Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Talmaci Alexandru
Căutare avansată

Munteanu Ion

Procuratura Generală

Date biografice

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1468-IX din 1 iunie 2024, numit în funcția de Procuror General.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.656-IX din 12 octombrie 2022, numit în funcția de Procuror General Interimar.

Conform Hotărârii nr. 1-207/2022 din 11 octombrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Președintelui Republicii Moldova pentru a fi numit în funcția de Procuror General interimar candidatura domnului Ion Munteanu, procuror în Procuratura Anticorupție.

Potrivit Hotărârii nr. 12-83/14 din 15 mai 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încetarea suspendării şi reîncadrarea domnului Ion Munteanu în funcţia de procuror în Procuratura Anticorupţie începînd cu 17 iunie 2014. 

Prin Ordinul Procurorului General nr.483-p din 26 martie 2013, procurorului în Procuratura anticorupţie Ion Munteanu i-a fost acordat concediu pentru îngrijirea copilului în temeiul art.124 din Codul muncii, până la 16 iunie 2014 inclusiv.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 660-p din 27 iulie 2010, numit în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1468-IX din 1 iunie 2024, numit în funcția de Procuror General.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.656-IX din 12 octombrie 2022, numit în funcția de Procuror General Interimar.

Conform Hotărârii nr. 1-207/2022 din 11 octombrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Președintelui Republicii Moldova pentru a fi numit în funcția de Procuror General interimar candidatura domnului Ion Munteanu, procuror în Procuratura Anticorupție.

Potrivit Hotărârii nr. 12-83/14 din 15 mai 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încetarea suspendării şi reîncadrarea domnului Ion Munteanu în funcţia de procuror în Procuratura Anticorupţie începînd cu 17 iunie 2014. 

Prin Ordinul Procurorului General nr.483-p din 26 martie 2013, procurorului în Procuratura anticorupţie Ion Munteanu i-a fost acordat concediu pentru îngrijirea copilului în temeiul art.124 din Codul muncii, până la 16 iunie 2014 inclusiv.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 660-p din 27 iulie 2010, numit în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție.

Potrivit Hotărârii nr. 171/15  din 15 aprilie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat Raportul cu privire la evaluarea externă a candidatului Ion Munteanu la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și a constatat promovarea evaluării.

Prin Hotărârea nr. 1-65/2024 din 22 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a luat act de informația privind punctajele finale acumulate de către candidații, care îndeplinesc condițiile de participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, inițiat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-177/2023 din 23.10.2023, cu indicarea acestora în ordine descrescătoare, după cum urmează:
- Octavian Iachimovschi – 8,53;
- Igor Demciucin – 8,19;
- Ion Munteanu – 8,16;
- Andrei Coca – 4,72.

Conform Hotărârii nr. 1-38/2024 din 5 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a constatat îndeplinirea condițiilor de participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, inițiat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-177/2023 din 23.10.2023, de către candidații Igor Demciucin, Octavian Iachimovschi, Ion Munteanu și Andrei Coca.

Prin Hotărârea nr. 1-31/2020 din 07 Mai 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice desfășurate în cadrul proiectului „Consolidarea răspunsului Guvernului la fenomenul traficului de ființe umane și îmbunătățirea protecției victimelor traficului și martorilor în Republica Moldova” implementat de Organizația Internațională pentru Migrație, Misiunea în Republica Moldova, după cum urmează: 
1) Viorel Ciobanu în atelierele regionale pentru șefii și secretarii comisiilor teritoriale de combatere a traficului de ființe umane; 
2) Sergiu Russu și Viorel Ciobanu în instruirea pentru completele de judecători specializate în examinarea cauzelor privind traficul de ființe umane și infracțiunilor conexe și în atelierul de lucru anual al procurorilor din procuraturile teritoriale responsabili de prevenirea și combaterea traficului de ființe umane; 
3) Sergiu Russu în instruirile specializate ale ofițerilor din cadrul Centrului pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; 
4) Adrian Mircos, Sergiu Russu, Radu Gojan și Ion Munteanu pentru elaborarea metodologiei de efectuarea a acțiunilor cu privire la recuperarea bunurilor dobândite prin mijloace ilicite.

Prin Hotărârea nr. 287 din 12 octombrie 2012, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în procuratura Anticorupţie Munteanu Ion calificativul Atestat și a recomandat Procurorului General să intervină cu un demers către Consiliul Superior al Procurorilor, prin care să fie examinată chestiunea cu privire la conferirea dlui Munteanu Ion a ”Diplomei de Onoare a Procuraturii”, în ordine de încurajare. 

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 12-123/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurilor de încurajare în privința procurorului Munteanu Ion, procuror în Procuratura Anticorupție, cu Medalia ”Pentru serviciu impecabil”, Clasa III.

Cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017, a propus Procurorului General încurajarea domnului Munteanu Ion, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu Exprimarea mulțumirii

Potrivit Hotărârii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Munteanu Ion cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”

Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015, a propus Procurorului General încurajarea domnului Munteanu Ion, procuror în Procuratura anticorupţie, cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria II.

Potrivit Hotărârii nr. 171/15  din 15 aprilie 2024, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat Raportul cu privire la evaluarea externă a candidatului Ion Munteanu la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și a constatat promovarea evaluării.

Prin Hotărârea nr. 1-65/2024 din 22 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a luat act de informația privind punctajele finale acumulate de către candidații, care îndeplinesc condițiile de participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, inițiat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-177/2023 din 23.10.2023, cu indicarea acestora în ordine descrescătoare, după cum urmează:
- Octavian Iachimovschi – 8,53;
- Igor Demciucin – 8,19;
- Ion Munteanu – 8,16;
- Andrei Coca – 4,72.

Conform Hotărârii nr. 1-38/2024 din 5 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a constatat îndeplinirea condițiilor de participare la concursul pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General, inițiat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-177/2023 din 23.10.2023, de către candidații Igor Demciucin, Octavian Iachimovschi, Ion Munteanu și Andrei Coca.

Prin Hotărârea nr. 1-31/2020 din 07 Mai 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice desfășurate în cadrul proiectului „Consolidarea răspunsului Guvernului la fenomenul traficului de ființe umane și îmbunătățirea protecției victimelor traficului și martorilor în Republica Moldova” implementat de Organizația Internațională pentru Migrație, Misiunea în Republica Moldova, după cum urmează: 
1) Viorel Ciobanu în atelierele regionale pentru șefii și secretarii comisiilor teritoriale de combatere a traficului de ființe umane; 
2) Sergiu Russu și Viorel Ciobanu în instruirea pentru completele de judecători specializate în examinarea cauzelor privind traficul de ființe umane și infracțiunilor conexe și în atelierul de lucru anual al procurorilor din procuraturile teritoriale responsabili de prevenirea și combaterea traficului de ființe umane; 
3) Sergiu Russu în instruirile specializate ale ofițerilor din cadrul Centrului pentru Combaterea Traficului de Ființe Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; 
4) Adrian Mircos, Sergiu Russu, Radu Gojan și Ion Munteanu pentru elaborarea metodologiei de efectuarea a acțiunilor cu privire la recuperarea bunurilor dobândite prin mijloace ilicite.

Prin Hotărârea nr. 287 din 12 octombrie 2012, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa procurorului în procuratura Anticorupţie Munteanu Ion calificativul Atestat și a recomandat Procurorului General să intervină cu un demers către Consiliul Superior al Procurorilor, prin care să fie examinată chestiunea cu privire la conferirea dlui Munteanu Ion a ”Diplomei de Onoare a Procuraturii”, în ordine de încurajare. 

DISTINCȚII
Potrivit Hotărârii nr. 12-123/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurilor de încurajare în privința procurorului Munteanu Ion, procuror în Procuratura Anticorupție, cu Medalia ”Pentru serviciu impecabil”, Clasa III.

Cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017, a propus Procurorului General încurajarea domnului Munteanu Ion, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu Exprimarea mulțumirii

Potrivit Hotărârii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Munteanu Ion cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”

Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015, a propus Procurorului General încurajarea domnului Munteanu Ion, procuror în Procuratura anticorupţie, cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria II.

 

Decretul privind numirea lui Ion Munteanu în funcția de procuror general al R. Moldova

RAPORT DE EVALUARE - ION MUNTEANU

Hotărârea nr. 1-65/2024 din 22 februarie 2024

Hotărârea nr. 1-38/2024 din 5 februarie 2024

Hotărârea nr. 171/15 din 15 aprilie 2024

Hotărârea nr. 1-207/2022 din 11 octombrie 2022

Hotărârea nr. 1-31/2020 din 07 Mai 2020

Hotărârea nr. 12-123/18 din 02 august 2018

Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017

Hotărârea nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016

Hotărârea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015

Hotărârea nr. 287 din 12 octombrie 2012

Colegiul disciplinar, în baza Hotărîrii din 06 mai 2010, l-a recunoscut culpabil pe procurorul Ion Munteanu de comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură și a aplicat în privința acestuia sancțiunea disciplinară „avertisment”. Prin Hotărârea nr. 2-3d-160/10 din 25 mai 2010, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului disciplinar din 06 mai 2010 în privinţa procurorului în procuratura sect.Centru mun.Chișinău Ion Munteanu.

Colegiul disciplinar, în baza Hotărîrii din 06 mai 2010, l-a recunoscut culpabil pe procurorul Ion Munteanu de comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art.61 lit.a) din Legea cu privire la Procuratură și a aplicat în privința acestuia sancțiunea disciplinară „avertisment”. Prin Hotărârea nr. 2-3d-160/10 din 25 mai 2010, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărârea Colegiului disciplinar din 06 mai 2010 în privinţa procurorului în procuratura sect.Centru mun.Chișinău Ion Munteanu.

Hotărârea nr. 2-3d-160/10 din 25 mai 2010

Știri
  • /VIDEO/ Cine este Ion Munteanu, oficial procuror general: Avere de milioane și 19 luni de interimat la PG

    Ion Munteanu e oficial procuror general al Republicii Moldova, după ce a depus jurământul azi-dimineața. Astfel, țara noastră a lichidat restanța care o mai despărțea de începerea negocierilor de aderare la UE. 

    Anterior, Ion Munteanu a fost procuror general interimar, funcție pe care o deținut-o din octombrie 2022, când șefa statului a semnat un decret în acest sens.

    Munteanu și-a început activitatea de procuror în anul 2006, lucrând inițial în Procuratura sectorului Centru din Chișinău. În iulie 2010, a ajuns procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), unde a muncit opt ani. Ulterior, a activat în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, iar în perioadele 2019-2020 și 2021-2022 a ocupat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA.

    Ion Munteanu e oficial procuror general al Republicii Moldova, după ce a depus jurământul azi-dimineața. Astfel, țara noastră a lichidat restanța care o mai despărțea de începerea negocierilor de aderare la UE. 

    Anterior, Ion Munteanu a fost procuror general interimar, funcție pe care o deținut-o din octombrie 2022, când șefa statului a semnat un decret în acest sens.

    Munteanu și-a început activitatea de procuror în anul 2006, lucrând inițial în Procuratura sectorului Centru din Chișinău. În iulie 2010, a ajuns procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA), unde a muncit opt ani. Ulterior, a activat în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, iar în perioadele 2019-2020 și 2021-2022 a ocupat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA.

    De-a lungul carierei sale, Munteanu a primit mai multe distincții pentru îndeplinirea exemplară a obligațiilor de serviciu. Potrivit magistrat.md, în anul 2015 s-a învrednicit cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria II. Un an mai târziu a primit Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”, iar în 2018 a fost decorat cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III.

    Cu toate acestea, Ion Munteanu a fost și subiectul unei proceduri disciplinare, intentată după reținerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009. În 2010, actualul procuror general interimar a fost sancționat cu „avertisment”.

    Avere și casă de milioane

    În declarația de avere pentru anul 2023, Munteanu indică că a ridicat aproape 485 de mii de lei salariul de la Procuratură, adică puțin peste 40 de mii de lei lunar. Șeful interimar al PG a declarat și aproape 75 de mii de lei diurne pentru deplasările de serviciu, o bursă de 5 mii de lei și 6.092 de lei românești - indemnizație din România. 

    Ion Munteanu a mai inclus în declarația de avere trei terenuri extravilane și unul intravilan, casa familiei - cumpărată în 2017, două mașini Mercedes cumpărate în același an și o achiziție nouă, o Dacia Duster cu anul fabricației 2019, cumpărată anul acesta și care ar valora 215 mii de lei.

    Avere by on Scribd

    În 2017, procurorul a fost subiectul unei investigații realizate de Ziarul de Gardăcare a scris despre averea și casa de milioane în care locuiește și care a fost donată de socrii săi. 

    Potrivit investigației, Munteanu stă într-o casă donată de Valentin şi Elena Braşovschi. Valentin Braşovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de fostul deputat Iurie Dârda. 

    Imobilul cu o suprafață de 105,8 metri pătrați este ridicat în Stăuceni, mun. Chişinău. Are două niveluri şi a fost construită de soţii Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu, soţia procurorului.

    Cu poșta și Telegramul spart

    În noiembrie 2022, Ion Munteanu a fost ținta valului spargerilor de conturi ale mai multor persoane publice din Moldova. Atunci au fost făcute publice conversații de pe poșta electronică și Telegram, atribuite procurorului general interimar. Presupusele corespondențe au fost plasate pe o pagină web, dar nu se cunoaște veridicitatea conversațiilor expuse și nici cine stă în spatele acestor scurgeri de informații.

    TV8.md a solicitat atunci reacția procurorului, care declara: „Mă așteptam că ar putea fi sparte și conturile mele. Este regretabil că aceasta se întâmplă. Nu știu cât din ceea ce a apărut este real. Cândva am deținut și eu un cont pe Telegram, nu neg. În principiu nu mă deranjează. Mereu mi-am efectuat lucrul cu sinceritate. Tot ce apare acolo nu ar trebui în mod normal să mă afecteze, doar dacă nu au fost făcute retușări sau trucări”.

     
    „Am să încerc să fiu un exemplu pentru toți procurorii”

    Ion Munteanu a fost ultimul candidat interviat pe 30 mai, în cadrul concursului pentru șefia Procuraturii Generale. În timpul probei interviu, acesta a spus:

    „Prin propriul comportament, am să încerc să fiu un exemplu pentru toți procurorii, astfel în cât să nu existe loc de discuții, despre încălcarea principiilor de etică. Asigur procurorii că nu o să rămân indiferent în ceea ce privește încălcările codului de etică și încălcările disciplinare sau de natură penală în raport cu oricare procuror din sistem”.

    Totodată, Munteanu a subliniat că cea mai stringentă problemă în sistemul procuraturii rămâne a fi politica de personal și insuficiența de cadre.

    „Aici mă refer la problema ocupării funcțiilor de conducere, cred că anul viitor, întregul corp de conducători a sistemului procuraturii va fi cu statut de interimat, ocuparea acestor funcții este direct dependentă de exercițiul de evaluare externă. Chiar și în cazul desfășurării cu succes a unui concurs, conștientizăm că aceste funcții nu vor putea fi ocupate până nu va fi finalizată procedura de evaluare a acestora. Și insuficiența de buget pentru asigurarea eficientă a funcționalității procuraturii”.

    Procurorul a stabilit și cinci obiective principale pentru managementul și dezvoltarea instituțională a procuraturii pentru perioada 2024-2031, printre care:

    • implementarea reformelor din Planul Național de Acțiuni pentru aderarea la UE (2024-2027);
    • combaterea eficientă a criminalității;
    • consolidarea cooperării cu instituțiile internaționale și naționale din domeniul justiției și organele de forță;
    • optimizarea structurii instituționale, inclusiv dezvoltarea politicii de resurse umane și managementului eficient;
    • îmbunătățirea imaginii Procuraturii prin creșterea transparenței și îmbunătățirea relațiilor cu mass-media, societatea civilă și ONG-urile.

    În urma probei interviu pentru funcția de procuror general, Ion Munteanu a obținut cel mai mare punctaj - 9,21. Octavian Iachimovschi a acumulat 8,8 puncte, iar Alexandru Cernei - 7,92.

    Precizăm că lipsa unui șef la Procuratura Generală era restanța care ne mai despărțea de startul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

    Concursul anterior, lansat de CSP în toamna anului trecut, a fost anulat la câteva zile după proba interviu susținută de candidați. S-a întâmplat după ce membra CSP, Olesea Vîrlan, a acordat un punctaj nejustificat unuia dintre candidați. Pentru că actualul regulament nu prevedea nimic despre ce se poate întreprinde în acest sens, CSP a decis, prin vot unanim, anularea concursului. Cinci zile mai târziu, Olesea Vîrlan a demisionat. 
    S
    ursa: tv8.md

  • Președinta a semnat Decretul de numire în funcție a noului procuror general. „Și eu, și cetățenii așteptăm să se facă dreptate”

    Președinta Maia Sandu a semnat, sâmbătă, 1 iunie, Decretul privind numirea lui Ion Munteanu în funcția de procuror general al R. Moldova. Candidatura lui Ion Munteanu a fost propusă șefei statului de către Consiliul Superior al Procurorilor, în urma ședinței din 31 mai curent. 

    La jurământul de învestire în funcție a procurorului general, președinta a vorbit despre „misiunea complicată pe care o va avea noul procuror general” și necesitatea sancționării celor care au comis acte de corupție.

    Președinta Maia Sandu a semnat, sâmbătă, 1 iunie, Decretul privind numirea lui Ion Munteanu în funcția de procuror general al R. Moldova. Candidatura lui Ion Munteanu a fost propusă șefei statului de către Consiliul Superior al Procurorilor, în urma ședinței din 31 mai curent. 

    La jurământul de învestire în funcție a procurorului general, președinta a vorbit despre „misiunea complicată pe care o va avea noul procuror general” și necesitatea sancționării celor care au comis acte de corupție.

    „Aveți o misiune complicată. Astăzi, în justiție, din păcate, se face mai puțin decât se vorbește. A venit timpul să se facă mai multe, mai repede, mai ferm și mai corect. Și eu, și cetățenii așteptăm să se facă dreptate. Cei care au comis acte de corupție, cei care au încălcat legea trebuie să fie sancționați. În justiție, în procuratură trebuie să avem oameni onești, buni profesioniști, oameni care lucrează pentru Republica Moldova și pentru cetățenii ei”, a punctat Sandu.

    Ion Munteanu este candidatul care a obținut cel mai mare punctaj pentru funcția de procuror general în cadrul concursului organizat de CSP.

    Ion Munteanu nu va mai trebui să treacă vettingul, deoarece a trecut evaluarea integrității pentru funcția de judecător a Curții Supreme de Justiție.

    Deși Procuratura Generală a anunțat investirea în funcție a procurorului general, pe site-ul președinției nu a fost încă publicat decretul semnat de președinta țării.

    Ion Munteanu este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sectorului Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară, fiind pedepsit în mai 2010 cu „avertisment”. În iulie 2010, el a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie (PA), iar în intervalele anilor 2019-2020 și 2021-2022 a fost adjunct interimar al procurorului-șef al acestei instituții.

    Printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu la 12 octombrie 2022, Ion Munteanu a fost numit în funcția de Procuror General interimar, înlocuindu-l în această funcție pe Dumitru Robu. Munteanu a participat la concursul pentru funcția de procuror general organizat anterior, clasându-se pe locul doi cu 8,16 puncte.
    Sursa: zdg.md

     
     

     

  • Lupta pentru șefia Procuraturii Generale, episodul nr. 2. Detalii despre averea și cariera celor care aspiră la fotoliul de procuror general

    Trei candidați luptă pentru fotoliul de procuror general al R. Moldova. Procurorii Alexandru Cernei, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu au trecut în următoarea etapă a concursului, adică etapa interviului, care se va desfășura joi, 30 mai. 

