Știri

• Adjunctul Procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, formator la tabăra de vară „Tinerii pentru Integritate 2024”

  Adjunctul interimar al Procurorului-șef, Octavian Iachimovschi,  participă în calitate de formator al taberei de vară „Tinerii pentru Integritate 2024”. Cursul de vară, este organizat de Centrul Național Anticorupție cu suportul GIZ Moldova, și se desfășoară în perioada 14 – 20 iulie 2024, fiind parte a Proiectului „Consolidarea Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, susținut financiar de Uniunea Europeană.   Tabăra de […]

  Citiţi mai departe

  Adjunctul interimar al Procurorului-șef, Octavian Iachimovschi,  participă în calitate de formator al taberei de vară „Tinerii pentru Integritate 2024”. Cursul de vară, este organizat de Centrul Național Anticorupție cu suportul GIZ Moldova, și se desfășoară în perioada 14 – 20 iulie 2024, fiind parte a Proiectului „Consolidarea Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, susținut financiar de Uniunea Europeană.

   

  Tabăra de vară „Tinerii pentru Integritate 2024” reunește 30 de tineri voluntari anticorupție din întreaga țară, oferindu-le oportunitatea de a participa la ateliere interactive, sesiuni de instruire și activități de grup menite să dezvolte cunoștințele și abilitățile necesare pentru prevenirea corupției și promovarea integrității.

  Octavian Iachimovschi va contribui cu expertiza sa vastă în domeniul anticorupției, oferind participanților sesiuni de formare și discuții interactive despre provocările actuale în lupta împotriva corupției și metodele eficiente de prevenire și combatere a acestui fenomen. 

  Pe această cale, subliniem importanța educației în promovarea integrității și responsabilității în societatea noastră, iar Procuratura Anticorupție va contribui activ la dezvoltarea viitoarelor generații de profesioniști integri.

  Sursa: procuratura.md

• Moldova LIVE cu Oxana Bodnar. 01.08.2024

• Unul dintre candidații la funcția de procuror general, acuzat în ziua concursului de fostul șef al Inspecției procurorilor că ar fi falsificat probe într-un dosar în care sunt vizați membrii familiei sale

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost sesizat joi, 30 mai, în privința procurorului Octavian Iachimovschi, cu puțin timp înainte de desfășurarea probei de interviu pentru candidații la funcția de procuror general, în cadrul concursului organizat repetat. Membrul CSP Andrei Cebotari a spus că Iachimovschi este acuzat falsificarea unor probe într-un dosar penal. Mai exact, CSP a fost sesizat de […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost sesizat joi, 30 mai, în privința procurorului Octavian Iachimovschi, cu puțin timp înainte de desfășurarea probei de interviu pentru candidații la funcția de procuror general, în cadrul concursului organizat repetat. Membrul CSP Andrei Cebotari a spus că Iachimovschi este acuzat falsificarea unor probe într-un dosar penal.

  Mai exact, CSP a fost sesizat de către fostul șef al Inspecției procurorilor Victor Ababii, care l-a acuzat pe Iachimovschi de falsificarea probelor în cauza penală ce vizează membrii săi de familie: procurorii Olga Casian și Cornel Casian. Olga Casian este fiica procurorului Victor Ababii, care până anul trecut a fost şef la Inspecţia procurorilor, notează Crime Moldova.

  Cei doi procurori sunt vizați într-un dosar de îmbogățire ilicită, fiind efectuate percheziții, inclusiv la rudele acestora, la sfârșitul lunii aprilie.

  Cauza penală a fost pornită în luna noiembrie 2023, de către procurorul general interimar, în baza procesului penal intentat de Procuratura Anticorupție (PA) urmare a autosesizării din informațiile apărute în spațiul public, anunța atunci PA.

  Potrivit materialelor administrate, persoanele vizate, activând în funcțiile de procurori, ar fi dobândit și deținut bunuri înscrise formal pe persoane terțe și ar fi efectuat cheltuieli valoarea cărora depășesc veniturile legal obținute cu 1,2 milioane de lei.

   

  Ababii a invocat că s-a urmărit compromiterea sa după ce în 2020 ar fi pornit patru cauze disciplinare împotriva lui Iachimovschi.

  Potrivit procurorului anticorupție, Ababii nu are nicio calitate procesuală în dosarul penal.

  „Am avut patru proceduri disciplinare, care nu au fost intentate de domnul Ababii, ci din raportul unui șef de direcție din cadul PG. (…) Aceste proceduri au fost încetate atât de către colegiu cât și de CSP din lipsa faptelor”, a mai spus Iachimovschi.

  Trei candidați luptă pentru fotoliul de procuror general al R. Moldova. Procurorii Alexandru Cernei, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu au trecut în următoarea etapă a concursului, adică etapa interviului, care se desfășoară joi, 30 mai. 

  ZdG a analizat declarațiile de avere, activitatea și integritatea candidaților și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care aspiră la șefia Procuraturii Generale. 

  Sursa: zdg.md

   

   

   

• Lupta pentru șefia Procuraturii Generale, episodul nr. 2. Detalii despre averea și cariera celor care aspiră la fotoliul de procuror general

  Trei candidați luptă pentru fotoliul de procuror general al R. Moldova. Procurorii Alexandru Cernei, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu au trecut în următoarea etapă a concursului, adică etapa interviului, care se va desfășura joi, 30 mai.  ZdG a analizat declarațiile de avere, activitatea și integritatea candidaților și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care aspiră la șefia Procuraturii […]

  Citiţi mai departe

  Trei candidați luptă pentru fotoliul de procuror general al R. Moldova. Procurorii Alexandru Cernei, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu au trecut în următoarea etapă a concursului, adică etapa interviului, care se va desfășura joi, 30 mai. 

  ZdG a analizat declarațiile de avere, activitatea și integritatea candidaților și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care aspiră la șefia Procuraturii Generale. 

  Procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale pe numele lui Dodon

  Alexandru Cernei activează în cadrul PA din toamna anului 2014. În iulie 2019, Cernei a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptul pretinsei finanțări ilegale a PSRM în baza discuțiilor care au avut loc în iunie 2019 la sediul PDM între Igor Dodon, pe atunci președinte al R. Moldova și Vladimir Plahotniuc, lider al PDM. În ordonanța de neîncepere a urmăririi penale era menționat că discuția din 7 iunie 2019 dintre Dodon și Plahotniuc, făcută publică în plină criză politică la Chișinău, „pare a nu fi una serioasă”, iar oponenții politici  „se provoacă unul pe altul”. Ordonanța semnată de Cernei a fost ulterior anulată de fostul șef al PA, Viorel Morari, care a dispus începerea urmăririi penale finalizate, cu transmiterea în instanță a dosarului numit generic „kuliok”. Dosarul se află acum pe masa judecătorilor de la CSJ.

  Procurorul motivează neînceperea urmăririi penale prin faptul că în cadrul procesului au fost analizate doar discuțiile dintre cei trei apărute în spațiul public, nu și imaginile video cu sacoșa neagră. 

  „Procesul penal care a fost în gestiunea mea a fost înainte de a fi difuzate în spațiul public imaginile cu acea sacoșă. Inițial, au fost difuzate doar discuții, iar în baza acelor discuții difuzate, a fost inițiat procesul penal, în care au fost audiați toți subiecții, au fost interpelate toate insituțiile competente ale statului, care nu au oferit date relevante precum că partidul respectiv ar fi finanțat ilicit sau ilegal. Între timp, doi actori ai discuției au părăsit țara, respectiv, acele discuții nu erau suficiente pentru începerea urmăririi penale. Atunci am adoptat o decizie pe care mi-o asum și consider că, la acea etapă, a fost una întemeiată. Ulterior, când au fost difuzate imaginile cu sacoșa, rezultă că era o continuitate a acelor discuții. Acesta a fost deja alt proces penal, care nu a fost gestionat de mine”, a spus procurorul Alexandru Cernei pentru ZdG.

  Verificat de ANI 

  În 2021, după ce și-a procurat o casă de 134 de metri pătraţi, pentru care a achitat 1,4 milioane de lei, procurorul Alexandru Cernei a ajuns în atenția Autorității Naționale de Integritate (ANI), fiind inițiată procedura de control al averii și intereselor personale a acestuia. Ulterior, în octombrie 2021, ANI a decis încetarea procedurii de control, pe motiv că agentul de integritate a constatat că explicațiile procurorului și informațiile nereflectate în declarațiile de avere ale acestuia sunt, în mare parte, venituri oficiale de care a beneficiat subiectul controlului. Pentru a intra în posesia locuinţei, omul legii a contractat un credit de un milion de lei de la o bancă comercială, cu dobânda anuală de 7%, pe care s-a obligat să-l restituie în termen de cinci ani. Conform deciziei ANI, Cernei a fost obligat să depună declarații de avere rectificate.

  În prezent, acuzatorul de stat gestionează procesul penal intentat de PA privind licitația pentru închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional Chișinău.  

  Casă de milioane și mașină înregistrată pe numele firmei soției 

  Conform declarației de avere și interese personale pentru 2023 depuse de Alexandru Cernei, acesta a ridicat un salariu total în sumă de 365 de mii de lei sau 30 de mii de lei lunar. Soția acestuia, Lilia, care figurează în calitate de fondatoare și administratoare a firmei „Donatela” SRL, declară pentru anul trecut un salariu total de 100 de mii de lei și dividende în sumă de 200 de mii de lei. Compania gestionează agenția de turism „Donatella Tur”. Pentru 2022, firma raportează venituri din vânzări în sumă de 10,55 milioane de lei și un profit net de circa 760 de mii de lei.

  Familia Cernei locuiește într-o casă cu suprafața de 134 de metri pătrați, pe care o trece în declarațiile de avere și interese personale la prețul de 2,3 milioane de lei. El mai declară un apartament cu suprafața de 80 de metri pătrați, procurat în 2010 cu 275 de mii de lei și un spațiu comercial cu suprafața de 65 de metri pătrați, în posesia căruia a intrat în 2016 și a cărui valoare indicată este de 17 mii de euro. La capitolul bunuri mobile, procurorul declară un automobil Skoda Superb fabricat în 2021 și procurat în 2022 cu 25 de mii de euro și un Hyundai Tucson fabricat și procurat în 2017. Pentru această maşină, familia procurorului a scos din buzunare 19 mii de euro, înregistrând-o ca și proprietate a întreprinderii „Donatela” SRL. 

  Procurorul declară datorii în sumă de 1 milion de lei și 15 mii de euro, după ce a contractat două credite bancare. Împrumutul de 1 milion de lei a fost contractat în 2020 pentru procurarea casei. 

  „Prețul casei a fost acoperit din venitul legal al întregii familii, nu doar din venitul meu”

  „Casa a fost procurată nu doar din credit, dar și din economiile familiei, și din dividendele care au fost extrase de către compania soției, care rezultă și din actul de control al ANI. Acolo este argumentat cum a fost acoperit prețul casei din venitul legal al întregii familii, nu doar din venitul meu. Valoarea casei a fost indicată la etapa procurării. Atunci a fost efectuat un raport de evaluare de către o companie imobiliară, la cerința băncii. Ulterior, în declarația de avere, eu am indicat separat care ar fi valoarea terenului, după valoarea cadastrală conform raportului de evaluare și valoarea casei. După ce a fost modificată legea, eu am indicat valoarea de piață a terenului după același raport de evaluare, iar cu privire la casă, în fiecare an, suma investită în construcția casei o adăugăm la valoarea casei, de aceea ea a crescut în valoare”, a spus procurorul Alexandru Cernei pentru ZdG.

  Interimarul de la PG vrea să devină procuror general cu acte în regulă

  Ion Munteanu este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sectorului Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară, fiind pedepsit în mai 2010 cu „avertisment”. În iulie 2010, el a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie (PA), iar în intervalele anilor 2019-2020 și 2021-2022 a fost adjunct interimar al procurorului-șef al acestei instituții.

  Printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu la 12 octombrie 2022, Ion Munteanu a fost numit în funcția de Procuror General interimar, înlocuindu-l în această funcție pe Dumitru Robu. Munteanu a participat la concursul pentru funcția de procuror general organizat anterior, clasându-se pe locul doi cu 8,16 puncte.

  Casă, bani și mașini donate de socri 

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru 2023, depusă de Ion Munteanu, acesta locuiește împreună cu soția și copiii într-o casă cu suprafața cadastrală de aproximativ 105,8 metri pătrați, amplasată în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Casa, care conform datelor prezentate de procuror valorează 1,2 milioane de lei (60 de mii de euro), i-a fost donată de către părinți soției sale, Natalia, în 2017. Casa primită în dar de soția procurorului are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Casa este păzită de agenții Serviciului de Protecție și Pază de Stat. 

  Tot în 2017, socrii le-au oferit 3 automobile și 350 de mii de lei. Două dintre cele trei automobile sunt indicate și în prezent în declarația de avere și interese personale depusă de procuror – un Mercedes fabricat în 2011, despre care procurorul declară că este folosit conform unui contract „translativ de posesie și de folosință” și un alt Mercedes fabricat în 2014, care este trecut în declarațiile de avere ca fiind donat. În 2024, Munteanu și-a procurat, cu 215 mii de lei, un automobil Dacia Duster fabricat în 2019. Anterior, el indica că în 2020 și-a procurat un automobil Dacia Duster fabricat în 2015, pentru care ar fi achitat 147,6 mii de lei. Automobilul nu figurează însă în declarația de avere și interese personale pentru 2023.

  Anul trecut, Munteanu a ridicat de la PG un salariu total în sumă de 484 de mii de lei sau 40 de mii de lei lunar. 

  Procurorul: „Nu cunosc valoarea reală a casei”

  „Nu cunosc valoarea reală a casei. Nu am făcut niciun act de evaluare pentru a avea o evaluare reală a acestui bun. Legea nu mă obligă să efectuez evaluarea unui bun. Dar eu nu cunosc cât poate valora pe piață un asemenea bun. În raport cu alte automobile, eu nu am nicio atribuție. Pot să răspund doar despre Dacia Duster, care îmi aparține cu drept de proprietate”, a spus pentru ZdG procurorul Munteanu despre valoarea casei și automobilelor  donate. 

  Valentin Braşovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una dintre cele mai cunoscute pe piaţă. El a plecat de la companie în februarie 2017. Familia Braşovschi a deținut compania „Ideal Construct” SRL, care din septembrie 2019 a trecut la Victor Soltan. Acum, Valentin Braşovschi figurează în calitate de fondator (3%) și administrator al firmei „Chimpex Agro” SRL și deține 10% din acțiunile companiei „Plextor” SRL, în proces de lichidare. 

