Știri

• Cine va fi următorul procuror general? CSP a încheiat recepționarea dosarelor

  Șase candidați vor lupta pentru fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. Printre ei se regăsește, inclusiv, actualul șef interimar al Procuraturii generale, Ion Munteanu. Lista a fost făcută publică de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) vineri, 29 decembrie.

  Citiţi mai departe

  Șase candidați vor lupta pentru fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. Printre ei se regăsește, inclusiv, actualul șef interimar al Procuraturii generale, Ion Munteanu. Lista a fost făcută publică de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) vineri, 29 decembrie.

  Potrivit CSP, în termenul limită au fost înregistrate dosarele a șase candidați. Este vorba de:

  • Ilie Rotaru, avocat;
  • Igor Demciucin, procuror;
  • Serghei Perju, avocat;
  • Octavian Iachimovschi, procuror;
  • Ion Munteanu, procuror;
  • Andrei Coca, jurist.

  În luna octombrie curent, CSP a anunțat concurs pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general. Inițial, termenul limită pentru depunerea dosarelor a fost stabilită data de 22 noiembrie 2023. Ulterior, însă, CSP a decis prelungirea termenului de depunere a dosarelor până pe data de 29 decembrie2023. Următoarea ședință a CSP este programată pentru data de 3 ianuarie 2024.

  Precizăm că în ajun, deputații au votat, în prima lectură, un proiect de lege care, dacă va fi votat, va modifica modul de alegere a procurorului general. Mai exact, proiectul prevede că următorul fel al PG va fi ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor,dar nu în baza punctajului acordat de fiecare membru CSP, cum este în prezent. Detalii – AICI.

  Amintim că funcția de procuror general a rămas vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost reținut, iar activitatea acestuia – evaluată de o comisie specială. Raportul comisiei a permis suspendarea lui Stoianoglo din funcție, iar ulterior – demiterea prin decret prezidențial. În această perioadă, funcția de procuror general a fost asigurată de Ion Munteanu.
  Sursa: newsmaker.md

• Vettingul îi sperie pe procurori? Ion Munteanu: „Putem să ne trezim cu un blocaj total în procuratură”

  Procuratura riscă să intre într-un „blocaj total”, în contextul vettingului care vizează procurorii. Anunțul a fost făcut de procurorul general interimar, Ion Munteanu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus”, de la TV8. Șeful interimar al Procuraturii Generale (PG) susține că, potrivit datelor pe care le deține, în jur de 50 la sută din procurori iau în considerare demisia din funcție, doar ca să nu ajungă în fața comisiei de evaluare.  

  „Nu-i cea mai bună atmosferă în Procuratură când un procuror aflat în acest proces de vetting este un procuror vulnerabil. Inclusiv din simplul fapt că această Comisie de vetting urmează să aprecieze și soluțiile date de procurori de-a lungul timpului. Atmosfera din Procuratură este următoarea: procurorii care vor decide să meargă în acest vetting își vor asuma riscul, însă rezerva cea mai mare a procurorilor nici măcar nu este în consecințele nepromovării acestui vetting”, a declarat Ion Munteanu.

  Citiţi mai departe

  Procuratura riscă să intre într-un „blocaj total”, în contextul vettingului care vizează procurorii. Anunțul a fost făcut de procurorul general interimar, Ion Munteanu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus”, de la TV8. Șeful interimar al Procuraturii Generale (PG) susține că, potrivit datelor pe care le deține, în jur de 50 la sută din procurori iau în considerare demisia din funcție, doar ca să nu ajungă în fața comisiei de evaluare.  

  „Nu-i cea mai bună atmosferă în Procuratură când un procuror aflat în acest proces de vetting este un procuror vulnerabil. Inclusiv din simplul fapt că această Comisie de vetting urmează să aprecieze și soluțiile date de procurori de-a lungul timpului. Atmosfera din Procuratură este următoarea: procurorii care vor decide să meargă în acest vetting își vor asuma riscul, însă rezerva cea mai mare a procurorilor nici măcar nu este în consecințele nepromovării acestui vetting”, a declarat Ion Munteanu.

  Șeful interimar al PG susține că, din  informațiile pe care le deține, „destul de mulți” procurori o să plece din sistem, în momentul în care vor fi notificați că urmează să treacă vettingul. Ar fi vorba de aproximativ 50 la sută din procurori.

  „Vor pleca din simplul motiv că nu vor să riște, în primul rând, cu cotizația unică la eliberare, care este produsul anilor lucrați împărțit la 50%, plus riscul de această interdicție de a ocupa funcții de demnitate publică în următorii 7-10 ani. Este vorba despre procuraturile specializate și aici e problema destul de complicată. (…) Noi putem să ne trezim cu un blocaj total în procuratură”, a mai declarat Munteanu.

  Procurorul general interimar a venit cu un îndemn către viitoarea comisiei care urmează să evalueze procurorii: „să notificați procuraturile specializate, dacă se va decide că pe rând urmează a fi efectuat acest proces de vetting, odată toți procurorii. Să știu exact câți procurori rămân, să văd cum repartizez lucrul. Este vorba de cauze penale pe rol, cauze penale pe persoane arestate, pe măsuri speciale și nu-i chiar în regulă, la fiecare 10 zile, câte 2-3 procurori îți pleacă și aceste cauze penale pleacă de pe o mână pe alta”.

  Întrebat ce crede despre legislația adoptată și modificată de Parlament pentru a facilita munca organului de urmărire penală, Ion Munteanu a recunoscut că, deși modificările sunt introduse cu bune intenții, deseori, o bună parte din ele, sunt greu de aplicat în practică. Șeful interimar al PA a dat drept exemplu noile modificări legislative care oferă noi competențe Centrului Național Anticorupție (CNA), care preved pe de o parte că urmărirea penală este condusă de procuraturile unde își are sediul organul de urmărire penală CNA: Procuratura municipiului Chișinău, Bălți și Cahul), iar pe de altă parte că cauzele sunt expediate în procuraturile unde a avut loc infracțiunea.

  „Procuratura municipiului Chișinău logistic nu este gândită pentru a susținea acuzarea de stat într-o procuratură raională. Atunci eu sunt pus în situația în care să implic un procuror teritorial, de exemplu din Hîncești, pentru a merge să susțină o cauză a procuraturii municipiului Chișinău. Aici se pierde firul. Procurorul din raion nu întotdeauna este suficient de bine pregătit pentru a susține o cauză într-un dosar de corupție, nici procuratura municipiului Chișinău nu are suficient de multe cadre bine pregătite, care să cunoască specificul acestei lucru. Nu mai vorbim de procuratura Cahul”, a explicat Ion Munteanu.

  Șeful interimar al PG declară că, pe termen scurt, această situație ar putea crea un blocaj „total” și „absolut” în procuraturile teritoriale. Munteanu a venit în acest context cu un îndemn către autorități, prin care le cere să ajusteze Codul de procedură penală, astfel încât cauzele penale să fie expediate după locul organului de urmărire penală.

  Amintim că Legislativul a adoptat, al sfârșitul lunii iulie, curent, în lectura a doua, proiectul de lege  privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Filtrul de integritate etică și financiară va fi trecut de circa 140 de judecători și circa 220 de procurori din funcții-cheie. Inclusiv, evaluarea externă va ținti și candidații la eventualele funcții vacante, care vor câștiga concursurile până în 2025​.
  Sursa: newsmaker.md

• Harunjen consideră că Ion Munteanu, Procuror general interimar, nu mai este în drept să ocupe funcția dată

  Ion Munteanu, Procuror general interimar, nu mai este în drept să ocupe funcția dată, afirmă într-un mesaj pentru presă fostul șef al Procuraturii generale, Eduard Harunjen.

   

  Harunjen cere să fie repus în funcția de procuror general din 10 noiembrie 2022 și susține că „ocuparea în continuare a funcției de procuror general interimar de către domnul Ion Munteanu devine neîntemeiată și ilegală”

   

  „La data de 10 noiembrie curent, i-am adresat domnului Ion Munteanu un demers prin care l-am informat despre cererea prealabilă, depusă de mine în adresa Președinției Republicii Moldova cu privire la suspendarea și anularea Decretului Președintelui RM nr.1208 din 11 iulie 2019 privind eliberarea subsemnatului din funcția de Procuror General. În asemenea circumstanțe, potrivit prevederilor art. 171 alin. (5) din Codul administrativ, efectele de drept ale decretului nominalizat se suspendă până la soluționarea definitivă a cazului, adică cu repunerea subsemnatului în funcția de Procuror General din data de 10 noiembrie 2022. În aceste condiții, ocuparea în continuare a funcției de Procuror General interimar de către domnul Ion Munteanu devine neîntemeiată și ilegală, iar orice act administrativ, semnat de către acesta, este pasibil de nulitate absolută”, susține Eduard Harunjen.

  Citiţi mai departe

  Ion Munteanu, Procuror general interimar, nu mai este în drept să ocupe funcția dată, afirmă într-un mesaj pentru presă fostul șef al Procuraturii generale, Eduard Harunjen.

   

  Harunjen cere să fie repus în funcția de procuror general din 10 noiembrie 2022 și susține că „ocuparea în continuare a funcției de procuror general interimar de către domnul Ion Munteanu devine neîntemeiată și ilegală”

   

  „La data de 10 noiembrie curent, i-am adresat domnului Ion Munteanu un demers prin care l-am informat despre cererea prealabilă, depusă de mine în adresa Președinției Republicii Moldova cu privire la suspendarea și anularea Decretului Președintelui RM nr.1208 din 11 iulie 2019 privind eliberarea subsemnatului din funcția de Procuror General. În asemenea circumstanțe, potrivit prevederilor art. 171 alin. (5) din Codul administrativ, efectele de drept ale decretului nominalizat se suspendă până la soluționarea definitivă a cazului, adică cu repunerea subsemnatului în funcția de Procuror General din data de 10 noiembrie 2022. În aceste condiții, ocuparea în continuare a funcției de Procuror General interimar de către domnul Ion Munteanu devine neîntemeiată și ilegală, iar orice act administrativ, semnat de către acesta, este pasibil de nulitate absolută”, susține Eduard Harunjen.

   

• DIN BIOGRAFIA LUI ION MUNTEANU, NOUL PROCUROR GENERAL INTERIMAR: ȘI-A ÎNCEPUT ÎN CARIERA ÎN 2007!

  Ion Munteanu este noul procuror general interimar al Republicii Moldova, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.656-IX din 12 octombrie 2022. Potrivit CV-ului său, el și-a început activitatea în 2007 în calitate de procuror la Procuratura Centru din municipiul Chișinău, unde a activat până în 2010, informează TRIBUNA. 

  În perioada 2010-2018 a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

  Ulterior, timp de aproximativ 1 an, a fost adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana, iar în următorul an a fost procuror adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA).

  Citiţi mai departe

  Ion Munteanu este noul procuror general interimar al Republicii Moldova, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.656-IX din 12 octombrie 2022. Potrivit CV-ului său, el și-a început activitatea în 2007 în calitate de procuror la Procuratura Centru din municipiul Chișinău, unde a activat până în 2010, informează TRIBUNA. 

  În perioada 2010-2018 a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

  Ulterior, timp de aproximativ 1 an, a fost adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana, iar în următorul an a fost procuror adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA).

  În perioada iunie-decembrie 2020 a fost procuror în PA. Din decembrie 2020 până în octombrie 2021 a fost procuror, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef  adjunct-interimar al Oficiului reprezentare a învinuirii în instanța de judecată.

  Iar de la 15 octombrie 2021 până la 12 octombrie 2022 a ocupat funcția de procuror adjunct-interimar al procurorului șef al Procuraturii Anticorupție.

  Actualul procuror interimar a studiat, în perioada 2002-2006, la Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Moldova.