    ZdG a analizat declarațiile de avere, activitatea și integritatea candidaților și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care aspiră la șefia Procuraturii Generale. 

    Procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale pe numele lui Dodon

    Alexandru Cernei activează în cadrul PA din toamna anului 2014. În iulie 2019, Cernei a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptul pretinsei finanțări ilegale a PSRM în baza discuțiilor care au avut loc în iunie 2019 la sediul PDM între Igor Dodon, pe atunci președinte al R. Moldova și Vladimir Plahotniuc, lider al PDM. În ordonanța de neîncepere a urmăririi penale era menționat că discuția din 7 iunie 2019 dintre Dodon și Plahotniuc, făcută publică în plină criză politică la Chișinău, „pare a nu fi una serioasă”, iar oponenții politici  „se provoacă unul pe altul”. Ordonanța semnată de Cernei a fost ulterior anulată de fostul șef al PA, Viorel Morari, care a dispus începerea urmăririi penale finalizate, cu transmiterea în instanță a dosarului numit generic „kuliok”. Dosarul se află acum pe masa judecătorilor de la CSJ.

    Trei candidați luptă pentru fotoliul de procuror general al R. Moldova. Procurorii Alexandru Cernei, Octavian Iachimovschi și Ion Munteanu au trecut în următoarea etapă a concursului, adică etapa interviului, care se va desfășura joi, 30 mai. 

    ZdG a analizat declarațiile de avere, activitatea și integritatea candidaților și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care aspiră la șefia Procuraturii Generale. 

    Procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale pe numele lui Dodon

    Alexandru Cernei activează în cadrul PA din toamna anului 2014. În iulie 2019, Cernei a dispus neînceperea urmăririi penale pe faptul pretinsei finanțări ilegale a PSRM în baza discuțiilor care au avut loc în iunie 2019 la sediul PDM între Igor Dodon, pe atunci președinte al R. Moldova și Vladimir Plahotniuc, lider al PDM. În ordonanța de neîncepere a urmăririi penale era menționat că discuția din 7 iunie 2019 dintre Dodon și Plahotniuc, făcută publică în plină criză politică la Chișinău, „pare a nu fi una serioasă”, iar oponenții politici  „se provoacă unul pe altul”. Ordonanța semnată de Cernei a fost ulterior anulată de fostul șef al PA, Viorel Morari, care a dispus începerea urmăririi penale finalizate, cu transmiterea în instanță a dosarului numit generic „kuliok”. Dosarul se află acum pe masa judecătorilor de la CSJ.

    Procurorul motivează neînceperea urmăririi penale prin faptul că în cadrul procesului au fost analizate doar discuțiile dintre cei trei apărute în spațiul public, nu și imaginile video cu sacoșa neagră. 

    „Procesul penal care a fost în gestiunea mea a fost înainte de a fi difuzate în spațiul public imaginile cu acea sacoșă. Inițial, au fost difuzate doar discuții, iar în baza acelor discuții difuzate, a fost inițiat procesul penal, în care au fost audiați toți subiecții, au fost interpelate toate insituțiile competente ale statului, care nu au oferit date relevante precum că partidul respectiv ar fi finanțat ilicit sau ilegal. Între timp, doi actori ai discuției au părăsit țara, respectiv, acele discuții nu erau suficiente pentru începerea urmăririi penale. Atunci am adoptat o decizie pe care mi-o asum și consider că, la acea etapă, a fost una întemeiată. Ulterior, când au fost difuzate imaginile cu sacoșa, rezultă că era o continuitate a acelor discuții. Acesta a fost deja alt proces penal, care nu a fost gestionat de mine”, a spus procurorul Alexandru Cernei pentru ZdG.

    Verificat de ANI 

    În 2021, după ce și-a procurat o casă de 134 de metri pătraţi, pentru care a achitat 1,4 milioane de lei, procurorul Alexandru Cernei a ajuns în atenția Autorității Naționale de Integritate (ANI), fiind inițiată procedura de control al averii și intereselor personale a acestuia. Ulterior, în octombrie 2021, ANI a decis încetarea procedurii de control, pe motiv că agentul de integritate a constatat că explicațiile procurorului și informațiile nereflectate în declarațiile de avere ale acestuia sunt, în mare parte, venituri oficiale de care a beneficiat subiectul controlului. Pentru a intra în posesia locuinţei, omul legii a contractat un credit de un milion de lei de la o bancă comercială, cu dobânda anuală de 7%, pe care s-a obligat să-l restituie în termen de cinci ani. Conform deciziei ANI, Cernei a fost obligat să depună declarații de avere rectificate.

    În prezent, acuzatorul de stat gestionează procesul penal intentat de PA privind licitația pentru închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional Chișinău.  

    Casă de milioane și mașină înregistrată pe numele firmei soției 

    Conform declarației de avere și interese personale pentru 2023 depuse de Alexandru Cernei, acesta a ridicat un salariu total în sumă de 365 de mii de lei sau 30 de mii de lei lunar. Soția acestuia, Lilia, care figurează în calitate de fondatoare și administratoare a firmei „Donatela” SRL, declară pentru anul trecut un salariu total de 100 de mii de lei și dividende în sumă de 200 de mii de lei. Compania gestionează agenția de turism „Donatella Tur”. Pentru 2022, firma raportează venituri din vânzări în sumă de 10,55 milioane de lei și un profit net de circa 760 de mii de lei.

    Familia Cernei locuiește într-o casă cu suprafața de 134 de metri pătrați, pe care o trece în declarațiile de avere și interese personale la prețul de 2,3 milioane de lei. El mai declară un apartament cu suprafața de 80 de metri pătrați, procurat în 2010 cu 275 de mii de lei și un spațiu comercial cu suprafața de 65 de metri pătrați, în posesia căruia a intrat în 2016 și a cărui valoare indicată este de 17 mii de euro. La capitolul bunuri mobile, procurorul declară un automobil Skoda Superb fabricat în 2021 și procurat în 2022 cu 25 de mii de euro și un Hyundai Tucson fabricat și procurat în 2017. Pentru această maşină, familia procurorului a scos din buzunare 19 mii de euro, înregistrând-o ca și proprietate a întreprinderii „Donatela” SRL. 

    Procurorul declară datorii în sumă de 1 milion de lei și 15 mii de euro, după ce a contractat două credite bancare. Împrumutul de 1 milion de lei a fost contractat în 2020 pentru procurarea casei. 

    „Prețul casei a fost acoperit din venitul legal al întregii familii, nu doar din venitul meu”

    „Casa a fost procurată nu doar din credit, dar și din economiile familiei, și din dividendele care au fost extrase de către compania soției, care rezultă și din actul de control al ANI. Acolo este argumentat cum a fost acoperit prețul casei din venitul legal al întregii familii, nu doar din venitul meu. Valoarea casei a fost indicată la etapa procurării. Atunci a fost efectuat un raport de evaluare de către o companie imobiliară, la cerința băncii. Ulterior, în declarația de avere, eu am indicat separat care ar fi valoarea terenului, după valoarea cadastrală conform raportului de evaluare și valoarea casei. După ce a fost modificată legea, eu am indicat valoarea de piață a terenului după același raport de evaluare, iar cu privire la casă, în fiecare an, suma investită în construcția casei o adăugăm la valoarea casei, de aceea ea a crescut în valoare”, a spus procurorul Alexandru Cernei pentru ZdG.

    Interimarul de la PG vrea să devină procuror general cu acte în regulă

    Ion Munteanu este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sectorului Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară, fiind pedepsit în mai 2010 cu „avertisment”. În iulie 2010, el a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie (PA), iar în intervalele anilor 2019-2020 și 2021-2022 a fost adjunct interimar al procurorului-șef al acestei instituții.

    Printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu la 12 octombrie 2022, Ion Munteanu a fost numit în funcția de Procuror General interimar, înlocuindu-l în această funcție pe Dumitru Robu. Munteanu a participat la concursul pentru funcția de procuror general organizat anterior, clasându-se pe locul doi cu 8,16 puncte.

    Casă, bani și mașini donate de socri 

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru 2023, depusă de Ion Munteanu, acesta locuiește împreună cu soția și copiii într-o casă cu suprafața cadastrală de aproximativ 105,8 metri pătrați, amplasată în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Casa, care conform datelor prezentate de procuror valorează 1,2 milioane de lei (60 de mii de euro), i-a fost donată de către părinți soției sale, Natalia, în 2017. Casa primită în dar de soția procurorului are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Casa este păzită de agenții Serviciului de Protecție și Pază de Stat. 

    Tot în 2017, socrii le-au oferit 3 automobile și 350 de mii de lei. Două dintre cele trei automobile sunt indicate și în prezent în declarația de avere și interese personale depusă de procuror – un Mercedes fabricat în 2011, despre care procurorul declară că este folosit conform unui contract „translativ de posesie și de folosință” și un alt Mercedes fabricat în 2014, care este trecut în declarațiile de avere ca fiind donat. În 2024, Munteanu și-a procurat, cu 215 mii de lei, un automobil Dacia Duster fabricat în 2019. Anterior, el indica că în 2020 și-a procurat un automobil Dacia Duster fabricat în 2015, pentru care ar fi achitat 147,6 mii de lei. Automobilul nu figurează însă în declarația de avere și interese personale pentru 2023.

    Anul trecut, Munteanu a ridicat de la PG un salariu total în sumă de 484 de mii de lei sau 40 de mii de lei lunar. 

    Procurorul: „Nu cunosc valoarea reală a casei”

    „Nu cunosc valoarea reală a casei. Nu am făcut niciun act de evaluare pentru a avea o evaluare reală a acestui bun. Legea nu mă obligă să efectuez evaluarea unui bun. Dar eu nu cunosc cât poate valora pe piață un asemenea bun. În raport cu alte automobile, eu nu am nicio atribuție. Pot să răspund doar despre Dacia Duster, care îmi aparține cu drept de proprietate”, a spus pentru ZdG procurorul Munteanu despre valoarea casei și automobilelor  donate. 

    Valentin Braşovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una dintre cele mai cunoscute pe piaţă. El a plecat de la companie în februarie 2017. Familia Braşovschi a deținut compania „Ideal Construct” SRL, care din septembrie 2019 a trecut la Victor Soltan. Acum, Valentin Braşovschi figurează în calitate de fondator (3%) și administrator al firmei „Chimpex Agro” SRL și deține 10% din acțiunile companiei „Plextor” SRL, în proces de lichidare. 

    Un foișor și 3 loturi pomicole în „Valea Fermecată”

    În 2022, Ion Munteanu a procurat cu 10 mii de euro sau echivalentul a circa 190 de mii de lei două loturi de teren extravilan, fiecare cu o suprafață de aproape 6 ari. 

    ZdG a constatat că terenurile sunt amplasate în comuna Hrușova, r. Criuleni, în cadrul Întovărăşirii Pomicole „Valea Fermecată”. Pe cele două ter

    enuri învecinate se află o căsuță de vacanță veche și un foișor. ZdG a mai constatat că la 5 februarie 2024, Munteanu a mai procurat un teren cu suprafața de aproape 6 ari vizavi de cele două terenuri procurate în 2022. Terenurile procurate în 2022 de Ion Munteanu, pe care a fost ridicat un foișor. Foto: ZdG

    Acolo este o căsuță veche, care aproape se demolează. Noi am reușit să amplasăm un foișor. Este un lot pomicol și intenționez să cresc copaci”, spune procurorul. 

    În 2022, Ion Munteanu a ridicat de la Procuratura Generală (PG) un salariu anual de 429,2 mii de lei sau circa 35,7 mii de lei lunar și o indemnizație din partea statului român pentru creșterea copiilor, în valoare de 5832 de roni sau echivalentul a circa 25 de mii de lei.  

    Pretinse conversații private, ajunse pe internet 

    Ion Munteanu se numără printre demnitarii ale căror pretinse conversații private au ajuns în 2022 pe site-ul Moldova Leaks. Din presupusa corespondență pe Telegram și pe poșta electronică a lui Munteanu cu sora sa, Jana Costache, rezulta că procurorul ar fi încercat să se implice în activități de antreprenoriat, lucru interzis de lege. Atunci a fost pornit un proces penal, după ce activistul civic Pavel Grigorciuc a depus o plângere la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Și Munteanu însuși a solicitat să fie verificate informațiile publicate. În ianuarie 2023, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) a decis să nu intenteze dosar penal împotriva Procurorului General interimar.  

    „Nu era vorba despre afaceri sau activități de antreprenor. Era vorba despre prezentarea unei informații la etapa respectivă din zona în care își desfășura activitatea. Nu a existat nicio inițiativă de a desfășura nicio afacere. Pur și simplu, a fost o discuție între frate și soră”, spune procurorul Munteanu despre conversațiile private ajunse pe internet. 

    Vrea la PG sau judecător la CSJ. Comisia Vetting a avut mai multe întrebări 

    Ion Munteanu s-a înscris și în concursul pentru obținerea funcțiilor de judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting, conform deciziei din 21 martie 2024, aprobată de CSM la 15 aprilie. Comisia a avut întrebări cu privire la  declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale. 

    Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei, primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”. 

    În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei.

    Comisia a mai analizat și achiziția unui imobil în numele părinților candidatului, pentru care, în 2015, Ion Munteanu a efectuat o plată de 478 de mii de lei. Candidatul a explicat că acea plată a fost efectuată în numele părinților săi, folosind exclusiv economiile acestora. Deși datele fiscale consultate de membrii Comisiei au arătat că în perioada 2011-2015 părinții candidatului au avut venituri salariale de doar 217 mii de lei și venituri din asigurări sociale de circa 203 mii de lei, „având în vedere durata perioadei în care au fost primite plățile  sociale în favoarea părinților subiectului, lipsa altor investiții majore și activitatea profesională a părinților înainte de 2011, este plauzibil că părinții subiectului ar fi putut economisi suma necesară pentru achiziționarea imobilului”, a concluzionat Comisia Vetting. 

    Membrii Comisiei au mai analizat și scurgerile de pe Telegram în care se vorbea despre faptul că familia lui Ion Munteanu deținea un apartament la Brașov, România, că a investit 9,6 milioane de euro într-o fabrică agricolă din România și că prin intermediul socrilor săi a investit 650 de mii de euro în alte proprietăți imobiliare în România. Comisia a constatat că pe caz fusese anterior depusă o plângere la PG, dar că procurorul  desemnat pentru a investiga acuzația a refuzat pornirea urmăririi penale. Ion Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că apartamentul din Brașov aparține socrilor săi, iar el și soția „au facilitat cumpărarea acelui apartament prin negocierea prevederilor contractului și transferul prețului din banii care aparțineau socrilor”.

    S-a retras de la conducerea grupului care anchetează „Frauda bancară” 

    Octavian Iachimovschi și-a început cariera în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) în iunie 2011. Acesta a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PA, însă în decembrie 2019, Procurorul General de atunci, Alexandr Stoianoglo, i-a sistat ordinul de numire, pe motiv că trebuie să se concentreze pe dosarul „Frauda bancară”. În septembrie 2022, acesta i-a expediat un demers Procurorului General interimar de atunci, Dumitru Robu, prin care a solicitat retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „Frauda bancară”. Din martie 2023, Iachimovschi revine în funcția de șef adjunct interimar al PA, la propunerea Procurorului General interimar Ion Munteanu. În 2022, Iachimovschi a candidat la funcția de șef al PA, clasându-se pe locul doi cu 53.01 puncte, în timp ce Veronica Dragalin a obținut un scor de 72.15 puncte, fiind aleasă șefă a instituției. 

    Pe parcursul anului 2020, în privința procurorului Iachimovschi au fost inițiate patru proceduri disciplinare cu privire la pretinse abateri disciplinare admise în cadrul exercitării  atribuțiilor în cadrul urmăririi penale și o procedură disciplinară pentru presupuse acțiuni de încălcare a normelor etice care au adus atingere onoarei și prestigiului Procuraturii. Cauzele au fost comasate într-o singură procedură, care ulterior a fost încetată. 

    Procurorul: „Erau puțini oameni cu care să lucrez pentru ca lucrurile să înainteze”

    Procurorul Octavian Iachimovschi susține că prin demersul adresat lui Dumitru Robu a cerut suplinirea personalului pentru anchetarea dosarului „Frauda bancară”. 

    „Conform legislației, procurorii nu pot renunța la un dosar. Demersul suna în felul următor: grupul de lucru este în incapacitate, sunt puțini procurori, ofițeri de urmărire penală și niciun procuror nu poate conduce un astfel de grup. Erau puțini oameni cu care să lucrez pentru ca lucrurile să înainteze. Prin demers, de fapt, se solicita suplinirea echipei”, își amintește Iachimovschi.

    În patru proceduri mi s-a incriminat precum că aș fi tergiversat urmărirea penală în niște cauze care erau demult clasate și în care nu erau bănuiți sau părți vătămate. A cincea procedură disciplinară viza un dosar în care ședințele erau închise. Procedurile au fost comasate și închise, inclusiv pe motiv că Inspecția procurorilor nu a prezentat toate probele nici Colegiului disciplinar, și nici CSP”, a precizat pentru ZdG procurorul Octavian Iachimovschi. 

    Casă, apartament și mașină – procurate în ultimii 3 ani 

    Familia Iachimovschi locuiește într-o casă de locuit cu un singur etaj, amplasată în comuna Budești, mun. Chișinău. Imobilul cu o suprafață de 100 de metri pătrați a fost procurat în 2020 prin ipotecă și ar valora, conform declarației de avere și informații personale depuse de procuror, puțin peste 1 milion de lei. Cu un an înainte de procurarea locuinței, acuzatorul de stat a vândut un apartament cu suprafața de 32,9 metri pătrați, pe care îl deținea din 2010. În declarațiile de avere depuse de el, apartamentul valora 145,6 mii de lei, dar l-a vândut cu 16 500 de euro sau echivalentul a 318 mii de lei. 

    Anul trecut, familia Iachimovschi a achiziționat un apartament cu suprafața de 50 de metri pătrați în sectorul Ciocana al capitalei. 

    La capitolul bunuri mobile, procurorul declară un automobil Honda Civic fabricat în 2009 și procurat în 2018 cu 87,7 mii de lei și un Renault Megane Scenic fabricat în 2014 și achiziționat în 2021 la prețul de 6,3 mii de euro sau echivalentul a 120 de mii de lei. Valoarea de piață a automobilului Renault Megane Scenic este, după cum indică procurorul, de 8000 de euro sau echivalentul a 153 de mii de lei, motivul diferenței fiind „cheltuielile de vămuire, înregistrare și transportare a automobilului în R. Moldova”. 

    „Casa a fost procurată prin programul «Prima Casă». Eu am 4 copii și, practic, nu am participat la program în calitate de funcționar public, dar ca o familie cu 4 copii, în care compensarea este de 100%. După procurarea casei, am vândut apartamentul cu spațiu insuficient pentru 6 persoane și am cumpărat alt apartament, pe care l-am dat în chirie. Automobilul procurat în 2021 este din economii, indemnizația pentru copii, dar și din creditul luat de soție. Dacă e să calculați, venitul lunar al familiei în perioada 2019-2022 a fost în jur de 54 de mii de lei. Mie acum îmi este mai greu, dar atunci era ok”, a spus procurorul Iachimovschi. 

    Datorii de 1 milion de lei

    În 2023, Octavian Iachimovschi a ridicat de la PA un salariu anual de circa 375 de mii de lei sau aproximativ 31 de mii de lei lunar, iar soția sa, Viorica, a raportat în 2022 un salariu de 66 de mii de lei de la firma „Four Travels Tour” SRL, formată de aceasta în noiembrie 2022. Compania gestionează o agenție de turism. De la Institutul Național al Justiției, procurorul a avut în 2023 un salariu de aproape 94 de mii de lei.

