­nic se întorceau cu maşina spre Chi­şi­nău de la muncă, împre­ună cu un anga­jat, Andrei. Aceş­tia au sta­ţio­nat pe mar­gi­nea caro­sa­bi­lu­lui pen­tru a cum­păra pepeni verzi. În timp ce soţia a achi­tat vân­ză­to­ru­lui (un băiat de 12 ani) 50 de lei pen­tru cum­pă­ră­tură şi aştepta res­tul, pasa­ge­rul a sus­tras câţiva pepeni şi a urcat în maşină. Acesta a stri­gat către soţi să urce şi să por­nească îndată. Cei doi au por­nit, încer­când să afle moti­vul. Tot atunci au văzut pepe­nii furaţi şi au obser­vat că o maşină îi urmă­reşte şi sem­na­li­zează pen­tru a se opri. Soţii au oprit, dar au por­nit mai departe când vân­ză­to­rul a înce­put a striga şi a înjura. Vân­ză­to­rul, tatăl băi­a­tu­lui minor, a reţi­nut nume­rele de înma­tri­cu­lare ale auto­mo­bi­lu­lui şi ulte­rior s-a adre­sat la poli­ţie.

  A fost des­chis un dosar penal în baza art. 187, alin. (2), lit. b) Cod Penal, jaf în pro­porţii con­si­de­ra­bile. În cadrul urmă­ri­rii penale şi ulte­rior în instanţă, par­tea vătă­mată a decla­rat că nu are pre­tenţii faţă de cei doi soţi, iar făp­ta­şul şi-a recu­nos­cut întru totul vina. S-a sta­bi­lit că suma pre­ju­di­ci­u­lui mate­rial con­stă în 113,5 lei, pen­tru trei pepeni verzi de 14,5 kg şi un pepene gal­ben de 5 kg. Drept probe ale vino­vă­ţiei au fost con­si­de­rate procesele-verbale întoc­mite la faţa locu­lui şi plân­ge­rea părţii vătă­mate.

  Cei doi soţi ne-au spus că ini­ţial au cre­zut că inci­den­tul se va rezolva, deo­a­rece băi­a­tul şi-a recu­nos­cut vina, aşa că n-au anga­jat un avo­cat, fiind repre­zen­taţi în instanţă de avo­ca­ţii de la stat: Con­stan­tin Gon­cear şi Andrei Erhan. Şi par­tea vătă­mată nu a cre­zut că lucru­rile vor lua o ast­fel de întor­să­tură, deo­a­rece a recu­nos­cut, atât în cadrul urmă­ri­rii penale, cât şi în şedinţa de jude­cată, că nu are pre­tenţii, iar soţii i-au res­ti­tuit pier­de­rile chiar a doua zi după inci­dent. „În şedinţă, par­tea vătă­mată a spus jude­că­to­ru­lui San­duţa că nu are pre­tenţii. Acesta însă i-a repli­cat că de ce a dat în jude­cată, că aici ei nu se joacă”, au afir­mat soţii. Aceş­tia au mai decla­rat că pro­cu­ro­rul le-a spus că dosa­rul nu este unul sim­plu şi că va demon­stra vino­vă­ţia lor.

  Cinci ani de închisoare cu suspendare

  Jude­că­to­ria Cri­u­leni a apre­ciat cri­tic însă argu­men­tele celor doi soţi pre­cum că „nu au comis infra­cţiu­nea impu­tată, nu au sus­tras pepe­nii de la par­tea vătă­mată şi nu au par­ti­ci­pat la comi­te­rea acţiu­nii”. Acest lucru chiar dacă par­tea vătă­mată a menţio­nat în cadrul şedinţei de jude­cată că soţii i-au res­ti­tuit pier­de­rile şi că admite că aceş­tia n-au obser­vat „acţiu­nile pasa­ge­ru­lui”.

  Mai mult, magis­tra­tul Jude­că­to­riei Cri­u­leni, Evgheni San­duţa, a con­sta­tat că „cir­cum­stanţele cau­zei în ansam­blu con­ving instanţa de jude­cată de fap­tul că este nece­sar de a le aplica incul­pa­ţi­lor pedeapsa închi­so­rii”. În ace­laşi timp, jude­că­to­rul a dis­pus sus­pen­da­rea pe un ter­men de probă a pedep­sei, con­si­de­rând drept cir­cum­stanţe ate­nu­ante lipsa ante­ce­den­te­lor penale şi fap­tul că tine­rii părinţi au la întreţi­nere un copil minor.