  Un foișor și 3 loturi pomicole în „Valea Fermecată”

  În 2022, Ion Munteanu a procurat cu 10 mii de euro sau echivalentul a circa 190 de mii de lei două loturi de teren extravilan, fiecare cu o suprafață de aproape 6 ari. 

  ZdG a constatat că terenurile sunt amplasate în comuna Hrușova, r. Criuleni, în cadrul Întovărăşirii Pomicole „Valea Fermecată”. Pe cele două ter

  enuri învecinate se află o căsuță de vacanță veche și un foișor. ZdG a mai constatat că la 5 februarie 2024, Munteanu a mai procurat un teren cu suprafața de aproape 6 ari vizavi de cele două terenuri procurate în 2022. Terenurile procurate în 2022 de Ion Munteanu, pe care a fost ridicat un foișor. Foto: ZdG

  „Acolo este o căsuță veche, care aproape se demolează. Noi am reușit să amplasăm un foișor. Este un lot pomicol și intenționez să cresc copaci”, spune procurorul. 

  În 2022, Ion Munteanu a ridicat de la Procuratura Generală (PG) un salariu anual de 429,2 mii de lei sau circa 35,7 mii de lei lunar și o indemnizație din partea statului român pentru creșterea copiilor, în valoare de 5832 de roni sau echivalentul a circa 25 de mii de lei.  

  Pretinse conversații private, ajunse pe internet 

  Ion Munteanu se numără printre demnitarii ale căror pretinse conversații private au ajuns în 2022 pe site-ul Moldova Leaks. Din presupusa corespondență pe Telegram și pe poșta electronică a lui Munteanu cu sora sa, Jana Costache, rezulta că procurorul ar fi încercat să se implice în activități de antreprenoriat, lucru interzis de lege. Atunci a fost pornit un proces penal, după ce activistul civic Pavel Grigorciuc a depus o plângere la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Și Munteanu însuși a solicitat să fie verificate informațiile publicate. În ianuarie 2023, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) a decis să nu intenteze dosar penal împotriva Procurorului General interimar.  

  „Nu era vorba despre afaceri sau activități de antreprenor. Era vorba despre prezentarea unei informații la etapa respectivă din zona în care își desfășura activitatea. Nu a existat nicio inițiativă de a desfășura nicio afacere. Pur și simplu, a fost o discuție între frate și soră”, spune procurorul Munteanu despre conversațiile private ajunse pe internet. 

  Vrea la PG sau judecător la CSJ. Comisia Vetting a avut mai multe întrebări 

  Ion Munteanu s-a înscris și în concursul pentru obținerea funcțiilor de judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting, conform deciziei din 21 martie 2024, aprobată de CSM la 15 aprilie. Comisia a avut întrebări cu privire la  declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale. 

  Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei, primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”. 

  În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei.

  Comisia a mai analizat și achiziția unui imobil în numele părinților candidatului, pentru care, în 2015, Ion Munteanu a efectuat o plată de 478 de mii de lei. Candidatul a explicat că acea plată a fost efectuată în numele părinților săi, folosind exclusiv economiile acestora. Deși datele fiscale consultate de membrii Comisiei au arătat că în perioada 2011-2015 părinții candidatului au avut venituri salariale de doar 217 mii de lei și venituri din asigurări sociale de circa 203 mii de lei, „având în vedere durata perioadei în care au fost primite plățile  sociale în favoarea părinților subiectului, lipsa altor investiții majore și activitatea profesională a părinților înainte de 2011, este plauzibil că părinții subiectului ar fi putut economisi suma necesară pentru achiziționarea imobilului”, a concluzionat Comisia Vetting. 

  Membrii Comisiei au mai analizat și scurgerile de pe Telegram în care se vorbea despre faptul că familia lui Ion Munteanu deținea un apartament la Brașov, România, că a investit 9,6 milioane de euro într-o fabrică agricolă din România și că prin intermediul socrilor săi a investit 650 de mii de euro în alte proprietăți imobiliare în România. Comisia a constatat că pe caz fusese anterior depusă o plângere la PG, dar că procurorul  desemnat pentru a investiga acuzația a refuzat pornirea urmăririi penale. Ion Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că apartamentul din Brașov aparține socrilor săi, iar el și soția „au facilitat cumpărarea acelui apartament prin negocierea prevederilor contractului și transferul prețului din banii care aparțineau socrilor”.

  S-a retras de la conducerea grupului care anchetează „Frauda bancară” 

  Octavian Iachimovschi și-a început cariera în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) în iunie 2011. Acesta a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PA, însă în decembrie 2019, Procurorul General de atunci, Alexandr Stoianoglo, i-a sistat ordinul de numire, pe motiv că trebuie să se concentreze pe dosarul „Frauda bancară”. În septembrie 2022, acesta i-a expediat un demers Procurorului General interimar de atunci, Dumitru Robu, prin care a solicitat retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „Frauda bancară”. Din martie 2023, Iachimovschi revine în funcția de șef adjunct interimar al PA, la propunerea Procurorului General interimar Ion Munteanu. În 2022, Iachimovschi a candidat la funcția de șef al PA, clasându-se pe locul doi cu 53.01 puncte, în timp ce Veronica Dragalin a obținut un scor de 72.15 puncte, fiind aleasă șefă a instituției. 

  Pe parcursul anului 2020, în privința procurorului Iachimovschi au fost inițiate patru proceduri disciplinare cu privire la pretinse abateri disciplinare admise în cadrul exercitării  atribuțiilor în cadrul urmăririi penale și o procedură disciplinară pentru presupuse acțiuni de încălcare a normelor etice care au adus atingere onoarei și prestigiului Procuraturii. Cauzele au fost comasate într-o singură procedură, care ulterior a fost încetată. 

  Procurorul: „Erau puțini oameni cu care să lucrez pentru ca lucrurile să înainteze”

  Procurorul Octavian Iachimovschi susține că prin demersul adresat lui Dumitru Robu a cerut suplinirea personalului pentru anchetarea dosarului „Frauda bancară”. 

  „Conform legislației, procurorii nu pot renunța la un dosar. Demersul suna în felul următor: grupul de lucru este în incapacitate, sunt puțini procurori, ofițeri de urmărire penală și niciun procuror nu poate conduce un astfel de grup. Erau puțini oameni cu care să lucrez pentru ca lucrurile să înainteze. Prin demers, de fapt, se solicita suplinirea echipei”, își amintește Iachimovschi.

  „În patru proceduri mi s-a incriminat precum că aș fi tergiversat urmărirea penală în niște cauze care erau demult clasate și în care nu erau bănuiți sau părți vătămate. A cincea procedură disciplinară viza un dosar în care ședințele erau închise. Procedurile au fost comasate și închise, inclusiv pe motiv că Inspecția procurorilor nu a prezentat toate probele nici Colegiului disciplinar, și nici CSP”, a precizat pentru ZdG procurorul Octavian Iachimovschi. 

  Casă, apartament și mașină – procurate în ultimii 3 ani 

  Familia Iachimovschi locuiește într-o casă de locuit cu un singur etaj, amplasată în comuna Budești, mun. Chișinău. Imobilul cu o suprafață de 100 de metri pătrați a fost procurat în 2020 prin ipotecă și ar valora, conform declarației de avere și informații personale depuse de procuror, puțin peste 1 milion de lei. Cu un an înainte de procurarea locuinței, acuzatorul de stat a vândut un apartament cu suprafața de 32,9 metri pătrați, pe care îl deținea din 2010. În declarațiile de avere depuse de el, apartamentul valora 145,6 mii de lei, dar l-a vândut cu 16 500 de euro sau echivalentul a 318 mii de lei. 

  Anul trecut, familia Iachimovschi a achiziționat un apartament cu suprafața de 50 de metri pătrați în sectorul Ciocana al capitalei. 

  La capitolul bunuri mobile, procurorul declară un automobil Honda Civic fabricat în 2009 și procurat în 2018 cu 87,7 mii de lei și un Renault Megane Scenic fabricat în 2014 și achiziționat în 2021 la prețul de 6,3 mii de euro sau echivalentul a 120 de mii de lei. Valoarea de piață a automobilului Renault Megane Scenic este, după cum indică procurorul, de 8000 de euro sau echivalentul a 153 de mii de lei, motivul diferenței fiind „cheltuielile de vămuire, înregistrare și transportare a automobilului în R. Moldova”. 

  „Casa a fost procurată prin programul «Prima Casă». Eu am 4 copii și, practic, nu am participat la program în calitate de funcționar public, dar ca o familie cu 4 copii, în care compensarea este de 100%. După procurarea casei, am vândut apartamentul cu spațiu insuficient pentru 6 persoane și am cumpărat alt apartament, pe care l-am dat în chirie. Automobilul procurat în 2021 este din economii, indemnizația pentru copii, dar și din creditul luat de soție. Dacă e să calculați, venitul lunar al familiei în perioada 2019-2022 a fost în jur de 54 de mii de lei. Mie acum îmi este mai greu, dar atunci era ok”, a spus procurorul Iachimovschi. 

  Datorii de 1 milion de lei

  În 2023, Octavian Iachimovschi a ridicat de la PA un salariu anual de circa 375 de mii de lei sau aproximativ 31 de mii de lei lunar, iar soția sa, Viorica, a raportat în 2022 un salariu de 66 de mii de lei de la firma „Four Travels Tour” SRL, formată de aceasta în noiembrie 2022. Compania gestionează o agenție de turism. De la Institutul Național al Justiției, procurorul a avut în 2023 un salariu de aproape 94 de mii de lei.

  Octavian Iachimovschi raportează datorii de 890 de mii de lei, după ce în 2020 a contractat un credit bancar, cu o rată a dobânzii de 7,5%, scadent în 2030. Iar soția lui, Viorica, are datorii de 140 de mii de lei, după ce în 2021 a contractat un credit bancar scadent în 2026. 

  Octavian Iachimovschi a participat la concursul pentru funcția de procuror general organizat anterior, clasându-se pe primul loc cu 8,53 puncte. Concursul a fost însă ulterior  anulat. 

  A doua tentativă de alegere a procurorului general

  Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce în septembrie 2023, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție. Concursul a fost anunțat pe 22 octombrie 2023 și ulterior, prelungit până pe 29 decembrie 2023, după ce doar doi candidați s-au înscris. 

  În total, șase candidați și-au depus dosarele, doi însă au fost excluși din cursă. În urma interviului din 22 februarie, procurorul anticorupție Octavian Iachimovschi a fost selectat de CSP pentru funcția de procuror general. Rezultatele concursului au fost însă contestate, iar la 28 februarie, CSP a anulat rezultatele concursului. Ulterior, la 15 aprilie, CSP a anunțat un nou concurs pentru funcția de procuror general al R. Moldova. În cursă s-au înscris patru candidați, trei dintre ei fiind acceptați pentru proba interviului, care este programată pentru joi, 30 mai. 
  Sursa: zdg.md

   

   

   

• Patru persoane aspiră la fotoliul de procuror general. Detalii despre activitatea candidaților înscriși în concursul repetat

  Trei procurori și un fost lector universitar s-au înscris în lupta repetată pentru funcția de procuror general. Doi dintre aceștia au participat la concursul organizat anterior, unul obținând cel mai mare punctaj. Un alt pretendent la fotoliul de procuror general este cunoscut, în special, pentru că se opunea începerii urmăririi penale a lui Dodon în dosarul „Kuliok”. Al patrulea candidat […]

  Citiţi mai departe

  Trei procurori și un fost lector universitar s-au înscris în lupta repetată pentru funcția de procuror general. Doi dintre aceștia au participat la concursul organizat anterior, unul obținând cel mai mare punctaj.

  Un alt pretendent la fotoliul de procuror general este cunoscut, în special, pentru că se opunea începerii urmăririi penale a lui Dodon în dosarul „Kuliok”.

  Al patrulea candidat este un fost lector universitar.

  Concursul precedent, anulat

  Concursul anterior, lansat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în toamna anului trecut, a fost anulat la câteva zile după proba interviului susținută de candidați. Aceasta s-a întâmplat după ce Olesea Vîrlan, care a demisionat ultterior, a acordat un punctaj nejustificat unuia dintre candidați, iar CSP a decis, prin vot unanim, anularea concursului.

  „S-a depistat o discrepanță majoră care nu a avut acoperire din perspectiva argumentării, de ce a fost depunctat unul dintre candidați. Această circumstanță este extrem de importantă în virtutea priorităților mandatului pe care ni l-am asumat fiecare dintre noi la accederea în funcție: desfășurarea unui concurs public, transparent, bazat pe principiile meritocrației (…).

  (…) De aceasta ne-am asumat responsabilitatea de a pune punct concursului, de a regândi mecanismele, inclusiv reglementările normative care reglementează acest exercițiu”, explica Dumitru Obadă, președintele CSP.

  La 15 aprilie s-a stabilit organizarea unui nou concurs, iar termenul limită de depunere a dosarelor a fost desemnat 15 mai, ora 17.

  La concursul repetat, patru candidați au depus dosarele.

  Interimarul de la PG candidează repetat la funcția de procuror general

  Ion Munteanu este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sectorului Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară, fiind pedepsit în mai 2010 cu „avertisment”. În iulie 2010, el a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie (PA), iar în intervalele anilor 2019-2020 și 2021-2022 a fost adjunct interimar al procurorului-șef al acestei instituții. Printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu la 12 octombrie 2022, Ion Munteanu a fost numit în funcția de Procuror General interimar, înlocuindu-l în această funcție pe Dumitru Robu.

  S-a retras de la conducerea grupului care anchetează „Frauda bancară”

  Octavian Iachimovschi și-a început cariera în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) în iunie 2011. Acesta a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PA, însă în decembrie 2019 Procurorul General de atunci, Alexandr Stoianoglo, i-a sistat ordinul de numire pe motiv că trebuie să se concentreze pe dosarul „Frauda bancară”. În septembrie 2022, acesta i-a expediat un demers Procurorului General interimar de atunci, Dumitru Robu, prin care a solicitat retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „Frauda bancară”. Din martie 2023, Iachimovschi revine în funcția de șef adjunct interimar al PA, la propunerea Procurorului General interimar Ion Munteanu. În 2022, Iachimovschi a candidat la funcția de șef al PA, clasându-se pe locul doi cu 53.01 puncte, în timp ce Veronica Dragalin a obținut un scor de 72.15 puncte, fiind aleasă șefă a instituției. 