    Octavian Iachimovschi raportează datorii de 890 de mii de lei, după ce în 2020 a contractat un credit bancar, cu o rată a dobânzii de 7,5%, scadent în 2030. Iar soția lui, Viorica, are datorii de 140 de mii de lei, după ce în 2021 a contractat un credit bancar scadent în 2026. 

    Octavian Iachimovschi a participat la concursul pentru funcția de procuror general organizat anterior, clasându-se pe primul loc cu 8,53 puncte. Concursul a fost însă ulterior  anulat. 

    A doua tentativă de alegere a procurorului general

    Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce în septembrie 2023, președinta Maia Sandu a semnat decretul prin care Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, a fost eliberat din funcție. Concursul a fost anunțat pe 22 octombrie 2023 și ulterior, prelungit până pe 29 decembrie 2023, după ce doar doi candidați s-au înscris. 

    În total, șase candidați și-au depus dosarele, doi însă au fost excluși din cursă. În urma interviului din 22 februarie, procurorul anticorupție Octavian Iachimovschi a fost selectat de CSP pentru funcția de procuror general. Rezultatele concursului au fost însă contestate, iar la 28 februarie, CSP a anulat rezultatele concursului. Ulterior, la 15 aprilie, CSP a anunțat un nou concurs pentru funcția de procuror general al R. Moldova. În cursă s-au înscris patru candidați, trei dintre ei fiind acceptați pentru proba interviului, care este programată pentru joi, 30 mai. 
    Sursa: zdg.md

     
     

     

  • Mai aproape de Curtea Supremă de Justiție: Raportul de evaluare a lui Ion Munteanu a fost acceptat de CSM

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat astăzi Raportul Comisiei de evaluare externă a lui Ion Munteanu, candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

    Astfel, Ion Munteanu a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare și a fost acceptat de CSM.

    Reamintim că la ședința anterioară, CSM amânase examinarea în privința lui Ion Munteanu, pentru că raportul ar avea peste 5.000 de pagini, pe care membrii CSM trebuiau să le studieze mai mult timp.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat astăzi Raportul Comisiei de evaluare externă a lui Ion Munteanu, candidat la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

    Astfel, Ion Munteanu a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare și a fost acceptat de CSM.

    Reamintim că la ședința anterioară, CSM amânase examinarea în privința lui Ion Munteanu, pentru că raportul ar avea peste 5.000 de pagini, pe care membrii CSM trebuiau să le studieze mai mult timp.

    „Comisia a identificat cel puțin cinci dubii care trebuie analizate în contextul tuturor înscrisurilor anexate”, a spus atunci președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman.

    Până în prezent, CSM a aprobat 10 rapoarte ale Comisiei de evaluare externă din 15 recepționate.
    Sursa: tv8.md

  • Patru persoane aspiră la fotoliul de procuror general. Detalii despre activitatea candidaților înscriși în concursul repetat

    Trei procurori și un fost lector universitar s-au înscris în lupta repetată pentru funcția de procuror general. Doi dintre aceștia au participat la concursul organizat anterior, unul obținând cel mai mare punctaj.

    Un alt pretendent la fotoliul de procuror general este cunoscut, în special, pentru că se opunea începerii urmăririi penale a lui Dodon în dosarul „Kuliok”.

    Al patrulea candidat este un fost lector universitar.

    Concursul precedent, anulat

    Trei procurori și un fost lector universitar s-au înscris în lupta repetată pentru funcția de procuror general. Doi dintre aceștia au participat la concursul organizat anterior, unul obținând cel mai mare punctaj.

    Un alt pretendent la fotoliul de procuror general este cunoscut, în special, pentru că se opunea începerii urmăririi penale a lui Dodon în dosarul „Kuliok”.

    Al patrulea candidat este un fost lector universitar.

    Concursul precedent, anulat

    Concursul anterior, lansat de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în toamna anului trecut, a fost anulat la câteva zile după proba interviului susținută de candidați. Aceasta s-a întâmplat după ce Olesea Vîrlan, care a demisionat ultterior, a acordat un punctaj nejustificat unuia dintre candidați, iar CSP a decis, prin vot unanim, anularea concursului.

    „S-a depistat o discrepanță majoră care nu a avut acoperire din perspectiva argumentării, de ce a fost depunctat unul dintre candidați. Această circumstanță este extrem de importantă în virtutea priorităților mandatului pe care ni l-am asumat fiecare dintre noi la accederea în funcție: desfășurarea unui concurs public, transparent, bazat pe principiile meritocrației (…).

    (…) De aceasta ne-am asumat responsabilitatea de a pune punct concursului, de a regândi mecanismele, inclusiv reglementările normative care reglementează acest exercițiu”, explica Dumitru Obadă, președintele CSP.

    La 15 aprilie s-a stabilit organizarea unui nou concurs, iar termenul limită de depunere a dosarelor a fost desemnat 15 mai, ora 17.

    La concursul repetat, patru candidați au depus dosarele.

    Interimarul de la PG candidează repetat la funcția de procuror general

    Ion Munteanu este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sectorului Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară, fiind pedepsit în mai 2010 cu „avertisment”. În iulie 2010, el a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie (PA), iar în intervalele anilor 2019-2020 și 2021-2022 a fost adjunct interimar al procurorului-șef al acestei instituții. Printr-un decret semnat de președinta Maia Sandu la 12 octombrie 2022, Ion Munteanu a fost numit în funcția de Procuror General interimar, înlocuindu-l în această funcție pe Dumitru Robu.

    S-a retras de la conducerea grupului care anchetează „Frauda bancară”

    Octavian Iachimovschi și-a început cariera în cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) în iunie 2011. Acesta a deținut funcția de adjunct interimar al șefului PA, însă în decembrie 2019 Procurorul General de atunci, Alexandr Stoianoglo, i-a sistat ordinul de numire pe motiv că trebuie să se concentreze pe dosarul „Frauda bancară”. În septembrie 2022, acesta i-a expediat un demers Procurorului General interimar de atunci, Dumitru Robu, prin care a solicitat retragerea sa și numirea unui alt conducător al grupului de urmărire penală în dosarul „Frauda bancară”. Din martie 2023, Iachimovschi revine în funcția de șef adjunct interimar al PA, la propunerea Procurorului General interimar Ion Munteanu. În 2022, Iachimovschi a candidat la funcția de șef al PA, clasându-se pe locul doi cu 53.01 puncte, în timp ce Veronica Dragalin a obținut un scor de 72.15 puncte, fiind aleasă șefă a instituției. 

    Candidatul care se opunea începerii urmăririi penale a lui Dodon în dosarul „Kuliok”

    Alexandru Cernei a ajuns în atenția opiniei publice după ce a emis o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale a fostului președinte Igor Dodon în dosarul „Kuliok”. În ordonanța respectivă era menționat că discuția din 7 iunie 2019 dintre Igor Dodon și Vlad Plahotniuc, făcută publică în plină criză politică la Chișinău, „pare a nu fi una serioasă”, iar oponenții politici, „se provoacă unul pe altul”. Cernei gestionează și dosarul în care este vizat Vladimir Plahotniuc. Prin ordonanța lui Cernei, a fost scos, în 2020, sechestrul aplicat pe capitalul statutar și pe unele conturi operaționale ale SRL „BASS-SYSTEMS”, una dintre cele mai importante companii IT din R. Moldova. Recent, procurorul a solicitat judecătorilor să respingă cererile avocatului lui Plahotniuc, Lucian Rogac, de ridicare a sechestrului de pe mai multe imobile din cadrul dosarului.

    Cernei este procurorul de caz care a inițiat un proces penal privind licitația pentru închirierea spațiilor comerciale din incinta Aeroportului Internațional Chișinău. Potrivit informațiilor care au ajuns în posesia ZdG, la baza autosesizării PA a stat publicarea articolului „Ap ce, concurs viciat pentru preluarea spațiilor comerciale din Aeroportul Chișinău? Sau ”prosto” o favorizare a franțujîlor?”, distribuit de controversatul blogger Eugen Luchianiuc, care a lansat de-a lungul timpului mai multe informații false, pe care a fost nevoit să le dezmintă ulterior.

    Fost lector universitar, pretendent la funcția de procuror general

    Al patrulea candidat este Grigore Vornicescu. Acesta a activat anterior în calitate de lector universitar. O persoană cu nume identic a participat, în 2015, la un concurs pentru ocuparea funcţiei de director general al ÎS Calea Ferată a Moldovei.

    Dumitru Robu și Ion Munteanu, procurori interimari în ultimii doi ani

    Funcția de procuror general a devenit vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost evaluat nesatisfăcător de o comisie specială a CSP, fiind ulterior demis prin decret prezidențial. În ultimii doi ani, interimatul funcției de procuror general a fost asigurat de Dumitru Robu și Ion Munteanu.
    Sursa: zdg/md

     

  • Cine sunt candidații la funcția de judecător al CSJ care au promovat evaluarea și ce „păcate” le-au iertat membrii Comisiei Vetting: avere nejustificată, donații, ajutor de la socri și părinți

    14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

    ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

    14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

    ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

    Donații din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro de la sora sa

    Stela Bleșceaga este judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Ea a promovat evaluarea conform raportului din 21 martie 2024, pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a aprobat la 2 aprilie curent. Membrii Comisiei Vetting au avut întrebări legate de donațiile din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro pe care magistrata le-a primit în perioada 2011-2022. Judecătoarea le-a spus membrilor Comisiei că banii au provenit de la sora sa stabilită în Franța, iar majoritatea banilor au fost primiți pentru achiziționarea unui apartament în Chișinău.

    Magistrata a mai indicat că sora ei a obținut banii din salariul său, dar și dintr-un împrumut în valoare de 15 mii de euro contractat la o bancă franceză. Comisia, după prezentarea informațiilor și a explicațiilor, a concluzionat că „nu are dubii privind sursa fondurilor din străinătate”. 

    Totodată, membrii Comisiei au întrebat-o pe judecătoare despre apartamentul achiziționat în 2020 în cadrul unui program inițiat de CSM pentru construcția unui bloc locativ cu apartamente destinate judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, în contextul în care ea avea deja un alt apartament, cumpărat în 2007. Comisia a stabilit că documentele prezentate de Judecătoria Chișinău nu prevedeau criterii de eligibilitate pentru participarea la programul cu prețuri preferențiale pentru magistrați și că spre deosebire de alte programe similare implementate de CSM, acesta nu limita eligibilitatea doar la judecătorii care nu aveau un apartament în mun. Chișinău. Comisia a stabilit că banii pentru acest apartament au provenit de la sora magistratei din Franța.

    Comisia a mai stabilit că judecătoarea a examinat două cauze la nivel național în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat ulterior violarea Convenției. (Ciolacu c. R. Moldova, Mătăsaru c. R. Moldova). După ce a ascultat argumentele judecătoarei, Comisia a stabilit că deciziile „nu au constituit un act arbitrar”.

    În 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar „având în vedere războiul din Ucraina”

    Sergiu Brigai este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar din 2021 – adjunct interimar al instituției. El a promovat evaluarea conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 27 februarie 2024. 

    Comisia a avut întrebări legate de câteva aspecte ale activității candidatului: diferite retrageri și depuneri în conturile bancare efectuate de către procuror și soția lui, donațiile de care a beneficiat ultima pe parcursul anilor 2021-2022, un transfer din Israel primit de socrul său, prețul scăzut de achiziție al unui apartament procurat de socrii săi și prețul scăzut al unui spațiu nelocativ achiziționat de către procuror, prețul unui automobil achiziționat în 2015 de către soția acestuia și transferurile primite în 2015 și în perioada următoare de sora lui.

    Cu privire la toate aceste aspecte, procurorul a oferit explicații membrilor Comisiei. Acesta a spus că în 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar, „având în vedere războiul din Ucraina” și că banii au provenit din salarii și economii. El a mai spus că socrul său a primit aproape 4 mii de dolari din Israel de la o persoană neidentificată, „în legătură cu un litigiu privind salariile datorate socrului și altor persoane pentru munca prestată în această țară în 2001-2004”. 

    Totodată, procurorul a explicat că socrii săi au cumpărat un apartament în 2017, iar în acte a fost indicat un preț mai mic, pentru că „vânzătorul a refuzat să finalizeze tranzacția dacă în contract nu se indica un preț mai mic…”, iar el a procurat un spațiu nelocativ (debara) cu un preț mai mic decât prețul cadastral, pentru că acesta se afla „la subsolul blocului de locuințe”. Totodată, Comisia a stabilit că transferurile primite de sora procurorului au provenit de la soțul ei care muncea în Canada.

    Casă nefinalizată pe strada Ciocârliei, bani de la tatăl copilului ei și litigii examinate în condiții de posibile conflicte de interese

    Aurelia Cazacliu este judecătoare la Judecătoria Chișinău. Ea a promovat evaluarea conform raportului Comisiei Vetting din 20 februarie 2024, acceptat de CSM la 7 martie 2024. Comisia a avut întrebări cu privire la scopul unor împrumuturi și sursa de rambursare a acestora, sursa mijloacelor financiare pentru construcția unei case și achiziționarea unei mașini, o donație nedeclarată de 100 de mii de lei de la tatăl copilului magistratei, faptul  că nu s-a abținut de la judecarea unor cauze în care erau implicați tatăl copilului ei și fratele acestuia și posibila sustragere de la depunerea declarației de avere pentru anul 2019. 

    Comisia a stabilit că în perioada 2011-2022, judecătoarea a luat șapte împrumuturi – șase de la bănci și unul de la o persoană fizică, toate fiind folosite pentru a construi o casă pe strada Ciocârliei din Chișinău și pentru a achiziționa o mașină Toyota Auris. Comisia a stabilit că banii au fost rambursați din salariul judecătoarei, din alte împrumuturi, dar și din „asistența financiară acordată de tatăl copilului ei”. Comisia a mai constatat din fotografiile prezentate de judecătoare că imobilul nu este finalizat, iar  „gradul de finalizare pare să corespundă volumului de investiții”, astfel că dubiile au fost înlăturate.

    Totodată, Comisia a stabilit că judecătoarea nu a declarat o donație în valoare de 100 de mii de lei primită de la tatăl copilului său în 2015, dar că acești bani nu au constituit un cadou,  „ci mai degrabă, executarea unei creanțe legate de pensia pentru întreținerea copilului pentru perioada 2011-2014”. Comisia a stabilit ca fiind justificată lipsa declarării donației,  ținând cont de faptul că donatorul și donatarul, deși, conform legii, nu sunt rude, „sunt un cuplu de părinți, iar relația lor ar trebui să fie considerată echivalentă unei relații de familie”.

    Totodată, s-a mai stabilit că judecătoarea a emis câteva decizii în dosare în care era vizat tatăl copilului ei. Mai exact, ea a decis conexarea unor cauze în care acesta era vizat, dar, deși urma să se abțină prin depunerea unei declarații,  „ținând cont de absența oricărui impact negativ…, comisia a stabilit că aceasta este o încălcare minoră, care, dacă va fi supusă unei proceduri disciplinare, ar avea drept rezultat aplicarea unei sancțiuni minime, avertismentul”. 

    Totodată, Comisia a constatat că deși judecătoarea a examinat și un alt dosar în care reprezentant al unei victime era tatăl copilului său, ea nu ar fi cunoscut despre acest fapt și că în situația în care ar fi trebuit totuși să identifice relația și să-și declare abținerea de la examinarea dosarului, încălcarea ar fi fost, la fel, una minoră și în afara perioadei de evaluare. Totodată, Comisia a stabilit că declarația de avere pentru anul 2019 nu a fost depusă din cauza unor erori tehnice.

    Mediator și judecător în același timp. Întrebări despre cheltuieli și venituri la candidatul Cerbu

    Adrian Cerbu este judecător la Judecătoria Criuleni. El a promovat evaluarea conform  raportului Comisiei Vetting din 19 martie 2024, acceptat de CSM la 26 martie. Comisia a cerut clarificări de la acesta legate de câteva aspecte: diferența dintre avere, cheltuieli și venituri pentru anii 2011 și 2020, faptul că nu a declarat un împrumut și unele conturi bancare, potențiala admitere a unei incompatibilități și tranzacțiile efectuate de către tatăl și socrii săi. 

    Comisia a stabilit că 2011 și 2022 au fost ani în care a fost calculat un flux de numerar negativ (diferență între venituri și cheltuieli), dar pentru că suma a fost de 114,8 mii de lei și nu depășea plafonul de 234 de mii de lei, stabiliți prin lege ca fiind marja maximă admisă, nu a cerut clarificări de la candidatul la funcția de judecător al CSJ. Comisia a constatat că judecătorul nu a declarat un împrumut în valoare de 50 de mii de lei de la o bancă din R. Moldova. Judecătorul a motivat acest lucru printr-o eroare, împrumutul fiind declarat în anul următor. Cerbu nu a declarat pe parcursul anilor 10 conturi bancare, dar Comisia a constatat că ele erau folosite pentru salarii și împrumuturi bancare și că „nu s-a constatat utilizarea vreunui cont pentru a face depozite, a primi sau a transfera sume mari de bani”.

    Comisia a mai stabilit că Adrian Cerbu a deținut calitatea de mediator în aceeași perioadă în care era și judecător. Acesta a spus însă că, deși deținea calitatea de mediator, nu a lucrat în această poziție și că nu s-a înregistrat niciodată ca mediator individual, astfel că membrii Comisiei nu au constatat „niciun risc de conflict de interese sau prejudiciere a interesului public”. 

    Adrian Cerbu a fost solicitat să explice și mai multe tranzacții ale tatălui, dar și ale socrului său, care deținea 36 de mii de euro într-un cont bancar. „Subiectul a furnizat informații pentru fiecare dintre aceste aspecte. Comisia nu a identificat legături financiare în perioada de evaluare între el și părinții săi ori între el și socrii săi”, se precizează în raport.

    „Avertisment”, două „mustrări” și sustragerea de la depunerea declarațiilor de avere pentru doi ani – probleme depistate la candidata Cherpec

    Mariana Cherpec este procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. Ea a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificată, pentru că la 8 iunie 2023, când candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), aceasta promovase pre-vettingul. 

    Comisia a constatat că Mariana Cherpec avea obligația să prezinte declarații anuale de avere din anul 2010, anul în care a devenit procuroră. Ea nu a depus declarații pentru anii 2010 și 2011, dar a depus declarații anuale în anii ulteriori, iar acest fapt a fost cauzat de o  interpretare eronată a legii.

    Totodată, Comisia a mai descoperit că din 2014 până în 2016 au fost inițiate trei proceduri disciplinare cu privire la activitatea candidatei în calitate de procuroră, ceea ce a dus la sancțiuni sub forma unui avertisment și a două mustrări. După mai multe explicații și analize, Comisia a concluzionat faptul că cele trei proceduri disciplinare nu reprezintă un impediment pentru promovarea evaluării. „Din 2016 nu a mai fost vizată în alte proceduri disciplinare, candidata demonstrând performanțe ridicate la altă Procuratură, sub o altă conducere, duce Comisia la concluzia că candidata a atenuat suficient preocupările pe care Comisia le-a avut în legătură cu cele trei hotărâri de sancționare luate în privința candidatei în perioada 2014- 2016”, se menționează în decizie.


    Candidatul care nu avea încredere în sistemul bancar și care ținea acasă 64 de mii de euro

    Leonid Chirtoacă este avocat și la fel ca Mariana Cherpec, a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificat, pentru că trecuse evaluarea Comisiei Pre-Vetting conform deciziei  din 21 august 2023. 