  Res­pec­tiv, la 23 decem­brie 2015, Evgheni San­duţa a apli­cat pe numele soţi­lor pedeapsa cu închi­soare pe un ter­men de 5 ani, cu sus­pen­dare pen­tru un an şi, res­pec­tiv, doi ani. Tână­rul care şi-a recu­nos­cut vina a pri­mit cinci ani de închi­soare cu sus­pen­da­rea pedep­sei pe un ter­men de 4 ani.

  Soţii au ata­cat deci­zia la Cur­tea de Apel Chi­şi­nău. Aici, com­ple­tul de jude­că­tori for­mat din trei magis­traţi: Liubov Brânza, Ale­xan­dru Şpac şi Maria Negru, a schim­bat doar ter­me­nul de sus­pen­dare a pedep­sei pe numele soţu­lui, de la doi ani la un an.

  „Pe toţi îi indignează trei pepeni verzi, dar aşa este legislaţia”

  Avo­ca­tul soţi­lor, Vale­riu Gâsca, a decla­rat că această sen­tinţă con­tra­vine dis­po­zi­ti­vu­lui, deo­a­rece pedeapsa nu este argu­men­tată prin probe, iar instanţa a încer­cat să invoce că cei trei au acţio­nat în com­pli­ci­tate, fapt infir­mat prin decla­ra­ţi­ile mar­to­ri­lor.

  Con­tac­tat de ZdG, magis­tra­tul Jude­că­to­riei Cri­u­leni, Evgheni San­duţa, a decla­rat că a acţio­nat în con­for­mi­tate cu pre­ve­de­rile legale. „Pe toţi îi indig­nează trei pepeni verzi, dar aşa este legi­sla­ţia. Ce vreţi să vă spun eu? Orice aş spune, dvs. ori­cum veţi scrie ce con­si­de­raţi nece­sar. Există sen­tinţa. Acolo e expli­cat totul. Trei pepeni s-au ridi­cat la câteva sute de lei. Acolo vin­dea un copil minor şi ei, în mod des­chis, au sus­tras pepe­nii. Să vă spun sin­cer, sun­tem indig­naţi, dar asta-i rea­li­ta­tea, aşa pre­vede legi­sla­ţia. Jaful, con­form art. 187, alin. 2), este pagubă con­si­de­ra­bilă, cu părere de rău, de aceea nu ne per­mite altă pedeapsă. Pedeapsa apli­cată este cea mai blândă. Instanţa a con­si­de­rat că vina lor este demon­strată, iar ei au negat fap­tul, şi aceasta este toată isto­ria.”

  „Eu i-am între­bat de câteva ori: când s-a luat omul acesta după voi cu auto­mo­bi­lul, de ce nu v-aţi oprit? Vă cla­ri­fi­caţi deo­dată. De ce tre­buia să vă depis­teze poli­ţia a doua zi şi să vă găsească acasă? Şi acum ei undeva sunt jertfe. Tatăl băi­a­tu­lui minor, care vin­dea pepeni, s-a luat după dânşii îndată. De ce nu s-au oprit să se cla­ri­fice? Nu aveau să ajungă la poli­ţie şi la dosar penal”, a menţio­nat jude­că­to­rul.

  Pro­cu­ro­rul Ale­xan­dru Machi­don, care a ges­tio­nat dosa­rul până la tri­mi­te­rea în instanţă, a decla­rat pen­tru ZdG că a cerut câte cinci ani de închi­soare cu sus­pen­dare pen­tru patru ani, trei ani şi, res­pec­tiv, un an, con­form art. 90 Cod Penal, invo­când că aceasta este pedeapsa minimă.

  Între­bat cum a fost sta­bi­lită valoa­rea bunu­ri­lor, pro­cu­ro­rul Ale­xan­dru Machi­don a decla­rat că par­tea vătă­mată, când a scris plân­ge­rea, a menţio­nat că pre­ju­di­ciul este con­si­de­ra­bil. „Pen­tru mine sau dvs. poate nu este con­si­de­ra­bil, dar pen­tru o per­soană de la ţară care cre­şte şi mun­ceşte tot anul aceşti pepeni verzi, pre­ju­di­ciul acesta este con­si­de­ra­bil.” Machi­don a repli­cat că există o sen­tinţă pe acest caz, iar instanţa a con­sta­tat că vina celor doi este pro­bată.

  Pro­cu­ro­rul Mar­cel Caras, care a repre­zen­tat acu­za­rea în şedinţa de jude­cată, a decla­rat că nu-şi amin­teşte deta­li­ile cazu­lui, dar a refu­zat să răs­pundă la tele­fon, între­bat fiind des­pre înca­dra­rea juri­dică a cazu­lui. Acesta a cerut să îna­in­tăm o scri­soare ofi­ci­ală cu între­bări.

