Știri

• Lupta pentru șefia Procuraturii Generale, episodul nr. 2. Detalii despre averea și cariera celor care aspiră la fotoliul de procuror general

  Trei candidați luptă pentru fotoliul de procuror general al R. Moldova. Procurorii Alexandru Cernei, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu au trecut în următoarea etapă a concursului, adică etapa interviului, care se va desfășura joi, 30 mai. 

  ZdG a analizat declarațiile de avere, activitatea și integritatea candidaților și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care aspiră la șefia Procuraturii Generale. 

  Procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale pe numele lui Dodon

  Alexandru Cernei activează în cadrul PA din toamna anului 2014. În iulie 2019, Cernei a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptul pretinsei finanțări ilegale a PSRM în baza discuțiilor care au avut loc în iunie 2019 la sediul PDM între Igor Dodon, pe atunci președinte al R. Moldova și Vladimir Plahotniuc, lider al PDM. În ordonanța de neîncepere a urmăririi penale era menționat că discuția din 7 iunie 2019 dintre Dodon și Plahotniuc, făcută publică în plină criză politică la Chișinău, „pare a nu fi una serioasă”, iar oponenții politici  „se provoacă unul pe altul”. Ordonanța semnată de Cernei a fost ulterior anulată de fostul șef al PA, Viorel Morari, care a dispus începerea urmăririi penale finalizate, cu transmiterea în instanță a dosarului numit generic „kuliok”. Dosarul se află acum pe masa judecătorilor de la CSJ.

  Citiţi mai departe

  Trei candidați luptă pentru fotoliul de procuror general al R. Moldova. Procurorii Alexandru Cernei, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu au trecut în următoarea etapă a concursului, adică etapa interviului, care se va desfășura joi, 30 mai. 

  ZdG a analizat declarațiile de avere, activitatea și integritatea candidaților și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care aspiră la șefia Procuraturii Generale. 

  Procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale pe numele lui Dodon

  Alexandru Cernei activează în cadrul PA din toamna anului 2014. În iulie 2019, Cernei a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptul pretinsei finanțări ilegale a PSRM în baza discuțiilor care au avut loc în iunie 2019 la sediul PDM între Igor Dodon, pe atunci președinte al R. Moldova și Vladimir Plahotniuc, lider al PDM. În ordonanța de neîncepere a urmăririi penale era menționat că discuția din 7 iunie 2019 dintre Dodon și Plahotniuc, făcută publică în plină criză politică la Chișinău, „pare a nu fi una serioasă”, iar oponenții politici  „se provoacă unul pe altul”. Ordonanța semnată de Cernei a fost ulterior anulată de fostul șef al PA, Viorel Morari, care a dispus începerea urmăririi penale finalizate, cu transmiterea în instanță a dosarului numit generic „kuliok”. Dosarul se află acum pe masa judecătorilor de la CSJ.

  Procurorul motivează neînceperea urmăririi penale prin faptul că în cadrul procesului au fost analizate doar discuțiile dintre cei trei apărute în spațiul public, nu și imaginile video cu sacoșa neagră. 
  
  „Procesul penal care a fost în gestiunea mea a fost înainte de a fi difuzate în spațiul public imaginile cu acea sacoșă. Inițial, au fost difuzate doar discuții, iar în baza acelor discuții difuzate, a fost inițiat procesul penal, în care au fost audiați toți subiecții, au fost interpelate toate insituțiile competente ale statului, care nu au oferit date relevante precum că partidul respectiv ar fi finanțat ilicit sau ilegal. Între timp, doi actori ai discuției au părăsit țara, respectiv, acele discuții nu erau suficiente pentru începerea urmăririi penale. Atunci am adoptat o decizie pe care mi-o asum și consider că, la acea etapă, a fost una întemeiată. Ulterior, când au fost difuzate imaginile cu sacoșa, rezultă că era o continuitate a acelor discuții. Acesta a fost deja alt proces penal, care nu a fost gestionat de mine”, a spus procurorul Alexandru Cernei pentru ZdG.

  Verificat de ANI 

  În 2021, după ce și-a procurat o casă de 134 de metri pătraţi, pentru care a achitat 1,4 milioane de lei, procurorul Alexandru Cernei a ajuns în atenția Autorității Naționale de Integritate (ANI), fiind inițiată procedura de control al averii și intereselor personale a acestuia. Ulterior, în octombrie 2021, ANI a decis încetarea procedurii de control, pe motiv că agentul de integritate a constatat că explicațiile procurorului și informațiile nereflectate în declarațiile de avere ale acestuia sunt, în mare parte, venituri oficiale de care a beneficiat subiectul controlului. Pentru a intra în posesia locuinţei, omul legii a contractat un credit de un milion de lei de la o bancă comercială, cu dobânda anuală de 7%, pe care s-a obligat să-l restituie în termen de cinci ani. Conform deciziei ANI, Cernei a fost obligat să depună declarații de avere rectificate.

   

  În prezent, acuzatorul de stat gestionează procesul penal intentat de PA privind licitația pentru închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional Chișinău.  

  Casă de milioane și mașină înregistrată pe numele firmei soției 

  Conform declarației de avere și interese personale pentru 2023 depuse de Alexandru Cernei, acesta a ridicat un salariu total în sumă de 365 de mii de lei sau 30 de mii de lei lunar. Soția acestuia, Lilia, care figurează în calitate de fondatoare și administratoare a firmei „Donatela” SRL, declară pentru anul trecut un salariu total de 100 de mii de lei și dividende în sumă de 200 de mii de lei. Compania gestionează agenția de turism „Donatella Tur”. Pentru 2022, firma raportează venituri din vânzări în sumă de 10,55 milioane de lei și un profit net de circa 760 de mii de lei.

  Familia Cernei locuiește într-o casă cu suprafața de 134 de metri pătrați, pe care o trece în declarațiile de avere și interese personale la prețul de 2,3 milioane de lei. El mai declară un apartament cu suprafața de 80 de metri pătrați, procurat în 2010 cu 275 de mii de lei și un spațiu comercial cu suprafața de 65 de metri pătrați, în posesia căruia a intrat în 2016 și a cărui valoare indicată este de 17 mii de euro. La capitolul bunuri mobile, procurorul declară un automobil Skoda Superb fabricat în 2021 și procurat în 2022 cu 25 de mii de euro și un Hyundai Tucson fabricat și procurat în 2017. Pentru această maşină, familia procurorului a scos din buzunare 19 mii de euro, înregistrând-o ca și proprietate a întreprinderii „Donatela” SRL. 

  Procurorul declară datorii în sumă de 1 milion de lei și 15 mii de euro, după ce a contractat două credite bancare. Împrumutul de 1 milion de lei a fost contractat în 2020 pentru procurarea casei. 

  „Prețul casei a fost acoperit din venitul legal al întregii familii, nu doar din venitul meu”

  „Casa a fost procurată nu doar din credit, dar și din economiile familiei, și din dividendele care au fost extrase de către compania soției, care rezultă și din actul de control al ANI. Acolo este argumentat cum a fost acoperit prețul casei din venitul legal al întregii familii, nu doar din venitul meu. Valoarea casei a fost indicată la etapa procurării. Atunci a fost efectuat un raport de evaluare de către o companie imobiliară, la cerința băncii. Ulterior, în declarația de avere, eu am indicat separat care ar fi valoarea terenului, după valoarea cadastrală conform raportului de evaluare și valoarea casei. După ce a fost modificată legea, eu am indicat valoarea de piață a terenului după același raport de evaluare, iar cu privire la casă, în fiecare an, suma investită în construcția casei o adăugăm la valoarea casei, de aceea ea a crescut în valoare”, a spus procurorul Alexandru Cernei pentru ZdG.