    Comisia l-a întrebat pe candidatul la funcția de judecător al CSJ despre informațiile din declarația sa anuală de avere și interese personale pentru 2018 depusă la Comisie, în care a declarat economii în numerar în sumă de 64 de mii de euro. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei, candidatul a declarat că această sumă a fost acumulată în perioada 1994-2018. Candidatul a menționat, de asemenea, că suma de 45,6 mii de euro din totalul economiilor în numerar a fost acumulată în perioada 2008-2018. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei și în timpul audierii, candidatul a indicat că el și soția lui au acumulat suma de aproximativ 19 mii de euro ca economii în numerar înainte de 2008. Din informațiile de care a dispus Comisia, în perioada 2008-2018, candidatul și soția lui au avut un venit net total de 2,34 milioane de lei (estimativ 120 de mii de euro). 

    Leonid Chirtoacă a explicat că „din cauza lipsei de încredere în sistemul bancar și a problemelor cu lichiditatea”, el și soția lui preferau să păstreze banii acasă, unde aveau un seif și un sistem de securitate. În răspunsul la întrebarea Comisiei privind calculul exact al   sumelor de bani economisiți în fiecare an în perioada 2008-2018, candidatul a explicat că familia sa avea un stil de viață modest și cunoștea cheltuielile pe care le avea, astfel, nu a fost foarte dificil pentru candidat și soția lui să calculeze sumele pentru a face estimări pentru Comisie”, se menționează în decizia Comisiei Pre-Vetting.

    Comisia l-a mai chestionat pe Leonid Chirtoacă despre un apartament de 51,1 metri pătrați pe care îl deține „într-unul dintre statele europene”. Apartamentul a fost achiziționat în 2019. În răspunsurile sale la întrebările Comisiei, în scris și la audiere, candidatul a declarat că a folosit economiile acumulate în perioada 1994-2018 (64 de mii de euro) pentru a achiziționa apartamentul cu suma de 51 de mii de euro. Candidatul a furnizat Comisiei și o copie a  contractului de vânzare-cumpărare. Candidatul a explicat că a deschis un cont bancar în acea țară anterior achiziției apartamentului și a depus gradual suma de 52 de mii de euro. Candidatul a mai declarat că înainte de a achiziționa apartamentul, el și soția lui au călătorit în acea țară de mai multe ori, luând cu ei de fiecare dată o sumă care nu depășea 10 mii de euro de persoană. Candidatul le-a spus membrilor Comisiei că nu a declarat numerarul pe care îl transporta cu el, deoarece nu era obligat prin lege. Avocatul a prezentat ulterior un extras de cont bancar care conținea transferul sumei de 51 de mii de euro în contul vânzătorului apartamentului pe 27 mai 2019. 

    „Candidatul a furnizat o explicație credibilă cu privire la economiile în numerar acumulate de el și de soția sa în perioada 2008-2018 și care au fost folosite pentru achiziționarea apartamentului lor în străinătate. Candidatul a furnizat în mod prompt atât explicațiile, într-o manieră clară și sinceră, cât și toate documentele relevante”, a concluzionat Comisia în decizia prin care Leonid Chirtoacă a promovat evaluarea.

    Avere nejustificată nesemnificativă și donații de la rude justificate de candidata Ciocanu

    Aliona Ciocanu este avocată și a promovat evaluarea Comisiei Vetting prin decizia din 20 februarie 2024. Raportul în privința sa a fost acceptat de CSM la 7 martie curent. 

    Comisia a stabilit că există o diferență între fluxurile financiare de intrare și de ieșire ale gospodăriei candidatei (avere nejustificată) pentru anii 2014, 2018 și 2021. „Valoarea totală a soldului negativ acumulat de gospodăria candidatei în perioada de evaluare (2011-2022) este -182 889 MDL. Totuși, acesta nu depășește pragul de 234 de mii de lei”, a constatat Comisia. Totodată, candidata nu a fost de acord cu cele constatate de Comisie și a prezentat în cadrul ședinței sume de economii în numerar nedeclarate anterior pentru perioada 2011-2017.

    Comisia a mai constatat că Aliona Ciocanu a beneficiat de donații de la o rudă  în sumă de peste 162 de mii de lei. „Donațiile din 2018 și 2019 au constituit cadouri cu ocazia a diverse sărbători. Donația din 2021 a fost destinată pentru acoperirea cheltuielilor pentru viitoarele funeralii ale tatălui ei”, raporta comisia, care însă, după ce a analizat toate aspectele concluziona că „dubiile Comisiei cu privire la sursa donațiilor nu au fost înlăturate pe deplin”. Comisia a avut și întrebări legate de donațiile de care a beneficiat soțul candidatei de la o rudă, în valoare totală de 125 de mii de lei. Analiza datelor financiare ale acelei rude a demonstrat însă că aceasta avea suficiente resurse financiare pentru a justifica donația. 

    În concluzie, Comisia Vetting a decis că Aliona Ciocanu promovează evaluarea, pentru că „nu a identificat fapte care ar genera dubii serioase de necorespundere a candidatei cu criteriile de integritate etică și financiară”.

    Candidatul care a recunoscut că a indicat un preț mai mic decât cel achitat real la procurarea și vânzarea unui apartament

    Iuri Lealin este procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale și a promovat evaluarea fără să fie audiat de Comisia Vetting, pentru că, la fel ca și alți candidați la funcția de judecător al  CSJ, promovase la 23 iunie 2023 pre-vettingul, el fiind și candidat la funcția de membru în CSP. 

    Lealin a fost chestionat cu privire la achiziționarea unui apartament în 2014 și vânzarea acestuia în 2017, dar și cu privire la achiziționarea unei case în 2017 și sursele mijloacelor financiare pentru această tranzacție. 

    Comisia a stabilit că Lealin, la 20 iunie 2014, a achiziționat un apartament cu suprafața de 31,1 metri pătrați în mun. Chișinău. Prețul contractual a fost de 165,4 mii de lei, adică circa 8,8 mii de euro, preț care era identic cu valoarea cadastrală a apartamentului. 

    Candidatul a informat Comisia că atunci când a achiziționat acest apartament, vânzătorul a dorit să se indice în contract valoarea cadastrală, nu prețul real achitat – așa cum, potrivit candidatului, se obișnuia pe atunci. Candidatul a inclus, de asemenea, valoarea cadastrală/ prețul contractual în declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru 2014. Candidatul a informat Comisia că prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, echivalentul a circa 503 mii de lei. 

    „Deși candidatul nu a putut prezenta o copie a contractului de vânzare-cumpărare din anul 2014, acesta a putut prezenta o copie a unui document semnat de vânzătorul apartamentului, în care era indicat că vânzătorul a primit de la candidat suma totală de 27 de mii de euro”, se menționează în raportul Comisiei. 

    În document se mai precizează că la 8 iunie 2017, candidatul și soția lui au vândut apartamentul cu același preț contractual (valoare cadastrală) de 165,4 mii de lei indicat în contractul de vânzare-cumpărare din 2014. Aceasta a fost suma pe care candidatul a indicat-o și în declarația sa anuală pentru 2017 ca venit din vânzarea apartamentului. 

    Candidatul a informat însă Comisia că și în acest caz, prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, adică același preț ca atunci când a fost cumpărat cu trei ani mai devreme. În urma unei evaluări efectuate în anul 2017 de către un evaluator independent în scopul stabilirii de către bancă a condițiilor ipotecare, valoarea de piață a apartamentului a fost estimată la 480 de mii de lei – circa 23 de mii de euro, constata Comisia. 

    Iuri Lealin a informat Comisia că nu a achitat impozitul pentru creșterea de capital atunci când a vândut apartamentul în anul 2017. Atât în răspunsurile sale la întrebările scrise, cât și la cele adresate în cadrul audierii, candidatul a susținut că nu a existat obligația de plată a unui asemenea impozit, deoarece nu a existat nicio diferență între prețul real de achiziție din anul 2014 și prețul real de vânzare din anul 2017. Când a fost întrebat în cadrul audierii dacă s-ar putea să nu fi fost obligat să plătească un astfel de impozit și din motiv că apartamentul era locuința lor principală în care au locuit mai mulți ani, candidatul a indicat că nu a analizat acest aspect în detaliu, deoarece, în opinia sa, nu trebuia să plătească niciun impozit, având în vedere că prețurile au fost aceleași în 2014 și în 2017. 

    Comisia a verificat și aspectele ce țin de procurarea unei case. La 10 iulie 2017, candidatul și soția lui au cumpărat un teren de 0,0109 ha și o casă de 83,8 metri pătrați în com. Stăuceni, mun. Chișinău. Casa era expusă la vânzare cu prețul de 55 de mii de euro pe un site de anunțuri. După negocieri, prețul convenit a fost de 980 de mii de lei, adică circa 47 de mii de euro. 

    Întrebat despre sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014, candidatul a informat Comisia că el și soția lui s-au căsătorit în anul 2013 și că au primit donații cu ocazia nunții în sumă de 360 de mii de lei. În ceea ce privește sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea casei în anul 2017, candidatul a menționat trei surse: vânzarea în anul 2017 a apartamentului cumpărat în anul 2014, donațiile în sumă de 420 de mii de lei de la o cumetrie care a avut loc în anul 2016 și economiile acumulate de candidat și soția lui din salariile și indemnizațiile din anii precedenți. În cadrul audierii, candidatul a comunicat informații suplimentare cu privire la sursele financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014.

    Acesta a precizat că prețul real achitat pentru apartament a fost de 27 de mii de euro și că pe lângă donațiile de la nuntă în sumă de 360 de mii de lei, făcute preponderent de mama sa și de socrii săi, acesta a reușit să economisească și o parte din veniturile pe care le-a obținut începând cu anul 2010, când a început studiile la Institutul Național al Justiției pentru a deveni procuror și în special, din anii 2012 și 2013, când a început să lucreze ca procuror, iar soția lui a început și ea să obțină venituri din munca sa. În acea perioadă, candidatul a locuit în apartamentul mamei sale, fapt ce i-a permis să evite cheltuielile majore și să facă economii, se precizează în raport. 

    După analiza acestor detalii, Comisia a decis că Iuri Lealin „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea”.

    Avere nejustificată, dar fără să depășească pragul stabilit de lege, în cazul magistratei Miron

    Aliona Miron este judecătoare CSJ în funcție și a obținut recent funcția de membră a CSM. Deși a trecut evaluarea Comisiei Vetting, ea nu va judeca dosare la CSJ până în 2030. 

    Aliona Miron este singura care a reușit să treacă testul integrității din a doua încercare, după ce, inițial, Comisia Pre-Vetting a constatat  „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară” atunci când ea a candidat la funcția de membră a CSM. După decizia CSJ care a dispus reluarea evaluării, Miron a trecut testul, iar membrii Comisiei și-au schimbat decizia: candidata întrunește condițiile de integritate etică și financiară. 

    Între timp, la 22 decembrie 2023, Miron a trecut și de testul Comisiei Vetting, cea care a constatat că magistrata poate rămâne judecătoare la CSJ. CSM a acceptat raportul la 13 februarie 2024. Pentru că trecuse și evaluarea Comisiei Pre-Vetting, judecătoarea a candidat la 29 februarie pentru un loc de membru al CSM din partea CSJ și a fost votată. Ulterior, CSM a dispus detașarea ei din funcția de președintă interimară a CSJ în funcția de membră a  CSM până în 2030. 

    În decizia Comisiei Vetting în privința Alionei Miron s-a pus accent pe câteva aspecte: avere inexplicabilă pentru anii 2011 și 2016, procurarea de către soțul ei a unei motociclete uzate la un preț posibil redus, un împrumut din 2015 de la cumnata ei în valoare de 10 mii de euro și faptul că nu s-a abținut de la examinarea unei cauze în perioada anilor 2021-2022 în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei.

    „Chiar dacă fluxurile de numerar negative pentru anii 2011 și 2016 au fost tratate ca avere nejustificată, totalul nu ar depăși pragul de 234 de mii”, au concluzionat membrii Comisiei Vetting. 

    Cu referire la motocicleta uzată procurată de soțul ei cu 17,5 mii de lei, preț sub cel de piață, judecătoarea a explicat că aceasta a fost procurată din Regatul Unit și „nu se afla în stare de a fi condusă la momentul respectiv”. Cât despre împrumut, aceasta a prezentat dovezi care au demonstrat legalitatea acestuia și faptul că ulterior familia sa a rambursat doar 5 mii de euro. Comisia a mai constatat că deși judecătoarea a examinat un dosar în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei, magistrata a acționat cu bună-credință. Comisia a stabilit că în 2021, când același avocat a participat pe un alt dosar, ea a depus declarație de abținere, care însă a fost respinsă de completul care a examinat declarația. Totodată, Comisia a subliniat că în acea cauză penală, completul din care făcea parte și judecătoarea Miron s-a pronunțat, în cele din urmă, împotriva părții reprezentate de acel avocat.

    Socrii au ajutat financiar familia Procurorului General interimar

    Ion Munteanu este Procuror General interimar și a promovat evaluarea Comisiei Vetting conform deciziei din 21 martie 2024, aprobată de CSM la 15 aprilie. Comisia a avut întrebări despre declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la un preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale. 

    Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”. 

    În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei. 

    Comisia a mai analizat și achiziția unui imobil în numele părinților candidatului pentru care, în 2015, Ion Munteanu a efectuat o plată de 478 de mii de lei. Candidatul a explicat că acea plată a fost efectuată în numele părinților săi, folosind exclusiv economiile acestora. Deși datele fiscale consultate de membrii Comisiei au arătat că în perioada 2011-2015 părinții candidatului au avut venituri salariale de doar 217 mii de lei și venituri din asigurări sociale de circa 203 mii de lei, „având în vedere durata perioadei în care au fost primite plățile  sociale în favoarea părinților subiectului, lipsa altor investiții majore și activitatea profesională a părinților înainte de 2011, este plauzibil că părinții subiectului ar fi putut economisi suma necesară pentru achiziționarea imobilului”, a concluzionat Comisia Vetting.

    Ion Munteanu a mai fost întrebat și despre casa de la Stăuceni primită drept donație în 2017 de soția sa de la părinții ei. Comisia a identificat că socrii acestuia dispuneau de suficiente resurse pentru a oferi sprijin financiar. Și automobilele scumpe deținute sau utilizate de-a lungul timpului (Mercedes sau Land Rover) de familia candidatului au fost, de asemenea, cumpărate cu ajutorul socrilor procurorului, a constatat Comisia. 

    Membrii Comisiei au mai analizat și scurgerile de pe Telegram în care se vorbea despre faptul că familia lui Ion Munteanu deținea un apartament la Brașov, România, că a investit 9,6 milioane de euro într-o fabrică agricolă din România și că prin intermediul socrilor săi a investit 650 de mii de euro în alte proprietăți imobiliare în România. Comisia a constatat că pe caz fusese anterior depusă o plângere la Procuratura Generală, dar că procurorul  desemnat pentru a investiga acuzația a refuzat pornirea urmăririi penale. 

    Membrilor Comisiei, Ion Munteanu le-a spus că apartamentul din Brașov aparține socrilor săi, iar el și soția „au facilitat cumpărarea acelui apartament prin negocierea prevederilor contractului și transferul prețului din banii care aparțineau socrilor”. În ceea ce privește  celelalte investiții, Munteanu a explicat că sumele în cauză, circa 10 milioane de euro, erau doar estimări furnizate de socrul său unui verișor în cadrul „unei potențiale afaceri mediate de subiect”. „Comisia nu a putut identifica nicio dovadă că presupusa investiție ar fi avut loc. Comisia nu a putut identifica alte dovezi care să confirme legăturile dintre subiect și proprietățile în cauză”, se menționează în raport. 

    Ultimul aspect analizat de Comisie s-a referit la acuzațiile privind lipsa de integritate în contextul exercitării urmăririi penale pe unele dosare. Comisia a constatat însă că nu există încălcări ale criteriilor de integritate etică.

    Deși Comisia a privit sceptic explicațiile candidatei cu privire la prețul unor automobile achiziționate, nu a constatat încălcări ale criteriilor de integritate financiară

    Stela Procopciuc, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Bălți, detașată ulterior pentru o perioadă la CSJ, a promovat evaluarea conform raportului din 14 martie, acceptat de CSM la 19 martie 2024. 

    Comisia a solicitat de la Stela Procopciuc clarificări suplimentare cu privire la tranzacțiile cu vehicule la prețuri posibil subevaluate și la implicarea în două cazuri care au condus la încălcarea Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului (CEDO). Comisia a constatat că judecătoarea, în 2016, a achiziționat un automobil de model Mercedes B150  fabricat în 2006 la un preț contractual de 50 de mii de lei. În declarația sa de avere și interese personale depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru anul 2020, ea a declarat că a vândut acest autovehicul contra sumei de 20 de mii de lei, adică circa o mie de euro. 

    Dar, Comisia a remarcat că potrivit datelor de pe portalurile naționale de vânzări, automobilele similare de modelul și anul fabricării se vindeau la prețuri care variau între 4,3 și 6,5 mii de euro. Astfel, Comisia i-a solicitat candidatei să menționeze prețul real plătit pentru automobil în 2016, costul real de care a beneficiat când a vândut automobilul în 2020, precum și să explice prețul redus al automobilului în comparație cu valoarea de piață. 

    Stela Procopciuc a răspuns că prețurile indicate în contractele de vânzare-cumpărare și în declarațiile de avere și de interese personale depuse la ANI sunt cele care au fost efectiv plătite. Totodată, aceasta a explicat că prețul de achiziție a fost unul redus din cauza stării tehnice a automobilului, afectat de accidentele anterioare. Candidata a explicat că automobilul a fost vândut la un preț redus din cauza parcursului mare, de peste 180 de mii de km și a stării tehnice precare. Stela Procopciuc a prezentat copii ale contractelor de vânzare-cumpărare ale automobilului atât pentru 2016, cât și pentru 2020.

    Deși Comisia a privit sceptic la explicațiile candidatei, a constatat că „informațiile disponibile nu sugerează o încălcare a criteriilor de integritate financiară. Candidatul a avut soldul pozitiv, cu venituri suficient de mari în 2015 și 2016 pentru a achiziționa vehiculul la un preț mai mare, în conformitate cu estimările pieței. De asemenea, dacă acesta ar fi fost vândut în 2020 la valoarea de piață, orice cuantum al creșterii de capital obținut din vânzare nu ar fi în măsură să conducă la neachitarea de impozite care să depășească pragul de 58 500 lei”, așa cum prevede legea care stă la baza evaluării candidaților, a arătat Comisia. 

    Candidata a oferit explicații legate și de achiziția unui alt automobil, Renault Kadjar, fabricat în 2017, pentru care, la fel, a indicat în declarațiile de avere prețuri mai mici decât cele de piață. Judecătoarea a spus că mașina fusese avariată, iar din acest motiv, prețul era redus. 

    „În timp ce explicațiile prezentate de candidată par rezonabile, fotografiile automobilului Renault anexate la dosarul primei înmatriculări a vehiculului primit de la ASP arată că acesta nu era avariat. Acest fapt este confirmat și de valoarea în vamă stabilită la importul automobilului. Totuși, este posibil ca automobilul să fi fost avariat după ce a fost importat și înmatriculat în R. Moldova, dar înainte de a fi achiziționat de către candidată. Candidata a avut un sold pozitiv al veniturilor în 2019 (148 mii de lei) și 2020 (138 mii de lei), în măsura în care, chiar având în vedere că valoarea automobilului este mai mare decât cea declarată de candidată în declarații, nu s-ar înregistra o avere nejustificată”, a concluzionat Comisia Vetting. 