  La rân­dul său, avo­ca­tul celor doi soţi, Vale­riu Gâscă, spune că va ataca deci­zia la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie, iar dacă va fi nevoie, şi la Cur­tea Euro­peană pen­tru Drep­tu­rile Omu­lui. Acesta a menţio­nat că va invoca art. 14, alin. 2) Cod Penal, care sti­pu­lează că „Nu con­sti­tuie infra­cţiune acţiu­nea sau ina­cţiu­nea care, deşi, for­mal, conţine sem­nele unei fapte pre­vă­zute de pre­zen­tul cod, dar, fiind lip­sită de impor­tanţă, nu pre­zintă gra­dul pre­ju­di­ci­a­bil al unei infra­cţiuni.”

  Vale­riu Gâscă crede că suma pre­ju­di­ci­u­lui mate­rial a fost mărită arti­fi­cial. „Nu ştiu cum a fost sta­bi­lită suma dată, pen­tru că nu mai sunt în luna august pepe­nii verzi 8 lei/kg. Ei au mărit arti­fi­cial. Pre­ju­di­ciul nu se ridică la mai mult de 60 de lei. Refe­ri­tor la com­po­nenţa infra­cţiu­nii, cea de-a treia per­soană din maşină spune că cei doi soţi nu au văzut momen­tul când au fost sus­traşi pepe­nii. Şi par­tea vătă­mată a decla­rat că cei doi nu puteau să vadă, deo­a­rece stă­teau în faţa maşi­nii, iar băi­a­tul care a sus­tras pepe­nii se afla pe ban­cheta din spate, la uşa din dreapta”, a decla­rat avo­ca­tul.

  Vale­riu Gâscă con­si­deră că din start tre­buia apli­cat art. 14, alin. 2) CP, înce­ta­rea urmă­ri­rii penale şi tra­ge­rea la răs­pun­dere admi­nis­tra­tivă prin apli­ca­rea amen­zii. Acesta spune că a acti­vat circa 25 de ani în fun­cţie de jude­că­tor, dar nu a întâl­nit un ast­fel de caz.
  sursa: zdg.md

• (video) Procurori „ajutaţi” de părinţi cu donaţii de milioane

  Victoria Furtună, procurora care a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, gestionând dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a primit, anul trecut, dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, cu două niveluri, de la periferia oraşului. Casa a fost procurată în 2012 de soacra sa, care este stabilită cu traiul, de mai …

  Citiţi mai departe

  Victoria Furtună, procurora care a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, gestionând dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a primit, anul trecut, dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, cu două niveluri, de la periferia oraşului. Casa a fost procurată în 2012 de soacra sa, care este stabilită cu traiul, de mai mulţi ani, în Italia. Pe lângă dreptul asupra casei, procurora Furtună susţine că mama-soacră a mai donat familiei sale 20 de mii de euro, iar tatăl ei, 80 de mii de lei. Şi colegul său, procurorul Ion Munteanu, a avut un an prosper. Împreună cu soţia, care este fiica fostului administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, aceştia au primit, cu titlu de donaţie, o casă de milioane în com. Stăuceni, mun. Chişinău, dar şi suma de 350 de mii de lei, la fel, în urma unui act de donaţie.

  Practic, fiecare al optulea procuror din R. Moldova susţine că a beneficiat de donaţii pe parcursul anului 2017. Nu mai puţin de 90 de acuzatori de stat dintre cei 720 care activează astăzi în structurile procuraturii indică în declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2017 că au beneficiat de donaţii substanţiale de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

  20 de mii de euro, 80 de mii de lei şi dreptul de a locui într-o casă de lux

  Victoria Furtună este procuroră la Procuratura Anticorupţie din luna iulie 2016. Până atunci, din anul 2008, Furtună a activat la Procuratura sect. Botanica din Chişinău. Aceasta a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, când s-a ocupat de gestionarea dosarului penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, pe atunci, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar mai recent, şi de dosarul penal al lui Dorin Chirtoacă, fostul primar al mun. Chişinău.

  Dosarele de rezonanţă gestionate de Victoria Furtună au mers, cot la cot, cu prosperitatea în familia acuzatoarei de stat. Tot în 2017, procurora şi soţul ei au primit donaţii substanţiale: 20 de mii de euro (peste 400 de mii de lei) au venit din partea soacrei sale, Zinaida Furtună, iar 80 de mii de lei de la Gheorghe Gaburici, tatăl său. Tot în 2017, aceasta, împreună cu soţul, au obţinut dreptul de abitaţie într-o casă de locuit din mun. Chişinău.