  Interimarul de la PG vrea să devină procuror general cu acte în regulă

  Ion Munteanu este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sectorului Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară, fiind pedepsit în mai 2010 cu „avertisment”. În iulie 2010, el a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie (PA), iar în intervalele anilor 2019-2020 și 2021-2022 a fost adjunct interimar al procurorului-șef al acestei instituții.

  Printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu la 12 octombrie 2022, Ion Munteanu a fost numit în funcția de Procuror General interimar, înlocuindu-l în această funcție pe Dumitru Robu. Munteanu a participat la concursul pentru funcția de procuror general organizat anterior, clasându-se pe locul doi cu 8,16 puncte.

  Casă, bani și mașini donate de socri 

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru 2023, depusă de Ion Munteanu, acesta locuiește împreună cu soția și copiii într-o casă cu suprafața cadastrală de aproximativ 105,8 metri pătrați, amplasată în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Casa, care conform datelor prezentate de procuror valorează 1,2 milioane de lei (60 de mii de euro), i-a fost donată de către părinți soției sale, Natalia, în 2017. Casa primită în dar de soția procurorului are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Casa este păzită de agenții Serviciului de Protecție și Pază de Stat. 

  Tot în 2017, socrii le-au oferit 3 automobile și 350 de mii de lei. Două dintre cele trei automobile sunt indicate și în prezent în declarația de avere și interese personale depusă de procuror – un Mercedes fabricat în 2011, despre care procurorul declară că este folosit conform unui contract „translativ de posesie și de folosință” și un alt Mercedes fabricat în 2014, care este trecut în declarațiile de avere ca fiind donat. În 2024, Munteanu și-a procurat, cu 215 mii de lei, un automobil Dacia Duster fabricat în 2019. Anterior, el indica că în 2020 și-a procurat un automobil Dacia Duster fabricat în 2015, pentru care ar fi achitat 147,6 mii de lei. Automobilul nu figurează însă în declarația de avere și interese personale pentru 2023.

  Anul trecut, Munteanu a ridicat de la PG un salariu total în sumă de 484 de mii de lei sau 40 de mii de lei lunar. 

  Procurorul: „Nu cunosc valoarea reală a casei”
  
  „Nu cunosc valoarea reală a casei. Nu am făcut niciun act de evaluare pentru a avea o evaluare reală a acestui bun. Legea nu mă obligă să efectuez evaluarea unui bun. Dar eu nu cunosc cât poate valora pe piață un asemenea bun. În raport cu alte automobile, eu nu am nicio atribuție. Pot să răspund doar despre Dacia Duster, care îmi aparține cu drept de proprietate”, a spus pentru ZdG procurorul Munteanu despre valoarea casei și automobilelor  donate. 

  Valentin Braşovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una dintre cele mai cunoscute pe piaţă. El a plecat de la companie în februarie 2017. Familia Braşovschi a deținut compania „Ideal Construct” SRL, care din septembrie 2019 a trecut la Victor Soltan. Acum, Valentin Braşovschi figurează în calitate de fondator (3%) și administrator al firmei „Chimpex Agro” SRL și deține 10% din acțiunile companiei „Plextor” SRL, în proces de lichidare. 

  Un foișor și 3 loturi pomicole în „Valea Fermecată”

  În 2022, Ion Munteanu a procurat cu 10 mii de euro sau echivalentul a circa 190 de mii de lei două loturi de teren extravilan, fiecare cu o suprafață de aproape 6 ari. 

  ZdG a constatat că terenurile sunt amplasate în comuna Hrușova, r. Criuleni, în cadrul Întovărăşirii Pomicole „Valea Fermecată”. Pe cele două ter

  enuri învecinate se află o căsuță de vacanță veche și un foișor. ZdG a mai constatat că la 5 februarie 2024, Munteanu a mai procurat un teren cu suprafața de aproape 6 ari vizavi de cele două terenuri procurate în 2022. Terenurile procurate în 2022 de Ion Munteanu, pe care a fost ridicat un foișor. Foto: ZdG
  
  „Acolo este o căsuță veche, care aproape se demolează. Noi am reușit să amplasăm un foișor. Este un lot pomicol și intenționez să cresc copaci”, spune procurorul. 

  În 2022, Ion Munteanu a ridicat de la Procuratura Generală (PG) un salariu anual de 429,2 mii de lei sau circa 35,7 mii de lei lunar și o indemnizație din partea statului român pentru creșterea copiilor, în valoare de 5832 de roni sau echivalentul a circa 25 de mii de lei.  

  Pretinse conversații private, ajunse pe internet 

  Ion Munteanu se numără printre demnitarii ale căror pretinse conversații private au ajuns în 2022 pe site-ul Moldova Leaks. Din presupusa corespondență pe Telegram și pe poșta electronică a lui Munteanu cu sora sa, Jana Costache, rezulta că procurorul ar fi încercat să se implice în activități de antreprenoriat, lucru interzis de lege. Atunci a fost pornit un proces penal, după ce activistul civic Pavel Grigorciuc a depus o plângere la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Și Munteanu însuși a solicitat să fie verificate informațiile publicate. În ianuarie 2023, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) a decis să nu intenteze dosar penal împotriva Procurorului General interimar.  
  
  „Nu era vorba despre afaceri sau activități de antreprenor. Era vorba despre prezentarea unei informații la etapa respectivă din zona în care își desfășura activitatea. Nu a existat nicio inițiativă de a desfășura nicio afacere. Pur și simplu, a fost o discuție între frate și soră”, spune procurorul Munteanu despre conversațiile private ajunse pe internet. 

  Vrea la PG sau judecător la CSJ. Comisia Vetting a avut mai multe întrebări 

  Ion Munteanu s-a înscris și în concursul pentru obținerea funcțiilor de judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting, conform deciziei din 21 martie 2024, aprobată de CSM la 15 aprilie. Comisia a avut întrebări cu privire la  declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale. 

  Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei, primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”. 

  În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei.

  Comisia a mai analizat și achiziția unui imobil în numele părinților candidatului, pentru care, în 2015, Ion Munteanu a efectuat o plată de 478 de mii de lei. Candidatul a explicat că acea plată a fost efectuată în numele părinților săi, folosind exclusiv economiile acestora. Deși datele fiscale consultate de membrii Comisiei au arătat că în perioada 2011-2015 părinții candidatului au avut venituri salariale de doar 217 mii de lei și venituri din asigurări sociale de circa 203 mii de lei, „având în vedere durata perioadei în care au fost primite plățile  sociale în favoarea părinților subiectului, lipsa altor investiții majore și activitatea profesională a părinților înainte de 2011, este plauzibil că părinții subiectului ar fi putut economisi suma necesară pentru achiziționarea imobilului”, a concluzionat Comisia Vetting. 

   

  Membrii Comisiei au mai analizat și scurgerile de pe Telegram în care se vorbea despre faptul că familia lui Ion Munteanu deținea un apartament la Brașov, România, că a investit 9,6 milioane de euro într-o fabrică agricolă din România și că prin intermediul socrilor săi a investit 650 de mii de euro în alte proprietăți imobiliare în România. Comisia a constatat că pe caz fusese anterior depusă o plângere la PG, dar că procurorul  desemnat pentru a investiga acuzația a refuzat pornirea urmăririi penale. Ion Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că apartamentul din Brașov aparține socrilor săi, iar el și soția „au facilitat cumpărarea acelui apartament prin negocierea prevederilor contractului și transferul prețului din banii care aparțineau socrilor”.