  După aceasta, în 2006-2007, a făcut Masterat în Drept Economic, Academia de Studii Economice din Moldova.
  Sursa: tribuna.md

• Casa de milioane, donată de socri, a noului șef-adjunct interimar al PA, cariera, pedeapsa cu „avertisment” și încurajările și premiile primite

  Procuratura Anticorupție (PA) are de vineri, 15 octombrie, un nou șef-adjunct interimar. Procurorul Ion Munteanu a fost numit în această funcție printr-o hotărâre aprobată de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor. Munteanu activează în cadrul sistemul procuraturii din 2006, a activat în Procuratura sect. Centru, mun. Chişinău, a fost şef al Oficiului Ciocana, al Procuraturii mun. Chişinău, iar în 2014 a fost numit în funcția de procuror în cadrul PA. Procurorul locuiește într-o casă de milioane, donată de socrii săi, iar în 2009 numele său a figurat într-o procedură disciplinară intentată după reţinerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009. Un an mai târziu, procurorul a fost pedepsit cu „avertisment”.

  Pentru anul trecut, Munteanu declară un venit salarial de circa 407 mii de lei sau un salariu lunar de circa 34 de mii de lei. Acesta declară și 1 000 de dolari americani, obținuți din consultanță pentru OIM.

  Citiţi mai departe

  Procuratura Anticorupție (PA) are de vineri, 15 octombrie, un nou șef-adjunct interimar. Procurorul Ion Munteanu a fost numit în această funcție printr-o hotărâre aprobată de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor. Munteanu activează în cadrul sistemul procuraturii din 2006, a activat în Procuratura sect. Centru, mun. Chişinău, a fost şef al Oficiului Ciocana, al Procuraturii mun. Chişinău, iar în 2014 a fost numit în funcția de procuror în cadrul PA. Procurorul locuiește într-o casă de milioane, donată de socrii săi, iar în 2009 numele său a figurat într-o procedură disciplinară intentată după reţinerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009. Un an mai târziu, procurorul a fost pedepsit cu „avertisment”.

  Pentru anul trecut, Munteanu declară un venit salarial de circa 407 mii de lei sau un salariu lunar de circa 34 de mii de lei. Acesta declară și 1 000 de dolari americani, obținuți din consultanță pentru OIM.

  Procurorul locuiește într-o casă donată în 2017 de socrii săi, Valentin şi Elena Braşovschi. Imobilul cu o suprafață de 105,8 metri pătrați este ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari și are o valoare indicată de 1,2 milioane de lei.

  Valentin Braşovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de fostul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind proprietara companiei „Ideal Construct”, care din septembrie 2019 a trecut la Victor Soltan.

  Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu.

  Anul trecut, Ion Munteanu a intrat în posesia unui automobil Dacia Duster, fabricat în 2015 și procurat cu circa 147 mii de lei.

  Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile de model Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Tot din 2017, familia procurorului are în proprietate un automobil Mercedes, fabricat în 2014 și a cărui valoare indicată este de 50 de mii de lei. În garajul familiei Munteanu se regăsește și un camion Renault, fabricat în 2001 și a cărui valoare indicată este de 10 mii de lei.

  Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la firma „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor, însă procurorul nu indică în declarațiile sale de avere acest lucru sau vreun venit obținut de către soția sa.

  Pedepsit disciplinar în 2010, dar încurajat şi premiat de mai multe ori.

  Ion Munteanu a activat în ultimii opt ani la Procuratura Anticorupţie
  Ion Munteanu este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sect. Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară intentată după reţinerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009, constatându-se că acesta, „neîntemeiat a înaintat la Judecătoria Centru demersul cu privire la aplicarea în privinţa minorului Cernei măsura preventivă „arestul preventiv”, iar ulterior că „încălcări analogice au fost admise de procurorul Munteanu şi în cazul reţinerii minorului Postica”. Acesta a fost pedepsit cu „avertisment” în mai 2010. Peste câteva luni însă, în iulie 2010 a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie. În martie 2013 a mers în concediu pentru îngrijirea copilului, pentru ca în mai 2014 să revină în funcţia deţinută.

  Schimbări de personal la Procuratură: Promovare sau retrogradare?
  Pe 6 octombrie 2018, prin ordinul procurorului general de atunci Eduard Harunjen, Ion Munteanu a fost instalat în funcţia de şef al Oficiului Ciocana, al Procuraturii mun. Chişinău, loc rămas vacant după plecarea lui Ruslan Popov. Atunci, PG nu a anunţat public despre aceste schimbări de personal.

  Conform magistrat.md, în ultimii ani, procurorul Munteanu a fost încurajat în mai multe rânduri. În august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a propus procurorului general aplicarea măsurilor de încurajare cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III, iar cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova, pentru „îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate”, CSP a propus procurorului general încurajarea sa cu „Exprimarea mulțumirii”.

  În ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, „luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori”, CSP a propus procurorului general încurajarea lui Munteanu cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”. Iar în 2015, pentru „îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova” CSP a propus procurorului general încurajarea acestuia cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria II.
  Sursa: zdg.md

• Şefi interimari noi la procuraturile specializate: Cine sunt şi ce averi declară

  Consiliul Superior al Procurorilor a numit, vineri, şefii interimari la Procuratura Anticorupţie şi Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS). Dacă la şefia Procuraturaii Anticorupţie au fost desemnaţi procurori din cadrul instituţiei, pentru a asiguta interimatul de şef şi şef adjunct al PCCOCS au fost desemnaţi doi procurori din alte subdiviziuni. Astfel, la Procuratura Anticorupţie a fost numit şefă interimară Elena Cazacov, iar şef adjunct interimar, Ion Munteanu. La şefia PCCOCS a fost numit Sergiu Russu, iar funcţia de adjunct interimar va fi asigurată de Vladislav Bobrov.    

  Elena Cazacov este procuror anticorupţie, începând cu 7 iunie 2018. Până atunci, a lucrat timp de aproape opt ani procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale. În activitatea de procuror anticorupţie, Elena Cazacov s-a remarcat prin faptul că a reprezentatat acuzarea în procesul de judecată în care a fost condamnat fostul premier Vlad Filat.

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Procurorilor a numit, vineri, şefii interimari la Procuratura Anticorupţie şi Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS). Dacă la şefia Procuraturaii Anticorupţie au fost desemnaţi procurori din cadrul instituţiei, pentru a asiguta interimatul de şef şi şef adjunct al PCCOCS au fost desemnaţi doi procurori din alte subdiviziuni. Astfel, la Procuratura Anticorupţie a fost numit şefă interimară Elena Cazacov, iar şef adjunct interimar, Ion Munteanu. La şefia PCCOCS a fost numit Sergiu Russu, iar funcţia de adjunct interimar va fi asigurată de Vladislav Bobrov.    

  Elena Cazacov este procuror anticorupţie, începând cu 7 iunie 2018. Până atunci, a lucrat timp de aproape opt ani procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale. În activitatea de procuror anticorupţie, Elena Cazacov s-a remarcat prin faptul că a reprezentatat acuzarea în procesul de judecată în care a fost condamnat fostul premier Vlad Filat.

  Elena Cazacov este procurora care în 2010 a dispus încetarea urmăririi penale în privinţa fostului deputat elen, Nikolaos Georgiadis, consilier politic al fostului vicepremier și ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, fiind finanțat de UE și administrat de PNUD.

  Georgiadis era bănuit de trafic de minori pentri exploatare sexuală şi a fost subiectul unei investigaţii a CIJM. În 2019, justiţia elenă l-a condamnat pe Georgiadis la 28 de luni de închisoare şi o amendă de 20.000 de euro pentru abuz sexual asupra minorilor.

  În 2018, Elena Cazacov a ajuns în atenţia presei după ce a primit o donaţie de 15 mii de euro de la Serghei Cazacov, tatăl, bani din care şi-a cumpărat un automobil Hyundai Tucson.

  Anul trecut, familia procurorei a vândut cu 430.000 de lei automobilul Hyundai Tucson şi a procurat cu 9367 de euro un automobil de model KIA, fabricat în 2013. Familia mai deţine în proprietate, din 2013, un automobil de model Şkoda Fabia, fabricat în 2007, raportat la 21.892 de lei.

  Procurora Cazacov şi soţul poliţist locuiesc întru-un apartament cu suprafaţa de 71,5 metri pătraţi, procurat în 2015 cu 455.502 de lei. Procurora Cazacov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 311.786 de lei, iar soţul a avut un salariu de trei ori mai mic.

  Ion Munteanu şi-a început cariera de procuror în 2006 în Procuratura sectorului Centru a Capitalei, iar în 2010 a fost transferat în Procuratura Amticorupţie. În 2009, în timp ce activa în Procuratura sectorului Centru, pe numele procurorului Munteanu a fost pornită o procedură disciplinară pentru reţinerea unui protestatar minor, la 8 aprilie 2009. Omul legii a fost pedepsit cu „avertisment”,  în mai 2010.

  În 2018, Ion Munteanu a asigurat o perioadă interimatul la şefia oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău, înlocuindu-l pe Ruslan Popov.

  Unul din dosarele de rezonanţă gestionate de Ion Munteanu în calitate de procuror anticorupţie a fost dosarul licitaţiilor trucate pentru aprovizionarea cu produse alimentare a grădiniţelor din Chişinău.

  În 2018, Munteanu a ajuns în atenţia presei pentru că a primit, în 2017, împreună cu soţia, donaţii de 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu valoarea cadastrală de 1,2 milioane de lei. Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi. Valentin Braşovschi a fost administrator al companiei de construcţii Dansicons SRL, fondată de fostul deputat liberal, Iurie Dârda.

  Familia procurorului Ion Munteanu deţine în proprietate un camion şi patru autoturisme, dintre care două de midel Mercedes. Omul legii susţine că două din maşini i-au fost transmise în posesie gratuită. Ultimul automobil, de model Dacia Duster, fabricat în 2015, a fost procurat de Ion Munteanu anul trecut, cu 147.609 de lei.

  Ion Munteanu a declarat pentru anul 2020 venituri din salariu de 407.136 de mii de lei, iar cu 1000 de dolari a fost remunerat pentru servicii de consultanţă oferite Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei.

  Sergiu Russu este procuror-șef al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, începând cu 31 iulie 2017. Până să ajungă în funcţia resprectivă, Sergiu Russu, a fost, începând cu 8 aprilie 2015, şef al Procuraturii raionului Dubăsari, unde a lucrat timp de 11 ani.

  Numele lui Sergiu Russu a figurat într-o anchetă a postului de televiziune Jurnal TV, publicată toamna trecută. Russu, care ar fi prieten cu ex-procurorul general, Eduard Harunjen, ar fi protejat schemele de contrabandă dirijate de generalul de poliţie, Ion Ţurcan. Omul legii a respins acuzaţiile.

  Procurorul Russu locuieşte cu familia într-un apartament cu suprafaţa de 105,7 metri pătraţi, procurat în 2018 cu 675.000 lei. Anul trecut, Sergiu Russu şi-a cumpărat un automobil de model Toyora CHR, fabricat în 2016, raportat la 270.000 lei. Familia mai deţine în proprietate un automobil de model Toyota Prius, pe care l-a cumpărat în 2016 cu 178.000 lei.

  Sergiu Russu a declarat pentru anul trecut venituri din salariu de 374.020 de lei, iar altele 177.723 de lei şi 4.800 de euro le-a obţinut din activitatea didactică şi ştiinţifică. Soţia procurorului, angajată la Agenţia Servicii Publice, a avut anul trecut venituri din salariu de 102.020 de lei.

  Vladislav Bobrov lucrează în Procuratura Anticorupţie, începând cu 18 iulie 2016, iar până anunci a lucrat, începând cu 4 august 2009, procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului de Interne şi Serviciului Vamal din cadrul Procuraturii Generale.