  Candidatul care se opunea începerii urmăririi penale a lui Dodon în dosarul „Kuliok”

  Alexandru Cernei a ajuns în atenția opiniei publice după ce a emis o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale a fostului președinte Igor Dodon în dosarul „Kuliok”. În ordonanța respectivă era menționat că discuția din 7 iunie 2019 dintre Igor Dodon și Vlad Plahotniuc, făcută publică în plină criză politică la Chișinău, „pare a nu fi una serioasă”, iar oponenții politici, „se provoacă unul pe altul”. Cernei gestionează și dosarul în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Prin ordonanța lui Cernei, a fost scos, în 2020, sechestrul aplicat pe capitalul statutar și pe unele conturi operaționale ale SRL „BASS-SYSTEMS”, una dintre cele mai importante companii IT din R. Moldova. Recent, procurorul a solicitat judecătorilor să respingă cererile avocatului lui Plahotniuc, Lucian Rogac, de ridicare a sechestrului de pe mai multe imobile din cadrul dosarului.

  Cernei este procurorul de caz care a inițiat un proces penal privind licitația pentru închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional Chișinău. Potrivit informațiilor care au ajuns în posesia ZdG, la baza autosesizării PA a stat publicarea articolului „Ap ce, concurs viciat pentru preluarea spațiilor comerciale din Aeroportul Chișinău? Sau ”prosto” o favorizare a franțujîlor?”, distribuit de controversatul blogger Eugen Luchianiuc, care a lansat de-a lungul timpului mai multe informații false, pe care a fost nevoit să le dezmintă ulterior.

  Fost lector universitar, pretendent la funcția de procuror general

  Al patrulea candidat este Grigore Vornicescu. Acesta a activat anterior în calitate de lector universitar. O persoană cu nume identic a participat, în 2015, la un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general al ÎS Calea Ferată a Moldovei.

  Dumitru Robu și Ion Munteanu, procurori interimari în ultimii doi ani

  Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost evaluat nesatisfăcător de o comisie specială a CSP, fiind ulterior demis prin decret prezidențial. În ultimii doi ani, interimatul funcției de procuror general a fost asigurat de Dumitru Robu și Ion Munteanu.
  Sursa: zdg/md

   

• Învingătorul unui concurs anulat. Procurorul Octavian Iachimovschi, la Podcast ZdCe

  Octavian Iachimovschi, procuror-șef adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție (PA), a vorbit, în cadrul Podcast ZdCe, despre concursul anulat pentru funcția de procuror general, la care a candidat și a obținut cel mai mare punctaj. El a declarat că intenționează să candideze din nou la funcția de procuror general și a subliniat necesitatea ca noul concurs să fie anunțat cât mai […]

  Citiţi mai departe

  Octavian Iachimovschi, procuror-șef adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție (PA), a vorbit, în cadrul Podcast ZdCe, despre concursul anulat pentru funcția de procuror general, la care a candidat și a obținut cel mai mare punctaj. El a declarat că intenționează să candideze din nou la funcția de procuror general și a subliniat necesitatea ca noul concurs să fie anunțat cât mai curând.

  De asemenea, el a explicat de ce are nevoie PA de un nou sediu și de mai mulți angajați noi, după ce a fost lăsată să aibă în gestiune doar cazurile de mare corupție. Octavian Iachimovschi a dat detalii despre dosarul „Frauda bancară” și despre episoadele ce îi privesc pe Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Viorel Bîrcă, Vladimir Andronachi și pe fosta conducere a Băncii Naționale.
  Sursa: www.youtube.com

• VIDEO „Necesitatea de a avea un procuror general numit în funcție este o condiționalitate, un pas, spre începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană”. Învingătorul unui concurs anulat. Procurorul Octavian Iachimovschi, la Podcast ZdCe

  Octavian Iachimovschi, procuror-șef adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție (PA), a vorbit, în cadrul Podcast ZdCe, despre concursul anulat pentru funcția de procuror general, la care a candidat și a obținut cel mai mare punctaj. El a declarat că intenționează să candideze din nou la funcția de procuror general și a subliniat necesitatea ca noul concurs să fie anunțat cât mai […]

  Citiţi mai departe

  Octavian Iachimovschi, procuror-șef adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție (PA), a vorbit, în cadrul Podcast ZdCe, despre concursul anulat pentru funcția de procuror general, la care a candidat și a obținut cel mai mare punctaj. El a declarat că intenționează să candideze din nou la funcția de procuror general și a subliniat necesitatea ca noul concurs să fie anunțat cât mai curând.

  „Eu sper, de fapt, că CSP va anunța un concurs într-un termen cât mai restrâns. Pentru că necesitatea de a avea un procuror general numit în funcție este o condiționalitate, un pas, spre începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Justiția este primul loc”, a spus Octavian Iachimovschi.

  De asemenea, el a explicat de ce are nevoie PA de un nou sediu, cine trebuie să-l asigure, precum și de mai mulți angajați noi, după ce a fost lăsată să aibă în gestiune doar cazurile de mare corupție.

  Octavian Iachimovschi a dat detalii despre dosarul „Frauda bancară” și despre episoadele ce îi privesc pe Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Viorel Bîrcă, Vladimir Andronachi și pe fosta conducere a Băncii Naționale.

• Cine este Octavian Iachimovschi, candidatul selectat de CSP pentru funcția de procuror general: detalii despre cariera și averea procurorului anticorupție

  Procurorul anticorupție Octavian Iachimovschi a fost selectat joi, 22 februarie, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru funcția de procuror general. Acesta urmează să fie evaluat de Comisia Vetting, iar dacă va promova evaluare integrității financiare și etice, va fi numit în funcție. ZdG a analizat declarația sa de avere, activitatea și integritatea acestuia și vă prezintă cele mai importante informații […]

  Citiţi mai departe

  Procurorul anticorupție Octavian Iachimovschi a fost selectat joi, 22 februarie, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) pentru funcția de procuror general. Acesta urmează să fie evaluat de Comisia Vetting, iar dacă va promova evaluare integrității financiare și etice, va fi numit în funcție.

  ZdG a analizat declarația sa de avere, activitatea și integritatea acestuia și vă prezintă cele mai importante informații despre cel care aspiră la șefia Procuraturii Generale. 

  Octavian Iachimovschi și-a început cariera în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) în iunie 2011. Acesta a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PA, însă în decembrie 2019 Procurorul General de atunci, Alexandr Stoianoglo, i-a sistat ordinul de numire pe motiv că trebuie să se concentreze pe dosarul „Frauda bancară”. În septembrie 2022, acesta i-a expediat un demers Procurorului General interimar de atunci, Dumitru Robu, prin care a solicitat retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „Frauda bancară”. Din martie 2023, Iachimovschi revine în funcția de șef adjunct interimar al PA, la propunerea Procurorului General interimar Ion Munteanu. În 2022, Iachimovschi a candidat la funcția de șef al PA, clasându-se pe locul doi cu 53.01 puncte, în timp ce Veronica Dragalin a obținut un scor de 72.15 puncte, fiind aleasă șefă a instituției. 

   

  Pe parcursul anului 2020, în privința procurorului Iachimovschi au fost inițiate patru proceduri disciplinare cu privire la pretinse abateri disciplinare admise în cadrul exercitării  atribuțiilor în cadrul urmăririi penale și o procedură disciplinară pentru presupuse acțiuni de încălcare a normelor etice care au adus atingere onoarei și prestigiului Procuraturii. Cauzele au fost comasate într-o singură procedură, care ulterior a fost încetată. 

  Iachimovschi figurează în calitate de fondator al Asociației procurorilor pentru ordine și dreptate, constituită în septembrie 2019. Procurorii Dumitru Obadă și Iuri Lealin sunt alți doi co-fondatori ai Asociației, care conform statutului a fost creată „în vederea realizării în comun a scopurilor îndreptate spre favorizarea unui dialog constructiv interinstituțional, precum și cu societatea civilă, care ar contribui la edificarea unui Stat de Drept întru triumfarea dezideratelor de justiție și echitate”. 

  Procurorul: „Erau puțini oameni cu care să lucrez pentru ca lucrurile să înainteze”

  Procurorul Octavian Iachimovschi susține că prin demersul adresat lui Dumitru Robu a cerut suplinirea personalului pentru anchetarea dosarului „Frauda bancară”. 

  „Conform legislației, procurorii nu pot renunța la un dosar. Demersul suna în felul următor: grupul de lucru este în incapacitate, sunt puțini procurori, ofițeri de urmărire penală și niciun procuror nu poate conduce un astfel de grup. Erau puțini oameni cu care să lucrez pentru ca lucrurile să înainteze. Prin demers, de fapt, se solicita suplinirea echipei”, își amintește Iachimovschi.

  „În patru proceduri mi s-a incriminat precum că aș fi tergiversat urmărirea penală în niște cauze care erau demult clasate și în care nu erau bănuiți sau părți vătămate. A cincea procedură disciplinară viza un dosar în care ședințele erau închise. Procedurile au fost comasate și închise, inclusiv pe motiv că Inspecția procurorilor nu a prezentat toate probele nici Colegiului disciplinar, și nici CSP”, a precizat pentru ZdG procurorul Octavian Iachimovschi.

  Familia Iachimovschi locuiește într-o casă de locuit cu un singur etaj, amplasată în comuna Budești, mun. Chișinău. Imobilul cu o suprafață de 100 de metri pătrați a fost procurat în 2020 prin ipotecă și ar valora, conform declarației de avere și informații personale depuse de procuror, puțin peste 1 milion de lei. Cu un an înainte de procurarea locuinței, acuzatorul de stat a vândut un apartament cu o suprafață de 32,9 metri pătrați, pe care îl deținea din 2010. În declarațiile de avere depuse de el, apartamentul valora 145,6 mii de lei, dar l-a vândut cu 16 500 de euro sau echivalentul a 318 mii de lei. Adică, de peste două ori mai scump. 

  Anul trecut, familia Iachimovschi a achiziționat un apartament cu o suprafață de 50 de metri pătrați în sectorul Ciocana al capitalei. Apartamentul este dat în locațiune, procurorul indicând că în primele trei luni ale anului 2023 a obținut un venit de 17,6 mii de lei. 

  La capitolul bunuri mobile, procurorul declară un automobil Honda Civic fabricat în 2009 și procurat în 2018 cu 87,7 mii de lei și un Renault Megane Scenic fabricat în 2014 și achiziționat în 2021 la prețul de 6,3 mii de euro sau echivalentul a 120 de mii de lei. Valoarea de piață a automobilului Renault Megane Scenic este, după cum indică procurorul, de 8000 de euro sau echivalentul a 153 de mii de lei, motivul diferenței fiind „cheltuielile de vămuire, înregistrare și transportare a automobilului în R. Moldova”. 

  „Casa a fost procurată prin programul «Prima Casă». Eu am 4 copii și practic nu am participat la program în calitate de funcționar public, dar ca o familie cu 4 copii, în care compensarea este de 100%. După procurarea casei, am vândut apartamentul cu spațiu insuficient pentru 6 persoane și am cumpărat alt apartament, pe care l-am dat în chirie. Automobilul procurat în 2021 este din economii, indemnizația pentru copii, dar și din creditul luat de soție. Dacă e să calculați, venitul lunar al familiei în perioada 2019-2022 a fost în jur de 54 de mii de lei. Mie acum îmi este mai greu, dar atunci era ok”, a spus procurorul Iachimovschi.

  Datorii de 1 milion de lei

  În 2022, Octavian Iachimovschi a ridicat de la PA un salariu anual de circa 353 de mii de lei sau aproximativ 29 de mii de lei lunar, iar soția sa a raportat în 2022 un salariu de 104 mii de lei de la Serviciul Fiscal de Stat. De la Institutul Național al Justiției, procurorul a avut în 2022 un salariu de aproape 83 de mii de lei, iar Centrul de Resurse Juridice l-a remunerat cu 74 de mii de lei pentru activitate științifică și de cercetare.

  Octavian Iachimovschi raportează datorii de 890 de mii de lei, după ce în 2020 a contractat un credit bancar, cu o rată a dobânzii de 7,5%, scadent în 2030. Iar soția lui, Viorica, are datorii de 140 de mii de lei, după ce în 2021 a contractat un credit bancar scadent în 2026. Viorica Iachimovschi, soţia procurorului, figurează în calitate de fondatoare și administratoare a firmei „Four travels tour” SRL, fondată în noiembrie 2022. Compania gestionează o agenție de turism. În perioada 2013-2015, procurorul a primit de la mama sa donații în valoare de 27,4 mii de euro. 
  Sursa: zdg.md

   

• Cine va fi următorul procuror general? CSP a încheiat recepționarea dosarelor

  Șase candidați vor lupta pentru fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. Printre ei se regăsește, inclusiv, actualul șef interimar al Procuraturii generale, Ion Munteanu. Lista a fost făcută publică de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) vineri, 29 decembrie. Potrivit CSP, în termenul limită au fost înregistrate dosarele a șase candidați. Este vorba de: Ilie Rotaru, avocat; Igor Demciucin, procuror; […]

  Citiţi mai departe

  Șase candidați vor lupta pentru fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. Printre ei se regăsește, inclusiv, actualul șef interimar al Procuraturii generale, Ion Munteanu. Lista a fost făcută publică de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) vineri, 29 decembrie.

  Potrivit CSP, în termenul limită au fost înregistrate dosarele a șase candidați. Este vorba de:

  • Ilie Rotaru, avocat;
  • Igor Demciucin, procuror;
  • Serghei Perju, avocat;
  • Octavian Iachimovschi, procuror;
  • Ion Munteanu, procuror;
  • Andrei Coca, jurist.

  În luna octombrie curent, CSP a anunțat concurs pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general. Inițial, termenul limită pentru depunerea dosarelor a fost stabilită data de 22 noiembrie 2023. Ulterior, însă, CSP a decis prelungirea termenului de depunere a dosarelor până pe data de 29 decembrie2023. Următoarea ședință a CSP este programată pentru data de 3 ianuarie 2024.

  Precizăm că în ajun, deputații au votat, în prima lectură, un proiect de lege care, dacă va fi votat, va modifica modul de alegere a procurorului general. Mai exact, proiectul prevede că următorul fel al PG va fi ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor,dar nu în baza punctajului acordat de fiecare membru CSP, cum este în prezent. Detalii – AICI.