  Imobilul cu două niveluri se află la periferia capitalei, în or. Durleşti, şi este înregistrat pe numele soacrei sale, Zinaida Furtună. Aceasta l-a achiziţionat în decembrie 2012, la câteva luni după ce a fost dat în exploatare. Contractul a fost înregistrat la Cadastru în martie 2013. În toată această perioadă, Victoria Furtună se afla în concediu de maternitate. Oficial, casa are 101,6 m.p., dar şi un garaj de 34,8 m.p.. Deşi imobilul apare în declaraţia de avere a procurorei abia în 2017, vecinii menţionează că familia Furtună locuieşte de mai mulţi ani în el.

  Zinaida Furtună, soacra Victoriei Furtună, cea care a donat familiei procurorei 20 de mii de euro şi i-a oferit dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, locuieşte, de mai mulţi ani, în Italia, iar pe teritoriul R. Moldova aceasta nu gestionează nicio afacere. Victoria Furtună, mai declară că, împreună cu soţul, Sergiu Furtună, care, confom declaraţiei de avere şi interese a procurorei, ar fi şomer, deţin un Mercedes E250 CDI, fabricat în 2012 şi cumpărat în anul 2013. Suma tranzacţiei este una standard pentru majoritatea declaraţiilor de avere şi interese ale funcţionarilor din R. Moldova: 10 mii de lei. În 2017, procurora susţine că a contractat un credit în valoare de 22,01 mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze în 2018. Creditul a fost acontat la o rată a dobânzii de 0%.

  „Spuneţi, vă rog frumos, dvs. aveţi posibilitate să faceţi investigaţii. Atunci, făceţi-le, nemijlocit, fără a apela la persoana care a indicat faptul dat. Vă mulţumesc mult şi chiar sunt ocupată. Vă doresc o zi bună”. Aceasta a fost reacţia Victoriei Furtună, atunci când am abordat-o la subiectul donaţiilor de care a beneficiat în 2017.

  350 de mii de lei şi o casă de „milioane” în Stăuceni

  Şi colegul ei, procurorul Ion Munteanu, care s-a ocupat în ultimul an şi jumătate de gestionarea dosarului licitaţiilor trucate în grădiniţele din capitală, a primit,în 2017, împreună cu soţia, donaţii grase: 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei. Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi.

  Valentin Braşovschi este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de actualul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind acum proprietara companiei „Ideal Construct”, acolo unde activează şi soţia procurorului Ion Munteanu, Natalia. Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu. Imobilul are o suprafaţă oficială de 105,8 m.p., fiind ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari.

   

  Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile de model Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la firma „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor. „Au fost pur şi simplu donaţii pentru copii. Pur şi simplu părinţii ne ajută. Ei îşi pot confirma veniturile, au afaceri. Casa au construit-o ei”, zice Ion Munteanu.

  460 de mii de lei de la mamă, tată, frate şi socri

  Anul 2017 a fost unul propice donaţiilor pentru mai mulţi procurori de la Procuratura Anticorupţie. De exemplu, Eugen Balan, cel care gestionează dosarul fostului preşedinte al Băncii de Economii, Grigore Gacikevici, a obţinut, pe parcursul anului 2017, donaţii în valoare de 3 mii de euro de la familia Golubenco, părinţii soţiei sale, iar 40 de mii de lei de la părinţii săi, Sergiu şi Maria Balan. În 2017, acuzatorul de stat a organizat cumetria copilului, indicând venituri de 32 de mii de euro.

  Roman Statnîi, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie din anul 2008, a beneficiat şi el de donaţii substanţiale, în valoare totală de 460 de mii de lei. Banii i-au fost oferiţi de mama Iulia, tatăl Petru, fratele Igor, dar şi de socrii săi. Alţi 300 de mii de lei, procurorul susţine că i-a primit, în calitate de daruri la cumetria copilului. În schimb, el şi-a cumpărat un Land Rover Frelander, fabricat în 2007. Tot anul trecut, Statnîi a mai intrat în posesia unui automobil asemănător, doar că fabricat în 2013. Automobilul nu este în proprietatea acestuia, ci doar cu drept de folosinţă.