  Vladislav Bobrov a fost numit recent printre cei patru procurori abilitaţi cu investigarea dosarului penal pornit pentru îmbogăţire ilicită pe numele procurorului general adjunct, Ruslan Popov.

  Bobrov a făcut parte şi din lista procurorilor anticorupţie, somaţ anul trecut de către procurorul general Alexandr Stoianoglo să plece din sistem. Stoianiglo l-a acuzat pe Bobrov că ar face parte dintr-un grup de procurori care continuă să fie loiali fostului şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari

  Vladislav Bobrov a fost unul din procurorii care a investigat dosarul penal pe numele ex-deputatului Chiril Lucinschi, acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. La fel, el a instrumentat cazul Antifa împotriva lui Pavel Grigorciuc și a lui Mihail Amerberg.

  Procurorul Bobrov a gestionat dosarul împotriva businessmanului Viorel Varzari care l-a învinuit, în 2019, pe co-proprietarul rețelei Andy`s Pizza, Andrei Tranga, de șantaj și tentativă de deposedare de afacere. În urma denunţului lui Varzari, Tranga s-a aflat două luni în arest preventiv. Ultimul a respins acuzaţiile.

  Vladislav Bobrov este unul din procurorii care s-a bucurat de donaţii generoase din partea rudelor, până în 2018. Acesta a beneficiat de donații de 12.000 de euro în 2016 și 12.500 de euro în 2017. În 2018 a primit o donație de 5.000 de euro. Omul legii deține în proprietate două apartamente, procurate în 2015 şi 2016. Familia a mai deţinut un apartament pe care l-a vândut anul trecut 37.000 de euro. Alte 14.900 de euro familia le-a obţinut din chiria apartamentelor.

  Vladislav Bobrov a raportat în Declaraţia de avere şi interese personale trei automobile, procurate în anii 2008, 2016 şi 2017. Ultimul, un Hyundai Tucson noi-nouţ, a fost transmis familiei în posesie gratuită.

  Vladislav Bobrov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 315.492 de lei, iar soţia sa, avocată, a declarat onorarii de 32.770 de lei.
  Sursa: anticoruptie.md

• Bogaţii de la Procuratura Anticorupţie

  Majoritatea acuzatorilor de stat de la Procuratura Anticorupţie trăiesc pe picior larg, având în proprietate imobile şi maşini de lux. Chiar dacă sunt remuneraţi cu salarii lunare de peste 20 de mii de lei, de cele mai multe ori acestea nu acoperă averile declarate. În astfel de cazuri, spun experții, oamenii legii îşi justifică averile prin donaţiile din partea rudelor, afacerile sau salariile partenerilor de viaţă și împrumuturile financiare. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese personale pentru anul 2020 ale procurorilor anticorupţie ne arată că fiecare al treilea acuzator de la Procuratura Anticorupţie trăiește pe picior larg, beneficiază de donaţii sau de bunuri înregistrate pe numele rudelor.

  Două case la Bălţi şi apartament la Chişinău înregistrat pe numele tatălui

  Citiţi mai departe

  Majoritatea acuzatorilor de stat de la Procuratura Anticorupţie trăiesc pe picior larg, având în proprietate imobile şi maşini de lux. Chiar dacă sunt remuneraţi cu salarii lunare de peste 20 de mii de lei, de cele mai multe ori acestea nu acoperă averile declarate. În astfel de cazuri, spun experții, oamenii legii îşi justifică averile prin donaţiile din partea rudelor, afacerile sau salariile partenerilor de viaţă și împrumuturile financiare. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese personale pentru anul 2020 ale procurorilor anticorupţie ne arată că fiecare al treilea acuzator de la Procuratura Anticorupţie trăiește pe picior larg, beneficiază de donaţii sau de bunuri înregistrate pe numele rudelor.

  Două case la Bălţi şi apartament la Chişinău înregistrat pe numele tatălui

  De un an şi jumătate, Serghei Gavajuc deţine funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. Până în decembrie 2019 a fost şeful oficiului Nord al Procuraturii Anticorupţie, domiciliind la Bălţi.

  Gavajuc a fost subiectul unui investigaţii a portalului Anticoruptie.md în februarie anul curent, după ce s-a constatat că acesta locuia într-un apartament de lux de la Valea Morilor din Chişinău, procurat anul trecut şi înregistrat pe numele părinţilor. Omul legii ne-a declarat atunci că tatăl său a procurat locuinţa din banii câştigaţi la Moscova. Precizăm că preţul locuinţelor din complexul de la Valea Morilor a fost de 1.200 de euro pentru un metru pătrat, fiind redus mai apoi până la 870 de euro pentru un metru pătrat. Deci, în cel mai fericit caz, părintele procurorului a procurat locuinţa cu aproape 88 de mii de euro. În declaraţia de avere şi interese personale, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie informează că părinţii i-au oferit apartamentul pentru a locui abia în anul curent, iar până atunci a locuit într-un apartament de 87 de metri pătraţi, oferit în locaţiune gratuită de către un cuplu din Chişinău.

  Serghei Gavajuc deţine în proprietate o casă de locuit, cu suprafaţa de 107 metri pătraţi, în oraşul Bălţi, pe care a procurat-o cu 203.659 de lei în anul 2009. Anul trecut, familia Gavajuc a mai procurat cu 150.000 lei un teren pentru construcţii, cu suprafaţa de șapte ari, în municipiul Bălţi, şi a început să-şi construiască o casă nouă.

  Tot anul trecut, familia Gavajuc a mai făcut o achiziţie: un automobil Hyiundai, fabricat în 2019, pentru care a achitat 290 de mii de lei.

  Principalul venit în familia Gavajuc este asigurat de soţia şefului interimar de la Procuratura Anticorupţie, avocata Stela Gavajuc, care câştigă de trei ori mai mult decât partenerul său de viaţă.

  Femeia a obţinut venituri din activitatea de avocat de 596.500 de lei. Tot din onorariile de avocat, Stela Gavajuc a reuşit să aducă în familie încă 420.000 de lei, încasaţi ca taxă de locaţiune pentru închirierea imobilului de 45 de metri pătraţi, în care îşi desfăşoară activitatea, dar care este proprietate a familiei. Alţii 17.571 de lei Stela Gavajuc i-a câştigat din orele predate la Universitatea din Bălţi.

  Venitul obţinut de capul familiei a fost cu mult mai modest. Serghei Gavajuc a avut anul trecut venituri salariale de 370.256 de lei, 12.138 de lei i-a obţinut din activitatea didactică la Universitatea din Bâlţi, iar 7.600 din lecţiile ţinute la Institutul Naţional al Justiţiei. Pe lângă aceste venituri, procurorul s-a mai învrednicit şi de o îndemnizaţie de 13.591 de lei de la Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS).

  Familia a mai obţinut anul trecut un venit de 325 de mii din înstrăinarea a doua bunuri, 48 de mii de lei din locaţiunea unui apartament în Bălţi, precum şi alte venituri mai mici din capitalizarea conturilor bancare.

  Gospodar în toată legea, cu donaţii din partea tatălui

  Procurorul Andrei Balan a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 321.587 de lei şi o donaţie de 20.000 de lei din partea tatălui. Alte 36.412 lei au constituit îndemnizaţia obţinută de la CNAS pe motive de boală. Soţia procurorlui este angajată la Moldasig şi a avut anul trecut venituri salariale de 146.268 de lei.

  În 2020, familia procurorului şi-a procurat un automobil Renault Kadjar, fabricat în 2018, pentru care a achitat 12.192 de euro. Familia mai deţine în proprietate un SUV Honda CR-V, raportat la preţul de 14 mii de euro. Tot anul trecut omul legii şi-a procurat cu 86.489 de lei şi un garaj de 17 metri pătraţi.

  Andrei Balan locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 157,5 metri pătraţi în satul Drăscliceni din apropierea Capitalei, pe care a finisat-o în 2014. În gospodărie se mai regăsesc o construcţie auxiliară şi un garaj. Totodată, familia mai deţine în proprietate două apartamente în Chişinău.

  Casă de milioane şi soţie cu firmă de succes

  Procurorul Alexandru Cernei şi-a procurat anul trecut o casă de 133,9 metri pătraţi, pentru care a achitat 1.460.986 de lei. Pentru a intra în posesia locuinţei râvnite, omul legii a contractat un credit de un milion de lei de la o bancă comercială, cu dobânda anuală de 7 %, pe care s-a obligat să-l restituie în termen de cinci ani. Până atunci familia a locuit într-un apartament cu suprafața de peste 80 de metri pătraţi pe care îl deţine în proprietate din 2010.

  Omul legii a avut anul trecut venituri din salariu de 329.061 de lei, iar alţi 8.247 de lei i-a primit drept îndemnizaţie de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă.

  În schimb, soţia sa Lilia a adus în familie dividende de 319.149 de lei obţinute de compania Donatella-Tur, pe care a fondat-o şi o administrează din 2009.

  Lilia Cernei a mai contribuit la venitul familiei cu 35.500 de lei, salariul de administrator de la Donatella-Tur, 11.500 de lei, dobânda de la depunerile bancare, şi 21.000 de lei, taxa pentru darea în locaţiune a unui imobil de 65 de metri pătraţi întreprinderii care îi aparţine.

  În 2016, familia Cernei a procurat un automobil de model Skoda Octavia, nou-nouţ, pentru care a plătit 14.250 de euro.

  Peste un an, familia mai intră în posesia unui automobil abia adus din uzină, de model Hyundai Tucson. Maşina pentru care s-a plătit aproape 19 mii de euro este înregistrată ca proprietate a întreprinderii Donatella-Tur.

  Apartament de la o autoritate interlopă

  Procurorul Vitalie Codreanu a raportat o pătrime dintr-un apartament de 72 de metri pătraţi şi un apartament de 49 de metri pătraţi, care i-a fost oferit ca locuinţă de serviciu în anul 2016.

  Imobilul se află pe strada Grădinilor din Chişinău şi a aparţinut unei cunoscute autorităţi interlope din anii 90. Fiii acestuia l-au acţionat în judecată pe Codreanu şi pe Primăria municipiului Chişinău după ce au constatat că locuinţa a fost înregistrată pe numele altei persoane, iar lacătul de la uşă a fost schimbat. Procesul este gestionat de Judecătoria Chişinău şi, din spusele petiţionarilor, bate pasul pe loc.

  Apartamente - cadou şi împrumut de la mama

  Procurora Ina Frunză-Bargan deţine în proprietate trei apartamente, dintre care două, cu suprafaţa de 53 şi respectiv 70 de metri pătraţi, i-au fost donate.

  În 2020, familia procurorei a cumpărat două automobile, achizițiile costând în total 270.000 de lei. La finele anului, cele două maşini au fost vândute cu 380 de mii de lei, familia obţinând în urma tranzacţiei un profit de 110 mii de lei.

  Procurora a mai raportat un împrumut de 10 mii de euro de la mama sa, fără dobândă, pe care s-a obligat să-l restituie până în 2027.

  Procurora lideră la donaţii

  Ca şi în anii precedenţi, procurora Victoria Furtună s-a bucurat anul trecut de donaţii generoase.

  Ea conduce automobilul de model Mercedes, pe care continuă să-l declare la preţul de 10 mii de lei. Anterior ANI s-a autosesizat la o ştire a portalului Anticoruptie.md despre automobilul Victoriei Furtună, însă inspectorii de integritate nu au constatat abateri, precizând că suma de 10.000 de lei figurează în contractul de vânzare-cumpărare a maşinii. Victoria Furtună a raportat anul trecut venituri salariale de peste 260.000 de lei, iar soţul, care este om de afaceri, a contribuit la bugetul familiei cu puţin peste 35 de mii de lei.

