Știri

• Interviul candidatului Alexandru MACHIDON, la funcția de procuror șef al PCCOCS

• Se vede luminița de la capătul tunelului. După mai multe încercări eșuate, concursul pentru șefia PCCOCS a ajuns la proba finală

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va desfășura pe 7 noiembrie proba interviului final în cadrul selecției candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În cursă pentru șefia PCCOCS au rămas doi pretendenți  la fotoliu. Este vorba despre Ion Neguriță și Victor Furtună. Interviul final va fi organizat după ce Comisia specială de […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) va desfășura pe 7 noiembrie proba interviului final în cadrul selecției candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În cursă pentru șefia PCCOCS au rămas doi pretendenți  la fotoliu. Este vorba despre Ion Neguriță și Victor Furtună.

  Interviul final va fi organizat după ce Comisia specială de preselecție a anunțat rezultatele etapei de intervievare a candidaților eligibili.

  • Ion Neguriță – 139,7 puncte
  • Victor Furtuna – 134,5 puncte
  • Alexandru Machidon – 121,4 puncte
  • Andrei Mațco – 76,4 puncte

  În urma evaluării, comisia i-a recomandat CSP pe primii doi candidați, Ion Neguriță și Victor Furtuna, pentru etapa finală.

  În luna septembrie, Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) s-a întrunit în ședință închisă, format online, pentru a examina dosarele candidaților prin prisma criteriilor de eligibilitate.

  În urma examinării, toți cei patru candidați au întrunit criteriile de eligibilitate normate de art.25/1 alin.(1) lit.a), b),d) și e) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, fiind promovați pentru etapa interviului Victor Furtuna, Alexandru Machidon, Andrei Mațco și  Ion Neguriță.

  Concursul de selectare a procurorului-șef al PCCOCS a fost reluat după mai multe tentative eșuate.

  În data de 2 martie 2023, concursul  a fost pus pe stop. Asta, după ce, pe 1 februarie, toţi cei cinci membri ai Comisiei pentru evaluarea  au depus cereri de demisie. În aceeași zi, șeful interimar al Direcţiei urmărire penală a Centrului Naţional Anticorupţie, Eugen Rurac, s-a retras din concurs.

  „Consider că acest concurs nu este unul obiectiv. Şi nu în ultimul rând, consider că instanţa trebuie să se expună pe marginea solicitării mele se excludere a lui Groza Iulian din comisie, dar şi asupra cererii de chemare în judecată a lui Eduard Bulat. Astfel, concursul trebuie să fie suspendat de drept în temeiul Codului Administrativ. Din aceste considerentem nu doresc să pierd timpul cu acest concurs butaforic”, a explicat pentru Anticoruptie.md Eugen Rurac.

  Amintim că, la etapa inițială, trei candidați s-au înscris în cursa pentru şefia PCCOCS. Este vorba despre Eugen Rurac, Sergiu Russu şi Andrei Maţco. Anticoruptie.md a prezentat cele mai importante informații din cariera lor. Comisia specială de preselecție a candidaților la funcția de procuror-șef al PCCOCS a examinat dosarele candidaților în ședință închisă, în data de 23 ianuarie. Etapa a doua a preselecției, și anume intervievarea candidaților, urma să aibă loc pe 1 februarie 2023, dar nu a putut fi desfășurată din cauza demisiei in corpore a membrilor comisiei de evaluare.

  Sursa: anticoruptie.md

   

• Cine sunt cei patru candidați care și-au depus dosarele la concursul pentru funcția de procuror-șef al PCCOCS

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) anunță luni, 26 august, despre finalizarea etapei de recepționare a dosarelor de concurs la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor anunță că etapa de depunere a dosarelor de concurs a luat sfârșit, fiind înregistrate patru dosare ale următorilor candidați: Ion Neguriță – procuror-șef […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) anunță luni, 26 august, despre finalizarea etapei de recepționare a dosarelor de concurs la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor anunță că etapa de depunere a dosarelor de concurs a luat sfârșit, fiind înregistrate patru dosare ale următorilor candidați:

  • Ion Neguriță – procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Ialoveni. El activează în sistemul procuraturii din aprilie 2011, atunci când a fost numit în funcția de procuror la Procuratura Anticorupție. Cinci ani mai târziu a fost numit în funcția de procuror în PCCOCS, conform procuror.magistrat.md.
  • Victor Furtuna – procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Anterior a activat la PA. În 2016 a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Procurorul a gestionat mai multe dosare în care era vizat fostul procuror general Alexandr Stoianoglo.
  • Andrei Mațco – avocat;
  • Alexandru Machidon – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Alexandru Machidon a primit un salariu de circa 300 de mii de lei și a primit un cadou de 2600 de euro la un eveniment de familie. În 2018, acesta și-a achiziționat un apartament cu o suprafață de 65 de metri pătrați contra sumei de 45 de mii de euro, iar în 2017 a intrat în proprietatea unui BMW 520 D contra sumei de 26 de mii de euro.

  „În perioada imediat următoare Consiliul Superior al Procurorilor va aproba componența nominală a Comisiei speciale responsabilă de etapa preselecției candidaților, care constă în examinarea dosarelor depuse și interviul.

  Procedurile ce țin de modul de organizare și desfășurare a concursului sunt normate atât prin Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură (articolul 251), cât și prin Regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate”, precizează CSP.

  Pe 24 iulie 2024 CSP a anunțat concurs pentru selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Termenul limită pentru depunerea dosarelor de concurs este data de 26 august.

  Sursa: zdg.md

• Cine sunt noii adjuncți în Procuratura Generală și PCCOCS. Averile și funcțiile anterioare

  În ședința CSP din 12 iunie, la propunerea procurorului general, Ion Munteanu și cu votul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au fost numiți trei procurori în funcții de adjuncți și interimari. Sergiu Russu a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general. Adjunctul procurorului general pe domeniul judiciar a devenit Sergiu Brigai, iar asigurarea interimatului funcției funcției de adjunct […]

  Citiţi mai departe

  În ședința CSP din 12 iunie, la propunerea procurorului general, Ion Munteanu și cu votul Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au fost numiți trei procurori în funcții de adjuncți și interimari. Sergiu Russu a fost numit în funcția de adjunct al procurorului general. Adjunctul procurorului general pe domeniul judiciar a devenit Sergiu Brigai, iar asigurarea interimatului funcției funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), a fost desemnat Alexandru Machedon.

  La propunerea procurorului general, Ion Munteanu, CSP a votat unanim pentru candidatura lui Sergiu Russu în funcția de adjunct al procurorului general. Russu a fost în funcția de procuror șef a secției combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale. Anterior, acesta a ocupat funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Sergiu Russu indică un venit anual de circa 400 de mii de lei, salariu brut. Soția acestuia a ridicat un salariu de circa 300 de mii de lei, fiind angajată la Agenția Servicii Publice. Pe lângă salariu, Russu a primit remunerări de la Organizaţia Internaţională a Migraţiei, Institutul Național al Justiției și Centru Internațional „La Strada”, în suma totală de circa 270 de mii de lei. Pentru activitatea didactică la OSCE TAJIKISTAN, acesta a primit 2 mii de euro.

  Sergiu Russu deține un apartament cotat pe piață la circa 1 milion de lei. Apartamentul are suprafața de 105 metri pătrați și a fost dobândit în 2018. Familia procurorului are în proprietate două automobile de marca Toyota, un Prius fabricat în 2010, cu o valoare ce circa 178 de mii de lei și cumpărat în 2016. În 2020 a fost achiziționată o Toyota CHR, fabricată în 2016, contra sumei de 270 de mii de lei.