  S-a retras de la conducerea grupului care anchetează „Frauda bancară” 

  Octavian Iachimovschi și-a început cariera în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) în iunie 2011. Acesta a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PA, însă în decembrie 2019, Procurorul General de atunci, Alexandr Stoianoglo, i-a sistat ordinul de numire, pe motiv că trebuie să se concentreze pe dosarul „Frauda bancară”. În septembrie 2022, acesta i-a expediat un demers Procurorului General interimar de atunci, Dumitru Robu, prin care a solicitat retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „Frauda bancară”. Din martie 2023, Iachimovschi revine în funcția de șef adjunct interimar al PA, la propunerea Procurorului General interimar Ion Munteanu. În 2022, Iachimovschi a candidat la funcția de șef al PA, clasându-se pe locul doi cu 53.01 puncte, în timp ce Veronica Dragalin a obținut un scor de 72.15 puncte, fiind aleasă șefă a instituției. 

  Pe parcursul anului 2020, în privința procurorului Iachimovschi au fost inițiate patru proceduri disciplinare cu privire la pretinse abateri disciplinare admise în cadrul exercitării  atribuțiilor în cadrul urmăririi penale și o procedură disciplinară pentru presupuse acțiuni de încălcare a normelor etice care au adus atingere onoarei și prestigiului Procuraturii. Cauzele au fost comasate într-o singură procedură, care ulterior a fost încetată. 

  Procurorul: „Erau puțini oameni cu care să lucrez pentru ca lucrurile să înainteze”

  Procurorul Octavian Iachimovschi susține că prin demersul adresat lui Dumitru Robu a cerut suplinirea personalului pentru anchetarea dosarului „Frauda bancară”. 

  „Conform legislației, procurorii nu pot renunța la un dosar. Demersul suna în felul următor: grupul de lucru este în incapacitate, sunt puțini procurori, ofițeri de urmărire penală și niciun procuror nu poate conduce un astfel de grup. Erau puțini oameni cu care să lucrez pentru ca lucrurile să înainteze. Prin demers, de fapt, se solicita suplinirea echipei”, își amintește Iachimovschi.
  
  „În patru proceduri mi s-a incriminat precum că aș fi tergiversat urmărirea penală în niște cauze care erau demult clasate și în care nu erau bănuiți sau părți vătămate. A cincea procedură disciplinară viza un dosar în care ședințele erau închise. Procedurile au fost comasate și închise, inclusiv pe motiv că Inspecția procurorilor nu a prezentat toate probele nici Colegiului disciplinar, și nici CSP”, a precizat pentru ZdG procurorul Octavian Iachimovschi. 

  Casă, apartament și mașină – procurate în ultimii 3 ani 

  Familia Iachimovschi locuiește într-o casă de locuit cu un singur etaj, amplasată în comuna Budești, mun. Chișinău. Imobilul cu o suprafață de 100 de metri pătrați a fost procurat în 2020 prin ipotecă și ar valora, conform declarației de avere și informații personale depuse de procuror, puțin peste 1 milion de lei. Cu un an înainte de procurarea locuinței, acuzatorul de stat a vândut un apartament cu suprafața de 32,9 metri pătrați, pe care îl deținea din 2010. În declarațiile de avere depuse de el, apartamentul valora 145,6 mii de lei, dar l-a vândut cu 16 500 de euro sau echivalentul a 318 mii de lei. 

  Anul trecut, familia Iachimovschi a achiziționat un apartament cu suprafața de 50 de metri pătrați în sectorul Ciocana al capitalei. 

  La capitolul bunuri mobile, procurorul declară un automobil Honda Civic fabricat în 2009 și procurat în 2018 cu 87,7 mii de lei și un Renault Megane Scenic fabricat în 2014 și achiziționat în 2021 la prețul de 6,3 mii de euro sau echivalentul a 120 de mii de lei. Valoarea de piață a automobilului Renault Megane Scenic este, după cum indică procurorul, de 8000 de euro sau echivalentul a 153 de mii de lei, motivul diferenței fiind „cheltuielile de vămuire, înregistrare și transportare a automobilului în R. Moldova”. 
  
  „Casa a fost procurată prin programul «Prima Casă». Eu am 4 copii și, practic, nu am participat la program în calitate de funcționar public, dar ca o familie cu 4 copii, în care compensarea este de 100%. După procurarea casei, am vândut apartamentul cu spațiu insuficient pentru 6 persoane și am cumpărat alt apartament, pe care l-am dat în chirie. Automobilul procurat în 2021 este din economii, indemnizația pentru copii, dar și din creditul luat de soție. Dacă e să calculați, venitul lunar al familiei în perioada 2019-2022 a fost în jur de 54 de mii de lei. Mie acum îmi este mai greu, dar atunci era ok”, a spus procurorul Iachimovschi. 

  Datorii de 1 milion de lei

  În 2023, Octavian Iachimovschi a ridicat de la PA un salariu anual de circa 375 de mii de lei sau aproximativ 31 de mii de lei lunar, iar soția sa, Viorica, a raportat în 2022 un salariu de 66 de mii de lei de la firma „Four Travels Tour” SRL, formată de aceasta în noiembrie 2022. Compania gestionează o agenție de turism. De la Institutul Național al Justiției, procurorul a avut în 2023 un salariu de aproape 94 de mii de lei.

  Octavian Iachimovschi raportează datorii de 890 de mii de lei, după ce în 2020 a contractat un credit bancar, cu o rată a dobânzii de 7,5%, scadent în 2030. Iar soția lui, Viorica, are datorii de 140 de mii de lei, după ce în 2021 a contractat un credit bancar scadent în 2026. 

  Octavian Iachimovschi a participat la concursul pentru funcția de procuror general organizat anterior, clasându-se pe primul loc cu 8,53 puncte. Concursul a fost însă ulterior  anulat. 

  A doua tentativă de alegere a procurorului general

  Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce în septembrie 2023, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție. Concursul a fost anunțat pe 22 octombrie 2023 și ulterior, prelungit până pe 29 decembrie 2023, după ce doar doi candidați s-au înscris. 

  În total, șase candidați și-au depus dosarele, doi însă au fost excluși din cursă. În urma interviului din 22 februarie, procurorul anticorupție Octavian Iachimovschi a fost selectat de CSP pentru funcția de procuror general. Rezultatele concursului au fost însă contestate, iar la 28 februarie, CSP a anulat rezultatele concursului. Ulterior, la 15 aprilie, CSP a anunțat un nou concurs pentru funcția de procuror general al R. Moldova. În cursă s-au înscris patru candidați, trei dintre ei fiind acceptați pentru proba interviului, care este programată pentru joi, 30 mai. 
  Sursa: zdg.md

   

   

   

• Patru persoane aspiră la fotoliul de procuror general. Detalii despre activitatea candidaților înscriși în concursul repetat

  Trei procurori și un fost lector universitar s-au înscris în lupta repetată pentru funcția de procuror general. Doi dintre aceștia au participat la concursul organizat anterior, unul obținând cel mai mare punctaj.

  Un alt pretendent la fotoliul de procuror general este cunoscut, în special, pentru că se opunea începerii urmăririi penale a lui Dodon în dosarul „Kuliok”.

  Al patrulea candidat este un fost lector universitar.

  Concursul precedent, anulat

  Citiţi mai departe

  Trei procurori și un fost lector universitar s-au înscris în lupta repetată pentru funcția de procuror general. Doi dintre aceștia au participat la concursul organizat anterior, unul obținând cel mai mare punctaj.

  Un alt pretendent la fotoliul de procuror general este cunoscut, în special, pentru că se opunea începerii urmăririi penale a lui Dodon în dosarul „Kuliok”.

  Al patrulea candidat este un fost lector universitar.

  Concursul precedent, anulat

  Concursul anterior, lansat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în toamna anului trecut, a fost anulat la câteva zile după proba interviului susținută de candidați. Aceasta s-a întâmplat după ce Olesea Vîrlan, care a demisionat ultterior, a acordat un punctaj nejustificat unuia dintre candidați, iar CSP a decis, prin vot unanim, anularea concursului.

  „S-a depistat o discrepanță majoră care nu a avut acoperire din perspectiva argumentării, de ce a fost depunctat unul dintre candidați. Această circumstanță este extrem de importantă în virtutea priorităților mandatului pe care ni l-am asumat fiecare dintre noi la accederea în funcție: desfășurarea unui concurs public, transparent, bazat pe principiile meritocrației (…).