  Şi-a donat apartamentul, apoi şi-a cumpărat casă de milioane

  Irina Gheorghiştean lucrează în Procuratura Anticorupţie începând cu 17 ianuarie 2020. La puţin peste un an de la învestire, procurora şi-a cumpărat casă la sol, cu teren aferent de nouă ari, care a costat-o 100.000 de euro. Anterior, Gheorghiştean a locuit cu familia într-un apartament cu suprafaţa de 60 de metri pătraţi, pe care l-a donat în iunie 2020. Pentru a-şi cumpăra locuinţă, procurora a luat un credit de 1.752.000 de lei, cu rata anuală a dobânzii de 7 %, pe un termen de 20 de ani.

  Irina Gheorghiştean a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 312.930 de lei, iar până a ajunge procuror anticorupţie a lucrat în Procuratura municipiului Chişinău cu un salariu mai mic. Soţul procurorei este poliţist şi a avut anul trecut venituri salariale de 221.413 lei.

  Procurorul Vitalie Ivanov deţine în proprietate două case de locuit, un apartament, două garaje şi încă un imobil cu destinaţie nelocativă, toate fiindu-i donate. Anul trecut familia procurorului s-a mai bucurat de o donaţie de o mie de euro din partea mamei şi de alte 3.500 de euro din partea mamei soacre.

  Acuzatorul cu cinci mașini

  Ion Munteanu deţine în proprietate o casă de locuit, estimată cadastral la 1.204.533 de lei, care i-a fost donată cu patru ani în urmă.

  Tot în 2017, omul legii a ajuns în proprietatea a trei automobile, dintre care două i-ar fi fost transmise în posesie gratuită. Anul trecut, Ion Munteanu şi-a cumpărat şi un automobil Dacia Duster. Cel de-al cincilea mijloc de transport aflat în posesia omului legii este un camion Renault, procurat în 2010.

  Procurorul fermier

  Vadim Prisacari deţine în proprietate 172 de terenuri agricole cu suprafaţa totală de peste 92 de hectare. Nouă dintre aceste terenuri i-au fost donate. Omul legii a dat în arendă terenurile comaniei SRL Primavan-agro din satul Dominteni, raionul Drochia, al cărei fondator nu este altcineva decât tatăl său, Victor Prisacari, funcţionar la primăria din localitate. Împreună cu soţia, acesta deţine cu mult mai puţine terenuri decât fiul procuror.

  Omul legii mai declară şi un apartament de 66 de metri pătraţi, primit donaţie în 2016. În 2018, procurorul şi-a cumpărat un BMW 520, cu 12.900 de euro.
  Sursa: anticoruptie.md

• Salariile, achizițiile și donațiile procurorilor șefi în 2019

  Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

  Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

  Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

  Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

  Citiţi mai departe

  Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

  Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

  Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

  Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

  Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

  Potrivit documentului, familia Stoianoglo este proprietara a două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același an cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

  La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.
  
  Ruslan Popov, unul dintre cei mai avuți adjuncți ai procurorului general, care locuiește într-un imobil de „milioane” din Mileştii Mici, Ialoveni, și deține două mașini Hyundai fabricate și cumpărate în 2017, a vândut în 2019, cu 850 mii de lei, un apartament de peste 122 m.p., situat în blocurile de pe str. Melestiu din capitală, construite special pentru angajații procuraturii.

  Anul trecut, Ruslan Popov a ridicat lunar un salariu de 22 de mii de lei (339 477 de lei pentru întreg anul) la Procuratura Generală. Alte 78 de mii de lei procurorul le-a obținut drept salariu și remunerare la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul „La Strada”. Pe parcursul anului trecut, Ruslan Popov a avut mai multe deplasări peste hotare, în România, Serbia și Spania, pentru care a primit diurne în valoare totală de circa 76 de mii de lei.
  
  Tot anul trecut adjunctul procurorului general indică că i-a împrumutat tatălui său un milion de lei, bani pe care acesta ar urma să-i întoarcă fără dobândă peste 20 de ani, în 2040.

  Între timp, din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii în sumă totală de 15 mii de euro către părinții săi, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Banii ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.

  În declarația sa de avere nu se regăsesc cele peste 8 hectare agricole cumpărate de familia procurorului la începutul anului trecut.

  Ceilalți doi adjuncți ai procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic, nu au făcut anul trecut vreo tranzacție de cumpărare sau vânzare. Mircea Roșioru a fost remunerat în 2019 cu 37 de mii de lei lunar la PG, iar Iurie Perevoznic, cu 97 386 de lei pentru acitvitatea între iulie-decembrie în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și cu 16 055 de lei pentru activitatea până în iulie la AO Centrul de Drept al Femeilor.

  Veniturile de milioane ale șefului interimar al PA

  Din 11 decembrie 2019 șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

  Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

  Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

  Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

  Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

  Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

  La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

  Eduard Varzar, adjunct al șefului PA, a avut în 2019 un venit salarial de peste 331 de mii de lei și a obținut 150 de mii de lei din vânzarea unui automobil Toyota Prius fabricat în 2010.
  Ion Munteanu, declară doar venituri salariale în 2019, de 28 de mii de lei lunar. Salariul de procuror-șef al Procuraturii Cantemir și cea de adjunct la PA, 23 de mii de lei lunar, constituie și unica sursă de venit a lui Adrian Procoavă.

  Un alt adjunct al șefiei PA, Marcel Dumbrăvan a vândut anul trecut cu 6 mii de lei un Renault Scenic fabricat în 2004 și a achiziționat un automobil de aceeași marcă, doar că fabricat în 2015, pentru care a plătit 185 de mii de lei. Dumbrăvan a avut venituri salariale de 331 de mii de lei în 2019.

  Cel de-al cincilea adjunct al PA, Vladislav Cojocaru, șef Procuraturii Căușeni, se numără printre procurorii care anul trecut au primit donații. Acesta trece în actul de avere donații de 5 700 de euro de la Vera Morosanu și 4 900 USD de la Veronica Morosan. Anul trecut, procurorul a vândut trei terenuri cu 35 de mii de lei, și a achiziționat cu 50 de mii de lei jumătate dintr-un teren intravilan. Acesta a avut un venit salarial lunar mediu de 23 de mii de lei.

  De altfel, mai mulți procurori anticorupție au avut donații în 2019. Procurorul Eugen Balan și soția sa au avut donații de 200 de mii de lei de la părinții acestora. Familia a vândut un BMW cu 9 mii de euro și a cumpărat un Audi A 6, fabricat în 2015, cu 25 500 de euro. Donație de 10 mii de lei de la părinți a avut și procurorul anticorupție Andrei Balan, iar procurorul Mihail Ivanov declară că pe parcursul anului trecut la zilele de naștere ale membrilor familiei a obținut o mie de euro și cinci mii de lei. Un alt procuror anticorupție, Vitalie Ivanov declară 5 mii de euro și și cotă parte dintr-un apartament din Chișinău drept donații de la părinții săi și ai soției. Cu donații de 6 mii de euro s-a ales și Octavian Iachimovschi unul dintre procurorii care conduce grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară. Procurorul susține că banii au fost donați în cadrul unui eveniment de familie, cumetrie. Octavian Iachimovschi a avut anul trecut și un venit de 16 500 de euro din înstrăinarea unui apartament. Pentru activitatea la PG, acesta a fost remunerat cu un salariu lunar de 25 de mii de lei.

  Șeful interimar PCCOCS nu a completat declarația de avere

  Din decembrie, șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este Ion Caracuian.

  Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (ANI) nu am găsit declarația de avere a acestuia. Contactat, Ion Caracuian spune că nu a completat încă declarația, deoarece activează prin cumul în mai multe locuri și nu a reușit să adune toate actele în situația în care mai multe instituții nu funcționează în această perioadă. Șeful interimar al PCCOCS susține că perioada depunerii actelor a fost prelungită în legătură cu situația de urgență. Reprezentantul ANI, Victor Moloșag, neagă însă această informație și precizează că termenul-limită de depunere a actelor a fost 31 martie 2020.
  
  Conform declarației pentru 2018, familia Caracuian deține în proprietate o casă, un apartament, două averi imobile, două terenuri agricole și unul intravilan – toate obținute în baza contractelor de donație sau de moștenitor. În 2000, Ion Caracuian Primăria comunei Sângera i-a oferit omului legii un teren pentru construcție.

  Familia Caracuian conduce un Nissan, fabricat în 2002, pentru care în 2012 procurorul afirmă că a plătit 10 mii de lei.

  La fel ca la PA, PCCOCS are cinci procurori-șefi adjuncți.

  Unul dintre aceștia, Aurel Ciocan declară donații de 28 de mii de euro obținuți în 2019 la un eveniment de familie, mai exact la nuntă, dar și 92 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Skoda Octavia fabricat în 2006. Procurorul a avut un salariu mediu lunar de 19 mii de lei anul trecut.

  De donații a beneficiat în 2019 și un alt adjunct, interimar, al PCCOCS, Roman Dorogan. Pe lângă salariul lunar de peste 18 mii de lei, acesta a primit și o donație de 30 de mii de lei de la părinții săi.

  Adjunctul Taras Patraman a vândut mașina de model Volkswagen Golf fabricată în 2009 la același preț la care în 2017 declara că a cumpărat-o, 10 mii de lei. Patraman, care a ridicat lunar un salariu de peste 30 de mii de lei, a contractat un credit de 100 de mii de lei în 2019, cu o rată a dobânzii de 7%. Banii urmează a fi întorși până în 2022.

  Oleg Baciu, un alt adjunct al procurorului-șef al PCCOCS, a devenit în 2019 posesorul unei mașini Skoda Superb, fabricată, la fel, în 2019. Procurorul spune că deține mașina în baza unor „contracte translative de posesie şi de folosinţă” și că aceasta are o valoare de 37 650 de euro.
  
  În baza unor acte similare, procurorul deține din 2016 și un autoturism Hyundai, fabricat la fel în 2016. Procurorul, cu salariu lunar de 29 de mii de lei, are, din 2018, o datorie de 600 de mii de lei către BC Moldindconbank SA. Creditul e scadent în 2028 și are o rată a dobânzii de 5%. Oleg Baciu are și două datorii în sumă totală de 35 de mii de euro către două persoane fizice, pe care trebuie să întoarcă până în 2023 și 2025.

  Fără schimbări în ultimii ani este declarația de avere a Lucreției Zaharia, adjunctă a șefului PCCOCS din 2017. Unicul venit al acesteia în 2019 este salariul de 350 de mii de lei, ceea ce-i asigură un venit mediu lunar de 29 de mii de lei.
  
  Și procurorii PCCOCS s-au bucurat de donații în 2019. Petrușca Sergiu a primit o donație de 2 mii de euro de la Elena Petrușca, iar procurora Mariana Cazacu declară 212 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui eveniment de familie – cumetrie. Familia procurorei Cazacu a vândut anul trecut un apartament cu 10 620 de euro și a făcut cumpărături de aproape un milion de lei, achiziționând un apartament de 73 m.p. și o mașină Lexus CT 200H fabricat în 2013. Procurorul Denis Rotaru declară 100 de mii de lei drept bani primiți de la rude în cadrul unui eveniment de familie – botez.

  Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

  Oleg Afanasii, procuror-șef al Secției Control al Activității Speciale de Investigații și Asigurarea Regimului Secret al Procuraturii Generale, exercită de aproape o lună interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău, după ce Ștefan Șaptefraț și-a dat demisia, la doar o săptămână distanță după ce Ziarul de Gardă a publicat investigația „Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei”. 
  