  Donaţie de 12,5 mii de euro şi maşină nouă

  Andrei Băeşu, procurorul Procuraturii Anticorupţie care gestionează dosarul controversatului Ilan Şor, a beneficiat de o donaţie în valoare de 5 mii de euro. Banii au fost oferiţi de Elisaveta Curti, care este soacra sa. Cu ajutorul acestor bani, procurorul şi-a achiziţionat un Volkswagen Touran, fabricat în 2009. Vladislav Bobrov, şi el procuror în Procuratura Anticorupţie, a beneficiat de o donaţie în valoare de 12,5 mii de euro de la Maria Buruiană. Tot gratuit, Bobrov a obţinut şi un Hyundai Tucson, fabricat în 2017. Automobilul se află în posesia acuzatorului de stat.

  Grigore Niculiţă, şi el procuror în Procuratura Anticorupţie, a primit, împreună cu soţia, care activează la Judecătoria Chişinău, de la părinţi, 40 de mii de lei. Ruslan Botnaru susţine că a primit donaţii în valoare de 10,5 mii de euro, iar colegul său, Sergiu Moraru – în valoare de 30 de mii de lei. Şi Andrei Balan, un alt procuror de la Anticorupţie, indică o donaţie în valoare de 30 de mii de lei, primită în 2017. Colegul său, Alexandru Cernei, a primit de la mama sa, Ecaterina, o donaţie de 2 mii de euro. Lilian Rudei a obţinut donaţii de 93 de mii de lei. Cei mai mulţi bani, 50 de mii de lei, au fost oferiţi de mama sa. Şi Victor Muntean, tot de la Anticorupţie, a beneficiat anul trecut de o donaţie de 50 de mii de ruble ruseşti şi 100 de euro.

  Zeci de mii de euro din donaţii la PCCOCS

  Şi procurorii de la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) au avut un 2017 plin de donaţii din partea celor apropiaţi. Sergiu Petruşca declară că a primit o donaţie de 14 mii de euro de la părinţii săi, Filip şi Elena, iar colegul său, Igor Demciucin, a primit o donaţie în valoare de 10 mii de euro de la mama sa, Anastasia. Procurorul Valeriu Sârbu, tot de la PCCOCS, a primit în 2017 donaţii cu mai multe ocazii şi de la diferite persoane: soacră, nepoată, frate sau soră, toţi domiciliaţi în străinătate. Suma donaţiilor – peste 8 mii de euro. Cei mai mulţi bani i-a donat soacra, Felicia Demianciuc, domiciliată în Belgia – 4,1 mii de euro. Vitalie Roşior, şi el de la PCCOCS, a primit de la părinţii soţiei, aflaţi peste hotare, Serghei şi Svetlana Iaremciuc, suma de 7 mii de euro. Cu ajutorul acestei donaţii, procurorul şi-a cumpărat o Skoda Rapid, anul fabricaţiei, 2017.

  Timofei Osadcenco, tot de la PCCOCS, şi soţia sa, avocată, au primit, de la tatăl soţiei, o donaţie de 11,5 mii de euro.  Anatolie Pitel, procuror în cadrul PCCOCS, a primit suma de 5 mii de euro cu titlu de donaţie. Colegul său, Dumitru Răileanu, a indicat în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2017 o donaţie de 50 de mii de lei de la părinţi şi alţi 3 mii de euro, de la alte rude. Lilian Bacalîm a declarat o donaţie de 60 de mii de lei primită de la mama soţiei, Maria Junea, Tudor Bordan a primit o donaţie de 20 de mii de lei de la tatăl său, iar Alexandru Zgureanu şi soţia sa, angajată şi ea la PG, au beneficiat de o donaţie în valoare de 20 de mii de ruble ruseşti.

  „Remitenţe de peste hotare” în valoare de 10 mii de euro

  De donaţii au beneficiat şi angajaţii secţiilor şi direcţiilor de la PG. Oleg Gavriliţă, procuror în secţia reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, împreună cu soţia sa, Stela, angajată în cadrul Cancelariei de Stat, au beneficiat de „remitenţe de peste hotare” în valoare de 10 mii de euro. Confom informaţiilor făcute publice de cei doi, banii au venit de la Olga Gavriliţă. Alţi 1300 de USD, familia Gavriliţă susţine că i-a primit din SUA. Tatiana Bucoş Casir, procuror în secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale, împreună cu soţul ei, şi el angajat al PG, au primit remitenţe de la părinţi în valoare de 100 de mii de ruble ruseşti (aproape 30 de mii de lei) şi 7 mii de euro. De la o rudă din Canada aceştia au primit alţi 500 de USD.