  (…) De aceasta ne-am asumat responsabilitatea de a pune punct concursului, de a regândi mecanismele, inclusiv reglementările normative care reglementează acest exercițiu”, explica Dumitru Obadă, președintele CSP.

  La 15 aprilie s-a stabilit organizarea unui nou concurs, iar termenul limită de depunere a dosarelor a fost desemnat 15 mai, ora 17.

  La concursul repetat, patru candidați au depus dosarele.

  Interimarul de la PG candidează repetat la funcția de procuror general

  Ion Munteanu este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sectorului Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară, fiind pedepsit în mai 2010 cu „avertisment”. În iulie 2010, el a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie (PA), iar în intervalele anilor 2019-2020 și 2021-2022 a fost adjunct interimar al procurorului-șef al acestei instituții. Printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu la 12 octombrie 2022, Ion Munteanu a fost numit în funcția de Procuror General interimar, înlocuindu-l în această funcție pe Dumitru Robu.

  S-a retras de la conducerea grupului care anchetează „Frauda bancară”

  Octavian Iachimovschi și-a început cariera în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) în iunie 2011. Acesta a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PA, însă în decembrie 2019 Procurorul General de atunci, Alexandr Stoianoglo, i-a sistat ordinul de numire pe motiv că trebuie să se concentreze pe dosarul „Frauda bancară”. În septembrie 2022, acesta i-a expediat un demers Procurorului General interimar de atunci, Dumitru Robu, prin care a solicitat retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „Frauda bancară”. Din martie 2023, Iachimovschi revine în funcția de șef adjunct interimar al PA, la propunerea Procurorului General interimar Ion Munteanu. În 2022, Iachimovschi a candidat la funcția de șef al PA, clasându-se pe locul doi cu 53.01 puncte, în timp ce Veronica Dragalin a obținut un scor de 72.15 puncte, fiind aleasă șefă a instituției. 

  Candidatul care se opunea începerii urmăririi penale a lui Dodon în dosarul „Kuliok”

  Alexandru Cernei a ajuns în atenția opiniei publice după ce a emis o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale a fostului președinte Igor Dodon în dosarul „Kuliok”. În ordonanța respectivă era menționat că discuția din 7 iunie 2019 dintre Igor Dodon și Vlad Plahotniuc, făcută publică în plină criză politică la Chișinău, „pare a nu fi una serioasă”, iar oponenții politici, „se provoacă unul pe altul”. Cernei gestionează și dosarul în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Prin ordonanța lui Cernei, a fost scos, în 2020, sechestrul aplicat pe capitalul statutar și pe unele conturi operaționale ale SRL „BASS-SYSTEMS”, una dintre cele mai importante companii IT din R. Moldova. Recent, procurorul a solicitat judecătorilor să respingă cererile avocatului lui Plahotniuc, Lucian Rogac, de ridicare a sechestrului de pe mai multe imobile din cadrul dosarului.

  Cernei este procurorul de caz care a inițiat un proces penal privind licitația pentru închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional Chișinău. Potrivit informațiilor care au ajuns în posesia ZdG, la baza autosesizării PA a stat publicarea articolului „Ap ce, concurs viciat pentru preluarea spațiilor comerciale din Aeroportul Chișinău? Sau ”prosto” o favorizare a franțujîlor?”, distribuit de controversatul blogger Eugen Luchianiuc, care a lansat de-a lungul timpului mai multe informații false, pe care a fost nevoit să le dezmintă ulterior.

  Fost lector universitar, pretendent la funcția de procuror general

  Al patrulea candidat este Grigore Vornicescu. Acesta a activat anterior în calitate de lector universitar. O persoană cu nume identic a participat, în 2015, la un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general al ÎS Calea Ferată a Moldovei.

  Dumitru Robu și Ion Munteanu, procurori interimari în ultimii doi ani

  Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost evaluat nesatisfăcător de o comisie specială a CSP, fiind ulterior demis prin decret prezidențial. În ultimii doi ani, interimatul funcției de procuror general a fost asigurat de Dumitru Robu și Ion Munteanu.
  Sursa: zdg/md

   

• Bogaţii de la Procuratura Anticorupţie

  Majoritatea acuzatorilor de stat de la Procuratura Anticorupţie trăiesc pe picior larg, având în proprietate imobile şi maşini de lux. Chiar dacă sunt remuneraţi cu salarii lunare de peste 20 de mii de lei, de cele mai multe ori acestea nu acoperă averile declarate. În astfel de cazuri, spun experții, oamenii legii îşi justifică averile prin donaţiile din partea rudelor, afacerile sau salariile partenerilor de viaţă și împrumuturile financiare. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese personale pentru anul 2020 ale procurorilor anticorupţie ne arată că fiecare al treilea acuzator de la Procuratura Anticorupţie trăiește pe picior larg, beneficiază de donaţii sau de bunuri înregistrate pe numele rudelor.

  Două case la Bălţi şi apartament la Chişinău înregistrat pe numele tatălui

  Citiţi mai departe

  Majoritatea acuzatorilor de stat de la Procuratura Anticorupţie trăiesc pe picior larg, având în proprietate imobile şi maşini de lux. Chiar dacă sunt remuneraţi cu salarii lunare de peste 20 de mii de lei, de cele mai multe ori acestea nu acoperă averile declarate. În astfel de cazuri, spun experții, oamenii legii îşi justifică averile prin donaţiile din partea rudelor, afacerile sau salariile partenerilor de viaţă și împrumuturile financiare. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese personale pentru anul 2020 ale procurorilor anticorupţie ne arată că fiecare al treilea acuzator de la Procuratura Anticorupţie trăiește pe picior larg, beneficiază de donaţii sau de bunuri înregistrate pe numele rudelor.

  Două case la Bălţi şi apartament la Chişinău înregistrat pe numele tatălui

  De un an şi jumătate, Serghei Gavajuc deţine funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. Până în decembrie 2019 a fost şeful oficiului Nord al Procuraturii Anticorupţie, domiciliind la Bălţi.

  Gavajuc a fost subiectul unui investigaţii a portalului Anticoruptie.md în februarie anul curent, după ce s-a constatat că acesta locuia într-un apartament de lux de la Valea Morilor din Chişinău, procurat anul trecut şi înregistrat pe numele părinţilor. Omul legii ne-a declarat atunci că tatăl său a procurat locuinţa din banii câştigaţi la Moscova. Precizăm că preţul locuinţelor din complexul de la Valea Morilor a fost de 1.200 de euro pentru un metru pătrat, fiind redus mai apoi până la 870 de euro pentru un metru pătrat. Deci, în cel mai fericit caz, părintele procurorului a procurat locuinţa cu aproape 88 de mii de euro. În declaraţia de avere şi interese personale, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie informează că părinţii i-au oferit apartamentul pentru a locui abia în anul curent, iar până atunci a locuit într-un apartament de 87 de metri pătraţi, oferit în locaţiune gratuită de către un cuplu din Chişinău.

  Serghei Gavajuc deţine în proprietate o casă de locuit, cu suprafaţa de 107 metri pătraţi, în oraşul Bălţi, pe care a procurat-o cu 203.659 de lei în anul 2009. Anul trecut, familia Gavajuc a mai procurat cu 150.000 lei un teren pentru construcţii, cu suprafaţa de șapte ari, în municipiul Bălţi, şi a început să-şi construiască o casă nouă.

  Tot anul trecut, familia Gavajuc a mai făcut o achiziţie: un automobil Hyiundai, fabricat în 2019, pentru care a achitat 290 de mii de lei.

  Principalul venit în familia Gavajuc este asigurat de soţia şefului interimar de la Procuratura Anticorupţie, avocata Stela Gavajuc, care câştigă de trei ori mai mult decât partenerul său de viaţă.