  Amintim că funcția de procuror general a rămas vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost reținut, iar activitatea acestuia – evaluată de o comisie specială. Raportul comisiei a permis suspendarea lui Stoianoglo din funcție, iar ulterior – demiterea prin decret prezidențial. În această perioadă, funcția de procuror general a fost asigurată de Ion Munteanu.
  Sursa: newsmaker.md

• Cine este noul adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Hotărârea CSP

  Octavian Iachimovschi este noul adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA). Decizia a fost luată miercuri, 15 martie, de membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). „Consiliul Superior al Procurorilor, cu majoritatea voturilor, a hotărât: a aproba interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție dispus domnului Octavian Icahimovschi, prin ordinul procurorului general interimar din 7 februarie 2023. A […]

  Citiţi mai departe

  Octavian Iachimovschi este noul adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA). Decizia a fost luată miercuri, 15 martie, de membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

  „Consiliul Superior al Procurorilor, cu majoritatea voturilor, a hotărât: a aproba interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție dispus domnului Octavian Icahimovschi, prin ordinul procurorului general interimar din 7 februarie 2023. A transmite prezenta hotărâre procurorului general interimar pentru procedurile administrative corespunzătoare. Totodată, anunț și o opinie separată la acest subiect”, a declarat Angela Motuzoc.

  Octavian Iachimovschi a ajuns procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție pe 14 iunie 2011. Anterior, el a mai deținut funcția de adjunct interimar al PA.

  În aprilie 2022, Iachimovschi a candidat la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție.

  În septembrie 2022, procurorul anticorupție Octavian Iachimovschi a expediat un demers procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, prin care a solicitat retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „frauda bancară”.

  Dumitru Robu a declarat în acea perioadă că motivul invocat de procuror este faptul că se află în „imposibilitate de a conduce în continuare grupul de urmărire penală”. Solicitat atunci de ZdG, acuzatorul de stat nu a comentat decizia.
  Sursa: zdg.md

• Procurorul care a candidat pentru funcția de șef al PA a cerut retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „frauda bancară”

  Procurorul anticorupție Octavian Iachimovschi a expediat un demers procurorului general interimar, Dumitru Robu, prin care a solicitat retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „frauda bancară”. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către procurorul general interimar. Dumitru Robu a declarat că motivul invocat de procuror este faptul că se află […]

  Citiţi mai departe

  Procurorul anticorupție Octavian Iachimovschi a expediat un demers procurorului general interimar, Dumitru Robu, prin care a solicitat retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „frauda bancară”. Informația a fost confirmată pentru Ziarul de Gardă de către procurorul general interimar.

  Dumitru Robu a declarat că motivul invocat de procuror este faptul că se află în „imposibilitate de a conduce în continuare grupul de urmărire penală”.

  Solicitat de ZdG, acuzatorul de stat nu a comentat decizia.

  Octavian Iachimovschi a ajuns procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție pe 14 iunie 2011. Anterior, el a deținut funcția de adjunct interimar al PA.

  Octavian Iachimovschi este procurorul care a obținut condamnarea judecătorului Gheorghe Popa, reţinut în flagrant de către ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) şi procurori cu 200 de dolari în toamna anului 2013.

  În aprilie 2022, Iachimovschi a candidat la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție.

  În luna iunie curent, într-un răspuns la o solicitare de informație a ZdG, procurorul anticorupție Octavian Iachimovschi, care conducea grupul de urmărire penală în dosarul „frauda bancară”, ne-a comunicat faptul că în privința lui Ilan Șor a fost completată ordonanța de punere sub învinuire și el este învinuit pe 9 capete de acuzare în acest dosar.

  Tot el ne-a comunicat faptul că Procuratura Anticorupție a solicitat extrădarea fostului lider al PDM Vladimir Plahotniuc în iunie 2020, atunci când fostul lider democrat a fost localizat în SUA și, respectiv, în septembrie 2020, în perioada când acesta a fost identificat în Turcia, însă, răspunsuri la aceste cereri din ambele state nu au parvenit în adresa autorităților de la Chișinău.
  Sursa. zdg.md

• Candidaţii la şefia Procuraturii Anticorupţie: merite şi „schelete” din dulap

  Pentru şefia Procuraturii Anticorupţie se vor bate cinci candidați. Lista doritorilor să ajungă în fruntea Procuraturii Anticorupţie ne aduce unele surprize. În premieră, la o funcţie de conducere din Procuratură candidează o persoană din diasporă. A fost neaşteptată şi înscrierea în cursă a fostului şef interimar al Procuraturii Anticorupţie care şi-a dat demisia după arestarea procurorului general. Pentru şefia la Anticorupţie […]

  Citiţi mai departe

  Pentru şefia Procuraturii Anticorupţie se vor bate cinci candidați. Lista doritorilor să ajungă în fruntea Procuraturii Anticorupţie ne aduce unele surprize. În premieră, la o funcţie de conducere din Procuratură candidează o persoană din diasporă. A fost neaşteptată şi înscrierea în cursă a fostului şef interimar al Procuraturii Anticorupţie care şi-a dat demisia după arestarea procurorului general. Pentru şefia la Anticorupţie „se vor bate” încă un procuror şi un avocat, precum şi un candidat care de mai mulţi ani încearcă, fără succes, să câştige măcar un concurs pentru o funcţie publică. Viitorul şef al Procuraturii Anticorupţie urmează să fie selectat din lista celor cinci candidaţi de o Comisie specială din 5 membri, dintre care 3 sunt experţi din afara ţării. Echipa portalului Anticoruptie.md i-a documentat pe toți cei cinci candidați și vă spune cine sunt ei, ce averi și interese au și ce „schelete” ascund în dulapuri.  

  Veronica Dragalin a plecat împreună cu părinţii din Republica Moldova încă din fragedă copilărie, după clasa întâia. Clasa a doua o continuă în Italia, iar clasele a treia şi a patra le termină în Germania. Când avea 11 ani, Veronica Dragalin ajunge cu familia în Statele Unite ale Americii. Acolo, mama sa, Elena Dragalin, se marchează printr-o activitate fructuoasă în consolidarea relaţiilor moldo-americane. Basarabeanca a fondat Moldova-AID care organizează anual forul cunoscut sub denumirea Convenția moldo-americană, cu participarea delegaţilor din partea instituțiilor guvernamentale americane și din Republica Moldova, precum şi a reprezentanţilor diasporei moldoveneşti în SUA.

  Veronica Dragalin indică în CV că în 2008 a absolvit facultatea de biologie şi chimie la Universitaea din Durham, Carolina de Nord, iar în 2011, facultatea de drept la Universitatea din Virginia.

  Ulterior, Veronica Dragalin a avut o carieră proeminentă, ajungând în cele din urmă procuroră adjunctă a Statelor Unite ale Americii în secția de corupție publică și drepturi civile din biroul procurorului american din districtul central al Californiei.

  Candidata este deţinătoarea a mai multe premii obţinute pe parcursul carierei sale, cum ar fi premiul „Cazul Anului” din partea Biroului Alcool, Tutun, Arme și Explozibili  şi Premiul Directorului FBI. Este nominalizată la Premiul Național pentru Tânărul Avocat Federal şi la Premiul Procuror de Prim Rang pentru femeile din forțele federale de justiție.

  Pe lângă limba maternă, româna, Viorica Dragalin vorbeşte încă cinci limbi: engleza, spaniola, rusa, germana şi italiana.

  Procurorul Adrian Bordianu a fost desemnat, în iunie 2021, să asigure interimatul funcţiei de şef al Procuraturii Anticorupţie. Ordinul de numire a lui Bordianu în funcţia respectivă a fost semnat de către procurorul general Alexandr Stoianoglo și, în scurt timp, a fost prezentat angajaţilor din Procuratura Anticorupţie. Totodată, Bordianu a fost nevoit să renunțe la mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP).

  Adrian Bordianu a lucrat în Procuratura raionului Sângerei, începând cu 2010. Peste șase ani, în iulie 2016, a fost transferat în Procuratura raionului Criuleni. Începând cu 1 ianuarie 2018, a intrat în exercitarea mandatului de membru al CSP. Pe durata activităţii sale, Bordianu nu s-a remarcat prin gestionarea unor dosare de rezonanţă. 

  Adrian Bordianu a declarat pentru anul 2020 venituri din salariul de membru al CSP de 342.984 de lei. Pentru orele predate la Institutul Naţional al Justiţiei, a fost remunerat cu 5.600 de lei. Alte 98.400 de lei le-a primit omul legii pentru compensarea cheltuielilor de detaşare.

  În 2021 veniturile candidatului au sporit considerabil: 485.129 lei au constituit veniturile salariale, 8926 lei i-a obţinut din activitatea didactică, iar 77.069 de lei au servit îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi detaşare la o altă funcţie.

  Adrian Bordianu nu a raportat în proprietate imobile. Conform Declaraţiei de avere şi interese personale, locuieşte cu chirie, din marie 2019, într-un apartament cu suprafaţa de 72 de metri pătraţi. Procurorul achită pentru chirie 73.800 de lei pe an.

   El mai declară în proprietate trei mijloace de transport. Ultimul, Toyota Avensis, a fost procurat în 2019 cu 8.655 de euro.

  În octombrie 2021, a fost acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi încercat să-l influenţeze pe Victor Furtună, procurorul desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii, ca să renunţe la investigarea procurorului general Alexandr Stoianoglo.

  Într-o înregistrare audio a unei discuţii dintre Bordianu şi Furtună, în posesia căreia a intrat portalul Anticorupţie.md, primul îl anunţă că există o cerere de recuzare în privinţa sa în legătură cu dosarul Stoianiglo şi i-a cerut să prezinte explicaţii în scris.

  Victor Furtună a refuzat să se conformeze, motivând că a fost desemnat de către Consiliul Superior al Procurorilor ca să-l investigheze pe Stoianoglo şi, în acest caz, nu îi este procuror ierarhic superior. Furtună i-a solicitat lui Bordianu ca să îi dea indicaţii în scris ca să prezinte explicaţii în legătură cu cererea de recuzare. Bordianu i-a refuzat pe un ton ridicat şi i-a spus lui Furtună că nu are încredere în el.

  Precizăm că Victor Furtună s-a plâns pe Bordianu la CSP că acesta ar fi făcut presiuni asupra sa începând cu ziua când a fost desemnat să examineze denunţul depus de deputatul Lilian Carp pe numele lui Stoianoglo. Una dintre pretinsele presiuni reclamate de Furtună a fost şi faptul că nu i-a fost atribuit un număr de înregistrare la dosarul pornit pe numele procurorului general.

  Adrian Bordianu a respins acuzaţiile subalternului său, Victor Furtună, că ar face presiuni la investigarea dosarului penal şi a declarat pentru Portalul Anticorupţie.md că a primit o cerere de recuzare a procurorului Victor Furtună de la avocatul lui Stoianoglo, Vasile Gafton.

  Fostul şef al Procuraturii Anticorupţie a declarat că a fost nevoit să înceapă examinarea cererii de recuzare, deoarece, la acel moment când conducerea Procuraturii Generale era suspendată, el era singurul procuror ierarhic superior, care era în drept să examineze cererea de recuzare a lui Furtună.

  Octavian Iachimovschi lucrează în Procuratura Anticorupție începând cu 14 iunie 2011. El a fost adjunctul fostului şef al Procuraturii Anticorupţie, dar a fost demis de Stoianoglo pe motiv că trebuie să se concentreze pe dosarul cu privire la frauda bancară.

  Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

  Pe parcursul carierei acest procuror a fost ajutat de către mama sa, care i-a donat în 2013 aproape 14.000 de euro, în 2014 – peste 8.000 de euro, în 2015 – 5.000 de euro. În Declarația de avere pentru 2016, procurorul a indicat că a împrumutat de la mama sa 4.000 de euro. În 2017, a avut parte doar de donațiile de la cumetria copilului său, care au constituit 2.500 de euro și 55.000 de lei.

  În 2018, omul legii nu a beneficiat de donații și a împrumutat 62.000 de lei de la o persoană fizică, bani pe care urma să îi restituie până la finele anului 2019. Tot în 2019, Iachimovschi a trebuit să restituie un credit de 25.000 de lei, contractat în 2017 de la o bancă comercială, iar până în 2028 urmează să restituie un credit de 175.000 de lei. Datoriile însă nu l-au împiedicat pe omul legii să îşi procure, în 2019, un automobil de model Honda Civic, care l-ar fi costat 87.700 de lei.

  Candidatul la şefia Procuraturii Anticorupţie rămâne înglodat în datorii. În 2020, acesta s-a împrumutat cu 890.000 de lei de la o bancă comercială, iar în 2021, a mai luat un credit de 140.000 de lei de la o altă bancă.

  În 2020, Iachimovschi şi-a procurat o casă de locuit cu suprafaţa de peste 100 de metri pătraţi, cu valoarea de piaţă de 1.046.643 lei. În 2021, procurorul a mai realizat o achiziţie importantă, un apartament pentru care a achitat 769.320 de lei. Anul trecut, omul legii a vândut un alt apartament, pentru care a încasat 855.956 de lei.

  O altă achiziţie a procurorului din anul trecut este şi automobilul de model Ranault Megane, pentru care a achitat suma de 6500 de euro.

  Procurorul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 343.979 de lei, îndemnizaţii de la CNAS de 223.308 de lei, iar din activitatea didactică, de 79.200 de lei.

  Octavian Iachimovschi este procurorul care a condus urmărirea penală în dosarul judecătorului din Telenești, Gheorghe Popa. Magistratul a fost achitat definitiv de către Curtea Supremă de Justiție, a fost repus în funcție şi a solicitat de la stat despăgubiri de peste un milion de lei.

  La finele anului 2019 numele lui Iachimovschi a figurat într-un scandal în urma unei petreceri cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Acesta a petrecut-o pe o colegă, în stare de ebrietate, să urce într-un taxi în care se aflau doi bărbaţi necunoscuţi. Cei doi au forţat fata să meargă cu ei şi au violat-o.

  Despre candidatul Victor Brînză nu se cunosc prea multe. Se ştie că a lucrat o perioadă în Procuratura Anticorupţie, iar în 2013 a obţinut licenţa de avocat.

  În 2011, Victor Brînză, în calitate de procuror, a gestionat scandalosul dosar al mitei de la Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA). În 2015, fostul preşedinte al CCA, Gheorghe Gorincioi a fost condamnat, la 4 ani cu suspendare, pentru corupţie după ce în ianuarie 2011, împreună cu fostul şef al Direcţiei Administrative a CCA, Terente Cherdivară, au estorcat de la un agent economic 110 mii de lei pentru a nu iniţia controale de verificare a calităţii mărfurilor şi volumului serviciilor îndeplinite, în rezultatul executării contractului de achiziţii semnat cu CCA. Ulterior, Gorincioi s-a sinucis.