  Ion Munteanu l-a propus pe Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general pe domeniul judiciar. Membrii CSP au votat unanim candidatura acestuia. Din 2021, Brigai a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PCCOCS. În luna martie curent, CSP și-a dat acordul pentru numirea lui Sergiu Brigai în funcția de adjunct al procurorului general interimar

   

  În cea mai recentă declarație de avere și interese personale, indică că a obținut un venit salarial de circa 418 mii de lei. Venitul obținut de către soție este de aproape 795 de mii de lei, fiind angajată la o companie ce realizează soft-uri la comandă, ÎCS Endava SRL. Din categioria bunuri imobile, Brigai indică o avere imobilă de 15 metri pătrați, cumpărată în 2023 contra sumei de 2 mii de euro, iar un apartament cu o suprafață de 79 de metri pătrați se află în abitație.

  Familia Brigai deține un autoturism de model Skoda Octavia, fabricat în 2019 și cumpărat în același an pentru suma de circa 320 de mii de lei. În declarația de avere sunt indicate 26 de conturi bancare, dintre care majoritatea având câte un euro, dolar sau leu pe ele. Totuși, unele depozite bancare au câte 3 mii, 12 mii sau 39 de mii de euro.

  Sergiu Brigai activează în sistemul procuraturii din 2011. În 2018 a exercitat funcția de procuror în Secția combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale. Din 2021 deține funcția de adjunct interimar al șefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

  Procurorul Sergiu Brigai, care a candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, a promovat evaluarea Comisiei Vetting. Evaluarea a presupus verificarea detaliată a integrității lui financiare și etice.

  Alexandru Machidon a fost propus de procurorul general pentru asigurarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef PCCOCS. Membrii CSP au aprobat candidatura acestuia. Anterior, Machidon a fost desemnat, din 26 februarie, curent, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

  Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale, Alexandru Machidon a primit un salariu de circa 300 de mii de lei și a primit un cadou de 2600 de euro la un eveniment de familie. În 2018, acesta și-a achiziționat un apartament cu o suprafață de 65 de metri pătrați contra sumei de 45 de mii de euro, iar în 2017 a intrat în proprietatea unui BMW 520 D contra sumei de 26 de mii de euro.

  Dumitru Robu a fost desemnat pentru funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Dumitru Robu a ajuns în atenția opiniei publice în 2017, când a gestionat dosarul „parcărilor cu plată”, în care este vizat fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă. În iulie 2019, Robu a fost numit în funcția de procuror general interimar, prin decretul președintelui de atunci Igor Dodon. Până în octombrie 2022, Dumitru Robu a ocupat funcția de procuror general interimar. După expirarea mandatului de un an, în funcția de procuror general interimar a fost numit Ion Munteanu, printr-un decret al președintei Maia Sandu, din 12 octombrie 2022.

  Pentru exercitarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al oficiului reprezentarea învinuirii de stat în instanțele de judecată, a fost propusă candidatura Elena Cazacov, procuror în Procuratura Anticorupție. Cazacov a solicitat amânarea subiectului de pe ordinea de zi a CSP, deoarece nu a putut fi prezentă la ședință. CSP a votat amânarea subiectului pentru următoarea ședință.
  Sursa: zdg,md

• Noi adjuncți interimari, desemnați de CSP la Procuratura municipiului Chișinău, Edineț și Anenii Noi. A fost stabilită data următoarei Adunări Generale a Procurorilor

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a desemnat luni, 5 februarie, procurorii care vor asigura interimarul funcțiilor de adjunct al procurorului – șef al Procuraturilor municipiului Chișinău, Edineț și Anenii Noi. Totodată, în cadrul ședinței, CSP a hotărât convocarea Adunării Generale a Procurorilor, pe 23 februarie, în format online, pentru audierea rapoartelor de activitate a CSP și a Procuraturii pentru anul […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a desemnat luni, 5 februarie, procurorii care vor asigura interimarul funcțiilor de adjunct al procurorului – șef al Procuraturilor municipiului Chișinău, Edineț și Anenii Noi.

  Totodată, în cadrul ședinței, CSP a hotărât convocarea Adunării Generale a Procurorilor, pe 23 februarie, în format online, pentru audierea rapoartelor de activitate a CSP și a Procuraturii pentru anul 2023 și dezbaterea priorităților pentru anul 2024.