  Oleg Afanasii nu a făcut nicio achiziție în ultimii cinci ani. Acesta raportează un salariu lunar de 30 de mii de lei pentru 2019. Noul șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău are în proprietate o casă de 133 de m.p., un garaj și o altă avere imobilă, un teren intravilan și două terenuri agricole. Toate aceste aceste bunuri procurorul susține că le deține în baza unor contracte de donații. Din 2014, Oleg Afanasii conduce un Mercedes 320 CDI fabricat în 2006, pe care l-a cumpărat cu 195 de mii de lei.

  Salariul, de 28 de mii de lei, a fost și unica sursă de venit anul trecut pentru adjunctul interimar al Procuraturii Chișinău, Mihai Pascal, numit în funcție, la fel ca Oleg Afanasii, acum o lună.

  Și un alt adjunct, Dumitru Robu, fost procuror general interimar al R. Moldova între iulie-decembrie 2019, declară venituri doar din salariu. Acesta a fost remunerat la Procuratura Generală cu peste 25 de mii de lei lunar.

  Al treilea șef adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popenco, a vândut cu jumătate de milion de lei un automobil de model Mercedes E250 CDI fabricat în 2015. Anul trecut, Popenco declara că mașina o conduce din 2018 și că are o valoare de 330 de mii de lei. Procurorul a avut un salariu de peste 17 mii de lei lunar.

  Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 255 de mii de lei. Soția acestuia, angajată a companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, a avut un salariu de 240 de mii de lei în 2019.

  Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 249 mii de lei. Acesta, la fel ca în anii trecuți, se bucură de donații în partea familiei. În 2019, spre exemplu, procurorul raportează venituri de 70 de mii de lei în cadrul unui eveniment de familie. Alte 20 de mii de lei, Roman Eremciuc le-a obținut din vânzarea unui bun imobil.

  Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 249 mii de lei.

  Igor Popa, şef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău din decembrie 2019, este fost adjunct al ex-procurorului general Eduard Harujen și al ex-procurorului general interimar Dumitru Robu. Igor Popa trece în actul de avere o remunerare de 417 de mii de lei în în aceste funcții pe parcursul anului trecut, adică un salariu mediu 34 de mii de lei lunar.

  Din 2019, Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, conduce o mașină Volvo XC 90, fabricată în 2014, despre care afirmă că nu-i aparține în proprietate. În decembrie însă, acesta a vândut cu 120 de mii de lei un Hyundai, fabricat în 2011, automobil despre care în declarația pentru 2018 procurorul declara că are o valoare de 10 mii de lei. 
  
  Anul trecut, Corneliu Bratunov spune că a împrumutat tatălui său 6 mii de euro fără dobândă și că a primit donații de 250 de euro de la Igor Grigoriev, fratele soției sale. Acestuia, de altfel, până în 2021, familia Bratunov urmează să-i întoarcă o datorie de 5 mii de euro. Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău a avut în 2019 un salariu de 255 de mii de lei.

  Sursa: zdg.md

• Fetiţa care a dispărut săptămâna trecută din curtea blocului, răpită de propriul frate. Acesta le-a cerut părinţilor mii de euro în schimbul fiicei

  Fetiţa de nouă ani, care a dispărut săptămâna trecută după ce a plecat să se joace în curtea blocului, a fost răpită de fratele ei mai mare. Anunţul a fost făcut de șeful Direcției de Poliției a municipiului Chișinău, Corneliu Groza. El afirmă că suspectul în vârstă de 16 ani şi-ar fi şantajat părinţii cărora le-ar fi cerut 3.500 de euro în schimbul fiicei. Făptașul ar fi acţionat împreună cu un complice. 

  După dispariţia minorei, mama acesteia a primit sms-uri în care era anunţată că ar putea să nu-şi mai vadă fiica, dacă nu îndeplineşte o condiţie. 

  "Următorul conţinut. Dacă vreţi să vă vedeţi fiica înapoi, aveţi o oră ca să aduceţi 3.500 euro la Mircea cel Bătrân, într-o pungă neagră, între etajele 16 şi 15 pe scările de siguranţă. Şi vă avertizez că dacă văd poliţia, dumneavostră nu vă vedeţi fiica", a spus şeful Poliţiei Capitalei, Corneliu Groza.

  Femeia nu a ţinut cont de ameninţări şi a anunţat poliţia. Oamenii legii au stabilit că răpitorul este chiar fratele minorei, un adolescent în vârstă de 16 ani. Acestea a acţionat împreună cu un prieten. Ultimul a venit să ia banii din locul indicat şi a fost reţinut.

  "Mijloacele băneşti fiind plasate sub supraveghere în locul indicat de infractor. În adiacentul locaţiei indicate şi-a făcut apariţia unul dintre infractori. Peste 40 de minute infractorul a luat suma bănească care era ambalată conform solicitărilor sale şi a vrut să se eschiveze de la faţa locului fiind reţinut", a afirmat şeful Poliţiei Capitalei, Corneliu Groza.

  Fetiţa era ţinută de fratele ei mai mare într-un apartament închiriat.

  "A fost localizat locul unde se află al doilea infractor. S-a stabilit că copilul minor de afla cu el. În sectorul centru al capitalei, în adiacentul Spitalului numărul 1 a fost reţinut al doilea infractor fiind salvată şi fetiţa", a mai adăugat şeful Poliţiei Capitalei, Corneliu Groza.

  Potrivit poliţiei, minora nu a ştiut că este victima unui șantaj.

  "Deja a doua zi am stabilit că în organizarea acestei infracţiuni unul din fraţii minori, care la fel este minor, anterior a avut careva probleme cu legea. Acesta a acţionat după un plan bine gândit. Acesta a avut un scenariu din timp organizat, în acest sens încercând să convingă mai mulţi minori de a participa şi de a acorda suport în vederea realizării scopului infracţional", a precizat procurorul Ion Munteanu.

  Şeful Direcției de Poliției a municipiului Chișinău susţine că minora a primit consiliere psihologică după ce a fost eliberată. Aceasta nu prezenta semne de violenţă. Fratele victimei se află în arest preventiv, iar celălalt suspect, în arest la domiciliu.

  Aceștia își recunosc vina parţial. Ambii riscă până la 13 ani de închisoare. Angajații Inspectoratului de Poliţie al sectorului Ciocana au fost anunţaţi despre dispariţia minorei în data de zece octombrie.

  De la începutul anului, au fost înregistrate 248 de apeluri privind dispariţia copiilor, însă cazul care s-a produs în sectorul Ciocana este unicul în care este vorba despre o răpire.

  Citiţi mai departe

  Fetiţa de nouă ani, care a dispărut săptămâna trecută după ce a plecat să se joace în curtea blocului, a fost răpită de fratele ei mai mare. Anunţul a fost făcut de șeful Direcției de Poliției a municipiului Chișinău, Corneliu Groza. El afirmă că suspectul în vârstă de 16 ani şi-ar fi şantajat părinţii cărora le-ar fi cerut 3.500 de euro în schimbul fiicei. Făptașul ar fi acţionat împreună cu un complice. 

  După dispariţia minorei, mama acesteia a primit sms-uri în care era anunţată că ar putea să nu-şi mai vadă fiica, dacă nu îndeplineşte o condiţie. 

  "Următorul conţinut. Dacă vreţi să vă vedeţi fiica înapoi, aveţi o oră ca să aduceţi 3.500 euro la Mircea cel Bătrân, într-o pungă neagră, între etajele 16 şi 15 pe scările de siguranţă. Şi vă avertizez că dacă văd poliţia, dumneavostră nu vă vedeţi fiica", a spus şeful Poliţiei Capitalei, Corneliu Groza.

  Femeia nu a ţinut cont de ameninţări şi a anunţat poliţia. Oamenii legii au stabilit că răpitorul este chiar fratele minorei, un adolescent în vârstă de 16 ani. Acestea a acţionat împreună cu un prieten. Ultimul a venit să ia banii din locul indicat şi a fost reţinut.

  "Mijloacele băneşti fiind plasate sub supraveghere în locul indicat de infractor. În adiacentul locaţiei indicate şi-a făcut apariţia unul dintre infractori. Peste 40 de minute infractorul a luat suma bănească care era ambalată conform solicitărilor sale şi a vrut să se eschiveze de la faţa locului fiind reţinut", a afirmat şeful Poliţiei Capitalei, Corneliu Groza.

  Fetiţa era ţinută de fratele ei mai mare într-un apartament închiriat.

  "A fost localizat locul unde se află al doilea infractor. S-a stabilit că copilul minor de afla cu el. În sectorul centru al capitalei, în adiacentul Spitalului numărul 1 a fost reţinut al doilea infractor fiind salvată şi fetiţa", a mai adăugat şeful Poliţiei Capitalei, Corneliu Groza.

  Potrivit poliţiei, minora nu a ştiut că este victima unui șantaj.

  "Deja a doua zi am stabilit că în organizarea acestei infracţiuni unul din fraţii minori, care la fel este minor, anterior a avut careva probleme cu legea. Acesta a acţionat după un plan bine gândit. Acesta a avut un scenariu din timp organizat, în acest sens încercând să convingă mai mulţi minori de a participa şi de a acorda suport în vederea realizării scopului infracţional", a precizat procurorul Ion Munteanu.

  Şeful Direcției de Poliției a municipiului Chișinău susţine că minora a primit consiliere psihologică după ce a fost eliberată. Aceasta nu prezenta semne de violenţă. Fratele victimei se află în arest preventiv, iar celălalt suspect, în arest la domiciliu.

  Aceștia își recunosc vina parţial. Ambii riscă până la 13 ani de închisoare. Angajații Inspectoratului de Poliţie al sectorului Ciocana au fost anunţaţi despre dispariţia minorei în data de zece octombrie.

  De la începutul anului, au fost înregistrate 248 de apeluri privind dispariţia copiilor, însă cazul care s-a produs în sectorul Ciocana este unicul în care este vorba despre o răpire.

• Schimbări de personal la Procuratură: Promovare sau retrogradare?

  Oficiul Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău are un nou şef. La aproape doi ani de la numirea în această funcţie, Ruslan Popov a fost înlocuit, subit, cu Ion Munteanu, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie. Acesta a fost desemnat să ocupe interimatul funcţiei printr-un ordin al procurorului general, în timp ce Ruslan Popov a preluat, tot în calitate de interimar, funcţia de şef al secţiei avizare şi propuneri de legiferare, o entitate nou creată.

  Procuratura Generală (PG) nu a anunţat public despre aceste schimbări de personal. Acestea s-au produs la 1 august 2018. Atunci, prin ordinul procurorului general, Eduard Harunjen, Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău a fost numit în funcţia de şef interimar al secţiei avizare şi propuneri de legiferare din cadrul PG, secţie creată chiar în acea zi. Peste şase zile, pe 6 octombrie 2018, tot prin ordinul procurorului general, Ion Munteanu, care activa în Procuratura Anticorupţie, a fost instalat în funcţia de şef al Oficiului Ciocana, loc rămas vacant după plecarea lui Popov.

  Citiţi mai departe

  Oficiul Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău are un nou şef. La aproape doi ani de la numirea în această funcţie, Ruslan Popov a fost înlocuit, subit, cu Ion Munteanu, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie. Acesta a fost desemnat să ocupe interimatul funcţiei printr-un ordin al procurorului general, în timp ce Ruslan Popov a preluat, tot în calitate de interimar, funcţia de şef al secţiei avizare şi propuneri de legiferare, o entitate nou creată.

  Procuratura Generală (PG) nu a anunţat public despre aceste schimbări de personal. Acestea s-au produs la 1 august 2018. Atunci, prin ordinul procurorului general, Eduard Harunjen, Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău a fost numit în funcţia de şef interimar al secţiei avizare şi propuneri de legiferare din cadrul PG, secţie creată chiar în acea zi. Peste şase zile, pe 6 octombrie 2018, tot prin ordinul procurorului general, Ion Munteanu, care activa în Procuratura Anticorupţie, a fost instalat în funcţia de şef al Oficiului Ciocana, loc rămas vacant după plecarea lui Popov.