  Surse din anturajul lui Brînză susţin că acesta ar fi abandonat sistemul din cauza lui Ruslan Popov care în 2013 a fost numit şef interimar la Procuratura Anticorupţie şi i-ar fi persecutat pe mai mulţi procurori.

  Oleg Potîrniche este specialist coordonator la Agenția Servicii Publice. Anterior,a fost șef adjunct în cadrul Diгесției juridice a Agenției Rezerve МаtегiаIе а Guvernului. A fost lector superior la ULIM, anchetator în Procuratură, după care a activat în calitate de specialist principal în probleme juridice la Federația Sindicatelor din Comunicații. Ulterior, timp de 12 ani, a fost șef al Diгесției juridice din cadrul Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova.

  În ultimii ani Potîrniche s-a remarcat pentru implicarea, fără succes, în mai multe concursuri pentru diferite funcţii publice, inclusiv de judecător constituţional. El a mai a candidat la funcția de șef al direcției management intituțional din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării,  a funcția de asistent judiciar în cadrul Curții Constituționale, la funcţiile de consultant principal în Direcţia analiză, monitorizare și evaluare a politicilor și cea de șef al direcției management instituțional al Ministerului Sănătăţii, a pretins la mai multe funcţii în cadrul instituţiei prezidenţiale,  Cancelariei de Stat  şi oficiului  Avocatului Poporului.
  Sursa: anticoruptie.md

• Lista completă. Numele și detalii despre cei cinci aspiranți la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție

  Adrian Bordeianu, Octavian Iachimovschi, Veronica Dragalin, Oleg Potrîniche și Victor Brânză sunt, potrivit surselor Ziarului de Gardă, cei cinci aspiranți la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție (PA). ZdG a analizat activitatea celor cinci candidați la funcția de șef al PA și vă prezintă cele mai relevante informații. Adrian Bordianu este fostul șef interimar al PA. În iulie 2016, Bordianu a […]

  Citiţi mai departe

  Adrian Bordeianu, Octavian Iachimovschi, Veronica Dragalin, Oleg Potrîniche și Victor Brânză sunt, potrivit surselor Ziarului de Gardă, cei cinci aspiranți la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție (PA).

  ZdG a analizat activitatea celor cinci candidați la funcția de șef al PA și vă prezintă cele mai relevante informații.

  Adrian Bordianu este fostul șef interimar al PA. În iulie 2016, Bordianu a fost numit în funcția de procuror al raionului Criuleni pentru un mandat de 5 ani, ulterior preluând și șefia acestei procuraturi. În noiembrie 2017, Bordianu a fost ales de către Adunarea Generală a Procurorilor (AGP), alături de alți patru candidați, membru al CSP, pentru un mandat de 4 ani.

  Potrivit declarației de avere și interese personale, depusă pe site-ul Autorității Naționale de Integritate (ANI), în 2020, Adrian Bordianu a obținut un salariu de 342 984 de lei, activând în calitate de membru al CSP. Mai exact, acesta a ridicat un salariu lunar de 28 582 de lei. Bordianu a indicat că a primit și o indemnizație pentru incapacitate temporară de lucru de 25 856 de lei, dar și 98 400 pentru compensarea cheltuielilor de detașare la Institutul Național al Justiției.

  Potrivit documentului, în 2020, membrii familiei Bordianu au ridicat și un salariu de 116 704 de la Agenția Servicii Publice (ASP), dar și 1 989 de lire sterline de la Tayto Group Ltd, Corby NN17, Anglia.

   

  Octavian Iachimovschi a ajuns procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție pe 14 iunie 2011. El a deținut funcția de adjunct interimar al PA, fiind eliberat din funcție în 2019, printr-un ordin semnat de procurorul general de atunci, Alexandr Stoianoglo. Anterior, Iachimovschi a condus grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară.

  Iachimovschi a gestionat dosarul penal pe numele judecătorului Gheorghe Popa, reţinut în flagrant de către ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) şi procurori cu 200 de dolari în toamna anului 2013.

  Veronica Dragalin este fiica Elenei Dragalin, fondatoarea organizației Moldova AID, precum și a organizației Moldovan-American Convention. Familia Dragalin este stabilită în SUA. Potrivit datelor publicate pe site-ul Universității din California de Sud, Veronica Dragalin este procuroră adjunctă a Statelor Unite ale Americii în secția de corupție publică și drepturi civile din biroul procurorului american din districtul central al Californiei.

  Conform CV-ului său, Dragalin deține funcția de procuror federal în cadrul Districtului Central California din 2016.

  Oleg Potîrniche este al patrulea candidat la funcția de șef al Procuraturii Anticorupție. ZdG a scris pe 20 septembrie 2021 că, el a candidat anterior pentru funcția de judecător la Curtea constituțională, dar fără a fi selectat. În ultimii ani, Potîrniche și-a depus dosar la mai multe concursuri publice, dar nu a reușit să le câștige. În luna aprilie 2021, Potîrniche a candidat la funcția de șef al direcției management intituțional din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, fiind admis la proba scrisă. În aceeași perioadă a candidat și la funcția de asistent judiciar în cadrul Curții Constituționale, el promovând proba scrisă, iar ulter fiind invitat la interviu. În luna iulie 2021 a încercat să ajungă în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cum se numea atunci, candidând concomitent la două funcții: cea de consultant principal în Direcţia analiză, monitorizare și evaluare a politicilor și cea de șef al direcției management instituțional. A participat, de asemenea, la o serie de concursuri pentru ocuparea unor funcții în cadrul instituțiilor organizate de Președinția R. Moldova  Cancelaria de Stat sau Avocatul Poporului. Totodată, el a participat și la concursurile anterioare pentru ocuparea funcției de judecător la Curtea Constituțională. 

  De-a lungul anilor, Potîrniche s-a judecat cu Ministerul Justiției, pentru refuzul de a-l angaja, cu Agenția Rezerve Materiale, de unde a fost demis în 2017, cerând restabilirea la locul de muncă, cu CFM, dar și cu Asociația care gestionează apartamentul în care familia sa locuiește, pentru datorii la serviciile comunale. 

  Cel de-al cincilea candidat care și-a depus dosarul pentru participarea la concursul pentru ocuparea funcție de șef al Procuraturii Anticorupție este Victor Brînză. Anterior, Brînză a ocupat funcția de procuror. Din anul 2013 acesta activează în calitate de avocat.

  Miercuri, 13 aprilie, Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a anunțat despre finalizarea etapei de recepționare a dosarelor de concurs pentru funcția de procuror-șef al PA, fiind înregistrate cinci dosare.

  Pe 4 februarie curent, a fost inițiat concursul pentru selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al PA. Tot atunci, CSP a aprobat și regulamentul de organizare și desfășurare a concursurilor publice pentru selectarea candidaților la șefia procuraturilor specializate, PA și PCCOCS.

  De atunci, termenul de depunere a dosarele pentru a participa la concurs a fost extins de două ori – prima dată până la 9 martie curent, iar a doua oară – până pe 23 martie curent.
  Sursa: zdg.md

• Кворума на вас нет. ВСП отложил рассмотрение жалоб четырех прокуроров

  Высший совет прокуроров (ВСП) 17 февраля из-за отсутствия кворума не смог рассмотреть четыре жалобы бывших и действующих прокуроров на решения дисциплинарной коллегии. Все авторы жалоб были фигурантами уголовных дел или их увольняли и отстраняли  от должности из-за проверок в специализированных прокуратурах. «Честь и достоинство» Романа Статного Заседание Высшего совета прокуроров началось в 9 утра. На нем присутствовали девять из 10 действующих членов Совета. Напомним, в Совете 12 человек, но у двоих истекли мандаты, а новых еще не назначили. Для […]

  Citiţi mai departe

  Высший совет прокуроров (ВСП) 17 февраля из-за отсутствия кворума не смог рассмотреть четыре жалобы бывших и действующих прокуроров на решения дисциплинарной коллегии. Все авторы жалоб были фигурантами уголовных дел или их увольняли и отстраняли  от должности из-за проверок в специализированных прокуратурах.

  «Честь и достоинство» Романа Статного

  Заседание Высшего совета прокуроров началось в 9 утра. На нем присутствовали девять из 10 действующих членов Совета. Напомним, в Совете 12 человек, но у двоих истекли мандаты, а новых еще не назначили. Для кворума необходимо присутствие восьми человек. И.о. главы Высшего совета магистратуры (ВСМ) Дорел Мустяцэ участвовал в заседании по видеосвязи.

  Когда приступили к рассмотрению жалобы экс-прокурора Антикоррупционной прокуратуры Романа Статного, он первым делом заявил отвод председателю Совета Анжеле Мотузок. Статный пояснил, что у них есть конфликт интересов — он пытается через суд привлечь Мотузок к ответственности за правонарушение. Члены ВСП одобрили отвод.

  Докладчик по этому вопросу Светлана Балмуш предложила рассмотреть жалобу Статного в закрытом режиме. После этого Статный на повышенных тонах заявил, что пришел на заседание, чтобы «защитить свою честь и достоинство».

  Он пожаловался, что, Александр Стояногло, вступив в должность генпрокурора,  публично «очернил его». После этого члены Совета все-таки решили рассмотреть жалобу в закрытом режиме и попросили прессу покинуть зал заседаний. Обсуждение длилось около получаса. После чего члены Совета сообщили, что отложили этот вопрос.

  Следующим вопросом в повестке оказалась еще одна жалоба Статного. Он вновь заявил отвод Мотузок, а прессу снова попросили покинуть зал заседаний. Рассмотрение этого вопроса тоже перенесли на другое заседание. Но уже из-за отсутствия кворума. Народный адвокат Чеслав Панько сообщил, что не может продолжать участвовать в заседании, так как у него запланированы дела, связанные с работой Офиса омбудсмена.

  Жалобы из Антикоррупционной прокуратуры

  После этого члены ВСП объявили в заседании перерыв, чтобы попытаться восстановить кворум. Они решили проверить, не сможет ли прийти кто-то из членов Совета, пропустивших первую половину заседания. На приглашение никто не откликнулся. Таким образом, жалобу прокурора Антикоррупционной прокуратуры Октавиана Якимовского на решение дисциплинарной коллегии не смогли рассмотреть.

  Та же участь постигла жалобу его коллеги Дорина Компана. Компан сам предложил перенести обсуждение из-за того, что «занят следственными действиями».

  Жалоба Михаила Иванова

  После этого к заседанию присоединился и.о. главы Высшего совета магистратуры Дорел Мустяцэ. Кворум был восстановлен.

  В обновленном составе Совет приступил к рассмотрению жалобы прокурора Михаила Иванова на решение дисциплинарной коллегии. Иванов тут же заявил отвод Анжеле Мотузок: он тоже участвует в процессе против нее. Совет одобрил отвод, и продолжил обсуждение вопроса без нее.

  Другой член ВСП Эдуард Варзарь заявил, что обязан взять самоотвод. Он пояснил, что против него тоже открывали дисциплинарное дело, связанное с дисциплинарным делом Иванова. Варзарь пояснил, что дисциплинарное дело против него прекратили, но все же решил взять самоотвод. Таким образом, Совет вновь остался без кворума. Рассмотрение жалобы Иванова отложили.

  Что известно об этих прокурорах?

  Михаил Иванов — прокурор Антикоррупционной прокуратуры с 2010 года. В 2020 году Иванова подозревали в том, что он заставил человека дать показания (ст. 309 Уголовного кодекса), и в том, что он раскрыл данные уголовного дела (ч.2 ст. 315). Однако в сентябре 2021 года его вывели из-под уголовного преследования. «Элементов преступления» в его действиях не нашли.

  Бывший прокурор Роман Статный уволился из Антикоррупционной прокуратуры в 2020 году, после того как его попросил уволиться Стояногло. Генпрокурор объяснял это тем, что результаты проверок в специализированных прокуратурах «несовместимы с дальнейшей работой» этого прокурора.

  На Статного завели два уголовных дела. По одному из них Статного обвинили в мошенничестве в особо крупных размерах и злоупотреблении должностным положением в интересах преступной группировки, а по второму — в фабрикации дела против совладельцев сети автозаправочных станцией Vento. Предъявление обвинений по делу Vento Статный оспаривает в суде.

  Дорин Компан тоже уволился из прокуратуры в 2020 году. Генпрокурор тогда утверждал, что против Компана завели дело в результате проверки в специализированных прокуратурах. В 2021 году Компан оспорил свое увольнение в суде. В феврале 2022 года стороны заключили мировое соглашение, и Компан вернулся к работе в Антикоррупционной прокуратуре.

  Октавиан Якимовский с 2011 года работает в Антикоррупционной прокуратуре. Якимовский также занимал должность замглавы Антикоррупционной прокуратуры. Когда в конце 2019 года по решению генпрокурора в этой прокуратуре начали проверку, Якимовского отстранили от должности. Тем не менее он продолжает возглавлять группу, которая расследует кражу миллиарда. Эту группу он возглавил после увольнения Адрианы Бецишор.

• Прокурорская порука. Как старая система защищает себя. Досье NM

  Дисциплинарная комиссия Высшего совета прокуроров 17 августа рассмотрит дисциплинарные дела 15 бывших и действующих прокуроров, среди которых экс-глава Антикоррупционной прокуратуры Виорел Морарь и его бывший заместитель Адриана Бецишор. Некоторые из тех, против кого открыли дисциплинарные дела, успели стать адвокатами и теперь защищают в суде своих бывших коллег. NM собрал все, что известно о прокурорах, дела которых рассмотрит дисциплинарная комиссия. В […]

  Citiţi mai departe

  Дисциплинарная комиссия Высшего совета прокуроров 17 августа рассмотрит дисциплинарные дела 15 бывших и действующих прокуроров, среди которых экс-глава Антикоррупционной прокуратуры Виорел Морарь и его бывший заместитель Адриана Бецишор. Некоторые из тех, против кого открыли дисциплинарные дела, успели стать адвокатами и теперь защищают в суде своих бывших коллег. NM собрал все, что известно о прокурорах, дела которых рассмотрит дисциплинарная комиссия.