  Astfel, Alexandu Machidon a fost desemnat, din 26 februarie, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, iar Vitalie Rusu – adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Rîșcani.

  Alexandru Machidon ocupă funcția de procuror șef interimar al Procuraturii raionului Orhei. Vitalie Rusu este, în prezent, procuror în cadrul Secției urmărire penală a Procuraturii Generale.

  În martie 2023, CSP a respins asigurarea interimatului funcției de procuror–șef al Procuraturii raionului Criuleni de către Alexandru Machidon, procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, care a fost anterior angajat la Ciuleni. ZdG a scris anterior că Machidon a gestionat un dosar privind un furt de pepeni verzi, în care a solicitat pedeapsă cu închisoarea pentru învinuiți.

  În martie 2021, lui Vitalie Rusu i-a fost dispusă exercitarea interimatului funcției de procuror-șef adjunct al Procuraturii Anticorupție.

  Adjuncți în două procuraturi teritoriale. Fostul adjunct de la Edineț, respins de CSP

  CSP a mai aprobat aprobat interimatul funcției de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi dispus procurorului Mihail Nicolai, prin ordinul procurorului general interimar din 26 ianuarie.

  Mihail Nicolai activează la Procuratura raionului Anenii Noi. Acesta activează în organele procuraturii începând din 2006. În 2010, a fost delegat în Procuratura Anticorupție și în Procuratura Generală, în Secția investigații speciale. În 2013-2014, a fost delegat adjunct interimar în Procuratura municipiului Bender, iar în 2020 – la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS).

  CSP a respins interimarul funcției de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Edineț dispus procurorului Igor Rusnac, care a deținut ultimul mandat. Rusnac a fost procuror la Ocnița din 2008 până în 2016, când a fost numit procuror în PCCOCS, oficiul Nord. Din 2019, a ocupat funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Edineț, până la expirarea mandatului în ianuarie 2024.

  Astfel, CSP l-a desemnat pe Vitalie Lungu în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Edineț. Acesta activează la Edineț din iulie 2013.

  Deciziile privind desemnarea adjuncților interimari ai procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău au fost luate în contextul hotărârilor CSP din 6 octombrie 2023 prin care au fost respins interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, dispus lui Vitalie Roșior, prin ordinul procurorului general interimar 5 octombrie 2023 și interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, dispus lui Grigore Niculiță, printr-un ordin din aceeași zi.
  Sursa: zdg.md

   

• Trei pepeni verzi la Curtea de Apel: Cinci ani de închisoare într-un dosar penal de 113 lei

  Doi soţi au fost con­dam­naţi la 5 ani de închi­soare cu sus­pen­dare pe un ter­men de un an pen­tru că ar fi sus­tras trei pepeni verzi de la un vân­ză­tor de pe tra­seul Chişinău-Criuleni. Aceasta chiar dacă tână­rul care a comis jaful şi-a recu­nos­cut vina şi a decla­rat că cei doi soţi n-au fost impli­caţi, iar par­tea vătă­mată şi-a retras […]

  Citiţi mai departe

  Doi soţi au fost con­dam­naţi la 5 ani de închi­soare cu sus­pen­dare pe un ter­men de un an pen­tru că ar fi sus­tras trei pepeni verzi de la un vân­ză­tor de pe tra­seul Chişinău-Criuleni. Aceasta chiar dacă tână­rul care a comis jaful şi-a recu­nos­cut vina şi a decla­rat că cei doi soţi n-au fost impli­caţi, iar par­tea vătă­mată şi-a retras orice pre­tenţie. Ori­cum, jude­că­to­rulEvgheni San­duţa a con­si­de­rat că ar exista toate moti­vele ca aceş­tia să fie pedep­siţi cu închi­soa­rea. Doar pen­tru că au exis­tat cir­cum­stanţe ate­nu­ante (cei doi au un copil de 3 ani) a con­si­de­rat să le aplice detenţie cu sus­pen­dare. Cur­tea de Apel Chi­şi­nău a menţi­nut hotă­rârea.