  Popov: „Eu nu o văd ca pe o retrogradare”

  Sursele ZdG susţin că, la scurt timp după ce a fost creată, secţia condusă acum de Ruslan Popov nu avea niciun angajat, iar debarcarea lui Popov de la şefia Oficiului Ciocana ar putea avea legătură cu dosarele în care au fost vizaţi, în ultimul an, procurori din subordinea sa. În august 2017, Ivan Filimon a fost procurorul care l-a trimis în arest pe Andrei Braguţa, decedat ulterior în penitenciar, iar în ianuarie 2018, doi procurori ai Oficiului Ciocana, Roman Clim şi Evghenii Tifoi, au fost prinşi cu mită. Circulă, însă, şi ipoteza că Popov ar fi fost detaşat de la conducerea Oficiului Ciocana, pentru că ar fi refuzat să îndeplinească anumite indicaţii.

  Ruslan Popov a negat aceste ipoteze. „Am venit la PG la propunerea procurorului general, fiind un segment din activitate care nu era acoperit şi dânsul a gândit că aş fi persoana potrivită care să mă ocup de segmentul ăsta. Pentru mine, nicidecum această funcţie nu poate să fie o retrogradare. Fiecare vede în felul său. Eu nu o văd ca pe o retrogradare”, susţine Popov, într-o intervenţie pentru ZdG. „Absolut toate actele normative care se elaborează şi se adoptă în procuratură sunt lucrate de procurorii secţiei vizate. Absolut toate actele normative vizate, proiectele de legi, de hotărâri de Guvern, toate lucrările care au loc în cadrul diferitor grupuri de lucru, la Ministerul Justiţiei, în alte instituţii publice, se vor face cu participarea procurorilor acestei secţii”, explică Popov, menţionând că, în cadrul secţiei, activează cinci persoane. „Evident, secţia are angajaţi. Sunt trei procurori, un consultant şi un lucrător tehnic”.

  Procurorul general: „Eu această soluţie mi-am asumat-o”

  Cum a ajuns Ion Munteanu de la Procuratura Anticorupţie – şef interimar al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău? Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova susţine că „a fost opţiunea procurorului general. Eu pe toţi procurorii îi cunosc. A fost opţiunea mea. E o soluţie de moment care urmează să satisfacă cerinţa instituţiei până la suplinirea funcţiei. Soluţia s-a bazat pe profesionalism, încrederea în persoane, încrederea în capacităţile profesionale, dar şi pe integritate. Eu această soluţie mi-am asumat-o”.

  Despre revocarea lui Ruslan Popov din funcţia deţinută, procurorul general a precizat că totul s-a produs benevol. „Nu poate fi vorba de o retrogradare. Sunt numiri de moment care urmează să acopere nişte necesităţi instituţionale de moment. După ce vor fi demarate concursurile, funcţiile vor fi ocupate conform rezultatelor concursurilor. Sigur că dl Popov, benevol, a venit în noua funcţie, altfel nici nu se putea. Secţia a fost creată prin ordinul procurorului general, iar această soluţie a fost acceptată de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Absolut nu au legătură dosarele penale (în care au fost implicaţi procurori de la Ciocana, n.r.) şi dl Popov. Dlui nu a fost vizat în aceste investigaţii. Dl Popov are o mare practică în controlul şi conducerea urmăririi penale”, a punctat Eduard Harunjen.

  Pedepsit disciplinar în 2010, dar încurajat şi premiat de fiecare dată în ultimii patru ani

  Ion Munteanu, noul procuror şef-interimar al Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău, care nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a putea discuta la subiectul numirii sale în funcţie, este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sect. Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară intentată după reţinerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009, constatându-se că acesta, „neîntemeiat a înaintat la Judecătoria Centru demersul cu privire la aplicarea în privinţa minorului Cernei măsura preventivă „arestul preventiv”, iar ulterior că „încălcări analogice au fost admise de procurorul Munteanu şi în cazul reţinerii minorului Postica”. Acesta a fost pedepsit cu „avertisment” în mai 2010. Peste câteva luni însă, în iulie 2010 a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie. În martie 2013 a mers în concediu pentru îngrijirea copilului, pentru ca în mai 2014 să revină în funcţia deţinută.

  Conform magistrat.md, de la revenirea în funcţie, procurorul Munteanu a fost încurajat în mai multe rânduri. În august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a propus procurorului general „aplicarea măsurilor de încurajare în privinţa sa cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III”. În 2017, „cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, CSP a propus procurorului general încurajarea sa cu „exprimarea mulţumirii”.

  În 2016, cu prilejul Zilei Lucrătorului Procuraturii, „luând în considerare rezultatele activităţii desfăşurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale, CSP a propus procurorului general încurajarea sa cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii””. Tot în 2015, „pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova”, CSP a propus procurorului general încurajarea lui Ion Munteanu cu „Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria II”.

  Donaţiile de milioane primite de noul şef al Oficiului Ciocana în 2017

  ZdG a scris anterior că procurorul Ion Munteanu, care a gestionat în ultimul an şi jumătate dosarul licitaţiilor trucate în grădiniţele din Chişinău, a primit, în 2017, împreună cu soţia, donaţii impunătoare: 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei.Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi, Valentin Braşovschi fiind fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de actualul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind acum proprietara companiei „Ideal Construct”, acolo unde activează şi soţia procurorului Ion Munteanu, Natalia.

  Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în comuna Stăuceni, mun. Chişinău. Ea are două niveluri şi a fost construită de soţii Braşovschi în anii 2012-2013, fiind finalizată în octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu. Imobilul are o suprafaţă oficială de 105,8 m.p. fiind ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari. Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor. „Au fost, pur şi simplu, donaţii pentru copii. Pur şi simplu, părinţii ne ajută. Ei îşi pot confirma veniturile, au afaceri. Casa au construit-o ei”, zicea Ion Munteanu, solicitat de ZdG.

  În 2013, Popov a fost suspendat din funcţie

  Ruslan Popov activează în organele Procuraturii încă din 1997, când şi-a început activitatea ca anchetator în Procuratura Leova. Consacrarea însă a cunoscut-o mai târziu. În 2009, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale (PG), iar ulterior a devenit şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie.

  La scurt timp după ce a devenit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, ZdG a scris că acesta locuia într-un imobil cu două niveluri din Mileştii Mici, în apropiere de Chişinău. Ulterior, s-a constatat că Popov nu a indicat casa în declaraţiile sale cu privire la venituri şi proprietate, iar în octombrie 2013, pe numele său a fost deschis un dosar penal. În aceeaşi perioadă, Popov a fost suspendat din funcţie şi s-a retras din cursa pentru şefia Procuraturii Anticorupţie, competiţie în care s-a înscris iniţial. După ce concursul s-a încheiat, dosarul lui Ruslan Popov a fost însă clasat, acesta revenind în funcţie.

   

  În octombrie 2014, Popov a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de şef al Procuraturii Ciocana, mun. Chişinău, iar în decembrie 2016, după reformarea Procuraturii, a fost numit în funcţia de adjunct al procurorului-şef al municipiului Chişinău, şef al oficiului Ciocana.

  Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.
  Sursa: ZDG.md

• Procurori „ajutaţi” de părinţi cu donaţii de milioane

  Victoria Furtună, procurora care a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, gestionând dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a primit, anul trecut, dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, cu două niveluri, de la periferia oraşului. Casa a fost procurată în 2012 de soacra sa, care este stabilită cu traiul, de mai mulţi ani, în Italia. Pe lângă dreptul asupra casei, procurora Furtună susţine că mama-soacră a mai donat familiei sale 20 de mii de euro, iar tatăl ei, 80 de mii de lei. Şi colegul său, procurorul Ion Munteanu, a avut un an prosper. Împreună cu soţia, care este fiica fostului administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, aceştia au primit, cu titlu de donaţie, o casă de milioane în com. Stăuceni, mun. Chişinău, dar şi suma de 350 de mii de lei, la fel, în urma unui act de donaţie.

  Practic, fiecare al optulea procuror din R. Moldova susţine că a beneficiat de donaţii pe parcursul anului 2017. Nu mai puţin de 90 de acuzatori de stat dintre cei 720 care activează astăzi în structurile procuraturii indică în declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2017 că au beneficiat de donaţii substanţiale de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

  Citiţi mai departe

  Victoria Furtună, procurora care a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, gestionând dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a primit, anul trecut, dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, cu două niveluri, de la periferia oraşului. Casa a fost procurată în 2012 de soacra sa, care este stabilită cu traiul, de mai mulţi ani, în Italia. Pe lângă dreptul asupra casei, procurora Furtună susţine că mama-soacră a mai donat familiei sale 20 de mii de euro, iar tatăl ei, 80 de mii de lei. Şi colegul său, procurorul Ion Munteanu, a avut un an prosper. Împreună cu soţia, care este fiica fostului administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, aceştia au primit, cu titlu de donaţie, o casă de milioane în com. Stăuceni, mun. Chişinău, dar şi suma de 350 de mii de lei, la fel, în urma unui act de donaţie.

  Practic, fiecare al optulea procuror din R. Moldova susţine că a beneficiat de donaţii pe parcursul anului 2017. Nu mai puţin de 90 de acuzatori de stat dintre cei 720 care activează astăzi în structurile procuraturii indică în declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2017 că au beneficiat de donaţii substanţiale de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

  20 de mii de euro, 80 de mii de lei şi dreptul de a locui într-o casă de lux

  Victoria Furtună este procuroră la Procuratura Anticorupţie din luna iulie 2016. Până atunci, din anul 2008, Furtună a activat la Procuratura sect. Botanica din Chişinău. Aceasta a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, când s-a ocupat de gestionarea dosarului penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, pe atunci, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar mai recent, şi de dosarul penal al lui Dorin Chirtoacă, fostul primar al mun. Chişinău.

  Dosarele de rezonanţă gestionate de Victoria Furtună au mers, cot la cot, cu prosperitatea în familia acuzatoarei de stat. Tot în 2017, procurora şi soţul ei au primit donaţii substanţiale: 20 de mii de euro (peste 400 de mii de lei) au venit din partea soacrei sale, Zinaida Furtună, iar 80 de mii de lei de la Gheorghe Gaburici, tatăl său. Tot în 2017, aceasta, împreună cu soţul, au obţinut dreptul de abitaţie într-o casă de locuit din mun. Chişinău.

  Imobilul cu două niveluri se află la periferia capitalei, în or. Durleşti, şi este înregistrat pe numele soacrei sale, Zinaida Furtună. Aceasta l-a achiziţionat în decembrie 2012, la câteva luni după ce a fost dat în exploatare. Contractul a fost înregistrat la Cadastru în martie 2013. În toată această perioadă, Victoria Furtună se afla în concediu de maternitate. Oficial, casa are 101,6 m.p., dar şi un garaj de 34,8 m.p.. Deşi imobilul apare în declaraţia de avere a procurorei abia în 2017, vecinii menţionează că familia Furtună locuieşte de mai mulţi ani în el.

  Zinaida Furtună, soacra Victoriei Furtună, cea care a donat familiei procurorei 20 de mii de euro şi i-a oferit dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, locuieşte, de mai mulţi ani, în Italia, iar pe teritoriul R. Moldova aceasta nu gestionează nicio afacere. Victoria Furtună, mai declară că, împreună cu soţul, Sergiu Furtună, care, confom declaraţiei de avere şi interese a procurorei, ar fi şomer, deţin un Mercedes E250 CDI, fabricat în 2012 şi cumpărat în anul 2013. Suma tranzacţiei este una standard pentru majoritatea declaraţiilor de avere şi interese ale funcţionarilor din R. Moldova: 10 mii de lei. În 2017, procurora susţine că a contractat un credit în valoare de 22,01 mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze în 2018. Creditul a fost acontat la o rată a dobânzii de 0%.