    Comisia a mai remarcat că Stela Procopciuc a fost implicată în examinarea a două cauze la nivel național în care CtEDO a constatat încălcări ale Convenției. Candidata a examinat cele două cauze în calitate de judecătoare la CA Bălți. Aceste cauze sunt: E.B. v. Republica Moldova și Gospodăria Țărănească „Alcaz G.A.” v. Republica Moldova. Candidata  a oferit explicații cu privire la aceste două cauze și la interpretarea prevederilor legale. „Comisia nu a considerat că decizia a fost arbitrară sau că a încălcat în alt mod criteriile de integritate etică”, a remarcat Comisia Vetting.

    Întrebările către Viorica Puica: avere inexplicabilă nesemnificativă și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului

    Viorica Puica este judecătoare la Curtea Constituțională a R. Moldova. Anterior a activat la Judecătoria Chișinău. Ea a fost transferată temporar la CSJ, iar în noiembrie 2023 a fost promovată de CSM în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională. Puica a promovat evaluarea Comisiei Vetting, ea fiind și candidată la funcția de judecătoare la CSJ, conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 20 februarie 2024. 

    Comisia de evaluare a solicitat clarificări suplimentare de la Viorica Puica cu privire la trei aspecte: o diferență între fluxul de numerar de intrare și fluxul de numerar de ieșire identificat al subiectului (avere inexplicabilă) pentru anul 2014, plata cheltuielilor personale dintr-un cont bancar al cabinetului avocatului deținut de soțul ei, Valeriu Puica, dar și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului în declarațiile de venituri și proprietate, iar din 2017 – de avere și interese personale, depuse de judecătoarea Puica între anii 2011-2022. 

    Comisia de evaluare a identificat că sursele de venit și alte intrări de numerar pentru gospodăria candidatei au constat în mare parte din salariul judecătoarei Viorica Puica pentru funcția pe care o deținea la Judecătoria Chișinău și veniturile obținute de la cabinetul avocatului Valeriu Puica.Â

    Pentru anul 2014, Comisia a calculat un flux de numerar negativ în sumă de 53 de mii de lei.  „Deși judecătoarea Puica a declarat că nu și-a putut estima în mod fiabil economiile sale de numerar la începutul anului 2014 (sau în ultimii doi ani), economiile din 2011-2013 ar fi putut acoperi fluxul de numerar negativ identificat pentru anul 2014, având în vedere fluxurile de numerar pozitive din anii precedenți. Comisia mai menționează că chiar dacă fluxul de numerar negativ pentru anul 2014 ar fi fost tratat ca avere nejustificată, acesta nu ar depăși pragul de 234 de mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei Vetting. 

    Totodată, la capitolul cheltuielilor personale din contul bancar al cabinetului avocatului soțului, magistrata a afirmat că cheltuielile personale au fost plătite din cont, dar numai după ce au fost plătite toate taxele. „Comisia a confirmat că cabinetul avocatului Valeriu Puica a plătit toate taxele datorate pe baza veniturilor și cheltuielilor raportate la Serviciul Fiscal de Stat. Comisia nu a putut determina în mod concludent dacă vreo cheltuială personală a fost calificată ca cheltuieli de afaceri. Cu toate acestea, informațiile furnizate de subiect și obținute în alt mod de către Comisie nu indică asupra faptului că dacă ar fi caracterizate ca și cheltuieli de afaceri, orice astfel de caracterizare ar avea ca rezultat impozite neplătite care să depășească pragul de 58,5 mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei. 

    Comisia a mai constatat că declarațiile de avere și interese personale ale judecătoarei Puica pentru anii 2011-2022 identifică veniturile de la cabinetul avocatului Valeriu Puica în sume substanțial mai mari decât sunt identificate în înregistrările fiscale obținute de la Serviciul Fiscal de Stat. Ca răspuns la întrebările Comisiei, judecătoarea Puica a explicat că a menționat în declarații mai degrabă venitul brut decât net pentru cabinetul avocatului soțului ei, deoarece cerințele de raportare erau neclare. „Comisia constată că subiectul și-a raportat în mod similar propriile venituri – mai degrabă în sume brute decât nete. De asemenea, Comisia este de acord cu judecătoarea Puica că în acest sens, erau neclare instrucțiunile Autorității Naționale de Integritate și înainte de aceasta, instrucțiunile Comisiei Naționale de Integritate privind declarațiile de avere și interese personale. Prin urmare, nu au fost identificate fapte care ar da dubii serioase că judecătoarea Viorica Puica nu ar corespunde criteriilor de integritate etică”, a concluzionat Comisia Vetting.

    Judecătoarea a explicat cum a privatizat un apartament cu doar 546 de lei

    Diana Stănilă, judecătoare la CA Bălți, transferată temporar la CSJ în 2023, a promovat evaluarea conform raportului din 19 martie 2024, aprobat de CSM la 26 martie curent. 

    Comisia а solicitat de la Diana Stănilă clarificări suplimentare сu privire la trei aspecte:  privatizarea unui apartament în Bălți la un рrеț fоаrtе mic, tranzacțiile cu vehicule la рrеțuri posibil subevaluate și utilizarea uпui apartament în Chișinău duрă numirea în funcția de judecătoare lа Bălți. 

    Comisia a remarcat că apartamentul din Bălți al candidatei a fost privatizat în 2014 cu doar 546 de lei, deși avea o valoare cadastrală de 119 mii de lei.  Judecătoarea le-a spus că prețul de cumpărare a apartamentului, de 546 de lei, plus un impozit de 5 lei, a fost calculat de autoritățile publice locale din Bălți și că tranzacția a avut loc după ce ea a solicitat să-i fie transferat acel apartament în proprietate. „Chiar dacă prețul de cumpărare a fost foarte mic, Comisia nu a identificat fapte care să indice că subiectul a încălcat prevederile legii în procesul de achiziționare prin privatizare a apartamentului din Bălți”, a constatat Comisia Vetting. 

     

    Totodată, Comisia a analizat și tranzacțiile judecătoarei cu mașini la prețuri mai mici decât cele de piață. Mai exact, judecătoarea a cumpărat în 2021 un automobil Mazda 2 fabricat în 2010 cu 50 de mii de lei (2500 de euro), deși prețul de piață al unei asemenea mașini e puțin mai mare. Magistrata a precizat în discuțiile cu membrii Comisiei că mașina fusese procurată de fiul ei, care a asigurat-o că prețul de 50 de mii de lei a reprezentat costul real „și întrucât nu este șofer, l-a crezut și a indicat în declarația anuală suma de 50 de mii de lei”. Comisia a considerat credibile informațiile oferite de magistrată. 

    Comisia a întrebat-o pe judecătoare și despre apartamentul ei din Chișinău, dobândit în 2002 prin donație, din moment ce judecătoarea activa încă din 2009 la Bălți și ținând cont de faptul că ea nu raporta venituri. Magistrata le-a spus membrilor Comisiei că în acel apartament, până în 2018 a locuit fratele ei gratis, iar ulterior, în acea locuință nu a mai stat nimeni. Comisia a considerat veridice afirmațiile candidatei.

    Singurul candidat care a promovat evaluarea, dar în privința căruia CSM încă nu s-a expus

    Vladislav Gribincea este director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting potrivit raportului din 11 aprilie curent. Raportul a fost trimis către CSM, care urmează să examineze în ședință publică detaliile evaluării, faptele relevante și să se pronunțe printr-o hotărâre motivată dacă acceptă sau respinge raportul Comisiei.

     

    Comisia Vetting a anunțat că va publica raportul de evaluare pe pagina sa web www.vettingmd.eu în termen de 3 zile de la pronunțarea CSM. CSM nu a anunțat când va examina acest raport, astfel că nu există informații publice despre constatările și argumentele Comisiei privind promovarea evaluării de către Vladislav Gribincea.

    13 candidați în așteptare. Alți 10 – fie au picat evaluarea, fie au renunțat

    Din cei 37 de candidați la funcția de judecător al CSJ înregistrați în cursă, 13 încă așteaptă să fie evaluați sau deja așteaptă deciziile Comisiei Vetting. 

    Lista celor 13 candidați care sunt în așteptare: 

    Vladimir Adam, procuror anticorupție

    Ruslan Berzoi, avocat

    Ludmila Bolocan, avocată

    Rodica Chirtoacă, avocată

    Andrian Ciobanu, judecător, CA Bălți

    Diana Ioniță, inspector judiciar CSM

    Grigore Manole, judecător, Judecătoria Chișinău

    Dumitru Mardari, avocat, ex-judecător CSJ

    Dorin Munteanu, judecător, Judecătoria Chișinău

    Mariana Pitic, judecătoare CSJ în funcție

    Alexandru Rotari, avocat

    Ion Tețcu, procuror

    Anatolie Țurcanu, judecător CSJ în funcție

    Alți 10 candidați fie au picat evaluarea, fie s-au retras din concurs. 

    Lista celor 10 persoane care au picat evaluarea ori s-au retras din concurs:

    Svetlana Balmuș, membră CSP  –  propunere de nepromovare

    Ion Buruiană, avocat –  propunere de nepromovare

    Irina Iacub, avocată – propunere de nepromovare

    Mihai Lvovschi, avocat – propunere de nepromovare

    Tamara Chișcă-Doneva, judecătoare în funcție la CSJ – a demisionat

    Ion Crețu, avocat – s-a retras din concurs

    Ion Guzun, judecător în funcție la CSJ – a demisionat

    Artur Macovei, avocat – s-a retras din concurs

    Ludmila Ouș, avocată, ex-judecătoare – s-a retras din concurs

    Svetlana Susarenco, directoare a Școlii Doctorale Științe Juridice, USM – s-a retras din concurs

    Cum va arăta noua CSJ: 20 de judecători, dintre care 11 – judecători de carieră și 9 – din avocatură, procuratură și mediul academic

    La 30 martie 2023, Parlamentul a adoptat un pachet de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție (CSJ). Legile au intrat în vigoare la 6 aprilie 2023 și prevăd că instanța supremă nu va mai examina un număr foarte mare de dosare, ci va avea rolul principal de a uniformiza practica judiciară, adică de a ghida magistrații din instanțele ierarhic inferioare privind soluționarea anumitor probleme de drept. Totodată, se schimbă și numărul de judecători în completele CSJ. Judecătorii vor examina dosarele în trei, nu în cinci.

    Totodată, s-a schimbat și numărul de judecători de la Curtea Supremă, de la 33 la 20, iar pentru funcţia de magistrat al CSJ pot candida nu doar judecătorii de carieră, cum a fost până acum, ci și avocaţii, procurorii sau profesorii universitari în domeniul dreptului. Vor putea candida pentru CSJ judecătorii cu mai mult de 8 ani de experienţă, persoanele care au activat cel puțin 6 ani la Curtea Constituțională sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și avocaţii, procurorii, profesorii universitari cu mai mult de 10 ani de experienţă. La CSJ vor fi 9 magistrați care vin din avocatură, procuratură și din mediul academic, precum și 11 judecători de carieră.

    La 10 aprilie 2023, CSM a anunțat concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecători la CSJ, dintre care 11 – din rândul judecătorilor și 9 – din rândul profesioniștilor din avocatură, procuratură și mediul academic. Ulterior, termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit. 
    Sursa: zdg.md

  • Cine va fi următorul procuror general? CSP a încheiat recepționarea dosarelor

    Șase candidați vor lupta pentru fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. Printre ei se regăsește, inclusiv, actualul șef interimar al Procuraturii generale, Ion Munteanu. Lista a fost făcută publică de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) vineri, 29 decembrie.

    Șase candidați vor lupta pentru fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. Printre ei se regăsește, inclusiv, actualul șef interimar al Procuraturii generale, Ion Munteanu. Lista a fost făcută publică de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) vineri, 29 decembrie.

    Potrivit CSP, în termenul limită au fost înregistrate dosarele a șase candidați. Este vorba de:

    • Ilie Rotaru, avocat;
    • Igor Demciucin, procuror;
    • Serghei Perju, avocat;
    • Octavian Iachimovschi, procuror;
    • Ion Munteanu, procuror;
    • Andrei Coca, jurist.

    În luna octombrie curent, CSP a anunțat concurs pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general. Inițial, termenul limită pentru depunerea dosarelor a fost stabilită data de 22 noiembrie 2023. Ulterior, însă, CSP a decis prelungirea termenului de depunere a dosarelor până pe data de 29 decembrie2023. Următoarea ședință a CSP este programată pentru data de 3 ianuarie 2024.

    Precizăm că în ajun, deputații au votat, în prima lectură, un proiect de lege care, dacă va fi votat, va modifica modul de alegere a procurorului general. Mai exact, proiectul prevede că următorul fel al PG va fi ales în baza votului majorității membrilor Consiliului Superior al Procurorilor,dar nu în baza punctajului acordat de fiecare membru CSP, cum este în prezent. Detalii – AICI.

    Amintim că funcția de procuror general a rămas vacantă după ce Alexandr Stoianoglo a fost reținut, iar activitatea acestuia – evaluată de o comisie specială. Raportul comisiei a permis suspendarea lui Stoianoglo din funcție, iar ulterior – demiterea prin decret prezidențial. În această perioadă, funcția de procuror general a fost asigurată de Ion Munteanu.
    Sursa: newsmaker.md

  • Vettingul îi sperie pe procurori? Ion Munteanu: „Putem să ne trezim cu un blocaj total în procuratură”

    Procuratura riscă să intre într-un „blocaj total”, în contextul vettingului care vizează procurorii. Anunțul a fost făcut de procurorul general interimar, Ion Munteanu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus”, de la TV8. Șeful interimar al Procuraturii Generale (PG) susține că, potrivit datelor pe care le deține, în jur de 50 la sută din procurori iau în considerare demisia din funcție, doar ca să nu ajungă în fața comisiei de evaluare.  

    „Nu-i cea mai bună atmosferă în Procuratură când un procuror aflat în acest proces de vetting este un procuror vulnerabil. Inclusiv din simplul fapt că această Comisie de vetting urmează să aprecieze și soluțiile date de procurori de-a lungul timpului. Atmosfera din Procuratură este următoarea: procurorii care vor decide să meargă în acest vetting își vor asuma riscul, însă rezerva cea mai mare a procurorilor nici măcar nu este în consecințele nepromovării acestui vetting”, a declarat Ion Munteanu.

    Procuratura riscă să intre într-un „blocaj total”, în contextul vettingului care vizează procurorii. Anunțul a fost făcut de procurorul general interimar, Ion Munteanu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră Plus”, de la TV8. Șeful interimar al Procuraturii Generale (PG) susține că, potrivit datelor pe care le deține, în jur de 50 la sută din procurori iau în considerare demisia din funcție, doar ca să nu ajungă în fața comisiei de evaluare.  

    „Nu-i cea mai bună atmosferă în Procuratură când un procuror aflat în acest proces de vetting este un procuror vulnerabil. Inclusiv din simplul fapt că această Comisie de vetting urmează să aprecieze și soluțiile date de procurori de-a lungul timpului. Atmosfera din Procuratură este următoarea: procurorii care vor decide să meargă în acest vetting își vor asuma riscul, însă rezerva cea mai mare a procurorilor nici măcar nu este în consecințele nepromovării acestui vetting”, a declarat Ion Munteanu.

    Șeful interimar al PG susține că, din  informațiile pe care le deține, „destul de mulți” procurori o să plece din sistem, în momentul în care vor fi notificați că urmează să treacă vettingul. Ar fi vorba de aproximativ 50 la sută din procurori.

    „Vor pleca din simplul motiv că nu vor să riște, în primul rând, cu cotizația unică la eliberare, care este produsul anilor lucrați împărțit la 50%, plus riscul de această interdicție de a ocupa funcții de demnitate publică în următorii 7-10 ani. Este vorba despre procuraturile specializate și aici e problema destul de complicată. (…) Noi putem să ne trezim cu un blocaj total în procuratură”, a mai declarat Munteanu.

    Procurorul general interimar a venit cu un îndemn către viitoarea comisiei care urmează să evalueze procurorii: „să notificați procuraturile specializate, dacă se va decide că pe rând urmează a fi efectuat acest proces de vetting, odată toți procurorii. Să știu exact câți procurori rămân, să văd cum repartizez lucrul. Este vorba de cauze penale pe rol, cauze penale pe persoane arestate, pe măsuri speciale și nu-i chiar în regulă, la fiecare 10 zile, câte 2-3 procurori îți pleacă și aceste cauze penale pleacă de pe o mână pe alta”.

    Întrebat ce crede despre legislația adoptată și modificată de Parlament pentru a facilita munca organului de urmărire penală, Ion Munteanu a recunoscut că, deși modificările sunt introduse cu bune intenții, deseori, o bună parte din ele, sunt greu de aplicat în practică. Șeful interimar al PA a dat drept exemplu noile modificări legislative care oferă noi competențe Centrului Național Anticorupție (CNA), care preved pe de o parte că urmărirea penală este condusă de procuraturile unde își are sediul organul de urmărire penală CNA: Procuratura municipiului Chișinău, Bălți și Cahul), iar pe de altă parte că cauzele sunt expediate în procuraturile unde a avut loc infracțiunea.

    „Procuratura municipiului Chișinău logistic nu este gândită pentru a susținea acuzarea de stat într-o procuratură raională. Atunci eu sunt pus în situația în care să implic un procuror teritorial, de exemplu din Hîncești, pentru a merge să susțină o cauză a procuraturii municipiului Chișinău. Aici se pierde firul. Procurorul din raion nu întotdeauna este suficient de bine pregătit pentru a susține o cauză într-un dosar de corupție, nici procuratura municipiului Chișinău nu are suficient de multe cadre bine pregătite, care să cunoască specificul acestei lucru. Nu mai vorbim de procuratura Cahul”, a explicat Ion Munteanu.

    Șeful interimar al PG declară că, pe termen scurt, această situație ar putea crea un blocaj „total” și „absolut” în procuraturile teritoriale. Munteanu a venit în acest context cu un îndemn către autorități, prin care le cere să ajusteze Codul de procedură penală, astfel încât cauzele penale să fie expediate după locul organului de urmărire penală.

    Amintim că Legislativul a adoptat, al sfârșitul lunii iulie, curent, în lectura a doua, proiectul de lege  privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Filtrul de integritate etică și financiară va fi trecut de circa 140 de judecători și circa 220 de procurori din funcții-cheie. Inclusiv, evaluarea externă va ținti și candidații la eventualele funcții vacante, care vor câștiga concursurile până în 2025​.
    Sursa: newsmaker.md

  • Harunjen consideră că Ion Munteanu, Procuror general interimar, nu mai este în drept să ocupe funcția dată

    Ion Munteanu, Procuror general interimar, nu mai este în drept să ocupe funcția dată, afirmă într-un mesaj pentru presă fostul șef al Procuraturii generale, Eduard Harunjen.

     

    Harunjen cere să fie repus în funcția de procuror general din 10 noiembrie 2022 și susține că „ocuparea în continuare a funcției de procuror general interimar de către domnul Ion Munteanu devine neîntemeiată și ilegală”

     

    „La data de 10 noiembrie curent, i-am adresat domnului Ion Munteanu un demers prin care l-am informat despre cererea prealabilă, depusă de mine în adresa Președinției Republicii Moldova cu privire la suspendarea și anularea Decretului Președintelui RM nr.1208 din 11 iulie 2019 privind eliberarea subsemnatului din funcția de Procuror General. În asemenea circumstanțe, potrivit prevederilor art. 171 alin. (5) din Codul administrativ, efectele de drept ale decretului nominalizat se suspendă până la soluționarea definitivă a cazului, adică cu repunerea subsemnatului în funcția de Procuror General din data de 10 noiembrie 2022. În aceste condiții, ocuparea în continuare a funcției de Procuror General interimar de către domnul Ion Munteanu devine neîntemeiată și ilegală, iar orice act administrativ, semnat de către acesta, este pasibil de nulitate absolută”, susține Eduard Harunjen.