  Cei doi soţi spun că magis­tra­ţii iro­ni­zează pe seama lor şi fac alu­zie la dosa­rul „har­bu­ji­lor” pe cori­doa­rele instanţe­lor. Tine­rii părinţi sunt nedu­me­riţi de această deci­zie şi se tem că vor tre­bui să ajungă la Cur­tea Euro­peană pen­tru Drep­tu­rile Omu­lui.

  Dosar penal pentru 113 lei şi 50 de bani

  Irina şi Vale­riu Andro­nic (numele ade­vă­rate sunt pro­te­jate, n.r.) s-au ales cu un dosar penal şi o sen­tinţă de con­dam­nare după ce au fost învi­nuiţi de jaf în pro­porţii con­si­de­ra­bile. În august 2014, soţii Andro­nic se întorceau cu maşina spre Chi­şi­nău de la muncă, împre­ună cu un anga­jat, Andrei. Aceş­tia au sta­ţio­nat pe mar­gi­nea caro­sa­bi­lu­lui pen­tru a cum­păra pepeni verzi. În timp ce soţia a achi­tat vân­ză­to­ru­lui (un băiat de 12 ani) 50 de lei pen­tru cum­pă­ră­tură şi aştepta res­tul, pasa­ge­rul a sus­tras câţiva pepeni şi a urcat în maşină. Acesta a stri­gat către soţi să urce şi să por­nească îndată. Cei doi au por­nit, încer­când să afle moti­vul. Tot atunci au văzut pepe­nii furaţi şi au obser­vat că o maşină îi urmă­reşte şi sem­na­li­zează pen­tru a se opri. Soţii au oprit, dar au por­nit mai departe când vân­ză­to­rul a înce­put a striga şi a înjura. Vân­ză­to­rul, tatăl băi­a­tu­lui minor, a reţi­nut nume­rele de înma­tri­cu­lare ale auto­mo­bi­lu­lui şi ulte­rior s-a adre­sat la poli­ţie.

  A fost des­chis un dosar penal în baza art. 187, alin. (2), lit. b) Cod Penal, jaf în pro­porţii con­si­de­ra­bile. În cadrul urmă­ri­rii penale şi ulte­rior în instanţă, par­tea vătă­mată a decla­rat că nu are pre­tenţii faţă de cei doi soţi, iar făp­ta­şul şi-a recu­nos­cut întru totul vina. S-a sta­bi­lit că suma pre­ju­di­ci­u­lui mate­rial con­stă în 113,5 lei, pen­tru trei pepeni verzi de 14,5 kg şi un pepene gal­ben de 5 kg. Drept probe ale vino­vă­ţiei au fost con­si­de­rate procesele-verbale întoc­mite la faţa locu­lui şi plân­ge­rea părţii vătă­mate.

  Cei doi soţi ne-au spus că ini­ţial au cre­zut că inci­den­tul se va rezolva, deo­a­rece băi­a­tul şi-a recu­nos­cut vina, aşa că n-au anga­jat un avo­cat, fiind repre­zen­taţi în instanţă de avo­ca­ţii de la stat: Con­stan­tin Gon­cear şi Andrei Erhan. Şi par­tea vătă­mată nu a cre­zut că lucru­rile vor lua o ast­fel de întor­să­tură, deo­a­rece a recu­nos­cut, atât în cadrul urmă­ri­rii penale, cât şi în şedinţa de jude­cată, că nu are pre­tenţii, iar soţii i-au res­ti­tuit pier­de­rile chiar a doua zi după inci­dent. „În şedinţă, par­tea vătă­mată a spus jude­că­to­ru­lui San­duţa că nu are pre­tenţii. Acesta însă i-a repli­cat că de ce a dat în jude­cată, că aici ei nu se joacă”, au afir­mat soţii. Aceş­tia au mai decla­rat că pro­cu­ro­rul le-a spus că dosa­rul nu este unul sim­plu şi că va demon­stra vino­vă­ţia lor.