  Femeia a obţinut venituri din activitatea de avocat de 596.500 de lei. Tot din onorariile de avocat, Stela Gavajuc a reuşit să aducă în familie încă 420.000 de lei, încasaţi ca taxă de locaţiune pentru închirierea imobilului de 45 de metri pătraţi, în care îşi desfăşoară activitatea, dar care este proprietate a familiei. Alţii 17.571 de lei Stela Gavajuc i-a câştigat din orele predate la Universitatea din Bălţi.

  Venitul obţinut de capul familiei a fost cu mult mai modest. Serghei Gavajuc a avut anul trecut venituri salariale de 370.256 de lei, 12.138 de lei i-a obţinut din activitatea didactică la Universitatea din Bâlţi, iar 7.600 din lecţiile ţinute la Institutul Naţional al Justiţiei. Pe lângă aceste venituri, procurorul s-a mai învrednicit şi de o îndemnizaţie de 13.591 de lei de la Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS).

  Familia a mai obţinut anul trecut un venit de 325 de mii din înstrăinarea a doua bunuri, 48 de mii de lei din locaţiunea unui apartament în Bălţi, precum şi alte venituri mai mici din capitalizarea conturilor bancare.

  Gospodar în toată legea, cu donaţii din partea tatălui

  Procurorul Andrei Balan a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 321.587 de lei şi o donaţie de 20.000 de lei din partea tatălui. Alte 36.412 lei au constituit îndemnizaţia obţinută de la CNAS pe motive de boală. Soţia procurorlui este angajată la Moldasig şi a avut anul trecut venituri salariale de 146.268 de lei.

  În 2020, familia procurorului şi-a procurat un automobil Renault Kadjar, fabricat în 2018, pentru care a achitat 12.192 de euro. Familia mai deţine în proprietate un SUV Honda CR-V, raportat la preţul de 14 mii de euro. Tot anul trecut omul legii şi-a procurat cu 86.489 de lei şi un garaj de 17 metri pătraţi.

  Andrei Balan locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 157,5 metri pătraţi în satul Drăscliceni din apropierea Capitalei, pe care a finisat-o în 2014. În gospodărie se mai regăsesc o construcţie auxiliară şi un garaj. Totodată, familia mai deţine în proprietate două apartamente în Chişinău.

  Casă de milioane şi soţie cu firmă de succes

  Procurorul Alexandru Cernei şi-a procurat anul trecut o casă de 133,9 metri pătraţi, pentru care a achitat 1.460.986 de lei. Pentru a intra în posesia locuinţei râvnite, omul legii a contractat un credit de un milion de lei de la o bancă comercială, cu dobânda anuală de 7 %, pe care s-a obligat să-l restituie în termen de cinci ani. Până atunci familia a locuit într-un apartament cu suprafața de peste 80 de metri pătraţi pe care îl deţine în proprietate din 2010.

  Omul legii a avut anul trecut venituri din salariu de 329.061 de lei, iar alţi 8.247 de lei i-a primit drept îndemnizaţie de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă.

  În schimb, soţia sa Lilia a adus în familie dividende de 319.149 de lei obţinute de compania Donatella-Tur, pe care a fondat-o şi o administrează din 2009.

  Lilia Cernei a mai contribuit la venitul familiei cu 35.500 de lei, salariul de administrator de la Donatella-Tur, 11.500 de lei, dobânda de la depunerile bancare, şi 21.000 de lei, taxa pentru darea în locaţiune a unui imobil de 65 de metri pătraţi întreprinderii care îi aparţine.

  În 2016, familia Cernei a procurat un automobil de model Skoda Octavia, nou-nouţ, pentru care a plătit 14.250 de euro.

  Peste un an, familia mai intră în posesia unui automobil abia adus din uzină, de model Hyundai Tucson. Maşina pentru care s-a plătit aproape 19 mii de euro este înregistrată ca proprietate a întreprinderii Donatella-Tur.

  Apartament de la o autoritate interlopă

  Procurorul Vitalie Codreanu a raportat o pătrime dintr-un apartament de 72 de metri pătraţi şi un apartament de 49 de metri pătraţi, care i-a fost oferit ca locuinţă de serviciu în anul 2016.

  Imobilul se află pe strada Grădinilor din Chişinău şi a aparţinut unei cunoscute autorităţi interlope din anii 90. Fiii acestuia l-au acţionat în judecată pe Codreanu şi pe Primăria municipiului Chişinău după ce au constatat că locuinţa a fost înregistrată pe numele altei persoane, iar lacătul de la uşă a fost schimbat. Procesul este gestionat de Judecătoria Chişinău şi, din spusele petiţionarilor, bate pasul pe loc.

  Apartamente - cadou şi împrumut de la mama

  Procurora Ina Frunză-Bargan deţine în proprietate trei apartamente, dintre care două, cu suprafaţa de 53 şi respectiv 70 de metri pătraţi, i-au fost donate.

  În 2020, familia procurorei a cumpărat două automobile, achizițiile costând în total 270.000 de lei. La finele anului, cele două maşini au fost vândute cu 380 de mii de lei, familia obţinând în urma tranzacţiei un profit de 110 mii de lei.

  Procurora a mai raportat un împrumut de 10 mii de euro de la mama sa, fără dobândă, pe care s-a obligat să-l restituie până în 2027.

  Procurora lideră la donaţii

  Ca şi în anii precedenţi, procurora Victoria Furtună s-a bucurat anul trecut de donaţii generoase.

  Ea conduce automobilul de model Mercedes, pe care continuă să-l declare la preţul de 10 mii de lei. Anterior ANI s-a autosesizat la o ştire a portalului Anticoruptie.md despre automobilul Victoriei Furtună, însă inspectorii de integritate nu au constatat abateri, precizând că suma de 10.000 de lei figurează în contractul de vânzare-cumpărare a maşinii. Victoria Furtună a raportat anul trecut venituri salariale de peste 260.000 de lei, iar soţul, care este om de afaceri, a contribuit la bugetul familiei cu puţin peste 35 de mii de lei.

  Şi-a donat apartamentul, apoi şi-a cumpărat casă de milioane

  Irina Gheorghiştean lucrează în Procuratura Anticorupţie începând cu 17 ianuarie 2020. La puţin peste un an de la învestire, procurora şi-a cumpărat casă la sol, cu teren aferent de nouă ari, care a costat-o 100.000 de euro. Anterior, Gheorghiştean a locuit cu familia într-un apartament cu suprafaţa de 60 de metri pătraţi, pe care l-a donat în iunie 2020. Pentru a-şi cumpăra locuinţă, procurora a luat un credit de 1.752.000 de lei, cu rata anuală a dobânzii de 7 %, pe un termen de 20 de ani.

  Irina Gheorghiştean a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 312.930 de lei, iar până a ajunge procuror anticorupţie a lucrat în Procuratura municipiului Chişinău cu un salariu mai mic. Soţul procurorei este poliţist şi a avut anul trecut venituri salariale de 221.413 lei.

  Procurorul Vitalie Ivanov deţine în proprietate două case de locuit, un apartament, două garaje şi încă un imobil cu destinaţie nelocativă, toate fiindu-i donate. Anul trecut familia procurorului s-a mai bucurat de o donaţie de o mie de euro din partea mamei şi de alte 3.500 de euro din partea mamei soacre.

  Acuzatorul cu cinci mașini

  Ion Munteanu deţine în proprietate o casă de locuit, estimată cadastral la 1.204.533 de lei, care i-a fost donată cu patru ani în urmă.

  Tot în 2017, omul legii a ajuns în proprietatea a trei automobile, dintre care două i-ar fi fost transmise în posesie gratuită. Anul trecut, Ion Munteanu şi-a cumpărat şi un automobil Dacia Duster. Cel de-al cincilea mijloc de transport aflat în posesia omului legii este un camion Renault, procurat în 2010.