  В 2011 году, сразу по окончании Нацинститута юстиции, Адриану Бецишор приняли на работу в Антикоррупционную прокуратуру. В 2017 ее назначили заместителем главы этой прокуратуры, а в мае 2019 — исполняющей обязанности главы Антикоррупционной прокуратуры. В августе 2019 года, через два месяца после побега из страны Владимира Плахотнюка и смены власти, Бецишор уволилась из органов прокуратуры.

  Адриана Бецишор известна тем, что, имея сравнительно небольшой стаж прокурорской работы, получала в производство  громкие дела, в том числе связанные с кражей миллиарда. В 2012 году она возглавляла группу прокуроров, проводивших обыски в компаниях Вячеслава Платона. В 2013 она вела дело владельца торгового центра Elat Леонида Волнянского, которого обвинили в мошенничестве в особо крупных размерах. Сам бизнесмен и его адвокаты утверждали, что дело сфабриковали, а улики сфальсифицировали. Сейчас уголовное дело находится в Европейском суде по правам человека (ЕСПЧ).

  Бецишор также возглавляла в Антикоррупционной прокуратуре группу, которая занималась расследованием кражи миллиарда. Она вела одно из уголовных дел Илана Шора (до сих пор не передано в суд), а также дело фирмы Caravita и родственника экс-премьера Владимира Филата Иона Русу. Бецишор вела и дело самого Владимира Филата, которого в итоге приговорили к девяти годам тюрьмы. Оба процесса — против Русу и против Филата — проходили за закрытыми дверями, а адвокаты указывали на несправедливый характер уголовного преследования и судебного процесса. Сейчас ЕСПЧ рассматривает иск Филата против Молдовы.

  Экс-прокурор Адриана Бецишор фигурирует в уголовном деле о превышении служебных полномочий и фальсификации официальных документов.

  Надежда Бусуйок

  Надежда Бусуйок в 2013 году поступила на работу в Антикоррупционную прокуратуру. В 2016 перевелась в Прокуратуру по борьбе с организованной преступностью и особым делам, а в 2020 году снова вернулась в Антикоррупционную прокуратуру. Как сообщили NM два источника из системы юстиции, Надежда Бусуйок — племянница экс-главы Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью Николая Китороаги.

  Бусуйок ведет дело против Алены Сташевской, которую СМИ называли доверенным лицом Вячеслава Платона. Бусуйок также ведет второе уголовное дело против Владимира Филата, по которому его обвиняют в отмывании денег. Дело сейчас находится на рассмотрении в суде.

  Роман Русу

  Роман Русу в 1995 году начал работать в прокуратуре столичного сектора Ботаника, в 2005 году перевелся в прокуратуру сектора Центр. В 2016 его назначили прокурором в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью.

  Имя прокурора Русу фигурирует в расследовании RISE «Министерство прослушек». В 2017 он инициировал прослушку многих лидеров оппозиции и участников проходивших тогда массовых протестов, среди которых Андрей Нэстасе, Кирилл Моцпан, Алена Мандатий, Сергей Тофилат, Аркадий Барбарошие и др. Русу также инициировал установку камер в доме активиста партии «Действие и солидарность» (PAS) Дана Перчуна (сейчас депутат парламента).

  Валерий Сырбу

  В 2002 году Сырбу приняли на работу в прокуратуру столичного сектора Центр. С 2016 года работает в Прокуратуре по борьбе с организованной преступностью и особым делам.

  Согласно его декларации о доходах, в 2017 году он получил в подарок более €8 тыс. от своих родственников, живущих за границей — тещи, племянницы, брата и сестры.

  Сырбу также фигурирует в расследовании RISE «Министерство прослушек».

  Октавиан Якимовский

  Октавиан Якимовский с 2011 года работает в Антикоррупционной прокуратуре. Вел дело против экс-министра финансов Вячслава Негруцы, которого приговорили к трем годам тюрьмы условно. Негруца называл дело политически мотивированным.

  Якимовский также занимал должность замглавы Антикоррупционной прокуратуры. Когда в конце 2019 года по решению генпрокурора Александра Стояногло в этой прокуратуре начали проверку, Якимовского отстранили от должности. Тем не менее он продолжает возглавлять группу, которая расследует кражу миллиарда. Эту группу он возглавил после увольнения Адрианы Бецишор.

  Лилиан Рудей

  Лилиан Рудей работал в Антикоррупционной прокуратуре с 2005 года. Уволился в январе 2020 года. В 2017 году, согласно декларации, Рудей получил от родителей 93 тыс. леев. Зарплата Рудея в 2019 году, согласно декларации, составила 514 тыс. леев.

  Он вел дело экс-главы Налоговой службы Николая Викола, бизнесмена Виктора Цопы, а в 2012 году вел расследование, в котором фигурировал экс-президент Украины Петр Порошенко.

  Дорин Компан

  Дорин Компан в феврале 2020 года ушел в отставку из органов прокуратуры. Ранее генпрокурор Стояногло говорил, что по итогам проверки в Антикоррупционной прокуратуре и Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью против  Компана начнется дисциплинарная проверка.

  В 2019 году Дорин Компан несколько месяцев был и.о. главы Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. За время службы Компан вел несколько резонансных дел, включая дело бывшего замминистра экономики Валериу Трибоя, которого в 2016 году оштрафовали на 37,5 тыс. леев за коррупцию.

  Согласно декларации о доходах, в 2018 году Компан заработал 319 тыс. леев. У него есть две квартиры и три автомобиля. Также Компан указал, что получил от «родителей, работающих за границей», €39,7 тыс.

  Владислав Бобров

  Владислав Бобров работал в органах прокуратуры с 2009 года, когда его назначили прокурором по уголовному преследованию при МВД. В 2016 году Боброва перевели в Антикоррупционную прокуратуру.

  Владислав Бобров был прокурором в деле экс-депутата Кирилла Лучинского, которого обвиняют в отмывании денег в особо крупном размере (в основном Бобров замещал Евгения Рурака). Лучинский свою вину не признает, а следствие против себя называет «тенденциозным». Сейчас дело рассматривает Апелляционная палата.

  Боборов также вел громкое дело Antifa Rezist об организации массовых беспорядков, обвиняемыми по которому проходят Павел Григорчук и Михаил Амерберг. Дело Antifa Rezist с 2015 года рассматривает первая инстанция.

  Еще Бобров вел дело бизнесмена Виорела Варзаря, который в 2019 году обвинил совладельца сети Andy`s Pizza в шантаже и попытке захватить его бизнес.

  В 2018 году СМИ изучили декларации о доходах Боброва и выяснили, что в 2017 году он получил от некой Марии Буруянэ пожертвование  €12,5 тыс. Так же безвозмездно Бобров получил Hyundai Tucson 2017 года выпуска.

  Сергей Морару

  Сергей Морару с 2009 года работал в прокуратуре Кишинева. Затем его перевели на работу в Антикоррупционную прокуратуру. В 2019 году он уволился из прокуратуры. После этого попытался стать адвокатом. В июле 2019 года комиссия, которая выдает лицензии адвокатам, отклонила его кандидатуру. Но в феврале 2020 года Морару все же получил лицензию. Сейчас он как адвокат представляет интересы брата экс-главы Антикоррупционной прокуратуры Виорела Мораря и экс-прокурора Антикоррупционной прокуратуры Романа Статного.

  Роман Статный

  Роман Статный работал прокурором в Антикоррупционной прокуратуре. Он не раз фигурировал в журналистских расследованиях. Так, в 2018 году журналисты выяснили, что он получил 40 тыс. леев «в дар» от своей мамы. Еще 110 тыс. ему подарили его брат и отец. Всего семья прокурора в 2018 году получила донации на 240 тыс. леев. Это в два раза превышает годовой заработок Статного в прокуратуре.

  Осенью 2019 года Статный вел дело экс-судьи Высшей судебной палаты Олега Стерниоалэ. В начале 2020 года новый генпрокурор Александр Стояногло попросил Статного уйти в отставку, пояснив, что результаты проверок в специализированных прокуратурах оказались «несовместимы с дальнейшей работой» нескольких прокуроров, в том числе Статного. В феврале 2020 года Статный уволился из прокуратуры, а в мае 2020 года его задержали. Ему предъявили обвинения в мошенничестве в особо крупных размерах и злоупотреблении должностным положением в интересах преступной группировки. В июне суд перевел Статного под домашний арест.

   Григорий Никулицэ

  Григорий Никулицэ с 2015 года работает в Антикоррупционной прокуратуре. Некоторые СМИ называют Никулицэ «приближенным» экс-главы Антикоррупционной прокуратуры Виорела Мораря.

  Летом 2019 года, вскоре после назначения Олеси Стамате министром юстиции, Никулицэ закрыл дело против ее мужа. Дело открыли в 2016 году по подозрению в активной коррупции. Никулицэ объяснил закрытие дела тем, что прокуроры «исчерпали все пути для сбора доказательств».

  В том же 2019 году Никулицэ начал вести дело о «незаконной прослушке оппозиции». Кроме того, Никулицэ вел дело экс-депутата Демпартии Константина Цуцу и добился, чтобы суд наложил арест на его дом площадью 300 кв.м.

  Согласно декларации о доходах, в 2018 году Никулицэ получил в «в дар» от родителей 40 тыс. леев.

  Михаил Иванов

  Михаил Иванов стал прокурором Антикоррупционной прокуратуры в 2010 году. Иванов вел дело о приватизации Air Moldova. Также он вел дело бывшего министра информационного развития Владимира Моложена, которого признали виновным в злоупотреблении властью и халатности, а затем оправдали.
  Иванов также расследует дела о закупке по завышенной цене 69 скорых марки «Соболь» и о взятке прокурорам в сумме €200 тыс.
  В 2017 году сотрудник Moldsilva в Бельцах, который проходил по делу о незаконной вырубке леса в Фалештах, публично обвинил Иванова в запугивании и в том, что он лишил его нанятого адвоката и назначил госзащитника

  В январе 2020 генпрокурор Стояногло попросил Иванова уйти в отставку, так же, как и Романа Статного. Однако Иванов продолжил работать в прокуратуре.

  В июня 2020 года стало известно, что Иванову и двум офицерам Наццентра борьбы с коррупцией предъявили обвинение в том, что они заставляли обвиняемых дать признательные показания в деле о взятке прокурорам. Сам Иванов утверждает, что невиновен.

  В своих декларациях о доходах он указал, что получил более 800 тыс. леев «на семейных мероприятиях».

  Сергей Петрушка

  Сергей Петрушка работает прокурором с 2016 года. В 2017 году его перевели на работу в Прокуратуру по борьбе с оргпреступностью и особым делам. Петрушка фигурирует в «деле о прослушке оппозиции». В один день, 30 января 2019 года, прокурор отправил в суд 20 ходатайств, чтобы получить разрешение на прослушивание телефонов. Среди них были ходатайства на прослушку лидера DA Андрея Нэстасе, и его однопартийцев Кирилла Моцпана, Александра Слусаря и Дину Плынгэу. Все эти ходатайства одобрили.

  В июле 2020 года Петрушка выиграл конкурс на пост судьи, который проводил Высший совет магистратуры (ВСМ). Теперь указ о его назначении должен подписать президент Игорь Додон.

  Согласно декларации о доходах, в 2019 году Петрушка купил квартиру площадью 122 кв. м. за 800 тыс леев. Также семья прокурора купила в 2019 году автомобиль Toyota Prius за € 7 тыс. и получила «в дар» €2 тыс.

  Адриан Попенко

  Адриан Попенко c 2013 года был замглавы Антикоррупционной прокуратуры. В 2015 году Попенко возглавил следственную группу, которая расследовала дело о махинациях в Banca de Economii» на основании показаний Илана Шора. Именно прокурору Попенко Шор давал показания против Владимира Филата. Сам Филат утверждал, что после его задержания прокурор Попенко устроил ему встречу с Владимиром Плахотнюком. Попенко это отрицает.

  В 2017 году Попенко стал заместителем прокурора Кишинева. Летом 2019 года, после того как Адриана Бецишор ушла из прокуратуры, Попенко вновь стал замглавы Антикоррупционной прокуратуры. Но ненадолго. Когда Генпрокуратуру временно возглавил Думитру Робу, Попенко снова вернулся в прокуратуру Кишинева.

  Эдуард Варзарь

  Эдуард Варзарь стал работать в Антикоррупционной прокуратуре в 2012 году. В 2016 году он пытался получить лицензию адвоката, но ему отказали. После этого Варзарь подал в суд на коллегию адвокатов и комиссию, которая выдает адвокатские лицензии. В 2017 году Варзаря назначили замглавы Антикоррупционной прокуратуры. В июле 2019 года Варзарь временно возглавил Антикоррупционную прокуратуру. В этот период в прокуратуре проверяли видеозаписи переговоров между президентом Игорем Додоном и тогдашним лидером Демпартии Плахотнюком. В итоге дело решили не открывать (проверку проводил прокурор Александр Черней). В сентябре 2019 года и.о. генпрокурора Думитру Робу вернул Виорела Мораря на пост главы Антикоррупционной прокуратуры, а Варзарь продолжил работать его заместителем.

  Виорел Морарь

  Виорел Морарь пришел в прокуратуру в 2002 году, начинал карьеру с должности прокурора в прокуратуре Дондюшан. В 2004 году перешел на работу в Антикоррупционную прокуратуру, а в 2010 — в Генпрокуратуру. В 2015 году, будучи главой управления уголовного преследования Генпрокуратуры, Морарь открыл дело Antifa Rezist, заявив, что предотвратил попытку госпереворота. Обвиняемым по этому делу не раз переквалифицировали состав преступления. Приговора по делу до сих пор нет, дело уже почти пять лет рассматривает суд первой инстанции.

  В 2016 году Морарь возглавил Антикоррупционную прокуратуру. Под его началом расследованием кражи миллиарда занимались шесть прокуроров. При этом у Генпрокуратуры не было доступа к материалам дела. В том же 2016 году Антикоррупционная прокуратура завела дело о незаконном финансировании Партии социалистов. Но до осени 2019 года по нему почти не проводили следственных действий.

  В апреле 2019 года Морарь неожиданно подал в отставку. За день до этого СМИ и дипмиссии получили анонимное письмо, в котором говорилось, что совладелец сети Andy`s Pizza и La Placinte, Андрей Транга вместе с криминальным авторитетом Григорием Карамалаком пытались завладеть компанией Molinart Grup — крупным производителем оборудования для винодельческих предприятий, а помогал им в этом Морарь. Сам Морарь опровергал причастность к этому делу. Тогдашний генпрокурор Эдуард Харунжен в тот же день перевел Мораря на работу в один из отделов Генпрокуратуры. Осенью 2019 года новый и.о. генпрокурора Думитру Робу, (который одно время был подчиненным Мораря), вернул его на должность главы Антикоррупционной прокуратуры.