  Cinci ani de închisoare cu suspendare

  Jude­că­to­ria Cri­u­leni a apre­ciat cri­tic însă argu­men­tele celor doi soţi pre­cum că „nu au comis infra­cţiu­nea impu­tată, nu au sus­tras pepe­nii de la par­tea vătă­mată şi nu au par­ti­ci­pat la comi­te­rea acţiu­nii”. Acest lucru chiar dacă par­tea vătă­mată a menţio­nat în cadrul şedinţei de jude­cată că soţii i-au res­ti­tuit pier­de­rile şi că admite că aceş­tia n-au obser­vat „acţiu­nile pasa­ge­ru­lui”.

  Mai mult, magis­tra­tul Jude­că­to­riei Cri­u­leni, Evgheni San­duţa, a con­sta­tat că „cir­cum­stanţele cau­zei în ansam­blu con­ving instanţa de jude­cată de fap­tul că este nece­sar de a le aplica incul­pa­ţi­lor pedeapsa închi­so­rii”. În ace­laşi timp, jude­că­to­rul a dis­pus sus­pen­da­rea pe un ter­men de probă a pedep­sei, con­si­de­rând drept cir­cum­stanţe ate­nu­ante lipsa ante­ce­den­te­lor penale şi fap­tul că tine­rii părinţi au la întreţi­nere un copil minor.

  Res­pec­tiv, la 23 decem­brie 2015, Evgheni San­duţa a apli­cat pe numele soţi­lor pedeapsa cu închi­soare pe un ter­men de 5 ani, cu sus­pen­dare pen­tru un an şi, res­pec­tiv, doi ani. Tână­rul care şi-a recu­nos­cut vina a pri­mit cinci ani de închi­soare cu sus­pen­da­rea pedep­sei pe un ter­men de 4 ani.

  Soţii au ata­cat deci­zia la Cur­tea de Apel Chi­şi­nău. Aici, com­ple­tul de jude­că­tori for­mat din trei magis­traţi: Liubov Brânza, Ale­xan­dru Şpac şi Maria Negru, a schim­bat doar ter­me­nul de sus­pen­dare a pedep­sei pe numele soţu­lui, de la doi ani la un an.

  „Pe toţi îi indignează trei pepeni verzi, dar aşa este legislaţia”

  Avo­ca­tul soţi­lor, Vale­riu Gâsca, a decla­rat că această sen­tinţă con­tra­vine dis­po­zi­ti­vu­lui, deo­a­rece pedeapsa nu este argu­men­tată prin probe, iar instanţa a încer­cat să invoce că cei trei au acţio­nat în com­pli­ci­tate, fapt infir­mat prin decla­ra­ţi­ile mar­to­ri­lor.

  Con­tac­tat de ZdG, magis­tra­tul Jude­că­to­riei Cri­u­leni, Evgheni San­duţa, a decla­rat că a acţio­nat în con­for­mi­tate cu pre­ve­de­rile legale. „Pe toţi îi indig­nează trei pepeni verzi, dar aşa este legi­sla­ţia. Ce vreţi să vă spun eu? Orice aş spune, dvs. ori­cum veţi scrie ce con­si­de­raţi nece­sar. Există sen­tinţa. Acolo e expli­cat totul. Trei pepeni s-au ridi­cat la câteva sute de lei. Acolo vin­dea un copil minor şi ei, în mod des­chis, au sus­tras pepe­nii. Să vă spun sin­cer, sun­tem indig­naţi, dar asta-i rea­li­ta­tea, aşa pre­vede legi­sla­ţia. Jaful, con­form art. 187, alin. 2), este pagubă con­si­de­ra­bilă, cu părere de rău, de aceea nu ne per­mite altă pedeapsă. Pedeapsa apli­cată este cea mai blândă. Instanţa a con­si­de­rat că vina lor este demon­strată, iar ei au negat fap­tul, şi aceasta este toată isto­ria.”