  Elena Cazacov, procuror în cadrul secţiei combatere trafic de fiinţe umane din cadrul PG, împreună cu soţul ei, angajat în poliţie, au primit anul trecut o donaţie de 15 mii de euro de la Serghei Cazacov, tatăl procurorei. Cu o parte din aceşti bani, cei doi soţi au cumpărat un apartament şi un automobil Hyundai Tucson. Ghenadie Pârlii, procuror-şef al secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, declară că familia sa a primit, cu titlul de donaţie, 50 de mii de lei. Colegul său, Ion Teţcu, procuror în secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, a primit donaţii în sumă totală de 3,7 mii de euro. Vladislav Guţan, procurorul-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională din cadrul PG a primit o mie de euro, indicându-i în declaraţia de avere şi interese cu titlul de „remitenţe”. Colegul său, Radu Gojan, procuror în secţia unificarea practicii în domeniul urmăririi penale, susţine că a primit donaţii de 1250 de euro în 2017. Dumitru Purici, procuror în cadrul secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice, declară că familia sa a primit, de la părinţii soţiei, Andrei şi Tatiana Duşa, 4 mii de euro.

  Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale, susţine şi el că a primit, de la mama sa, Eugenia Toma, o donaţie în sumă de 3,8 mii de euro. Andrei Pascari, şi el procuror pentru misiuni speciale, a primit o donaţie de 5,7 mii de euro, tot de la mama sa, Ana Pascari. Igor Lamba, procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane, a primit donaţii de la rude în mai multe valute: 30 de mii de ruble (aproape 10 mii de lei), trei mii de euro, 750 de lire şi 150 de USD. Adrian Mircos, procurorul-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, a obţinut, cu titlu de donaţie, un imobil, de la părinţii săi, Nicolae şi Galina Mircoş. Imobilul, un apartament de 91 m.p., are o valoare declarată de 683 de mii de lei. Pavel Guţan, procuror în cadrul secţiei reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, a obţinut 1700 de USD de la fiul său, Mihail, care lucrează în SUA, iar Adrian Rusu, procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale, a primit cu titlul de donaţie 3 mii de euro de la mama sa, Viorelia.

  Familia procurorilor Dulgheru, donaţii de 19 mii de euro doar în 2017

  Şi în Procuratura mun. Chişinău, donaţiile au fost la ordinea zilei. Ion Dulgheru, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, declară că a primit, în 2017, prin transfer de la mama sa, Galina Dulgheru, suma de 16 mii de euro.

  Fratele său, Andrei Dulgheru, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, declară că a primit o donaţie de 3 mii de euro, tot de la Galina Dulgheru. De fapt, anul 2017 nu a fost decât o continuare a donaţiilor primite de cei doi fraţi procurori de la părinţi, fapt consemnat în ultimii ani, când cei doi au declarat donaţii de sute de mii de lei.

  ZdG a scris anterior că Vasile Dulgheru, tatăl celor doi procurori, este, în acte, fondatorul firmei „Sky Home Lux”, companie care a ridicat un bloc cu 10 etaje în cartierul Malina Mică din Chişinău. Sergiu Zmeu, procuror în Procuratura mun. Chişinău, a primit, în 2017, o donaţie de 60 de mii de lei de la tatăl său, Mihail Zmeu. 200 de mii de lei, familia sa i-a obţinut în urma celebrării cumetriei fiicei.

  Ghenadie Homiţchi declară că a primit, în 2017, remitenţe de la două persoane în sumă totală de 4,5 mii de euro. Colegul său, Oleg Gonţa, a primit o donaţie în valoare de 50 de mii de lei de la părinţii săi, Fiodor şi Elena. Dumitru Robu, şeful adjunct al procurorului mun. Chişinău, fost procuror în Procuratura Anticorupţie, împreună cu soţia, au primit, cu titlu de donaţie, suma de 5 mii de euro de la Liuba Gheţîu, iar colegul său, Sergiu Zamă, a indicat o donaţie de 40 de mii de lei de la Larisa Zamă. Lilian Cociu, procurorul suspendat din funcţie al Procuraturii mun. Chişinău, pentru că figurează într-un dosar penal, declară că a primit, anul trecut, 25 de mii de lei din donaţii oferite de două persoane.

  150 de mii de lei, de la bunel pentru copilul procurorului

  Procurorul Victor Plugaru, şi el angajat al Procuraturii mun. Chişinău, susţine că a beneficiat, prin intermediul copilului, de 150 de mii de lei. Banii au fost donaţi de Sergiu Plugaru, tatăl său, respectiv bunelul copilului. Cu 10 mii de euro, procurorul şi-a cumpărat anul trecut un Audi A6, fabricat în 2012. Şi Alexandru Casir, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, a fost ajutat de părinţi. În 2017, conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a primit 100 de mii de ruble (aproape 30 de mii de lei) şi 7 mii de euro de la părinţii săi, Vasile şi Melania Casir, care activează în Federaţia Rusă. Alţi 500 de USD, acuzatorul de stat susţine că i-a primit printr-un transfer bancar din Canada. Colega acestora, Ana Drozdov, a beneficiat de o donaţie de 40,2 mii de lei de la o rudă. Şi familia procurorului Eugeniu Novac a primit 1,2 mii de euro de la mama sa, Ana Novac.