  „Spuneţi, vă rog frumos, dvs. aveţi posibilitate să faceţi investigaţii. Atunci, făceţi-le, nemijlocit, fără a apela la persoana care a indicat faptul dat. Vă mulţumesc mult şi chiar sunt ocupată. Vă doresc o zi bună”. Aceasta a fost reacţia Victoriei Furtună, atunci când am abordat-o la subiectul donaţiilor de care a beneficiat în 2017.

  350 de mii de lei şi o casă de „milioane” în Stăuceni

  Şi colegul ei, procurorul Ion Munteanu, care s-a ocupat în ultimul an şi jumătate de gestionarea dosarului licitaţiilor trucate în grădiniţele din capitală, a primit,în 2017, împreună cu soţia, donaţii grase: 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei. Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi.

  Valentin Braşovschi este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de actualul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind acum proprietara companiei „Ideal Construct”, acolo unde activează şi soţia procurorului Ion Munteanu, Natalia. Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu. Imobilul are o suprafaţă oficială de 105,8 m.p., fiind ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari.

  Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile de model Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la firma „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor. „Au fost pur şi simplu donaţii pentru copii. Pur şi simplu părinţii ne ajută. Ei îşi pot confirma veniturile, au afaceri. Casa au construit-o ei”, zice Ion Munteanu.

  460 de mii de lei de la mamă, tată, frate şi socri

  Anul 2017 a fost unul propice donaţiilor pentru mai mulţi procurori de la Procuratura Anticorupţie. De exemplu, Eugen Balan, cel care gestionează dosarul fostului preşedinte al Băncii de Economii, Grigore Gacikevici, a obţinut, pe parcursul anului 2017, donaţii în valoare de 3 mii de euro de la familia Golubenco, părinţii soţiei sale, iar 40 de mii de lei de la părinţii săi, Sergiu şi Maria Balan. În 2017, acuzatorul de stat a organizat cumetria copilului, indicând venituri de 32 de mii de euro.

  Roman Statnîi, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie din anul 2008, a beneficiat şi el de donaţii substanţiale, în valoare totală de 460 de mii de lei. Banii i-au fost oferiţi de mama Iulia, tatăl Petru, fratele Igor, dar şi de socrii săi. Alţi 300 de mii de lei, procurorul susţine că i-a primit, în calitate de daruri la cumetria copilului. În schimb, el şi-a cumpărat un Land Rover Frelander, fabricat în 2007. Tot anul trecut, Statnîi a mai intrat în posesia unui automobil asemănător, doar că fabricat în 2013. Automobilul nu este în proprietatea acestuia, ci doar cu drept de folosinţă.

  Donaţie de 12,5 mii de euro şi maşină nouă

  Andrei Băeşu, procurorul Procuraturii Anticorupţie care gestionează dosarul controversatului Ilan Şor, a beneficiat de o donaţie în valoare de 5 mii de euro. Banii au fost oferiţi de Elisaveta Curti, care este soacra sa. Cu ajutorul acestor bani, procurorul şi-a achiziţionat un Volkswagen Touran, fabricat în 2009. Vladislav Bobrov, şi el procuror în Procuratura Anticorupţie, a beneficiat de o donaţie în valoare de 12,5 mii de euro de la Maria Buruiană. Tot gratuit, Bobrov a obţinut şi un Hyundai Tucson, fabricat în 2017. Automobilul se află în posesia acuzatorului de stat.

  Grigore Niculiţă, şi el procuror în Procuratura Anticorupţie, a primit, împreună cu soţia, care activează la Judecătoria Chişinău, de la părinţi, 40 de mii de lei. Ruslan Botnaru susţine că a primit donaţii în valoare de 10,5 mii de euro, iar colegul său, Sergiu Moraru – în valoare de 30 de mii de lei. Şi Andrei Balan, un alt procuror de la Anticorupţie, indică o donaţie în valoare de 30 de mii de lei, primită în 2017. Colegul său, Alexandru Cernei, a primit de la mama sa, Ecaterina, o donaţie de 2 mii de euro. Lilian Rudei a obţinut donaţii de 93 de mii de lei. Cei mai mulţi bani, 50 de mii de lei, au fost oferiţi de mama sa. Şi Victor Muntean, tot de la Anticorupţie, a beneficiat anul trecut de o donaţie de 50 de mii de ruble ruseşti şi 100 de euro.

  Zeci de mii de euro din donaţii la PCCOCS

  Şi procurorii de la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) au avut un 2017 plin de donaţii din partea celor apropiaţi. Sergiu Petruşcadeclară că a primit o donaţie de 14 mii de euro de la părinţii săi, Filip şi Elena, iar colegul său, Igor Demciucin, a primit o donaţie în valoare de 10 mii de euro de la mama sa, Anastasia. Procurorul Valeriu Sârbu, tot de la PCCOCS, a primit în 2017 donaţii cu mai multe ocazii şi de la diferite persoane: soacră, nepoată, frate sau soră, toţi domiciliaţi în străinătate. Suma donaţiilor – peste 8 mii de euro. Cei mai mulţi bani i-a donat soacra, Felicia Demianciuc, domiciliată în Belgia – 4,1 mii de euro. Vitalie Roşior, şi el de la PCCOCS, a primit de la părinţii soţiei, aflaţi peste hotare, Serghei şi Svetlana Iaremciuc, suma de 7 mii de euro. Cu ajutorul acestei donaţii, procurorul şi-a cumpărat o Skoda Rapid, anul fabricaţiei, 2017.

  Timofei Osadcenco, tot de la PCCOCS, şi soţia sa, avocată, au primit, de la tatăl soţiei, o donaţie de 11,5 mii de euro.  Anatolie Pitel, procuror în cadrul PCCOCS, a primit suma de 5 mii de euro cu titlu de donaţie. Colegul său, Dumitru Răileanu, a indicat în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2017 o donaţie de 50 de mii de lei de la părinţi şi alţi 3 mii de euro, de la alte rude. Lilian Bacalîm a declarat o donaţie de 60 de mii de lei primită de la masa soţiei, Maria Junea, Tudor Bordan a primit o donaţie de 20 de mii de lei de la tatăl său, iar Alexandru Zgureanu şi soţia sa, angajată şi ea la PG, au beneficiat de o donaţie în valoare de 20 de mii de ruble ruseşti.

  „Remitenţe de peste hotare” în valoare de 10 mii de euro

  De donaţii au beneficiat şi angajaţii secţiilor şi direcţiilor de la PG. Oleg Gavriliţă, procuror în secţia reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, împreună cu soţia sa, Stela, angajată în cadrul Cancelariei de Stat, au beneficiat de „remitenţe de peste hotare” în valoare de 10 mii de euro. Confom informaţiilor făcute publice de cei doi, banii au venit de la Olga Gavriliţă. Alţi 1300 de USD, familia Gavriliţă susţine că i-a primit din SUA. Tatiana Bucoş Casir,procuror în secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale, împreună cu soţul ei, şi el angajat al PG, au primit remitenţe de la părinţi în valoare de 100 de mii de ruble ruseşti (aproape 30 de mii de lei) şi 7 mii de euro. De la o rudă din Canada aceştia au primit alţi 500 de USD.

  Elena Cazacov, procuror în cadrul secţiei combatere trafic de fiinţe umane din cadrul PG, împreună cu soţul ei, angajat în poliţie, au primit anul trecut o donaţie de 15 mii de euro de la Serghei Cazacov, tatăl procurorei. Cu o parte din aceşti bani, cei doi soţi au cumpărat un apartament şi un automobil Hyundai Tucson. Ghenadie Pârlii, procuror-şef al secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, declară că familia sa a primit, cu titlul de donaţie, 50 de mii de lei. Colegul său, Ion Teţcu, procuror în secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, a primit donaţii în sumă totală de 3,7 mii de euro. Vladislav Guţan, procurorul-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională din cadrul PG a primit o mie de euro, indicându-i în declaraţia de avere şi interese cu titlul de „remitenţe”. Colegul său, Radu Gojan, procuror în secţia unificarea practicii în domeniul urmăririi penale, susţine că a primit donaţii de 1250 de euro în 2017. Dumitru Purici, procuror în cadrul secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice, declară că familia sa a primit, de la părinţii soţiei, Andrei şi Tatiana Duşa, 4 mii de euro.

  Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale, susţine şi el că a primit, de la mama sa, Eugenia Toma, o donaţie în sumă de 3,8 mii de euro. Andrei Pascari, şi el procuror pentru misiuni speciale, a primit o donaţie de 5,7 mii de euro, tot de la mama sa, Ana Pascari. Igor Lamba, procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane, a primit donaţii de la rude în mai multe valute: 30 de mii de ruble (aproape 10 mii de lei), trei mii de euro, 750 de lire şi 150 de USD. Adrian Mircos,procurorul-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, a obţinut, cu titlu de donaţie, un imobil, de la părinţii săi, Nicolae şi Galina Mircoş. Imobilul, un apartament de 91 m.p., are o valoare declarată de 683 de mii de lei. Pavel Guţan, procuror în cadrul secţiei reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, a obţinut 1700 de USD de la fiul său, Mihail, care lucrează în SUA, iar Adrian Rusu, procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale, a primit cu titlul de donaţie 3 mii de euro de la mama sa, Viorelia.

  Familia procurorilor Dulgheru, donaţii de 19 mii de euro doar în 2017

  Şi în Procuratura mun. Chişinău, donaţiile au fost la ordinea zilei. Ion Dulgheru, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, declară că a primit, în 2017, prin transfer de la mama sa, Galina Dulgheru, suma de 16 mii de euro.

  Fratele său, Andrei Dulgheru, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, declară că a primit o donaţie de 3 mii de euro, tot de la Galina Dulgheru. De fapt, anul 2017 nu a fost decât o continuare a donaţiilor primite de cei doi fraţi procurori de la părinţi, fapt consemnat în ultimii ani, când cei doi au declarat donaţii de sute de mii de lei.

  ZdG a scris anterior că Vasile Dulgheru, tatăl celor doi procurori, este, în acte, fondatorul firmei „Sky Home Lux”, companie care a ridicat un bloc cu 10 etaje în cartierul Malina Mică din Chişinău. Sergiu Zmeu, procuror în Procuratura mun. Chişinău, a primit, în 2017, o donaţie de 60 de mii de lei de la tatăl său, Mihail Zmeu. 200 de mii de lei, familia sa i-a obţinut în urma celebrării cumetriei fiicei.

  Ghenadie Homiţchi declară că a primit, în 2017, remitenţe de la două persoane în sumă totală de 4,5 mii de euro. Colegul său, Oleg Gonţa, a primit o donaţie în valoare de 50 de mii de lei de la părinţii săi, Fiodor şi Elena. Dumitru Robu, şeful adjunct al procurorului mun. Chişinău, fost procuror în Procuratura Anticorupţie, împreună cu soţia, au primit, cu titlu de donaţie, suma de 5 mii de euro de la Liuba Gheţîu, iar colegul său, Sergiu Zamă, a indicat o donaţie de 40 de mii de lei de la Larisa Zamă. Lilian Cociu, procurorul suspendat din funcţie al Procuraturii mun. Chişinău, pentru că figurează într-un dosar penal, declară că a primit, anul trecut, 25 de mii de lei din donaţii oferite de două persoane.