    Ion Munteanu, Procuror general interimar, nu mai este în drept să ocupe funcția dată, afirmă într-un mesaj pentru presă fostul șef al Procuraturii generale, Eduard Harunjen.

     

    Harunjen cere să fie repus în funcția de procuror general din 10 noiembrie 2022 și susține că „ocuparea în continuare a funcției de procuror general interimar de către domnul Ion Munteanu devine neîntemeiată și ilegală”

     

    „La data de 10 noiembrie curent, i-am adresat domnului Ion Munteanu un demers prin care l-am informat despre cererea prealabilă, depusă de mine în adresa Președinției Republicii Moldova cu privire la suspendarea și anularea Decretului Președintelui RM nr.1208 din 11 iulie 2019 privind eliberarea subsemnatului din funcția de Procuror General. În asemenea circumstanțe, potrivit prevederilor art. 171 alin. (5) din Codul administrativ, efectele de drept ale decretului nominalizat se suspendă până la soluționarea definitivă a cazului, adică cu repunerea subsemnatului în funcția de Procuror General din data de 10 noiembrie 2022. În aceste condiții, ocuparea în continuare a funcției de Procuror General interimar de către domnul Ion Munteanu devine neîntemeiată și ilegală, iar orice act administrativ, semnat de către acesta, este pasibil de nulitate absolută”, susține Eduard Harunjen.

     
  • DIN BIOGRAFIA LUI ION MUNTEANU, NOUL PROCUROR GENERAL INTERIMAR: ȘI-A ÎNCEPUT ÎN CARIERA ÎN 2007!

    Ion Munteanu este noul procuror general interimar al Republicii Moldova, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.656-IX din 12 octombrie 2022. Potrivit CV-ului său, el și-a început activitatea în 2007 în calitate de procuror la Procuratura Centru din municipiul Chișinău, unde a activat până în 2010, informează TRIBUNA. 

    În perioada 2010-2018 a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

    Ulterior, timp de aproximativ 1 an, a fost adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana, iar în următorul an a fost procuror adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA).

    Ion Munteanu este noul procuror general interimar al Republicii Moldova, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.656-IX din 12 octombrie 2022. Potrivit CV-ului său, el și-a început activitatea în 2007 în calitate de procuror la Procuratura Centru din municipiul Chișinău, unde a activat până în 2010, informează TRIBUNA. 

    În perioada 2010-2018 a fost procuror în Procuratura Anticorupție.

    Ulterior, timp de aproximativ 1 an, a fost adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Ciocana, iar în următorul an a fost procuror adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție (PA).

    În perioada iunie-decembrie 2020 a fost procuror în PA. Din decembrie 2020 până în octombrie 2021 a fost procuror, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef  adjunct-interimar al Oficiului reprezentare a învinuirii în instanța de judecată.

    Iar de la 15 octombrie 2021 până la 12 octombrie 2022 a ocupat funcția de procuror adjunct-interimar al procurorului șef al Procuraturii Anticorupție.

    Actualul procuror interimar a studiat, în perioada 2002-2006, la Facultatea de Drept, Universitatea de Stat din Moldova.

    După aceasta, în 2006-2007, a făcut Masterat în Drept Economic, Academia de Studii Economice din Moldova.
    Sursa: tribuna.md

  • Casa de milioane, donată de socri, a noului șef-adjunct interimar al PA, cariera, pedeapsa cu „avertisment” și încurajările și premiile primite

    Procuratura Anticorupție (PA) are de vineri, 15 octombrie, un nou șef-adjunct interimar. Procurorul Ion Munteanu a fost numit în această funcție printr-o hotărâre aprobată de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor. Munteanu activează în cadrul sistemul procuraturii din 2006, a activat în Procuratura sect. Centru, mun. Chişinău, a fost şef al Oficiului Ciocana, al Procuraturii mun. Chişinău, iar în 2014 a fost numit în funcția de procuror în cadrul PA. Procurorul locuiește într-o casă de milioane, donată de socrii săi, iar în 2009 numele său a figurat într-o procedură disciplinară intentată după reţinerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009. Un an mai târziu, procurorul a fost pedepsit cu „avertisment”.

    Pentru anul trecut, Munteanu declară un venit salarial de circa 407 mii de lei sau un salariu lunar de circa 34 de mii de lei. Acesta declară și 1 000 de dolari americani, obținuți din consultanță pentru OIM.

    Procuratura Anticorupție (PA) are de vineri, 15 octombrie, un nou șef-adjunct interimar. Procurorul Ion Munteanu a fost numit în această funcție printr-o hotărâre aprobată de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor. Munteanu activează în cadrul sistemul procuraturii din 2006, a activat în Procuratura sect. Centru, mun. Chişinău, a fost şef al Oficiului Ciocana, al Procuraturii mun. Chişinău, iar în 2014 a fost numit în funcția de procuror în cadrul PA. Procurorul locuiește într-o casă de milioane, donată de socrii săi, iar în 2009 numele său a figurat într-o procedură disciplinară intentată după reţinerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009. Un an mai târziu, procurorul a fost pedepsit cu „avertisment”.

    Pentru anul trecut, Munteanu declară un venit salarial de circa 407 mii de lei sau un salariu lunar de circa 34 de mii de lei. Acesta declară și 1 000 de dolari americani, obținuți din consultanță pentru OIM.

    Procurorul locuiește într-o casă donată în 2017 de socrii săi, Valentin şi Elena Braşovschi. Imobilul cu o suprafață de 105,8 metri pătrați este ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari și are o valoare indicată de 1,2 milioane de lei.

    Valentin Braşovschi, socrul procurorului, este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de fostul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind proprietara companiei „Ideal Construct”, care din septembrie 2019 a trecut la Victor Soltan.

    Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu.

    Anul trecut, Ion Munteanu a intrat în posesia unui automobil Dacia Duster, fabricat în 2015 și procurat cu circa 147 mii de lei.

    Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile de model Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Tot din 2017, familia procurorului are în proprietate un automobil Mercedes, fabricat în 2014 și a cărui valoare indicată este de 50 de mii de lei. În garajul familiei Munteanu se regăsește și un camion Renault, fabricat în 2001 și a cărui valoare indicată este de 10 mii de lei.

    Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la firma „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor, însă procurorul nu indică în declarațiile sale de avere acest lucru sau vreun venit obținut de către soția sa.

    Pedepsit disciplinar în 2010, dar încurajat şi premiat de mai multe ori.

    Ion Munteanu a activat în ultimii opt ani la Procuratura Anticorupţie
    Ion Munteanu este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sect. Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară intentată după reţinerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009, constatându-se că acesta, „neîntemeiat a înaintat la Judecătoria Centru demersul cu privire la aplicarea în privinţa minorului Cernei măsura preventivă „arestul preventiv”, iar ulterior că „încălcări analogice au fost admise de procurorul Munteanu şi în cazul reţinerii minorului Postica”. Acesta a fost pedepsit cu „avertisment” în mai 2010. Peste câteva luni însă, în iulie 2010 a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie. În martie 2013 a mers în concediu pentru îngrijirea copilului, pentru ca în mai 2014 să revină în funcţia deţinută.

    Schimbări de personal la Procuratură: Promovare sau retrogradare?
    Pe 6 octombrie 2018, prin ordinul procurorului general de atunci Eduard Harunjen, Ion Munteanu a fost instalat în funcţia de şef al Oficiului Ciocana, al Procuraturii mun. Chişinău, loc rămas vacant după plecarea lui Ruslan Popov. Atunci, PG nu a anunţat public despre aceste schimbări de personal.

    Conform magistrat.md, în ultimii ani, procurorul Munteanu a fost încurajat în mai multe rânduri. În august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a propus procurorului general aplicarea măsurilor de încurajare cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III, iar cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova, pentru „îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate”, CSP a propus procurorului general încurajarea sa cu „Exprimarea mulțumirii”.

    În ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, „luând în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori”, CSP a propus procurorului general încurajarea lui Munteanu cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”. Iar în 2015, pentru „îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova” CSP a propus procurorului general încurajarea acestuia cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria II.
    Sursa: zdg.md

  • Şefi interimari noi la procuraturile specializate: Cine sunt şi ce averi declară

    Consiliul Superior al Procurorilor a numit, vineri, şefii interimari la Procuratura Anticorupţie şi Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS). Dacă la şefia Procuraturaii Anticorupţie au fost desemnaţi procurori din cadrul instituţiei, pentru a asiguta interimatul de şef şi şef adjunct al PCCOCS au fost desemnaţi doi procurori din alte subdiviziuni. Astfel, la Procuratura Anticorupţie a fost numit şefă interimară Elena Cazacov, iar şef adjunct interimar, Ion Munteanu. La şefia PCCOCS a fost numit Sergiu Russu, iar funcţia de adjunct interimar va fi asigurată de Vladislav Bobrov.    

    Elena Cazacov este procuror anticorupţie, începând cu 7 iunie 2018. Până atunci, a lucrat timp de aproape opt ani procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale. În activitatea de procuror anticorupţie, Elena Cazacov s-a remarcat prin faptul că a reprezentatat acuzarea în procesul de judecată în care a fost condamnat fostul premier Vlad Filat.

    Consiliul Superior al Procurorilor a numit, vineri, şefii interimari la Procuratura Anticorupţie şi Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS). Dacă la şefia Procuraturaii Anticorupţie au fost desemnaţi procurori din cadrul instituţiei, pentru a asiguta interimatul de şef şi şef adjunct al PCCOCS au fost desemnaţi doi procurori din alte subdiviziuni. Astfel, la Procuratura Anticorupţie a fost numit şefă interimară Elena Cazacov, iar şef adjunct interimar, Ion Munteanu. La şefia PCCOCS a fost numit Sergiu Russu, iar funcţia de adjunct interimar va fi asigurată de Vladislav Bobrov.    

    Elena Cazacov este procuror anticorupţie, începând cu 7 iunie 2018. Până atunci, a lucrat timp de aproape opt ani procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Direcţiei urmărire penală şi criminalistică a Procuraturii Generale. În activitatea de procuror anticorupţie, Elena Cazacov s-a remarcat prin faptul că a reprezentatat acuzarea în procesul de judecată în care a fost condamnat fostul premier Vlad Filat.

    Elena Cazacov este procurora care în 2010 a dispus încetarea urmăririi penale în privinţa fostului deputat elen, Nikolaos Georgiadis, consilier politic al fostului vicepremier și ministru al Economiei, Valeriu Lazăr, fiind finanțat de UE și administrat de PNUD.

    Georgiadis era bănuit de trafic de minori pentri exploatare sexuală şi a fost subiectul unei investigaţii a CIJM. În 2019, justiţia elenă l-a condamnat pe Georgiadis la 28 de luni de închisoare şi o amendă de 20.000 de euro pentru abuz sexual asupra minorilor.

    În 2018, Elena Cazacov a ajuns în atenţia presei după ce a primit o donaţie de 15 mii de euro de la Serghei Cazacov, tatăl, bani din care şi-a cumpărat un automobil Hyundai Tucson.

    Anul trecut, familia procurorei a vândut cu 430.000 de lei automobilul Hyundai Tucson şi a procurat cu 9367 de euro un automobil de model KIA, fabricat în 2013. Familia mai deţine în proprietate, din 2013, un automobil de model Şkoda Fabia, fabricat în 2007, raportat la 21.892 de lei.

    Procurora Cazacov şi soţul poliţist locuiesc întru-un apartament cu suprafaţa de 71,5 metri pătraţi, procurat în 2015 cu 455.502 de lei. Procurora Cazacov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 311.786 de lei, iar soţul a avut un salariu de trei ori mai mic.

    Ion Munteanu şi-a început cariera de procuror în 2006 în Procuratura sectorului Centru a Capitalei, iar în 2010 a fost transferat în Procuratura Amticorupţie. În 2009, în timp ce activa în Procuratura sectorului Centru, pe numele procurorului Munteanu a fost pornită o procedură disciplinară pentru reţinerea unui protestatar minor, la 8 aprilie 2009. Omul legii a fost pedepsit cu „avertisment”,  în mai 2010.

    În 2018, Ion Munteanu a asigurat o perioadă interimatul la şefia oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău, înlocuindu-l pe Ruslan Popov.

    Unul din dosarele de rezonanţă gestionate de Ion Munteanu în calitate de procuror anticorupţie a fost dosarul licitaţiilor trucate pentru aprovizionarea cu produse alimentare a grădiniţelor din Chişinău.

    În 2018, Munteanu a ajuns în atenţia presei pentru că a primit, în 2017, împreună cu soţia, donaţii de 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu valoarea cadastrală de 1,2 milioane de lei. Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi. Valentin Braşovschi a fost administrator al companiei de construcţii Dansicons SRL, fondată de fostul deputat liberal, Iurie Dârda.

    Familia procurorului Ion Munteanu deţine în proprietate un camion şi patru autoturisme, dintre care două de midel Mercedes. Omul legii susţine că două din maşini i-au fost transmise în posesie gratuită. Ultimul automobil, de model Dacia Duster, fabricat în 2015, a fost procurat de Ion Munteanu anul trecut, cu 147.609 de lei.

    Ion Munteanu a declarat pentru anul 2020 venituri din salariu de 407.136 de mii de lei, iar cu 1000 de dolari a fost remunerat pentru servicii de consultanţă oferite Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei.

    Sergiu Russu este procuror-șef al Secției combaterea traficului de ființe umane din cadrul Direcției urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale, începând cu 31 iulie 2017. Până să ajungă în funcţia resprectivă, Sergiu Russu, a fost, începând cu 8 aprilie 2015, şef al Procuraturii raionului Dubăsari, unde a lucrat timp de 11 ani.

    Numele lui Sergiu Russu a figurat într-o anchetă a postului de televiziune Jurnal TV, publicată toamna trecută. Russu, care ar fi prieten cu ex-procurorul general, Eduard Harunjen, ar fi protejat schemele de contrabandă dirijate de generalul de poliţie, Ion Ţurcan. Omul legii a respins acuzaţiile.

    Procurorul Russu locuieşte cu familia într-un apartament cu suprafaţa de 105,7 metri pătraţi, procurat în 2018 cu 675.000 lei. Anul trecut, Sergiu Russu şi-a cumpărat un automobil de model Toyora CHR, fabricat în 2016, raportat la 270.000 lei. Familia mai deţine în proprietate un automobil de model Toyota Prius, pe care l-a cumpărat în 2016 cu 178.000 lei.

    Sergiu Russu a declarat pentru anul trecut venituri din salariu de 374.020 de lei, iar altele 177.723 de lei şi 4.800 de euro le-a obţinut din activitatea didactică şi ştiinţifică. Soţia procurorului, angajată la Agenţia Servicii Publice, a avut anul trecut venituri din salariu de 102.020 de lei.

    Vladislav Bobrov lucrează în Procuratura Anticorupţie, începând cu 18 iulie 2016, iar până anunci a lucrat, începând cu 4 august 2009, procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului de Interne şi Serviciului Vamal din cadrul Procuraturii Generale.

    Vladislav Bobrov a fost numit recent printre cei patru procurori abilitaţi cu investigarea dosarului penal pornit pentru îmbogăţire ilicită pe numele procurorului general adjunct, Ruslan Popov.

    Bobrov a făcut parte şi din lista procurorilor anticorupţie, somaţ anul trecut de către procurorul general Alexandr Stoianoglo să plece din sistem. Stoianiglo l-a acuzat pe Bobrov că ar face parte dintr-un grup de procurori care continuă să fie loiali fostului şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari

    Vladislav Bobrov a fost unul din procurorii care a investigat dosarul penal pe numele ex-deputatului Chiril Lucinschi, acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. La fel, el a instrumentat cazul Antifa împotriva lui Pavel Grigorciuc și a lui Mihail Amerberg.

    Procurorul Bobrov a gestionat dosarul împotriva businessmanului Viorel Varzari care l-a învinuit, în 2019, pe co-proprietarul rețelei Andy`s Pizza, Andrei Tranga, de șantaj și tentativă de deposedare de afacere. În urma denunţului lui Varzari, Tranga s-a aflat două luni în arest preventiv. Ultimul a respins acuzaţiile.

    Vladislav Bobrov este unul din procurorii care s-a bucurat de donaţii generoase din partea rudelor, până în 2018. Acesta a beneficiat de donații de 12.000 de euro în 2016 și 12.500 de euro în 2017. În 2018 a primit o donație de 5.000 de euro. Omul legii deține în proprietate două apartamente, procurate în 2015 şi 2016. Familia a mai deţinut un apartament pe care l-a vândut anul trecut 37.000 de euro. Alte 14.900 de euro familia le-a obţinut din chiria apartamentelor.

    Vladislav Bobrov a raportat în Declaraţia de avere şi interese personale trei automobile, procurate în anii 2008, 2016 şi 2017. Ultimul, un Hyundai Tucson noi-nouţ, a fost transmis familiei în posesie gratuită.

    Vladislav Bobrov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 315.492 de lei, iar soţia sa, avocată, a declarat onorarii de 32.770 de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Bogaţii de la Procuratura Anticorupţie

    Majoritatea acuzatorilor de stat de la Procuratura Anticorupţie trăiesc pe picior larg, având în proprietate imobile şi maşini de lux. Chiar dacă sunt remuneraţi cu salarii lunare de peste 20 de mii de lei, de cele mai multe ori acestea nu acoperă averile declarate. În astfel de cazuri, spun experții, oamenii legii îşi justifică averile prin donaţiile din partea rudelor, afacerile sau salariile partenerilor de viaţă și împrumuturile financiare. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese personale pentru anul 2020 ale procurorilor anticorupţie ne arată că fiecare al treilea acuzator de la Procuratura Anticorupţie trăiește pe picior larg, beneficiază de donaţii sau de bunuri înregistrate pe numele rudelor.

    Două case la Bălţi şi apartament la Chişinău înregistrat pe numele tatălui

    Majoritatea acuzatorilor de stat de la Procuratura Anticorupţie trăiesc pe picior larg, având în proprietate imobile şi maşini de lux. Chiar dacă sunt remuneraţi cu salarii lunare de peste 20 de mii de lei, de cele mai multe ori acestea nu acoperă averile declarate. În astfel de cazuri, spun experții, oamenii legii îşi justifică averile prin donaţiile din partea rudelor, afacerile sau salariile partenerilor de viaţă și împrumuturile financiare. O analiză a declaraţiilor de avere şi interese personale pentru anul 2020 ale procurorilor anticorupţie ne arată că fiecare al treilea acuzator de la Procuratura Anticorupţie trăiește pe picior larg, beneficiază de donaţii sau de bunuri înregistrate pe numele rudelor.

    Două case la Bălţi şi apartament la Chişinău înregistrat pe numele tatălui

    De un an şi jumătate, Serghei Gavajuc deţine funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie. Până în decembrie 2019 a fost şeful oficiului Nord al Procuraturii Anticorupţie, domiciliind la Bălţi.

    Gavajuc a fost subiectul unui investigaţii a portalului Anticoruptie.md în februarie anul curent, după ce s-a constatat că acesta locuia într-un apartament de lux de la Valea Morilor din Chişinău, procurat anul trecut şi înregistrat pe numele părinţilor. Omul legii ne-a declarat atunci că tatăl său a procurat locuinţa din banii câştigaţi la Moscova. Precizăm că preţul locuinţelor din complexul de la Valea Morilor a fost de 1.200 de euro pentru un metru pătrat, fiind redus mai apoi până la 870 de euro pentru un metru pătrat. Deci, în cel mai fericit caz, părintele procurorului a procurat locuinţa cu aproape 88 de mii de euro. În declaraţia de avere şi interese personale, şeful interimar al Procuraturii Anticorupţie informează că părinţii i-au oferit apartamentul pentru a locui abia în anul curent, iar până atunci a locuit într-un apartament de 87 de metri pătraţi, oferit în locaţiune gratuită de către un cuplu din Chişinău.