  Ion Bunica, un alt procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, susţine că a primit donaţii în mai multe rânduri în sumă totală de 9 mii de USD şi 811 euro. La celebrarea botezului copilului, familia procurorului a obţinut 6,5 mii de euro, iar alţi 2 mii de USD, familia i-a primit la zile de naştere. Veaceslav Cernalev, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, indică faptul că a primit, cu titlu de donaţie, 60 de mii de lei. Colega lor, Carolina Mariţ, şi familia sa au primit, de la rude, părinţi şi bunei, la zile de naştere, 100 de mii de lei.

  Adrian Popenco, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, a beneficiat de o donaţie în sumă de 40 de mii de lei de la Laurenţiu Popenco, tatăl său. Colegul său, Gheorghe Graur, a beneficiat de o donaţie în sumă de 8,65 de mii de euro de la o rudă. Şi Renata Anici, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, declară o donaţie de 100 de mii de lei, primită de la Valentina Suruceanu, iar colega ei, Tatiana Ignat Dicusar, donaţii de aproximativ 10 mii de lei. Evghenii Jomir, un alt procuror în Procuratura mun. Chişinău, a beneficiat de o donaţie în valoare de 1,56 mii de euro de la un cetăţean străin, iar Elena Panfil a primit o donaţie de 1,5 mii de euro de la rudele din Italia şi Germania. Între timp, ea susţine că a vândut un Land Rover Freelander cu doar 48 de mii de lei, iar în urma unui contract de posesie a obţinut un Hyundai Tucson, fabricat în 2017.

  Moştenirea unui procuror: 55 de mii de euro şi 80 de mii de lei

  Moda donaţiilor substanţiale nu este străină nici procurorilor din teritoriu. Alexandru Machidon, adjunctul şefului Procuraturii r. Criuleni, a indicat în declaraţia sa de avere şi interese pentru anul 2017 o donaţie de 2 mii de euro de la părinţii săi, Andrei şi Iulia Machidon. Tot ei i-au oferit procurorului, prin moştenire, 55 de mii de euro (peste un milion de lei) şi 80 de mii de lei. Anul trecut, acuzatorul de stat a intrat în posesia unui Subaru Forester, tot cu titlu gratuit. „Părinţii au lucrat peste hotare. Şi în R. Moldova au avut afaceri, o întreprindere individuală. Nu mi-au lăsat moşternire doar mie, ci şi la ceilalţi copii. Ei au decedat, este şi dosar penal”, precizează procurorul.

  Roman Dorogan, adjunct al procurorului-şef în cadrul Procuraturii Anenii Noi, a beneficiat de o donaţie în valoare de 3 mii de euro de la părinţii săi, Nina şi Valerii Dorogan. Soţia acestuia a primit de la mama sa, Larisa Dobrojan, 25 de mii de lei. Alexei Stăvilă, procuror în Procuratura Anenii Noi, a primit, cu titlu de donaţie, 5 mii de euro de la o oarecare Cristina Jumir. Cu aceşti bani, procurorul şi-a achiziţionat un automobil de marcă Hyundai. Colega lor, Elena Roşior, a beneficiat de o donaţie în sumă de 5 mii de euro de la mama sa, Lidia Morari. Şi Viorel Găină, tot de la Procuratura Anenii Noi a beneficiat de o donaţie de 5 mii de euro de la familia sa.

  Vitalie Bişleaga, procuror în cadrul Procuraturii r. Ştefan-Vodă, a beneficiat de o donaţie în sumă de 3 mii de USD de la mama sa, Tatiana Bişleaga. Procurorul Vasile Botnarenco de la Şoldăneşti a obţinut o donaţie de o mie de euro de la Emilia Botnarenco. Alexandru Sorocean, procuror în Procuratura Căuşeni, susţine că a primit o donaţie de 3 mii de euro de la tatăl său, Mihai Sorocean.