  В конце 2019 года после назначения  генпрокурором Александра Стояногло Морарь возобновил расследование против ПСРМ и привлек к нему 28 прокуроров и 38 следователей. В этот же период Морарь возобновил начатое и брошенное в 2016 году уголовное дело о подкупе 14 депутатов ПКРМ.

  Стояногло, вступив в должность, распорядился провести проверки в Антикоррупционной прокуратуре и Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. По итогам проверок, как рассказал Стояногло, выяснилось, что под началом Мораря в Антикоррупционной прокуратуре происходили серьезные нарушения закона: немотивированные задержания, аресты, обыски, прослушка, незаконная слежка, затягивание рассмотрения дел в суде, незаконные решения суда.

  В январе 2020 года Морарю предъявили обвинения в злоупотреблении служебным положением и указании ложных данных в официальных документах. По данным следствия, Морарь «защищал Плахотнюка и его людей от подозрений по делу о краже миллиарда». Сейчас дело Мораря рассматривает суд Буюкан.

  Прокуратура расследует и второе уголовное дело против Мораря. Его подозревают в незаконном обогащении и отмывании денег в особо крупных размерах.

  Рассмотрение дисциплинарных дел  проходит за закрытыми дверями. Прокуроры вправе оспорить решение дисциплинарной комиссии. Эти решения против прокуроров не публикуют до тех пор, пока они не станут окончательными.
  newsmaker.md

• Bețișor, Morari și alți procurori cunoscuți au ajuns în atenția Colegiului de disciplină și etică al procurorilor

  15 procurori, în mare parte din cadrul Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, sunt vizați de anchete disciplinare. Printre cei care au ajuns în atenția Colegiului de disciplină și etică se regăsesc nume cunoscute opiniei publice. Mai exact, Colegiul de disciplină și etică planifică să examineze, în cadrul ședinței din 17 august, procedurilor disciplinare intentate […]

  Citiţi mai departe

  15 procurori, în mare parte din cadrul Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, sunt vizați de anchete disciplinare. Printre cei care au ajuns în atenția Colegiului de disciplină și etică se regăsesc nume cunoscute opiniei publice.

  Mai exact, Colegiul de disciplină și etică planifică să examineze, în cadrul ședinței din 17 august, procedurilor disciplinare intentate în privinţa:

  – procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale – Valeriu Sîrbu;
  – procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale – Roman Rusu;
  – procurorului în Procuratura Anticorupție – Octavian Iachimovschi;
  – procurorului în Procuratura Anticorupție – Nadejda Busuioc și Adriana Bețișor;
  – ex- procurorului în Procuratura Anticorupție – Lilian Rudei;
  – ex- procurorului în Procuratura Anticorupție – Dorin Compan;
  – procurorului în Procuratura Anticorupție – Vladislav Bobrov;
  – procurorului în Procuratura Anticorupție – Sergiu Moraru;
  – procurorului în Procuratura Anticorupție – Grigore Niculiță;
  – procurorului în Procuratura Anticorupție – Mihail Ivanov;
  – ex- procurorului în Procuratura Anticorupție– Roman Statnîi;
  – procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale – Sergiu Petrușca;
  – procurorului, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii mun.Chișinău. – Adrian Popenco;
  – procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție– Viorel Morari;
  – procurorului, adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție – Eduard Varzari.
  Sursa: bizlaw.md

• Donații salvatoare pentru procurorii Anticorupție

  Deși primesc salarii, la care majoritatea moldovenilor nici nu visează, și se bucură de diferite înlesniri, o bună parte dintre procurorii Anticorupție nu se descurcă fără ajutor financiar. Potrivit Declarațiilor de avere din ultimii patru ani, fiecare al doilea procuror Anticorupție a beneficiat de donații. Unii procurori au declarat că au primit bani de la rudele de peste hotare, alții […]

  Citiţi mai departe

  Deși primesc salarii, la care majoritatea moldovenilor nici nu visează, și se bucură de diferite înlesniri, o bună parte dintre procurorii Anticorupție nu se descurcă fără ajutor financiar. Potrivit Declarațiilor de avere din ultimii patru ani, fiecare al doilea procuror Anticorupție a beneficiat de donații.

  Unii procurori au declarat că au primit bani de la rudele de peste hotare, alții că s-au ales cu donații generoase din partea celor invitați la nunți, cumetrii sau zile de naștere. Sunt și dintre cei care au primit în dar locuințe și mașini.

  La Procuratura Anticorupție lucrează în jur de 45 de procurori, care primesc în mediu un salariu de 25 de mii de lei lunar. Cel mai mult au fost „obijduiți” de donatori acuzatorii de stat care activează în oficiile teritoriale ale Procuraturii Anticorupție, dar și șeful instituției, Viorel Morari.

  Majoritatea procurorilor Anticorupție, care s-au învrednicit de donații, au gestionat sau continuă să gestioneze dosare de rezonanță.

  Legea nu interzice funcționarilor publici să primească donații din partea rudelor apropiate, cu condiția ca acestea să fie declarate. Experții Anticorupție nu exclud că unele donații sunt declarate fictiv, pentru a justifica tranzacțiile care depășesc veniturile, iar faptul că un număr tot mai mare de funcționari beneficiază de donații lasă loc de interpretări.

  Ajutați de părinți și de rude

  Andrei Băeșu este procurorul care a condus urmărirea penală pe dosarul în care Veaceslav Platon a fost condamnat la ani grei de închisoare. Procurorul Băeşu și-a început cariera în cadrul Procuraturii Ialoveni, în septembrie 2011, iar în octombrie 2014, Băeșu ajunge procuror la Procuratura Anticorupție.

  Se pare că Andrei Băeșu se descurcă greu din salariul de procuror, fiind permanent ajutat de mama sa, care muncește în Rusia. Începând cu anul 2014, când s-a căsătorit, Băeșu a început să se bucure și de donații din partea soacrei. Astfel, în 2014, soacra i-ar fi donat 20 de mii de lei, iar în 2017 – 5 mii de euro.

  Nunta procurorului, care a fost organizată în 2014, dar și cumetriile copiilor, din 2015 și 2016, i-au adus venituri considerabile, de 15 mii, 10 mii și 12 mii de euro.

  Deși are un salariu care îi permite să procure un apartament în rate și primește regulat ajutor de la părinți, potrivit Declarației de avere pentru anul 2017, procurorul Băeșu nu dispune de locuință. 

  Unica achiziție făcută de procuror în 2017 a fost autoturismul Volkswagen Touran, care l-a costat pe omul legii 118 mii de lei.

  Procurorul Ruslan Botnaru, care dispune de o vilă de 160 de metri pătrați și lucrează la Procuratura Anticorupție de 12 ani, pare-se că nu se descurcă financiar fără donații din partea părinților.

  În 2014, omul legii a beneficiat de un ajutor de 16 mii de lei, în 2015- 123 de mii de lei, în 2016- 7500 de euro, iar în 2017- 10 500 de euro.

  La capitolul donații, nu rămâne în urmă față de colegii săi nici procurorul Alexandru Cernei, care a devenit cunoscut pentru instrumentarea dosarului fostului prim-adjunct al procurorului general, Andrei Pântea.

  În 2015, Cernei a primit în dar 5 mii de euro la cumetria copilului, iar în anii 2016 și 2017 a primit donații din partea părinților câte 2 mii de euro în fiecare an.

  În 2016, omul legii și-a luat în leasing un automobil Skoda Octavia, în valoare de 14 500 de euro, iar în 2017, un Hyundai Tucson, de 18 950 de euro. 

  Procurorului Dorin Compan pare să-i priască evenimentele de familie în cadrul cărora adună donații generoase.

  În 2014, copii lui Compan au câștigat peste 20 de mii de lei, în 2015 –7 mii de euro și 5 mii de lei, în 2016 – 2 mii de euro și peste 10 mii de lei, iar în 2017 – 40 de mii de lei. Rudele generoase nu i-au trecut cu vederea nici pe procuror și soția sa. În 2014 aceștia au primit în dar 18 mii de euro și 10 mii de lei, în 2015 – 14 mii de euro, în 2016 – 6 mii de euro, iar în 2017 – 10 mii de lei.

  Octavian Iachimovschi activează la Procuratura Anticorupție începând cu 14 iunie, 2011. Peste doi ani de la angajare, acesta a câștigat concursul „Cel mai bun dis­curs al pro­cu­ro­ru­lui în dez­ba­te­rile judi­ci­are în cau­zele penale”.

  Și acest procuror este ajutat de către mama sa, care în 2013 i-a donat aproape 14 mii de euro, în 2015– peste 8 mii de euro, în 2015 – 5 mii de euro. În Declarația de avere pentru anul 2016, procurorul a indicat că a împrumutat de la mama sa suma de 4 mii de euro.

  În 2017, Octavian Iachimovschi a avut parte doar de donațiile de la cumetria copilului, care au constituit 2500 de euro și 55 de mii de lei.

  Omul legii are de achitat și 4 credite, în sumă totală de 290 de mii de lei și 3 mii de euro.

  Octavian Iachimovschi deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, procurat în 2010, și un apartament de 66,9 metri pătrați,pe care l-a procurat în 2016 cu 650 de mii de lei.

  Tot în 2016, Iachimovschi a vândut cu 28 500 de euro un apartament de pe strada Testemițanu din capitală.

  Victor Muntean a fost numit în funcția de procuror la Procuratura Anticorupție în 2007.

  Muntean este cel care a condus urmărirea penală și a reprezentat acuzarea de stat în dosarul condamnării judecătoarei Elena Roibu și a avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov. Tot Muntean a condus urmărirea penală în cazul condamnării la închisoare cu suspendare a fostului judecător „raider”, Nicolae Nogai.

  În 2017, Victor Muntean s-a învrednicit de titlul „cel mai bun în profesie”.

  Ca și alți colegi din instituție, Victor Muntean beneficiază de donații. Începând cu 2013, acuzatorul indică anual în Declarațiile de avere donații de jumătate de milion de ruble rusești (133 de mii de lei).

  Procurorul Grigore Niculiță este soțul judecătoarei din Chișinău, Veronica Jomiru-Niculiță. În 2017, cuplul a procurat cu 17 mii de euro un autoturism de model Volvo XC60, iar părinții le-au donat câte 20 de mii de lei. Cuplul mai deține în proprietate și 2 hectare de teren agricol, care, de asemenea le-a fost dăruit.

  Dumitru Obadă este căsătorit cu notarul public, Constanța Obadă. În 2015, femeia a primit o donație de 1 milion 300 de mii de lei, iar în 2016, de 2 milioane de lei. 

  Constantin Popa este unul dintre veteranii Procuraturii Anticorupție, unde lucrează din 2007.

  În 2015, acuzatorul a primit donații de 70 de mii de lei din partea tatălui și de 26 de mii de lei din partea fratelui. În același an, Popa a obținut venituri de 126 de mii de la cumetria copilului. În 2017, procurorul a mai primit o donație de 80 de mii de lei din partea tatălui.

  Procurorul Popa pare să fie un colecționar înrăit de arme de vânătoare. Acesta deține 11 arme cu țeava ghintuită sau lisă în valoare totală de aproape 100 de mii de lei. Armele au fost procurate pe parcursul a patru ani. 

  Lilian Rudei activează la Procuratura Anticorupție de 12 ani.

  Omul legii are părinți peste hotare de la care primește regulat ajutoare financiară. În 2012 părinții i-au donat lui Lilian Rudei 145 de mii de lei, în perioada anilor 2014-2016, câte 5100 de euro, iar în 2017 – de 93 de mii de lei.

  Drept „mulțumire”, procurorul Rudei i-a vândut automobilul său tatălui, cu 80 de mii de lei. În schimb, omul legii și-a procurat altă mașină, care l-a costat 10 mii de euro. 

  Lilian Rudei este procurorul care a investigat dosarul fostului șef de la Fisc, Nicolae Vicol. 

  „Regii” nunților și cumetriilor

  Eugen Balan este procurorul Anticorupție care s-a pricopsit la cumetria copilului său cu 32 de mii de euro. 

  Procurorul Balan, care are în proprietate o casă de locuit, două apartamente și un Mercedes de 10 mii de euro, a primit donații din partea părinților săi și ai soției de 37 de mii de lei în 2014, 30 de mii în 2015, 30 de mii în 2016 și altele 30 de mii în 2017. 

  Procurorul Balan s-a căsătorit în 2014 și a câștigat la nuntă 112 mii 400 de euro, iar în 2015 omul legii a jucat și cumetria la primul copil, câștigând încă 21 de mii de euro. 

  Procurorul Balan s-a remarcat prin faptul că gestionează dosare importante ce țin de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici.

  Adriana Bețișor, adjuncta șefului Procuraturii Anticorupție, lucrează în instituția respectivă din 2011, dar s-a remarcat public  în 2015, când a devenit șefa grupului de lucru pentru anchetarea fostului premier, Vlad Filat. 

  Tot în 2015, Bețișor a jucat nunta cu un angajat de la Fisc, adunând la eveniment 31 de mii de euro, 11 mii de dolari şi 170 de mii de lei. 

  Presa a scris că în decembrie 2015, părinţii acesteia, care locuiesc în comuna Cuhneşti, r. Glodeni, au cumpărat o casă cu două niveluri, finalizată în proporţie de 84%, la marginea Chişinăului. Serghei Beţişor, tatăl procurorului, este pădurar şi primeşte un salariu oficial de la stat de doar câteva mii de lei pe lună, iar mama ei, Silvia, este casnică.

  În Declarația de avere pentru anul 2017, Bețișor susține că nu are proprietăți, în schimb dispune de un apartament și două automobile de model Skoda Octavia, oferite gratuit în posesie. 

  Victoria Furtună este procurorul care a investigat dosarul fostului ministru al Transporturilor, Iurie Chirinciuc. Furtună a fost transferată  la Procuratura Anticorupție după 8 ani de carieră la Procuratura sectorului Botanica, municipiul Chișinău.

  Dacă anterior procurorul primea ajutoare financiare modeste, de 2500 de euro pe an, anul 2016 a fost unul generos pentru Victoria Furtună la capitolul donații. Aceasta s-a ales cu 17 mii de euro, bani alocați de cumetri la botezul copilului, dar și cu alte donații în valoare de 20 de mii de euro. 