  „Eu i-am între­bat de câteva ori: când s-a luat omul acesta după voi cu auto­mo­bi­lul, de ce nu v-aţi oprit? Vă cla­ri­fi­caţi deo­dată. De ce tre­buia să vă depis­teze poli­ţia a doua zi şi să vă găsească acasă? Şi acum ei undeva sunt jertfe. Tatăl băi­a­tu­lui minor, care vin­dea pepeni, s-a luat după dânşii îndată. De ce nu s-au oprit să se cla­ri­fice? Nu aveau să ajungă la poli­ţie şi la dosar penal”, a menţio­nat jude­că­to­rul.

  Pro­cu­ro­rul Ale­xan­dru Machi­don, care a ges­tio­nat dosa­rul până la tri­mi­te­rea în instanţă, a decla­rat pen­tru ZdG că a cerut câte cinci ani de închi­soare cu sus­pen­dare pen­tru patru ani, trei ani şi, res­pec­tiv, un an, con­form art. 90 Cod Penal, invo­când că aceasta este pedeapsa minimă.

  Între­bat cum a fost sta­bi­lită valoa­rea bunu­ri­lor, pro­cu­ro­rul Ale­xan­dru Machi­don a decla­rat că par­tea vătă­mată, când a scris plân­ge­rea, a menţio­nat că pre­ju­di­ciul este con­si­de­ra­bil. „Pen­tru mine sau dvs. poate nu este con­si­de­ra­bil, dar pen­tru o per­soană de la ţară care cre­şte şi mun­ceşte tot anul aceşti pepeni verzi, pre­ju­di­ciul acesta este con­si­de­ra­bil.” Machi­don a repli­cat că există o sen­tinţă pe acest caz, iar instanţa a con­sta­tat că vina celor doi este pro­bată.

  Pro­cu­ro­rul Mar­cel Caras, care a repre­zen­tat acu­za­rea în şedinţa de jude­cată, a decla­rat că nu-şi amin­teşte deta­li­ile cazu­lui, dar a refu­zat să răs­pundă la tele­fon, între­bat fiind des­pre înca­dra­rea juri­dică a cazu­lui. Acesta a cerut să îna­in­tăm o scri­soare ofi­ci­ală cu între­bări.

  La rân­dul său, avo­ca­tul celor doi soţi, Vale­riu Gâscă, spune că va ataca deci­zia la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie, iar dacă va fi nevoie, şi la Cur­tea Euro­peană pen­tru Drep­tu­rile Omu­lui. Acesta a menţio­nat că va invoca art. 14, alin. 2) Cod Penal, care sti­pu­lează că „Nu con­sti­tuie infra­cţiune acţiu­nea sau ina­cţiu­nea care, deşi, for­mal, conţine sem­nele unei fapte pre­vă­zute de pre­zen­tul cod, dar, fiind lip­sită de impor­tanţă, nu pre­zintă gra­dul pre­ju­di­ci­a­bil al unei infra­cţiuni.”

  Vale­riu Gâscă crede că suma pre­ju­di­ci­u­lui mate­rial a fost mărită arti­fi­cial. „Nu ştiu cum a fost sta­bi­lită suma dată, pen­tru că nu mai sunt în luna august pepe­nii verzi 8 lei/kg. Ei au mărit arti­fi­cial. Pre­ju­di­ciul nu se ridică la mai mult de 60 de lei. Refe­ri­tor la com­po­nenţa infra­cţiu­nii, cea de-a treia per­soană din maşină spune că cei doi soţi nu au văzut momen­tul când au fost sus­traşi pepe­nii. Şi par­tea vătă­mată a decla­rat că cei doi nu puteau să vadă, deo­a­rece stă­teau în faţa maşi­nii, iar băi­a­tul care a sus­tras pepe­nii se afla pe ban­cheta din spate, la uşa din dreapta”, a decla­rat avo­ca­tul.

  Vale­riu Gâscă con­si­deră că din start tre­buia apli­cat art. 14, alin. 2) CP, înce­ta­rea urmă­ri­rii penale şi tra­ge­rea la răs­pun­dere admi­nis­tra­tivă prin apli­ca­rea amen­zii. Acesta spune că a acti­vat circa 25 de ani în fun­cţie de jude­că­tor, dar nu a întâl­nit un ast­fel de caz.
  sursa: zdg.md