  Procurorul fermier

  Vadim Prisacari deţine în proprietate 172 de terenuri agricole cu suprafaţa totală de peste 92 de hectare. Nouă dintre aceste terenuri i-au fost donate. Omul legii a dat în arendă terenurile comaniei SRL Primavan-agro din satul Dominteni, raionul Drochia, al cărei fondator nu este altcineva decât tatăl său, Victor Prisacari, funcţionar la primăria din localitate. Împreună cu soţia, acesta deţine cu mult mai puţine terenuri decât fiul procuror.

  Omul legii mai declară şi un apartament de 66 de metri pătraţi, primit donaţie în 2016. În 2018, procurorul şi-a cumpărat un BMW 520, cu 12.900 de euro.
  Sursa: anticoruptie.md

• Cine este procurorul anticorupție care urmează să îl audieze miercuri pe Vlad Plahotniuc

  Alexandru Cernei este procurorul anticorupție care urmează să îl audieze miercuri pe Vlad Plahotniuc, bănuit de spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Acesta activează în cadrul Procuraturii Anticorupție din anul 2014, fiind absolvent al Institutului Național al Justiției.

  Cernei a fost unul dintre acuzatorii de stat în cel de-al doilea dosar al omului de afaceri Veaceslav Platon, în care afaceristul a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

  Citiţi mai departe

  Alexandru Cernei este procurorul anticorupție care urmează să îl audieze miercuri pe Vlad Plahotniuc, bănuit de spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Acesta activează în cadrul Procuraturii Anticorupție din anul 2014, fiind absolvent al Institutului Național al Justiției.

  Cernei a fost unul dintre acuzatorii de stat în cel de-al doilea dosar al omului de afaceri Veaceslav Platon, în care afaceristul a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

  Totodată, Alexandru Cernei a fost procuror în dosarul fostului prim-viceprocuror Andrei Pântea, învinuit de depășirea atribuțiilor de serviciu.

  Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, Cernei a ridicat anul trecut aproape 327 de mii de lei din salariul de procuror în Procuratura Anticorupție, adică peste 27 de mii de lei pe lună. A declarat, de asemenea, un apartament cu o suprafață de 80 de metri pătrați, un „Hyundai Tucson” în valoare de aproape 19 mii de euro și o „Skoda Octavia” ce valorează peste 14 mii de euro.

  Sursa: tv8.md

• Fostul procuror Andrei Pântea a fost plasat în AREST pentru 25 de zile

  Fostul procuror general interimar Andrei Pântea a fost plasat în arest preventiv pentru 25 de zile.

  Acesta este acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu. Decizia a fost luată de către Judecătoria Buiucani.

  Învinuitul a declarat că hotărârea este una ilegală, pentru că astfel se dorește o răzbunare pentru dosarele care le-a avut pe rol.

  Procurorul Alexandru Cernei, a menționat că decizia de arest preventiv este motivată prin faptul că Andrei Pântea ar putea să influențeze martorii în procesul de audieri.

  "A fost constatat riscul de a împiedica la buna desfășurare a procesului în cauză aflării la libertate a învinuitului prin posibilitatea influențării martorilor care pot fi audiați. Prin crearea unor acțiuni de tergiversare a urmăririi penale, de asemenea fiind constatat riscul eschivării de la organul de urmărire penală", a declarat procurorul Alexandru Cernei.

  Citiţi mai departe

  Fostul procuror general interimar Andrei Pântea a fost plasat în arest preventiv pentru 25 de zile.

  Acesta este acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu. Decizia a fost luată de către Judecătoria Buiucani.

  Învinuitul a declarat că hotărârea este una ilegală, pentru că astfel se dorește o răzbunare pentru dosarele care le-a avut pe rol.

  Procurorul Alexandru Cernei, a menționat că decizia de arest preventiv este motivată prin faptul că Andrei Pântea ar putea să influențeze martorii în procesul de audieri.

  "A fost constatat riscul de a împiedica la buna desfășurare a procesului în cauză aflării la libertate a învinuitului prin posibilitatea influențării martorilor care pot fi audiați. Prin crearea unor acțiuni de tergiversare a urmăririi penale, de asemenea fiind constatat riscul eschivării de la organul de urmărire penală", a declarat procurorul Alexandru Cernei.

  Andrei Pântea este învinuit că a transferat, acum doi ani, ilegal în Federația Rusă dosarul așa-numitului hoț în lege Grigore Karamalak, alias Bulgaru, unde acesta a fost achitat.

   Bloggerul Veaceslav Balacci scrie că "Bulgarul" a fost ajutat să scape de justiție de către primarul de Bălți, Renato Usatîi, dar și de unul dintre cei mai influenți politicieni moldoveni, al cărui nume promite să-l divulge în curând. Presa a scris în repetate rânduri despre prietenia dintre Karamalak și Usatîi. Avocatul suspectului afirmă că toate acuzaţiile sunt nefondate

  "Conducerea Procuraturii Generale, în condițiile în care consideră că această ordonanță de transferare a cauzei penale în Rusia sau consideră că această ordonanță de plasare sau încetare în privința învinuitului Karamalak ar fi una ilegală, nu au decât să conteste în Federația Rusă", a afirmat avocatul Gheorghe Malic.

  Dacă vinovăţia lui Andrei Pântea va fi demonstrată, fostul adjunct al procurorului general riscă până la 15 ani de pușcărie.

  Sursa: publika.md

• Donații salvatoare pentru procurorii Anticorupție

  Deși primesc salarii, la care majoritatea moldovenilor nici nu visează, și se bucură de diferite înlesniri, o bună parte dintre procurorii Anticorupție nu se descurcă fără ajutor financiar. Potrivit Declarațiilor de avere din ultimii patru ani, fiecare al doilea procuror Anticorupție a beneficiat de donații.

  Unii procurori au declarat că au primit bani de la rudele de peste hotare, alții că s-au ales cu donații generoase din partea celor invitați la nunți, cumetrii sau zile de naștere. Sunt și dintre cei care au primit în dar locuințe și mașini.

  La Procuratura Anticorupție lucrează în jur de 45 de procurori, care primesc în mediu un salariu de 25 de mii de lei lunar. Cel mai mult au fost „obijduiți” de donatori acuzatorii de stat care activează în oficiile teritoriale ale Procuraturii Anticorupție, dar și șeful instituției, Viorel Morari.

  Majoritatea procurorilor Anticorupție, care s-au învrednicit de donații, au gestionat sau continuă să gestioneze dosare de rezonanță.

  Legea nu interzice funcționarilor publici să primească donații din partea rudelor apropiate, cu condiția ca acestea să fie declarate. Experții Anticorupție nu exclud că unele donații sunt declarate fictiv, pentru a justifica tranzacțiile care depășesc veniturile, iar faptul că un număr tot mai mare de funcționari beneficiază de donații lasă loc de interpretări.

  Citiţi mai departe

  Deși primesc salarii, la care majoritatea moldovenilor nici nu visează, și se bucură de diferite înlesniri, o bună parte dintre procurorii Anticorupție nu se descurcă fără ajutor financiar. Potrivit Declarațiilor de avere din ultimii patru ani, fiecare al doilea procuror Anticorupție a beneficiat de donații.

  Unii procurori au declarat că au primit bani de la rudele de peste hotare, alții că s-au ales cu donații generoase din partea celor invitați la nunți, cumetrii sau zile de naștere. Sunt și dintre cei care au primit în dar locuințe și mașini.

  La Procuratura Anticorupție lucrează în jur de 45 de procurori, care primesc în mediu un salariu de 25 de mii de lei lunar. Cel mai mult au fost „obijduiți” de donatori acuzatorii de stat care activează în oficiile teritoriale ale Procuraturii Anticorupție, dar și șeful instituției, Viorel Morari.