  Donaţii în euro, franci, dolari, lire şi lei pentru un procuror de la Ialoveni

  Rodica Tătaru de la Procuratura Bălţi a primit un transfer în sumă de 150 mii de ruble ruseşti (aproape 50 de mii de lei), iar colegul său, Ion Covalciuc, tot de la Procuratura Bălţi, a beneficiat de două donaţii în valoare totală de 1,4 mii de euro. Ghenadie Tocaiuc, tot de la Bălţi, a primit o donaţie de 3 mii de euro de la tatăl său, Nicolae Tocaiuc. Alexandru Galben, adjunct al procurorului r. Soroca, a primit, din donaţii de la membrii familiei, 30 de mii de lei. Serghei Cebotari, procuror în Procuratura r. Soroca, a beneficiat de donaţii în valoare de 20 de mii de lei „de la rude”.

  Roman Moraru, de la Procuratura r. Bender, susţine că a primit o donaţie în valoare de 2 mii de USD de la mama sa, Lidia Moraru, iar colegul său, Ruslan Lungu, a obţinut donaţii de 1,5 mii de euro. Nicolae Mătăsaru, procuror în Procuratura r. Ialoveni, a beneficiat de donaţii în valoare totală de 3,6 mii de euro, 3,5 mii de franci elveţieni, 2500 de USD, o mie de lire şi 10 mii de lei. Banii au venit de la tatăl său şi de la rude din partea soţiei. Marcel Tumuruc, şi el procuror în Ialoveni, susţine că a primit anul trecut o donaţie în valoare de 20 de mii de USD de la sora sa, Diana Godoroja, stabilită cu traiul în SUA.

  3 mii de euro „de la o rudă din Italia”

  Procurorul Anatolie Tăietu, care activează în cadrul Procuraturii r. Străşeni, împreună cu soţia sa, Otilia Nicolai, şefa Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), au primit, în 2017, o donaţie de 100 de mii de lei de la Andrei Tăietu, care este tatăl procurorului. „Dat fiind faptul că persoanele care au făcut donaţii nu sunt funcţionari publici, vă sugerăm să acordaţi întrebările dvs. nemijlocit persoanelor care au donat aceşti bani”, se spune într-un răspuns de la CNA, cu referire la donaţia de care a beneficiat familia Tăietu/Nicolai. Aurelian Buzdugan, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii r. Străşeni, susţine că a primit de la mama sa, Eliza Buzdugan, suma de 70 de mii de lei. Eduard Camerzan, Procuratura r. Străşeni, a primit şi el o donaţie de 2 mii de euro, iar Vasile Buzilă, procuror în Procuratura Leova, susţine că „de la o rudă din Italia” a primit o donaţie de 3 mii de euro.

  Dorina Ciubotaru, procuror în Procuratura r. Orhei, a primit, de la părinţi, suma de 6 mii de euro. Ea este soţia lui Vasile Ciubotaru, şeful Procuraturii r. Teleneşti, care, la fel ca soţia sa, a indicat donaţia primită de la socri. Serghei Bodorin, procurorul-şef al Procuraturii r. Orhei, a primit şi el o donaţie de 11 mii de euro, bani proveniţi de la Valentina Duca. Lilian Corpaci, adjunct al Procuraturii r. Orhei, a primit de la părinţii săi, Ion şi Maria, suma de 7 mii de USD. Soţia acestuia a beneficiat şi ea de o donaţie substanţială de la părinţii ei, Petru şi Eugenia Ciobanu – 6 mii de euro.

  33 de mii de euro pentru un procuror de la Briceni

  Natalia Andronic, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, a primit, pe parcursul anului 2017, donaţii de la mamă, tată şi frate în sumă de 1,8 mii de euro. Colega ei, Lilia Sârbu, şi ea procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, indică o donaţie de 144 de mii de lei de la părinţi, Nicolai şi Anna Sîrbu. Ruslan Baraliuc, procuror în Procuratura r. Briceni, susţine că, în 2017, a primit donaţii în valoare de 33 de mii de euro (peste 600 de mii de lei). 12 mii de euro au venit de la mama sa, Zinaida, care lucrează în italia, iar alţi 21 de mii de euro de la Liudmila Gonceariuc. Corneliu Gheras, procuror la Edineţ, demis anul trecut din sistem după ce a fost reţinut într-un dosar penal, a indicat că a primit, de la tatăl său, o donaţie de 15 mii de euro.

  Vladislav Cojocaru, procurorul-şef al r. Căuşeni, a primit donaţii de la rudele sale şi ale soţiei în valoare de 3440 de euro şi 4250 de USD. Donaţiile nu s-au limitat însă doar la bani. Anul trecut, printr-un contract de posesie, acesta a obţinut permisiunea de a conduce un automobil Skoda Superb, nou, fabricat tot în 2017.

  Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.