  150 de mii de lei, de la bunel pentru copilul procurorului

  Procurorul Victor Plugaru, şi el angajat al Procuraturii mun. Chişinău, susţine că a beneficiat, prin intermediul copilului, de 150 de mii de lei. Banii au fost donaţi de Sergiu Plugaru, tatăl său, respectiv bunelul copilului. Cu 10 mii de euro, procurorul şi-a cumpărat anul trecut un Audi A6, fabricat în 2012. Şi Alexandru Casir, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, a fost ajutat de părinţi. În 2017, conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a primit 100 de mii de ruble (aproape 30 de mii de lei) şi 7 mii de euro de la părinţii săi, Vasile şi Melania Casir, care activează în Federaţia Rusă. Alţi 500 de USD, acuzatorul de stat susţine că i-a primit printr-un transfer bancar din Canada. Colega acestora, Ana Drozdov, a beneficiat de o donaţie de 40,2 mii de lei de la o rudă. Şi familia procurorului Eugeniu Novac a primit 1,2 mii de euro de la mama sa, Ana Novac.

  Ion Bunica, un alt procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, susţine că a primit donaţii în mai multe rânduri în sumă totală de 9 mii de USD şi 811 euro. La celebrarea botezului copilului, familia procurorului a obţinut 6,5 mii de euro, iar alţi 2 mii de USD, familia i-a primit la zile de naştere. Veaceslav Cernalev, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, indică faptul că a primit, cu titlu de donaţie, 60 de mii de lei. Colega lor, Carolina Mariţ, şi familia sa au primit, de la rude, părinţi şi bunei, la zile de naştere, 100 de mii de lei.

  Adrian Popenco, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, a beneficiat de o donaţie în sumă de 40 de mii de lei de la Laurenţiu Popenco, tatăl său. Colegul său, Gheorghe Graur, a beneficiat de o donaţie în sumă de 8,65 de mii de euro de la o rudă. Şi Renata Anici, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, declară o donaţie de 100 de mii de lei, primită de la Valentina Suruceanu, iar colega ei, Tatiana Ignat Dicusar, donaţii de aproximativ 10 mii de lei. Evghenii Jomir, un alt procuror în Procuratura mun. Chişinău, a beneficiat de o donaţie în valoare de 1,56 mii de euro de la un cetăţean străin, iar Elena Panfil a primit o donaţie de 1,5 mii de euro de la rudele din Italia şi Germania. Între timp, ea susţine că a vândut un Land Rover Freelander cu doar 48 de mii de lei, iar în urma unui contract de posesie a obţinut un Hyundai Tucson, fabricat în 2017.

  Moştenirea unui procuror: 55 de mii de euro şi 80 de mii de lei
  
  Moda donaţiilor substanţiale nu este străină nici procurorilor din teritoriu. Alexandru Machidon, adjunctul şefului Procuraturii r. Criuleni, a indicat în declaraţia sa de avere şi interese pentru anul 2017 o donaţie de 2 mii de euro de la părinţii săi, Andrei şi Iulia Machidon. Tot ei i-au oferit procurorului, prin moştenire, 55 de mii de euro (peste un milion de lei) şi 80 de mii de lei. Anul trecut, acuzatorul de stat a intrat în posesia unui Subaru Forester, tot cu titlu gratuit. „Părinţii au lucrat peste hotare. Şi în R. Moldova au avut afaceri, o întreprindere individuală. Nu mi-au lăsat moşternire doar mie, ci şi la ceilalţi copii. Ei au decedat, este şi dosar penal”, precizează procurorul.

  Roman Dorogan, adjunct al procurorului-şef în cadrul Procuraturii Anenii Noi, a beneficiat de o donaţie în valoare de 3 mii de euro de la părinţii săi, Nina şi Valerii Dorogan. Soţia acestuia a primit de la mama sa, Larisa Dobrojan, 25 de mii de lei. Alexei Stăvilă, procuror în Procuratura Anenii Noi, a primit, cu titlu de donaţie, 5 mii de euro de la o oarecare Cristina Jumir. Cu aceşti bani, procurorul şi-a achiziţionat un automobil de marcă Hyundai. Colega lor, Elena Roşior, a beneficiat de o donaţie în sumă de 5 mii de euro de la mama sa, Lidia Morari. Şi Viorel Găină, tot de la Procuratura Anenii Noi a beneficiat de o donaţie de 5 mii de euro de la familia sa.

  Vitalie Bişleaga, procuror în cadrul Procuraturii r. Ştefan-Vodă, a beneficiat de o donaţie în sumă de 3 mii de USD de la mama sa, Tatiana Bişleaga. Procurorul Vasile Botnarenco de la Şoldăneşti a obţinut o donaţie de o mie de euro de la Emilia Botnarenco. Alexandru Sorocean, procuror în Procuratura Căuşeni, susţine că a primit o donaţie de 3 mii de euro de la tatăl său, Mihai Sorocean.

  Donaţii în euro, franci, dolari, lire şi lei pentru un procuror de la Ialoveni

  Rodica Tătaru de la Procuratura Bălţi a primit un transfer în sumă de 150 mii de ruble ruseşti (aproape 50 de mii de lei), iar colegul său, Ion Covalciuc, tot de la Procuratura Bălţi, a beneficiat de două donaţii în valoare totală de 1,4 mii de euro. Ghenadie Tocaiuc, tot de la Bălţi, a primit o donaţie de 3 mii de euro de la tatăl său, Nicolae Tocaiuc. Alexandru Galben, adjunct al procurorului r. Soroca, a primit, din donaţii de la membrii familiei, 30 de mii de lei. Serghei Cebotari, procuror în Procuratura r. Soroca, a beneficiat de donaţii în valoare de 20 de mii de lei „de la rude”.

  Roman Moraru, de la Procuratura r. Bender, susţine că a primit o donaţie în valoare de 2 mii de USD de la mama sa, Lidia Moraru, iar colegul său, Ruslan Lungu, a obţinut donaţii de 1,5 mii de euro. Nicolae Mătăsaru, procuror în Procuratura r. Ialoveni, a beneficiat de donaţii în valoare totală de 3,6 mii de euro, 3,5 mii de franci elveţieni, 2500 de USD, o mie de lire şi 10 mii de lei. Banii au venit de la tatăl său şi de la rude din partea soţiei. Marcel Tumuruc, şi el procuror în Ialoveni, susţine că a primit anul trecut o donaţie în valoare de 20 de mii de USD de la sora sa, Diana Godoroja, stabilită cu traiul în SUA.

  3 mii de euro „de la o rudă din Italia”

  Procurorul Anatolie Tăietu, care activează în cadrul Procuraturii r. Străşeni, împreună cu soţia sa, Otilia Nicolai, şefa Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), au primit, în 2017, o donaţie de 100 de mii de lei de la Andrei Tăietu, care este tatăl procurorului. „Dat fiind faptul că persoanele care au făcut donaţii nu sunt funcţionari publici, vă sugerăm să acordaţi întrebările dvs. nemijlocit persoanelor care au donat aceşti bani”, se spune într-un răspuns de la CNA, cu referire la donaţia de care a beneficiat familia Tăietu/Nicolai. Aurelian Buzdugan, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii r. Străşeni, susţine că a primit de la mama sa, Eliza Buzdugan, suma de 70 de mii de lei. Eduard Camerzan, Procuratura r. Străşeni, a primit şi el o donaţie de 2 mii de euro, iar Vasile Buzilă, procuror în Procuratura Leova, susţine că „de la o rudă din Italia” a primit o donaţie de 3 mii de euro.

  Dorina Ciubotaru, procuror în Procuratura r. Orhei, a primit, de la părinţi, suma de 6 mii de euro. Ea este soţia lui Vasile Ciubotaru, şeful Procuraturii r. Teleneşti, care, la fel ca soţia sa, a indicat donaţia primită de la socri. Serghei Bodorin, procurorul-şef al Procuraturii r. Orhei, a primit şi el o donaţie de 11 mii de euro, bani proveniţi de la Valentina Duca. Lilian Corpaci, adjunct al Procuraturii r. Orhei, a primit de la părinţii săi, Ion şi Maria, suma de 7 mii de USD. Soţia acestuia a beneficiat şi ea de o donaţie substanţială de la părinţii ei, Petru şi Eugenia Ciobanu – 6 mii de euro.

  33 de mii de euro pentru un procuror de la Briceni

  Natalia Andronic, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, a primit, pe parcursul anului 2017, donaţii de la mamă, tată şi frate în sumă de 1,8 mii de euro. Colega ei, Lilia Sârbu, şi ea procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, indică o donaţie de 144 de mii de lei de la părinţi, Nicolai şi Anna Sîrbu. Ruslan Baraliuc, procuror în Procuratura r. Briceni, susţine că, în 2017, a primit donaţii în valoare de 33 de mii de euro (peste 600 de mii de lei). 12 mii de euro au venit de la mama sa, Zinaida, care lucrează în italia, iar alţi 21 de mii de euro de la Liudmila Gonceariuc. Corneliu Gheras, procuror la Edineţ, demis anul trecut din sistem după ce a fost reţinut într-un dosar penal, a indicat că a primit, de la tatăl său, o donaţie de 15 mii de euro.

  Vladislav Cojocaru, procurorul-şef al r. Căuşeni, a primit donaţii de la rudele sale şi ale soţiei în valoare de 3440 de euro şi 4250 de USD. Donaţiile nu s-au limitat însă doar la bani. Anul trecut, printr-un contract de posesie, acesta a obţinut permisiunea de a conduce un automobil Skoda Superb, nou, fabricat tot în 2017.
  Sursa: zdg.md

• (VIDEO) Prima ședință în dosarul „alimentelor alterate”, amânată cu o lună! MOTIVUL

  Prima şedinţă de judecată în dosarul licitaţiilor trucate privind livrarea produselor alimentare în instituţiile de învăţământ, care urma să aibă loc astăzi, 8 iunie, a fost amânată. Decizia a fost luată de magistratul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

  Procurorul care instrumentează cazul a explicat că ședința a fost amânată pentru că un inculpat a invocat că este bolnav, iar un avocat este implicat într-un alt proces. „Urmează să vedem probele care vor fi prezentate la ședința viitoare, precum și cererea unui avocat care ar fi implicat într-un proces cu persoane arestate”, a punctat acesta, precizând că este vorba despre două cauze penale puse pe rol în care sunt vizate nouă persoane.

  Citiţi mai departe

  Prima şedinţă de judecată în dosarul licitaţiilor trucate privind livrarea produselor alimentare în instituţiile de învăţământ, care urma să aibă loc astăzi, 8 iunie, a fost amânată. Decizia a fost luată de magistratul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

  Procurorul care instrumentează cazul a explicat că ședința a fost amânată pentru că un inculpat a invocat că este bolnav, iar un avocat este implicat într-un alt proces. „Urmează să vedem probele care vor fi prezentate la ședința viitoare, precum și cererea unui avocat care ar fi implicat într-un proces cu persoane arestate”, a punctat acesta, precizând că este vorba despre două cauze penale puse pe rol în care sunt vizate nouă persoane.

  Cazul a patru inculpați va fi examinat la Judecătoria Buiucani, iar a altor cinci - la Judecătoria Rîșcani, unde va avea loc o ședință la sfârșitul acestei luni.

  Totodată, ședința de astăzi a fost amânată cu aproape o lună, mai exact, pentru data de 3 iulie 2017, la ora 11:00.
  De menționat că în privința a încă 15 persoane, printre care angajați ai Direcției educație, ai Ministerului Apărării și agenți economici, urmărirea penală continuă. Acestea sunt învinuite de corupere, trafic de influenţă, abuz şi depăşirea atribuţiilor de serviciu.

  Potrivit procurorilor, pe masa copiilor au ajuns produse alterate, iar statul a fost prejudiciat cu zeci de milioane de lei. Cinci dintre învinuiţi şi-au recunoscut integral vina şi au fost plasaţi sub control judiciar.
  sursa: realitatea.md

LASĂ UN COMENTARIU