  Majoritatea procurorilor Anticorupție, care s-au învrednicit de donații, au gestionat sau continuă să gestioneze dosare de rezonanță.

  Legea nu interzice funcționarilor publici să primească donații din partea rudelor apropiate, cu condiția ca acestea să fie declarate. Experții Anticorupție nu exclud că unele donații sunt declarate fictiv, pentru a justifica tranzacțiile care depășesc veniturile, iar faptul că un număr tot mai mare de funcționari beneficiază de donații lasă loc de interpretări.

  Ajutați de părinți și de rude

  Andrei Băeșu este procurorul care a condus urmărirea penală pe dosarul în care Veaceslav Platon a fost condamnat la ani grei de închisoare. Procurorul Băeşu și-a început cariera în cadrul Procuraturii Ialoveni, în septembrie 2011, iar în octombrie 2014, Băeșu ajunge procuror la Procuratura Anticorupție.

  Se pare că Andrei Băeșu se descurcă greu din salariul de procuror, fiind permanent ajutat de mama sa, care muncește în Rusia. Începând cu anul 2014, când s-a căsătorit, Băeșu a început să se bucure și de donații din partea soacrei. Astfel, în 2014, soacra i-ar fi donat 20 de mii de lei, iar în 2017 - 5 mii de euro.

  Nunta procurorului, care a fost organizată în 2014, dar și cumetriile copiilor, din 2015 și 2016, i-au adus venituri considerabile, de 15 mii, 10 mii și 12 mii de euro.

  Deși are un salariu care îi permite să procure un apartament în rate și primește regulat ajutor de la părinți, potrivit Declarației de avere pentru anul 2017, procurorul Băeșu nu dispune de locuință. 

  Unica achiziție făcută de procuror în 2017 a fost autoturismul Volkswagen Touran, care l-a costat pe omul legii 118 mii de lei.

  Procurorul Ruslan Botnaru, care dispune de o vilă de 160 de metri pătrați și lucrează la Procuratura Anticorupție de 12 ani, pare-se că nu se descurcă financiar fără donații din partea părinților.

  În 2014, omul legii a beneficiat de un ajutor de 16 mii de lei, în 2015- 123 de mii de lei, în 2016- 7500 de euro, iar în 2017- 10 500 de euro.

  La capitolul donații, nu rămâne în urmă față de colegii săi nici procurorul Alexandru Cernei, care a devenit cunoscut pentru instrumentarea dosarului fostului prim-adjunct al procurorului general, Andrei Pântea.

  În 2015, Cernei a primit în dar 5 mii de euro la cumetria copilului, iar în anii 2016 și 2017 a primit donații din partea părinților câte 2 mii de euro în fiecare an.

  În 2016, omul legii și-a luat în leasing un automobil Skoda Octavia, în valoare de 14 500 de euro, iar în 2017, un Hyundai Tucson, de 18 950 de euro. 

  Procurorului Dorin Compan pare să-i priască evenimentele de familie în cadrul cărora adună donații generoase.

  În 2014, copii lui Compan au câștigat peste 20 de mii de lei, în 2015 –7 mii de euro și 5 mii de lei, în 2016 – 2 mii de euro și peste 10 mii de lei, iar în 2017 – 40 de mii de lei. Rudele generoase nu i-au trecut cu vederea nici pe procuror și soția sa. În 2014 aceștia au primit în dar 18 mii de euro și 10 mii de lei, în 2015 – 14 mii de euro, în 2016 – 6 mii de euro, iar în 2017 – 10 mii de lei.

  Octavian Iachimovschi activează la Procuratura Anticorupție începând cu 14 iunie, 2011. Peste doi ani de la angajare, acesta a câștigat concursul „Cel mai bun dis­curs al pro­cu­ro­ru­lui în dez­ba­te­rile judi­ci­are în cau­zele penale”.

  Și acest procuror este ajutat de către mama sa, care în 2013 i-a donat aproape 14 mii de euro, în 2015– peste 8 mii de euro, în 2015 – 5 mii de euro. În Declarația de avere pentru anul 2016, procurorul a indicat că a împrumutat de la mama sa suma de 4 mii de euro.

  În 2017, Octavian Iachimovschi a avut parte doar de donațiile de la cumetria copilului, care au constituit 2500 de euro și 55 de mii de lei.

  Omul legii are de achitat și 4 credite, în sumă totală de 290 de mii de lei și 3 mii de euro.

  Octavian Iachimovschi deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, procurat în 2010, și un apartament de 66,9 metri pătrați,pe care l-a procurat în 2016 cu 650 de mii de lei.

  Tot în 2016, Iachimovschi a vândut cu 28 500 de euro un apartament de pe strada Testemițanu din capitală.

  Victor Muntean a fost numit în funcția de procuror la Procuratura Anticorupție în 2007.

  Muntean este cel care a condus urmărirea penală și a reprezentat acuzarea de stat în dosarul condamnării judecătoarei Elena Roibu și a avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov. Tot Muntean a condus urmărirea penală în cazul condamnării la închisoare cu suspendare a fostului judecător „raider”, Nicolae Nogai.

  În 2017, Victor Muntean s-a învrednicit de titlul „cel mai bun în profesie”.

  Ca și alți colegi din instituție, Victor Muntean beneficiază de donații. Începând cu 2013, acuzatorul indică anual în Declarațiile de avere donații de jumătate de milion de ruble rusești (133 de mii de lei).

  Procurorul Grigore Niculiță este soțul judecătoarei din Chișinău, Veronica Jomiru-Niculiță. În 2017, cuplul a procurat cu 17 mii de euro un autoturism de model Volvo XC60, iar părinții le-au donat câte 20 de mii de lei. Cuplul mai deține în proprietate și 2 hectare de teren agricol, care, de asemenea le-a fost dăruit.

  Dumitru Obadă este căsătorit cu notarul public, Constanța Obadă. În 2015, femeia a primit o donație de 1 milion 300 de mii de lei, iar în 2016, de 2 milioane de lei. 

  Constantin Popa este unul dintre veteranii Procuraturii Anticorupție, unde lucrează din 2007.

  În 2015, acuzatorul a primit donații de 70 de mii de lei din partea tatălui și de 26 de mii de lei din partea fratelui. În același an, Popa a obținut venituri de 126 de mii de la cumetria copilului. În 2017, procurorul a mai primit o donație de 80 de mii de lei din partea tatălui.

  Procurorul Popa pare să fie un colecționar înrăit de arme de vânătoare. Acesta deține 11 arme cu țeava ghintuită sau lisă în valoare totală de aproape 100 de mii de lei. Armele au fost procurate pe parcursul a patru ani. 

  Lilian Rudei activează la Procuratura Anticorupție de 12 ani.

  Omul legii are părinți peste hotare de la care primește regulat ajutoare financiară. În 2012 părinții i-au donat lui Lilian Rudei 145 de mii de lei, în perioada anilor 2014-2016, câte 5100 de euro, iar în 2017 – de 93 de mii de lei.

  Drept „mulțumire”, procurorul Rudei i-a vândut automobilul său tatălui, cu 80 de mii de lei. În schimb, omul legii și-a procurat altă mașină, care l-a costat 10 mii de euro. 

  Lilian Rudei este procurorul care a investigat dosarul fostului șef de la Fisc, Nicolae Vicol. 

  „Regii” nunților și cumetriilor

  Eugen Balan este procurorul Anticorupție care s-a pricopsit la cumetria copilului său cu 32 de mii de euro. 

  Procurorul Balan, care are în proprietate o casă de locuit, două apartamente și un Mercedes de 10 mii de euro, a primit donații din partea părinților săi și ai soției de 37 de mii de lei în 2014, 30 de mii în 2015, 30 de mii în 2016 și altele 30 de mii în 2017. 