    Serghei Gavajuc deţine în proprietate o casă de locuit, cu suprafaţa de 107 metri pătraţi, în oraşul Bălţi, pe care a procurat-o cu 203.659 de lei în anul 2009. Anul trecut, familia Gavajuc a mai procurat cu 150.000 lei un teren pentru construcţii, cu suprafaţa de șapte ari, în municipiul Bălţi, şi a început să-şi construiască o casă nouă.

    Tot anul trecut, familia Gavajuc a mai făcut o achiziţie: un automobil Hyiundai, fabricat în 2019, pentru care a achitat 290 de mii de lei.

    Principalul venit în familia Gavajuc este asigurat de soţia şefului interimar de la Procuratura Anticorupţie, avocata Stela Gavajuc, care câştigă de trei ori mai mult decât partenerul său de viaţă.

    Femeia a obţinut venituri din activitatea de avocat de 596.500 de lei. Tot din onorariile de avocat, Stela Gavajuc a reuşit să aducă în familie încă 420.000 de lei, încasaţi ca taxă de locaţiune pentru închirierea imobilului de 45 de metri pătraţi, în care îşi desfăşoară activitatea, dar care este proprietate a familiei. Alţii 17.571 de lei Stela Gavajuc i-a câştigat din orele predate la Universitatea din Bălţi.

    Venitul obţinut de capul familiei a fost cu mult mai modest. Serghei Gavajuc a avut anul trecut venituri salariale de 370.256 de lei, 12.138 de lei i-a obţinut din activitatea didactică la Universitatea din Bâlţi, iar 7.600 din lecţiile ţinute la Institutul Naţional al Justiţiei. Pe lângă aceste venituri, procurorul s-a mai învrednicit şi de o îndemnizaţie de 13.591 de lei de la Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS).

    Familia a mai obţinut anul trecut un venit de 325 de mii din înstrăinarea a doua bunuri, 48 de mii de lei din locaţiunea unui apartament în Bălţi, precum şi alte venituri mai mici din capitalizarea conturilor bancare.

    Gospodar în toată legea, cu donaţii din partea tatălui

    Procurorul Andrei Balan a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 321.587 de lei şi o donaţie de 20.000 de lei din partea tatălui. Alte 36.412 lei au constituit îndemnizaţia obţinută de la CNAS pe motive de boală. Soţia procurorlui este angajată la Moldasig şi a avut anul trecut venituri salariale de 146.268 de lei.

    În 2020, familia procurorului şi-a procurat un automobil Renault Kadjar, fabricat în 2018, pentru care a achitat 12.192 de euro. Familia mai deţine în proprietate un SUV Honda CR-V, raportat la preţul de 14 mii de euro. Tot anul trecut omul legii şi-a procurat cu 86.489 de lei şi un garaj de 17 metri pătraţi.

    Andrei Balan locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 157,5 metri pătraţi în satul Drăscliceni din apropierea Capitalei, pe care a finisat-o în 2014. În gospodărie se mai regăsesc o construcţie auxiliară şi un garaj. Totodată, familia mai deţine în proprietate două apartamente în Chişinău.

    Casă de milioane şi soţie cu firmă de succes

    Procurorul Alexandru Cernei şi-a procurat anul trecut o casă de 133,9 metri pătraţi, pentru care a achitat 1.460.986 de lei. Pentru a intra în posesia locuinţei râvnite, omul legii a contractat un credit de un milion de lei de la o bancă comercială, cu dobânda anuală de 7 %, pe care s-a obligat să-l restituie în termen de cinci ani. Până atunci familia a locuit într-un apartament cu suprafața de peste 80 de metri pătraţi pe care îl deţine în proprietate din 2010.

    Omul legii a avut anul trecut venituri din salariu de 329.061 de lei, iar alţi 8.247 de lei i-a primit drept îndemnizaţie de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă.

    În schimb, soţia sa Lilia a adus în familie dividende de 319.149 de lei obţinute de compania Donatella-Tur, pe care a fondat-o şi o administrează din 2009.

    Lilia Cernei a mai contribuit la venitul familiei cu 35.500 de lei, salariul de administrator de la Donatella-Tur, 11.500 de lei, dobânda de la depunerile bancare, şi 21.000 de lei, taxa pentru darea în locaţiune a unui imobil de 65 de metri pătraţi întreprinderii care îi aparţine.

    În 2016, familia Cernei a procurat un automobil de model Skoda Octavia, nou-nouţ, pentru care a plătit 14.250 de euro.

    Peste un an, familia mai intră în posesia unui automobil abia adus din uzină, de model Hyundai Tucson. Maşina pentru care s-a plătit aproape 19 mii de euro este înregistrată ca proprietate a întreprinderii Donatella-Tur.

    Apartament de la o autoritate interlopă

    Procurorul Vitalie Codreanu a raportat o pătrime dintr-un apartament de 72 de metri pătraţi şi un apartament de 49 de metri pătraţi, care i-a fost oferit ca locuinţă de serviciu în anul 2016.

    Imobilul se află pe strada Grădinilor din Chişinău şi a aparţinut unei cunoscute autorităţi interlope din anii 90. Fiii acestuia l-au acţionat în judecată pe Codreanu şi pe Primăria municipiului Chişinău după ce au constatat că locuinţa a fost înregistrată pe numele altei persoane, iar lacătul de la uşă a fost schimbat. Procesul este gestionat de Judecătoria Chişinău şi, din spusele petiţionarilor, bate pasul pe loc.

    Apartamente - cadou şi împrumut de la mama

    Procurora Ina Frunză-Bargan deţine în proprietate trei apartamente, dintre care două, cu suprafaţa de 53 şi respectiv 70 de metri pătraţi, i-au fost donate.

    În 2020, familia procurorei a cumpărat două automobile, achizițiile costând în total 270.000 de lei. La finele anului, cele două maşini au fost vândute cu 380 de mii de lei, familia obţinând în urma tranzacţiei un profit de 110 mii de lei.

    Procurora a mai raportat un împrumut de 10 mii de euro de la mama sa, fără dobândă, pe care s-a obligat să-l restituie până în 2027.

    Procurora lideră la donaţii

    Ca şi în anii precedenţi, procurora Victoria Furtună s-a bucurat anul trecut de donaţii generoase.

    Ea conduce automobilul de model Mercedes, pe care continuă să-l declare la preţul de 10 mii de lei. Anterior ANI s-a autosesizat la o ştire a portalului Anticoruptie.md despre automobilul Victoriei Furtună, însă inspectorii de integritate nu au constatat abateri, precizând că suma de 10.000 de lei figurează în contractul de vânzare-cumpărare a maşinii. Victoria Furtună a raportat anul trecut venituri salariale de peste 260.000 de lei, iar soţul, care este om de afaceri, a contribuit la bugetul familiei cu puţin peste 35 de mii de lei.

    Şi-a donat apartamentul, apoi şi-a cumpărat casă de milioane

    Irina Gheorghiştean lucrează în Procuratura Anticorupţie începând cu 17 ianuarie 2020. La puţin peste un an de la învestire, procurora şi-a cumpărat casă la sol, cu teren aferent de nouă ari, care a costat-o 100.000 de euro. Anterior, Gheorghiştean a locuit cu familia într-un apartament cu suprafaţa de 60 de metri pătraţi, pe care l-a donat în iunie 2020. Pentru a-şi cumpăra locuinţă, procurora a luat un credit de 1.752.000 de lei, cu rata anuală a dobânzii de 7 %, pe un termen de 20 de ani.

    Irina Gheorghiştean a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 312.930 de lei, iar până a ajunge procuror anticorupţie a lucrat în Procuratura municipiului Chişinău cu un salariu mai mic. Soţul procurorei este poliţist şi a avut anul trecut venituri salariale de 221.413 lei.

    Procurorul Vitalie Ivanov deţine în proprietate două case de locuit, un apartament, două garaje şi încă un imobil cu destinaţie nelocativă, toate fiindu-i donate. Anul trecut familia procurorului s-a mai bucurat de o donaţie de o mie de euro din partea mamei şi de alte 3.500 de euro din partea mamei soacre.

    Acuzatorul cu cinci mașini

    Ion Munteanu deţine în proprietate o casă de locuit, estimată cadastral la 1.204.533 de lei, care i-a fost donată cu patru ani în urmă.

    Tot în 2017, omul legii a ajuns în proprietatea a trei automobile, dintre care două i-ar fi fost transmise în posesie gratuită. Anul trecut, Ion Munteanu şi-a cumpărat şi un automobil Dacia Duster. Cel de-al cincilea mijloc de transport aflat în posesia omului legii este un camion Renault, procurat în 2010.

    Procurorul fermier

    Vadim Prisacari deţine în proprietate 172 de terenuri agricole cu suprafaţa totală de peste 92 de hectare. Nouă dintre aceste terenuri i-au fost donate. Omul legii a dat în arendă terenurile comaniei SRL Primavan-agro din satul Dominteni, raionul Drochia, al cărei fondator nu este altcineva decât tatăl său, Victor Prisacari, funcţionar la primăria din localitate. Împreună cu soţia, acesta deţine cu mult mai puţine terenuri decât fiul procuror.

    Omul legii mai declară şi un apartament de 66 de metri pătraţi, primit donaţie în 2016. În 2018, procurorul şi-a cumpărat un BMW 520, cu 12.900 de euro.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Salariile, achizițiile și donațiile procurorilor șefi în 2019

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

    Potrivit documentului, familia Stoianoglo este proprietara a două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același an cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.

    Ruslan Popov, unul dintre cei mai avuți adjuncți ai procurorului general, care locuiește într-un imobil de „milioane” din Mileştii Mici, Ialoveni, și deține două mașini Hyundai fabricate și cumpărate în 2017, a vândut în 2019, cu 850 mii de lei, un apartament de peste 122 m.p., situat în blocurile de pe str. Melestiu din capitală, construite special pentru angajații procuraturii.

    Anul trecut, Ruslan Popov a ridicat lunar un salariu de 22 de mii de lei (339 477 de lei pentru întreg anul) la Procuratura Generală. Alte 78 de mii de lei procurorul le-a obținut drept salariu și remunerare la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul „La Strada”. Pe parcursul anului trecut, Ruslan Popov a avut mai multe deplasări peste hotare, în România, Serbia și Spania, pentru care a primit diurne în valoare totală de circa 76 de mii de lei.

    Tot anul trecut adjunctul procurorului general indică că i-a împrumutat tatălui său un milion de lei, bani pe care acesta ar urma să-i întoarcă fără dobândă peste 20 de ani, în 2040.

    Între timp, din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii în sumă totală de 15 mii de euro către părinții săi, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Banii ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.

    În declarația sa de avere nu se regăsesc cele peste 8 hectare agricole cumpărate de familia procurorului la începutul anului trecut.

    Ceilalți doi adjuncți ai procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic, nu au făcut anul trecut vreo tranzacție de cumpărare sau vânzare. Mircea Roșioru a fost remunerat în 2019 cu 37 de mii de lei lunar la PG, iar Iurie Perevoznic, cu 97 386 de lei pentru acitvitatea între iulie-decembrie în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și cu 16 055 de lei pentru activitatea până în iulie la AO Centrul de Drept al Femeilor.

    Veniturile de milioane ale șefului interimar al PA

    Din 11 decembrie 2019 șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

    Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

    Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

    Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

    Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

    Eduard Varzar, adjunct al șefului PA, a avut în 2019 un venit salarial de peste 331 de mii de lei și a obținut 150 de mii de lei din vânzarea unui automobil Toyota Prius fabricat în 2010.
    Ion Munteanu, declară doar venituri salariale în 2019, de 28 de mii de lei lunar. Salariul de procuror-șef al Procuraturii Cantemir și cea de adjunct la PA, 23 de mii de lei lunar, constituie și unica sursă de venit a lui Adrian Procoavă.

    Un alt adjunct al șefiei PA, Marcel Dumbrăvan a vândut anul trecut cu 6 mii de lei un Renault Scenic fabricat în 2004 și a achiziționat un automobil de aceeași marcă, doar că fabricat în 2015, pentru care a plătit 185 de mii de lei. Dumbrăvan a avut venituri salariale de 331 de mii de lei în 2019.

    Cel de-al cincilea adjunct al PA, Vladislav Cojocaru, șef Procuraturii Căușeni, se numără printre procurorii care anul trecut au primit donații. Acesta trece în actul de avere donații de 5 700 de euro de la Vera Morosanu și 4 900 USD de la Veronica Morosan. Anul trecut, procurorul a vândut trei terenuri cu 35 de mii de lei, și a achiziționat cu 50 de mii de lei jumătate dintr-un teren intravilan. Acesta a avut un venit salarial lunar mediu de 23 de mii de lei.

    De altfel, mai mulți procurori anticorupție au avut donații în 2019. Procurorul Eugen Balan și soția sa au avut donații de 200 de mii de lei de la părinții acestora. Familia a vândut un BMW cu 9 mii de euro și a cumpărat un Audi A 6, fabricat în 2015, cu 25 500 de euro. Donație de 10 mii de lei de la părinți a avut și procurorul anticorupție Andrei Balan, iar procurorul Mihail Ivanov declară că pe parcursul anului trecut la zilele de naștere ale membrilor familiei a obținut o mie de euro și cinci mii de lei. Un alt procuror anticorupție, Vitalie Ivanov declară 5 mii de euro și și cotă parte dintr-un apartament din Chișinău drept donații de la părinții săi și ai soției. Cu donații de 6 mii de euro s-a ales și Octavian Iachimovschi unul dintre procurorii care conduce grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară. Procurorul susține că banii au fost donați în cadrul unui eveniment de familie, cumetrie. Octavian Iachimovschi a avut anul trecut și un venit de 16 500 de euro din înstrăinarea unui apartament. Pentru activitatea la PG, acesta a fost remunerat cu un salariu lunar de 25 de mii de lei.

    Șeful interimar PCCOCS nu a completat declarația de avere

    Din decembrie, șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este Ion Caracuian.

    Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (ANI) nu am găsit declarația de avere a acestuia. Contactat, Ion Caracuian spune că nu a completat încă declarația, deoarece activează prin cumul în mai multe locuri și nu a reușit să adune toate actele în situația în care mai multe instituții nu funcționează în această perioadă. Șeful interimar al PCCOCS susține că perioada depunerii actelor a fost prelungită în legătură cu situația de urgență. Reprezentantul ANI, Victor Moloșag, neagă însă această informație și precizează că termenul-limită de depunere a actelor a fost 31 martie 2020.

    Conform declarației pentru 2018, familia Caracuian deține în proprietate o casă, un apartament, două averi imobile, două terenuri agricole și unul intravilan – toate obținute în baza contractelor de donație sau de moștenitor. În 2000, Ion Caracuian Primăria comunei Sângera i-a oferit omului legii un teren pentru construcție.

    Familia Caracuian conduce un Nissan, fabricat în 2002, pentru care în 2012 procurorul afirmă că a plătit 10 mii de lei.

    La fel ca la PA, PCCOCS are cinci procurori-șefi adjuncți.

    Unul dintre aceștia, Aurel Ciocan declară donații de 28 de mii de euro obținuți în 2019 la un eveniment de familie, mai exact la nuntă, dar și 92 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Skoda Octavia fabricat în 2006. Procurorul a avut un salariu mediu lunar de 19 mii de lei anul trecut.

    De donații a beneficiat în 2019 și un alt adjunct, interimar, al PCCOCS, Roman Dorogan. Pe lângă salariul lunar de peste 18 mii de lei, acesta a primit și o donație de 30 de mii de lei de la părinții săi.

    Adjunctul Taras Patraman a vândut mașina de model Volkswagen Golf fabricată în 2009 la același preț la care în 2017 declara că a cumpărat-o, 10 mii de lei. Patraman, care a ridicat lunar un salariu de peste 30 de mii de lei, a contractat un credit de 100 de mii de lei în 2019, cu o rată a dobânzii de 7%. Banii urmează a fi întorși până în 2022.

    Oleg Baciu, un alt adjunct al procurorului-șef al PCCOCS, a devenit în 2019 posesorul unei mașini Skoda Superb, fabricată, la fel, în 2019. Procurorul spune că deține mașina în baza unor „contracte translative de posesie şi de folosinţă” și că aceasta are o valoare de 37 650 de euro.

    În baza unor acte similare, procurorul deține din 2016 și un autoturism Hyundai, fabricat la fel în 2016. Procurorul, cu salariu lunar de 29 de mii de lei, are, din 2018, o datorie de 600 de mii de lei către BC Moldindconbank SA. Creditul e scadent în 2028 și are o rată a dobânzii de 5%. Oleg Baciu are și două datorii în sumă totală de 35 de mii de euro către două persoane fizice, pe care trebuie să întoarcă până în 2023 și 2025.

    Fără schimbări în ultimii ani este declarația de avere a Lucreției Zaharia, adjunctă a șefului PCCOCS din 2017. Unicul venit al acesteia în 2019 este salariul de 350 de mii de lei, ceea ce-i asigură un venit mediu lunar de 29 de mii de lei.

    Și procurorii PCCOCS s-au bucurat de donații în 2019. Petrușca Sergiu a primit o donație de 2 mii de euro de la Elena Petrușca, iar procurora Mariana Cazacu declară 212 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui eveniment de familie – cumetrie. Familia procurorei Cazacu a vândut anul trecut un apartament cu 10 620 de euro și a făcut cumpărături de aproape un milion de lei, achiziționând un apartament de 73 m.p. și o mașină Lexus CT 200H fabricat în 2013. Procurorul Denis Rotaru declară 100 de mii de lei drept bani primiți de la rude în cadrul unui eveniment de familie – botez.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Oleg Afanasii, procuror-șef al Secției Control al Activității Speciale de Investigații și Asigurarea Regimului Secret al Procuraturii Generale, exercită de aproape o lună interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău, după ce Ștefan Șaptefraț și-a dat demisia, la doar o săptămână distanță după ce Ziarul de Gardă a publicat investigația „Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei”. 

    Oleg Afanasii nu a făcut nicio achiziție în ultimii cinci ani. Acesta raportează un salariu lunar de 30 de mii de lei pentru 2019. Noul șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău are în proprietate o casă de 133 de m.p., un garaj și o altă avere imobilă, un teren intravilan și două terenuri agricole. Toate aceste aceste bunuri procurorul susține că le deține în baza unor contracte de donații. Din 2014, Oleg Afanasii conduce un Mercedes 320 CDI fabricat în 2006, pe care l-a cumpărat cu 195 de mii de lei.

    Salariul, de 28 de mii de lei, a fost și unica sursă de venit anul trecut pentru adjunctul interimar al Procuraturii Chișinău, Mihai Pascal, numit în funcție, la fel ca Oleg Afanasii, acum o lună.

    Și un alt adjunct, Dumitru Robu, fost procuror general interimar al R. Moldova între iulie-decembrie 2019, declară venituri doar din salariu. Acesta a fost remunerat la Procuratura Generală cu peste 25 de mii de lei lunar.

    Al treilea șef adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popencoa vândut cu jumătate de milion de lei un automobil de model Mercedes E250 CDI fabricat în 2015. Anul trecut, Popenco declara că mașina o conduce din 2018 și că are o valoare de 330 de mii de lei. Procurorul a avut un salariu de peste 17 mii de lei lunar.