  Și anul 2017 a fost „îmbelșugat” în donații pentru Victoria Furtună, aceasta primind 20 de mii de euro cadou de la mama sa și încă 80 de mii de lei de la o altă persoană.

  Mihail Ivanov, care lucrează la Procuratura Anticorupție de 8 ani, este răsfățat cu donații din partea prietenilor, rudelor și cumetrilor. Omul legii și membrii familiei sale primesc cadouri generoase în bani cu ocazia diferitor sărbători sau evenimente de familie.

  În anul 2012, omul legii a primit ajutor financiar în sumă de 9600 de euro, în 2013 – aproape 4400 de euro, în 2014 – 950 de euro, 50 de dolari și aproape 11 mii de lei cadouri la zile de naștere, dar și donații de la nuntă în valoare de peste 29 de mii de euro, 12700 de dolari și aproape 16 mii de lei. În anul 2015, Ivanov a primit donații de 500 de euro, 200 de dolari și 4 mii de lei la zile de naștere, iar în 2016 – 500 de euro, 400 de dolari, 3 mii de lei, la fel la zile de naștere.

  În 2017, soții Ivanov au încasat de la cumetria copilului 18300 de euro, 9800 de dolari și peste 124 de mii de lei. Mai mult, familia Ivanov a primit anul trecut cadouri generoase și la zilele de naștere, suma totală constituind 4500 de euro, 1300 de dolari și 9 mii de lei.

  Omul legii s-a lăudat în presă că are cumnați și cumetri cu afaceri în Marea Britanie și România.

  Mihail Ivanov a avut în gestiune mai multe dosare de rezonanță, cum ar fi cel al defrișării pădurii de la Fălești, dosarul consulului Republicii Moldova la Istanbul, Veaceslav Filip, dosarul mitei de 200 de mii de euro, în care sunt învinuiți procurori și polițiști.

  Eugeniu Rurac a venit să lucreze la Procuratura Anticorupție în 2016, iar în scurt timp a ajuns în atenția opiniei publice datorită dosarului intentat pe numele deputatului Chiril Lucinschi.

   În 2017, tânărul procuror a jucat nunta și a câștigat 350 de mii de lei.

  Case și mașini, cadouri pentru procurori

  Procurorul Vasile Moroșan nu a primit donații în bani. În schimb i-au fost dăruite mașini, pe care ulterior le-a vândut.

  În 2002, omul legii a primit cadou un Mercedes Benz, anul producerii 1997, și o Toyota Corola. În 2014, procurorul vinde Mercedesul cu 8500 de euro, iar din acești bani își procură un automobil KIA. În 2016, Moroșan vinde și automobilul Toyota cu 5000 de euro.

  Tot cadou i-au fost făcute lui Moroșan, în 2008, un apartament de 113,6 metri pătrați și un garaj.

  Vasile Moroșan a fost implicat în investigarea dosarelor magistraților învinuiți în spălătoria rusească, în dosarul șefului poliției din raionul Râșcani și a adjunctului său, învinuiți de mușamalizarea unui omor.

  Dorin Burlacu a fost desemnat la Procuratura Anticorupție la 30 iunie, 2017, după ce a activat aproape 7 ani la Procuratura raionului Fălești.

  În 2017, procurorul a avut o cumetrie, însă câștigul a fost cu mult mai modest comparativ cu alți colegi de ai săi, de 2200 de euro. În schimb, omul legii a primit în donație o casă de 111,9 metri pătrați. Totodată, procurorul s-ar folosi gratuit încă din 2015 de un automobil Toyota Corola. 

  Procurorul Ina Frunză-Bargan deține în proprietate trei apartamente, dintre care două de 70 și de 53,3 metri pătrați, pe care le-a primit cadou în anul 2015.

  Procurorul s-a învrednicit de o donație de 6 mii de euro, iar în 2015, pe lângă cele două apartamente, s-a mai ales cu o donație de 2 mii de euro și încă cu 3500 de euro câștigați la cumetrie. Și în anii 2013 și 2014, procurorul s-a bucurat de donații de 3500 și 3000 de euro.

  Din dosarele de rezonanță ale Inei Frunză-Bargan pot fi remarcate dosarul vameșilor din 2016 și dosarul fondurilor europene din off-shoruri, din 2013, ajuns pe linie moartă.

  Vitalie Galeru activează la Procuratura Anticorupție din anul 2013. Anterior, procurorul a activat în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. Acesta a devenit cunoscut opiniei publice după ce l-a reținut pe fostul premier, Vlad Filat. De asemenea, Galeru a instrumentat dosarul coruperii deputaţilor și cel al fostului adjunct al procurorului general, Andrei Pântea.

  La finele lunii martie, Galeru a depus o cerere privind transferul la Procuratura municipiului Chișinău, motivând că „perioada îndelungată în care a activat la o procuratură specializată prezintă riscurile unei evoluții unilaterale în formarea profesională, motiv din care a concluzionat asupra necesității admiterii unei schimbări în carieră, care să nu fie legată de un domeniu specializat”.

  Precizăm că, salariul unui procuror la Procuratura municipiului Chișinău este de aproape două ori mai mic decât salariul de procuror Anticorupție.

  Anul trecut portalul CrimeMoldova a realizat o investigație în care se arăta cum Vitalie Galeru își construiește o casă de milioane la periferia capitalei. Inspecția procurorilor, care s-a autosesizat în urma investigației, l-a disculpat pe Galeru, după ce acesta a declarat că primește donații pentru imobil de la cumnata din Irlanda.

  Vitalie Ivanov este procuror Anticorupție începând cu luna iulie a anului 2016, anterior activând la Procuratura sectorului Ciocana al Chișinăului și în Secţia control al urmăririi penale din cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a Procuraturii Generale. 

  În perioada anilor 2007-2014, Vitalie Ivanov a primit în dar un apartament, trei case de locuit, trei garaje și o construcție auxiliară. 

  Sursa: Crimemoldova.com

• (doc) 32 de mii de euro la cumetria unui procuror de la Anticorupție

  Eugen Balan, procuror în Procuratura Anticorupție, a obținut, pe parcursul anului 2017, 32 de mii de euro de la cumetria pe care a organizat-o. Tot anul trecut, acesta a beneficiat și de donații în valoare de de 3 mii de euro și 40 de mii de lei. Informațiile se regăsesc în declarația de avere și interese pentru anul 2017, publicată […]

  Citiţi mai departe

  Eugen Balan, procuror în Procuratura Anticorupție, a obținut, pe parcursul anului 2017, 32 de mii de euro de la cumetria pe care a organizat-o. Tot anul trecut, acesta a beneficiat și de donații în valoare de de 3 mii de euro și 40 de mii de lei. Informațiile se regăsesc în declarația de avere și interese pentru anul 2017, publicată pe site-ul Autorității Naționale de Integritate.

   

  Conform declarației de avere și interese pentru anul 2017, procurorul Eugen Balan, care activează la Procuratura Anticorupție din anul 2012, a avut un salariu de peste 300 mii de lei, echivalentul a 25 mii de lei pe lună. Pe lângă salariu, acuzatorul de stat declară că a primit donații de peste 100 de mii de lei, dintre care 3 mii de euro procurorul și familia sa i-au primit de la Tudor și Mariana Golubenco (socrii săi) iar 40 de mii de lei – de la Sergiu și Maria Balan (părinții săi).

  În 2017, Eugen Balan menționează că a organizat cumetria copilului, iar în urma evenimentului a adunat 32 de mii de euro, care, la cursul leu/euro din aprilie 2018 echivalează cu aproximativ 640 mii de lei. Tot familia procurorului Balan a primit indemnizații în sumă de 51,6 mii de lei de la Casa Națională de Asigurări Sociale.

  Reporterii Ziarului de Gardă nu au reușit să afle secretul unei cumetrii „bănoase” de la Eugen Balan, dar nici în ce bază a primit donații de peste 100 de mii de lei. Eugen Balan ne-a zis inițial că este ocupat, iar ulterior nu a răspuns la telefon, dar nici la mesajul nostru trimis prin SMS, cu subiectul discuției.

  Procurorul Eugen Balan deține un apartament, un garaj și o mașină de marcă BMW X3. Bunurile imobile au fost procurate în anul 2015 și, respectiv, în anul 2011. El este fratele lui Iulian Balan, avocatul controversatului primar de Orhei, Ilan Șor.

  Veniturile de la cumătrii ale procurorilor în 2017

  Și alți colegi de-ai lui Eugen Balan au organizat cumătrii în anul 2017, doar că, venitul obținut de aceștia este de câteva ori mai mic. De exemplu, Octavian Iachimovschi, și el procuror în Procuratura Anticorupție din anul 2011, declară că în urma cumetriei a obținut suma de 55 mii de lei și 2,5 mii de euro, sumă de 6 ori mai mică decât cea declarată în urma evenimentului similar al procurorului Eugen Balan.

  Mirandolina Sușițcaia, procuror în cadrul secției protocol, cooperare internațională și integrare europeană din cadrul Procuraturii Generle, fostă angajată a Procuraturii Anticorupție a obținut, în urma cumetriei, 8,64 mii de euro.

  Sergiu Zmeu, procuror în Procuratura mun. Chișinău a obținut, în 2017, 200 de mii de lei,  în urma celebrării cumetriei fiicei, sumă echivalentă cu aproximativ 10 mii de euro.

  Victor Cazacu,  și el procuror în Procuratura mun. Chișinău, susține că a primit la cumetrie suma de 15 mii de euro.  Și Artur Sârcu, și el procuror în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, declară că la cumetrie a obținut  tot 15 mii de euro.  

  Artur Sârcu este fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu. Iulia Sârcu este judecătoare la CSJ, iar soțiul ei este fostul procuror Isai Sârcu. Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei, soția lui Artur Sârcu este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. 
  Sursa: zdg.md

• Octavian Iachimovschi, procurorul cu cel mai bun discurs

  În sco­pul spo­ri­rii măies­triei pro­fe­sio­nale a pro­cu­ro­ri­lor şi veri­fi­că­rii cali­tă­ţii pres­ta­ţiei în instanţă, recent, s-a desfă­şu­rat edi­ţia ordi­nară a Con­cur­su­lui sub gene­ri­cul „Cel mai bun dis­curs al pro­cu­ro­ru­lui în dez­ba­te­rile judi­ci­are în cau­zele penale”, în cadrul căruia au con­cu­rat prac­tic toţi pro­cu­ro­rii din repu­blică, anunță PG. Juriul, com­pus din pro­cu­rori cu bogată expe­rienţă, l-a desem­nat înving­ă­tor al con­cur­su­lui pe Octa­vian Iachi­mo­vschi, pro­cu­ror în […]

  Citiţi mai departe

  În sco­pul spo­ri­rii măies­triei pro­fe­sio­nale a pro­cu­ro­ri­lor şi veri­fi­că­rii cali­tă­ţii pres­ta­ţiei în instanţă, recent, s-a desfă­şu­rat edi­ţia ordi­nară a Con­cur­su­lui sub gene­ri­cul „Cel mai bun dis­curs al pro­cu­ro­ru­lui în dez­ba­te­rile judi­ci­are în cau­zele penale”, în cadrul căruia au con­cu­rat prac­tic toţi pro­cu­ro­rii din repu­blică, anunță PG.

  Juriul, com­pus din pro­cu­rori cu bogată expe­rienţă, l-a desem­nat înving­ă­tor al con­cur­su­lui pe Octa­vian Iachi­mo­vschi, pro­cu­ror în Pro­cu­ra­tura Anti­co­ru­pţie, care prin dis­cur­sul său a efec­tuat o ana­liză con­se­cu­tivă a pro­be­lor exa­mi­nate în cadrul cer­ce­tă­rii jude­că­to­reşti a unui caz de coru­pţie, fiind con­ving­ă­tor şi bine argu­men­tat juri­dic.

  Octa­vian Iachi­mo­vschi este pro­cu­ro­rul care a con­dus urmă­ri­rea penală în dosa­rul jude­că­to­ru­lui Ghe­or­ghe Popa, con­dam­nat în apri­lie la 7 ani de închi­soare cu exe­cu­tare. Iachi­mo­vschi este absol­vent al Insti­tu­tu­lui Națio­nal al Jus­ti­ției.

  De ase­me­nea, cu dis­cur­suri pe potrivă s-au pre­zen­tat pro­cu­ro­rii Ser­giu Russu – adjunct al pro­cu­ro­ru­lui raio­nu­lui Dubă­sari şi Radu Palencu – pro­cu­ror în pro­cu­ra­tura mili­tară Cahul, care au obţi­nut locu­rile doi şi trei. Mai mulţi pro­cu­rori au demon­strat capa­ci­tăţi ana­li­tice şi ora­torice deo­se­bite, urmînd a fi menţio­naţi.

  Potri­vit Pro­cu­ro­ru­lui Gene­ral, Cor­ne­liu Gurin, fie­care acu­za­tor de stat are maniera pro­prie de a vorbi, sti­lul său de a pre­zenta un dis­curs public, moda­li­ta­tea per­so­nală de con­stru­cţie a cuvîn­tă­rii. Această acti­vi­tate urmează a fi desfă­şu­rată la un înalt nivel pro­fe­sio­nal, pen­tru a con­tri­bui la corecta jude­care a cau­ze­lor penale, la  pro­te­ja­rea per­soa­nei, soci­e­tă­ţii şi a sta­tu­lui de aten­tate cri­mi­nale, ast­fel încît, fie­care per­soană care a comis o infra­cţiune să fie pedep­sită potri­vit vino­vă­ţiei sale şi nici o per­soană nevi­no­vată să nu fie con­dam­nată.

  Prac­tica a con­tu­rat anu­mite cerinţe gene­rale, care sînt îna­in­tate faţă de dis­cur­su­rile ora­to­ri­lor judi­ci­ari, inclu­siv sub aspec­tul acce­si­bi­li­tă­ţii aces­tuia nu doar pen­tru magis­traţi, dar şi pen­tru toţi cei pre­zenţi în sala jude­că­ţii, să-i con­vingă de jus­teţea şi teme­i­ni­cia con­clu­zi­i­lor şi cerinţe­lor pro­cu­ro­ru­lui.

  Pro­cu­ro­rul Gene­ral, Cor­ne­liu Gurin a sesi­zat Con­si­liul Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor în vede­rea încu­ra­jă­rii înving­ă­to­ri­lor şi pre­mi­anţi­lor con­cur­su­lui cu daruri de preţ şi diplome de onoare.
  sursa: zdg.md