  Procurorul Balan s-a căsătorit în 2014 și a câștigat la nuntă 112 mii 400 de euro, iar în 2015 omul legii a jucat și cumetria la primul copil, câștigând încă 21 de mii de euro. 

  Procurorul Balan s-a remarcat prin faptul că gestionează dosare importante ce țin de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici.

  Adriana Bețișor, adjuncta șefului Procuraturii Anticorupție, lucrează în instituția respectivă din 2011, dar s-a remarcat public  în 2015, când a devenit șefa grupului de lucru pentru anchetarea fostului premier, Vlad Filat. 

  Tot în 2015, Bețișor a jucat nunta cu un angajat de la Fisc, adunând la eveniment 31 de mii de euro, 11 mii de dolari şi 170 de mii de lei. 

  Presa a scris că în decembrie 2015, părinţii acesteia, care locuiesc în comuna Cuhneşti, r. Glodeni, au cumpărat o casă cu două niveluri, finalizată în proporţie de 84%, la marginea Chişinăului. Serghei Beţişor, tatăl procurorului, este pădurar şi primeşte un salariu oficial de la stat de doar câteva mii de lei pe lună, iar mama ei, Silvia, este casnică.

  În Declarația de avere pentru anul 2017, Bețișor susține că nu are proprietăți, în schimb dispune de un apartament și două automobile de model Skoda Octavia, oferite gratuit în posesie. 

  Victoria Furtună este procurorul care a investigat dosarul fostului ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc. Furtună a fost transferată  la Procuratura Anticorupție după 8 ani de carieră la Procuratura sectorului Botanica, municipiul Chișinău.

  Dacă anterior procurorul primea ajutoare financiare modeste, de 2500 de euro pe an, anul 2016 a fost unul generos pentru Victoria Furtună la capitolul donații. Aceasta s-a ales cu 17 mii de euro, bani alocați de cumetri la botezul copilului, dar și cu alte donații în valoare de 20 de mii de euro. 

  Și anul 2017 a fost „îmbelșugat” în donații pentru Victoria Furtună, aceasta primind 20 de mii de euro cadou de la mama sa și încă 80 de mii de lei de la o altă persoană.

  Mihail Ivanov, care lucrează la Procuratura Anticorupție de 8 ani, este răsfățat cu donații din partea prietenilor, rudelor și cumetrilor. Omul legii și membrii familiei sale primesc cadouri generoase în bani cu ocazia diferitor sărbători sau evenimente de familie.

  În anul 2012, omul legii a primit ajutor financiar în sumă de 9600 de euro, în 2013 – aproape 4400 de euro, în 2014 – 950 de euro, 50 de dolari și aproape 11 mii de lei cadouri la zile de naștere, dar și donații de la nuntă în valoare de peste 29 de mii de euro, 12700 de dolari și aproape 16 mii de lei. În anul 2015, Ivanov a primit donații de 500 de euro, 200 de dolari și 4 mii de lei la zile de naștere, iar în 2016 – 500 de euro, 400 de dolari, 3 mii de lei, la fel la zile de naștere.

  În 2017, soții Ivanov au încasat de la cumetria copilului 18300 de euro, 9800 de dolari și peste 124 de mii de lei. Mai mult, familia Ivanov a primit anul trecut cadouri generoase și la zilele de naștere, suma totală constituind 4500 de euro, 1300 de dolari și 9 mii de lei.

  Omul legii s-a lăudat în presă că are cumnați și cumetri cu afaceri în Marea Britanie și România.

  Mihail Ivanov a avut în gestiune mai multe dosare de rezonanță, cum ar fi cel al defrișării pădurii de la Fălești, dosarul consulului Republicii Moldova la Istanbul, Veaceslav Filip, dosarul mitei de 200 de mii de euro, în care sunt învinuiți procurori și polițiști.

  Eugeniu Rurac a venit să lucreze la Procuratura Anticorupție în 2016, iar în scurt timp a ajuns în atenția opiniei publice datorită dosarului intentat pe numele deputatului Chiril Lucinschi.

   În 2017, tânărul procuror a jucat nunta și a câștigat 350 de mii de lei.

  Case și mașini, cadouri pentru procurori

  Procurorul Vasile Moroșan nu a primit donații în bani. În schimb i-au fost dăruite mașini, pe care ulterior le-a vândut.

  În 2002, omul legii a primit cadou un Mercedes Benz, anul producerii 1997, și o Toyota Corola. În 2014, procurorul vinde Mercedesul cu 8500 de euro, iar din acești bani își procură un automobil KIA. În 2016, Moroșan vinde și automobilul Toyota cu 5000 de euro.

  Tot cadou i-au fost făcute lui Moroșan, în 2008, un apartament de 113,6 metri pătrați și un garaj.

  Vasile Moroșan a fost implicat în investigarea dosarelor magistraților învinuiți în spălătoria rusească, în dosarul șefului poliției din raionul Râșcani și a adjunctului său, învinuiți de mușamalizarea unui omor.

  Dorin Burlacu a fost desemnat la Procuratura Anticorupție la 30 iunie, 2017, după ce a activat aproape 7 ani la Procuratura raionului Fălești.

  În 2017, procurorul a avut o cumetrie, însă câștigul a fost cu mult mai modest comparativ cu alți colegi de ai săi, de 2200 de euro. În schimb, omul legii a primit în donație o casă de 111,9 metri pătrați. Totodată, procurorul s-ar folosi gratuit încă din 2015 de un automobil Toyota Corola. 

  Procurorul Ina Frunză-Bargan deține în proprietate trei apartamente, dintre care două de 70 și de 53,3 metri pătrați, pe care le-a primit cadou în anul 2015.

  Procurorul s-a învrednicit de o donație de 6 mii de euro, iar în 2015, pe lângă cele două apartamente, s-a mai ales cu o donație de 2 mii de euro și încă cu 3500 de euro câștigați la cumetrie. Și în anii 2013 și 2014, procurorul s-a bucurat de donații de 3500 și 3000 de euro.

  Din dosarele de rezonanță ale Inei Frunză-Bargan pot fi remarcate dosarul vameșilor din 2016 și dosarul fondurilor europene din off-shoruri, din 2013, ajuns pe linie moartă.

  Vitalie Galeru activează la Procuratura Anticorupție din anul 2013. Anterior, procurorul a activat în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. Acesta a devenit cunoscut opiniei publice după ce l-a reținut pe fostul premier, Vlad Filat. De asemenea, Galeru a instrumentat dosarul coruperii deputaţilor și cel al fostului adjunct al procurorului general, Andrei Pântea.

  La finele lunii martie, Galeru a depus o cerere privind transferul la Procuratura municipiului Chișinău, motivând că „perioada îndelungată în care a activat la o procuratură specializată prezintă riscurile unei evoluții unilaterale în formarea profesională, motiv din care a concluzionat asupra necesității admiterii unei schimbări în carieră, care să nu fie legată de un domeniu specializat”.

  Precizăm că, salariul unui procuror la Procuratura municipiului Chișinău este de aproape două ori mai mic decât salariul de procuror Anticorupție.

  Anul trecut portalul CrimeMoldova a realizat o investigație în care se arăta cum Vitalie Galeru își construiește o casă de milioane la periferia capitalei. Inspecția procurorilor, care s-a autosesizat în urma investigației, l-a disculpat pe Galeru, după ce acesta a declarat că primește donații pentru imobil de la cumnata din Irlanda.

  Vitalie Ivanov este procuror Anticorupție începând cu luna iulie a anului 2016, anterior activând la Procuratura sectorului Ciocana al Chișinăului și în Secţia control al urmăririi penale din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a Procuraturii Generale. 

  În perioada anilor 2007-2014, Vitalie Ivanov a primit în dar un apartament, trei case de locuit, trei garaje și o construcție auxiliară. 

  Sursa: Crimemoldova.com

LASĂ UN COMENTARIU