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 255 de mii de lei. Soția acestuia, angajată a companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, a avut un salariu de 240 de mii de lei în 2019.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 249 mii de lei. Acesta, la fel ca în anii trecuți, se bucură de donații în partea familiei. În 2019, spre exemplu, procurorul raportează venituri de 70 de mii de lei în cadrul unui eveniment de familie. Alte 20 de mii de lei, Roman Eremciuc le-a obținut din vânzarea unui bun imobil.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 249 mii de lei.

    Igor Popa, şef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău din decembrie 2019, este fost adjunct al ex-procurorului general Eduard Harujen și al ex-procurorului general interimar Dumitru Robu. Igor Popa trece în actul de avere o remunerare de 417 de mii de lei în în aceste funcții pe parcursul anului trecut, adică un salariu mediu 34 de mii de lei lunar.

    Din 2019, Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, conduce o mașină Volvo XC 90, fabricată în 2014, despre care afirmă că nu-i aparține în proprietate. În decembrie însă, acesta a vândut cu 120 de mii de lei un Hyundai, fabricat în 2011, automobil despre care în declarația pentru 2018 procurorul declara că are o valoare de 10 mii de lei. 

    Anul trecut, Corneliu Bratunov spune că a împrumutat tatălui său 6 mii de euro fără dobândă și că a primit donații de 250 de euro de la Igor Grigoriev, fratele soției sale. Acestuia, de altfel, până în 2021, familia Bratunov urmează să-i întoarcă o datorie de 5 mii de euro. Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău a avut în 2019 un salariu de 255 de mii de lei.

    Sursa: zdg.md

  • Fetiţa care a dispărut săptămâna trecută din curtea blocului, răpită de propriul frate. Acesta le-a cerut părinţilor mii de euro în schimbul fiicei

    Fetiţa de nouă ani, care a dispărut săptămâna trecută după ce a plecat să se joace în curtea blocului, a fost răpită de fratele ei mai mare. Anunţul a fost făcut de șeful Direcției de Poliției a municipiului Chișinău, Corneliu Groza. El afirmă că suspectul în vârstă de 16 ani şi-ar fi şantajat părinţii cărora le-ar fi cerut 3.500 de euro în schimbul fiicei. Făptașul ar fi acţionat împreună cu un complice. 

    După dispariţia minorei, mama acesteia a primit sms-uri în care era anunţată că ar putea să nu-şi mai vadă fiica, dacă nu îndeplineşte o condiţie. 

    "Următorul conţinut. Dacă vreţi să vă vedeţi fiica înapoi, aveţi o oră ca să aduceţi 3.500 euro la Mircea cel Bătrân, într-o pungă neagră, între etajele 16 şi 15 pe scările de siguranţă. Şi vă avertizez că dacă văd poliţia, dumneavostră nu vă vedeţi fiica", a spus şeful Poliţiei Capitalei, Corneliu Groza.

    Femeia nu a ţinut cont de ameninţări şi a anunţat poliţia. Oamenii legii au stabilit că răpitorul este chiar fratele minorei, un adolescent în vârstă de 16 ani. Acestea a acţionat împreună cu un prieten. Ultimul a venit să ia banii din locul indicat şi a fost reţinut.

    "Mijloacele băneşti fiind plasate sub supraveghere în locul indicat de infractor. În adiacentul locaţiei indicate şi-a făcut apariţia unul dintre infractori. Peste 40 de minute infractorul a luat suma bănească care era ambalată conform solicitărilor sale şi a vrut să se eschiveze de la faţa locului fiind reţinut", a afirmat şeful Poliţiei Capitalei, Corneliu Groza.

    Fetiţa era ţinută de fratele ei mai mare într-un apartament închiriat.

    "A fost localizat locul unde se află al doilea infractor. S-a stabilit că copilul minor de afla cu el. În sectorul centru al capitalei, în adiacentul Spitalului numărul 1 a fost reţinut al doilea infractor fiind salvată şi fetiţa", a mai adăugat şeful Poliţiei Capitalei, Corneliu Groza.

    Potrivit poliţiei, minora nu a ştiut că este victima unui șantaj.

    "Deja a doua zi am stabilit că în organizarea acestei infracţiuni unul din fraţii minori, care la fel este minor, anterior a avut careva probleme cu legea. Acesta a acţionat după un plan bine gândit. Acesta a avut un scenariu din timp organizat, în acest sens încercând să convingă mai mulţi minori de a participa şi de a acorda suport în vederea realizării scopului infracţional", a precizat procurorul Ion Munteanu.

    Şeful Direcției de Poliției a municipiului Chișinău susţine că minora a primit consiliere psihologică după ce a fost eliberată. Aceasta nu prezenta semne de violenţă. Fratele victimei se află în arest preventiv, iar celălalt suspect, în arest la domiciliu.

    Aceștia își recunosc vina parţial. Ambii riscă până la 13 ani de închisoare. Angajații Inspectoratului de Poliţie al sectorului Ciocana au fost anunţaţi despre dispariţia minorei în data de zece octombrie.

    De la începutul anului, au fost înregistrate 248 de apeluri privind dispariţia copiilor, însă cazul care s-a produs în sectorul Ciocana este unicul în care este vorba despre o răpire.

    Fetiţa de nouă ani, care a dispărut săptămâna trecută după ce a plecat să se joace în curtea blocului, a fost răpită de fratele ei mai mare. Anunţul a fost făcut de șeful Direcției de Poliției a municipiului Chișinău, Corneliu Groza. El afirmă că suspectul în vârstă de 16 ani şi-ar fi şantajat părinţii cărora le-ar fi cerut 3.500 de euro în schimbul fiicei. Făptașul ar fi acţionat împreună cu un complice. 

    După dispariţia minorei, mama acesteia a primit sms-uri în care era anunţată că ar putea să nu-şi mai vadă fiica, dacă nu îndeplineşte o condiţie. 

    "Următorul conţinut. Dacă vreţi să vă vedeţi fiica înapoi, aveţi o oră ca să aduceţi 3.500 euro la Mircea cel Bătrân, într-o pungă neagră, între etajele 16 şi 15 pe scările de siguranţă. Şi vă avertizez că dacă văd poliţia, dumneavostră nu vă vedeţi fiica", a spus şeful Poliţiei Capitalei, Corneliu Groza.

    Femeia nu a ţinut cont de ameninţări şi a anunţat poliţia. Oamenii legii au stabilit că răpitorul este chiar fratele minorei, un adolescent în vârstă de 16 ani. Acestea a acţionat împreună cu un prieten. Ultimul a venit să ia banii din locul indicat şi a fost reţinut.

    "Mijloacele băneşti fiind plasate sub supraveghere în locul indicat de infractor. În adiacentul locaţiei indicate şi-a făcut apariţia unul dintre infractori. Peste 40 de minute infractorul a luat suma bănească care era ambalată conform solicitărilor sale şi a vrut să se eschiveze de la faţa locului fiind reţinut", a afirmat şeful Poliţiei Capitalei, Corneliu Groza.

    Fetiţa era ţinută de fratele ei mai mare într-un apartament închiriat.

    "A fost localizat locul unde se află al doilea infractor. S-a stabilit că copilul minor de afla cu el. În sectorul centru al capitalei, în adiacentul Spitalului numărul 1 a fost reţinut al doilea infractor fiind salvată şi fetiţa", a mai adăugat şeful Poliţiei Capitalei, Corneliu Groza.

    Potrivit poliţiei, minora nu a ştiut că este victima unui șantaj.

    "Deja a doua zi am stabilit că în organizarea acestei infracţiuni unul din fraţii minori, care la fel este minor, anterior a avut careva probleme cu legea. Acesta a acţionat după un plan bine gândit. Acesta a avut un scenariu din timp organizat, în acest sens încercând să convingă mai mulţi minori de a participa şi de a acorda suport în vederea realizării scopului infracţional", a precizat procurorul Ion Munteanu.

    Şeful Direcției de Poliției a municipiului Chișinău susţine că minora a primit consiliere psihologică după ce a fost eliberată. Aceasta nu prezenta semne de violenţă. Fratele victimei se află în arest preventiv, iar celălalt suspect, în arest la domiciliu.

    Aceștia își recunosc vina parţial. Ambii riscă până la 13 ani de închisoare. Angajații Inspectoratului de Poliţie al sectorului Ciocana au fost anunţaţi despre dispariţia minorei în data de zece octombrie.

    De la începutul anului, au fost înregistrate 248 de apeluri privind dispariţia copiilor, însă cazul care s-a produs în sectorul Ciocana este unicul în care este vorba despre o răpire.

  • Schimbări de personal la Procuratură: Promovare sau retrogradare?

    Oficiul Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău are un nou şef. La aproape doi ani de la numirea în această funcţie, Ruslan Popov a fost înlocuit, subit, cu Ion Munteanu, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie. Acesta a fost desemnat să ocupe interimatul funcţiei printr-un ordin al procurorului general, în timp ce Ruslan Popov a preluat, tot în calitate de interimar, funcţia de şef al secţiei avizare şi propuneri de legiferare, o entitate nou creată.

    Procuratura Generală (PG) nu a anunţat public despre aceste schimbări de personal. Acestea s-au produs la 1 august 2018. Atunci, prin ordinul procurorului general, Eduard Harunjen, Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău a fost numit în funcţia de şef interimar al secţiei avizare şi propuneri de legiferare din cadrul PG, secţie creată chiar în acea zi. Peste şase zile, pe 6 octombrie 2018, tot prin ordinul procurorului general, Ion Munteanu, care activa în Procuratura Anticorupţie, a fost instalat în funcţia de şef al Oficiului Ciocana, loc rămas vacant după plecarea lui Popov.

    Oficiul Ciocana al Procuraturii mun. Chişinău are un nou şef. La aproape doi ani de la numirea în această funcţie, Ruslan Popov a fost înlocuit, subit, cu Ion Munteanu, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie. Acesta a fost desemnat să ocupe interimatul funcţiei printr-un ordin al procurorului general, în timp ce Ruslan Popov a preluat, tot în calitate de interimar, funcţia de şef al secţiei avizare şi propuneri de legiferare, o entitate nou creată.

    Procuratura Generală (PG) nu a anunţat public despre aceste schimbări de personal. Acestea s-au produs la 1 august 2018. Atunci, prin ordinul procurorului general, Eduard Harunjen, Ruslan Popov, şeful Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău a fost numit în funcţia de şef interimar al secţiei avizare şi propuneri de legiferare din cadrul PG, secţie creată chiar în acea zi. Peste şase zile, pe 6 octombrie 2018, tot prin ordinul procurorului general, Ion Munteanu, care activa în Procuratura Anticorupţie, a fost instalat în funcţia de şef al Oficiului Ciocana, loc rămas vacant după plecarea lui Popov.

    Popov: „Eu nu o văd ca pe o retrogradare”

    Sursele ZdG susţin că, la scurt timp după ce a fost creată, secţia condusă acum de Ruslan Popov nu avea niciun angajat, iar debarcarea lui Popov de la şefia Oficiului Ciocana ar putea avea legătură cu dosarele în care au fost vizaţi, în ultimul an, procurori din subordinea sa. În august 2017, Ivan Filimon a fost procurorul care l-a trimis în arest pe Andrei Braguţa, decedat ulterior în penitenciar, iar în ianuarie 2018, doi procurori ai Oficiului Ciocana, Roman Clim şi Evghenii Tifoi, au fost prinşi cu mită. Circulă, însă, şi ipoteza că Popov ar fi fost detaşat de la conducerea Oficiului Ciocana, pentru că ar fi refuzat să îndeplinească anumite indicaţii.

    Ruslan Popov a negat aceste ipoteze. „Am venit la PG la propunerea procurorului general, fiind un segment din activitate care nu era acoperit şi dânsul a gândit că aş fi persoana potrivită care să mă ocup de segmentul ăsta. Pentru mine, nicidecum această funcţie nu poate să fie o retrogradare. Fiecare vede în felul său. Eu nu o văd ca pe o retrogradare”, susţine Popov, într-o intervenţie pentru ZdG. „Absolut toate actele normative care se elaborează şi se adoptă în procuratură sunt lucrate de procurorii secţiei vizate. Absolut toate actele normative vizate, proiectele de legi, de hotărâri de Guvern, toate lucrările care au loc în cadrul diferitor grupuri de lucru, la Ministerul Justiţiei, în alte instituţii publice, se vor face cu participarea procurorilor acestei secţii”, explică Popov, menţionând că, în cadrul secţiei, activează cinci persoane. „Evident, secţia are angajaţi. Sunt trei procurori, un consultant şi un lucrător tehnic”.

    Procurorul general: „Eu această soluţie mi-am asumat-o”

    Cum a ajuns Ion Munteanu de la Procuratura Anticorupţie – şef interimar al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău? Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova susţine că „a fost opţiunea procurorului general. Eu pe toţi procurorii îi cunosc. A fost opţiunea mea. E o soluţie de moment care urmează să satisfacă cerinţa instituţiei până la suplinirea funcţiei. Soluţia s-a bazat pe profesionalism, încrederea în persoane, încrederea în capacităţile profesionale, dar şi pe integritate. Eu această soluţie mi-am asumat-o”.

    Despre revocarea lui Ruslan Popov din funcţia deţinută, procurorul general a precizat că totul s-a produs benevol. „Nu poate fi vorba de o retrogradare. Sunt numiri de moment care urmează să acopere nişte necesităţi instituţionale de moment. După ce vor fi demarate concursurile, funcţiile vor fi ocupate conform rezultatelor concursurilor. Sigur că dl Popov, benevol, a venit în noua funcţie, altfel nici nu se putea. Secţia a fost creată prin ordinul procurorului general, iar această soluţie a fost acceptată de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Absolut nu au legătură dosarele penale (în care au fost implicaţi procurori de la Ciocana, n.r.) şi dl Popov. Dlui nu a fost vizat în aceste investigaţii. Dl Popov are o mare practică în controlul şi conducerea urmăririi penale”, a punctat Eduard Harunjen.

    Pedepsit disciplinar în 2010, dar încurajat şi premiat de fiecare dată în ultimii patru ani

    Ion Munteanu, noul procuror şef-interimar al Oficiului Ciocana din cadrul Procuraturii mun. Chişinău, care nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a putea discuta la subiectul numirii sale în funcţie, este procuror din anul 2006. A activat anterior în Procuratura sect. Centru, mun. Chişinău, iar în 2009, numele său a figurat într-o procedură disciplinară intentată după reţinerea unui tânăr protestatar minor la 8 aprilie 2009, constatându-se că acesta, „neîntemeiat a înaintat la Judecătoria Centru demersul cu privire la aplicarea în privinţa minorului Cernei măsura preventivă „arestul preventiv”, iar ulterior că „încălcări analogice au fost admise de procurorul Munteanu şi în cazul reţinerii minorului Postica”. Acesta a fost pedepsit cu „avertisment” în mai 2010. Peste câteva luni însă, în iulie 2010 a fost numit procuror în Procuratura Anticorupţie. În martie 2013 a mers în concediu pentru îngrijirea copilului, pentru ca în mai 2014 să revină în funcţia deţinută.

    Conform magistrat.md, de la revenirea în funcţie, procurorul Munteanu a fost încurajat în mai multe rânduri. În august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a propus procurorului general „aplicarea măsurilor de încurajare în privinţa sa cu Medalia „Pentru serviciu impecabil”, Clasa III”. În 2017, „cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, CSP a propus procurorului general încurajarea sa cu „exprimarea mulţumirii”.

    În 2016, cu prilejul Zilei Lucrătorului Procuraturii, „luând în considerare rezultatele activităţii desfăşurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale, CSP a propus procurorului general încurajarea sa cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii””. Tot în 2015, „pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei R. Moldova”, CSP a propus procurorului general încurajarea lui Ion Munteanu cu „Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria II”.

    Donaţiile de milioane primite de noul şef al Oficiului Ciocana în 2017

    ZdG a scris anterior că procurorul Ion Munteanu, care a gestionat în ultimul an şi jumătate dosarul licitaţiilor trucate în grădiniţele din Chişinău, a primit, în 2017, împreună cu soţia, donaţii impunătoare: 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei.Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi, Valentin Braşovschi fiind fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de actualul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind acum proprietara companiei „Ideal Construct”, acolo unde activează şi soţia procurorului Ion Munteanu, Natalia.

    Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în comuna Stăuceni, mun. Chişinău. Ea are două niveluri şi a fost construită de soţii Braşovschi în anii 2012-2013, fiind finalizată în octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu. Imobilul are o suprafaţă oficială de 105,8 m.p. fiind ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari. Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor. „Au fost, pur şi simplu, donaţii pentru copii. Pur şi simplu, părinţii ne ajută. Ei îşi pot confirma veniturile, au afaceri. Casa au construit-o ei”, zicea Ion Munteanu, solicitat de ZdG.

    În 2013, Popov a fost suspendat din funcţie

    Ruslan Popov activează în organele Procuraturii încă din 1997, când şi-a început activitatea ca anchetator în Procuratura Leova. Consacrarea însă a cunoscut-o mai târziu. În 2009, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale (PG), iar ulterior a devenit şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al Procuraturii Anticorupţie.

    La scurt timp după ce a devenit şef interimar al Procuraturii Anticorupţie, ZdG a scris că acesta locuia într-un imobil cu două niveluri din Mileştii Mici, în apropiere de Chişinău. Ulterior, s-a constatat că Popov nu a indicat casa în declaraţiile sale cu privire la venituri şi proprietate, iar în octombrie 2013, pe numele său a fost deschis un dosar penal. În aceeaşi perioadă, Popov a fost suspendat din funcţie şi s-a retras din cursa pentru şefia Procuraturii Anticorupţie, competiţie în care s-a înscris iniţial. După ce concursul s-a încheiat, dosarul lui Ruslan Popov a fost însă clasat, acesta revenind în funcţie.

     

    În octombrie 2014, Popov a câştigat concursul pentru numirea în funcţia de şef al Procuraturii Ciocana, mun. Chişinău, iar în decembrie 2016, după reformarea Procuraturii, a fost numit în funcţia de adjunct al procurorului-şef al municipiului Chişinău, şef al oficiului Ciocana.

    Dacă în 2016, Popov cumpăra un BMW X5, în 2017 automobilul a fost vândut cu 998 de mii de lei. Un alt automobil, tot BMW X5, procurorul l-a vândut unui SRL, doar că pentru suma de 150 de mii de lei. Popov a vândut şi un Hyundai Tucson cu 14 mii de euro. A cumpărat, în schimb, un Hyundai Santa Fe, cu 506 mii de lei, şi un Hyundai Grand Santa Fe, pentru care a plătit 739,5 mii de lei.
    Sursa: ZDG.md

  • Procurori „ajutaţi” de părinţi cu donaţii de milioane

    Victoria Furtună, procurora care a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, gestionând dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a primit, anul trecut, dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, cu două niveluri, de la periferia oraşului. Casa a fost procurată în 2012 de soacra sa, care este stabilită cu traiul, de mai mulţi ani, în Italia. Pe lângă dreptul asupra casei, procurora Furtună susţine că mama-soacră a mai donat familiei sale 20 de mii de euro, iar tatăl ei, 80 de mii de lei. Şi colegul său, procurorul Ion Munteanu, a avut un an prosper. Împreună cu soţia, care este fiica fostului administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, aceştia au primit, cu titlu de donaţie, o casă de milioane în com. Stăuceni, mun. Chişinău, dar şi suma de 350 de mii de lei, la fel, în urma unui act de donaţie.

    Practic, fiecare al optulea procuror din R. Moldova susţine că a beneficiat de donaţii pe parcursul anului 2017. Nu mai puţin de 90 de acuzatori de stat dintre cei 720 care activează astăzi în structurile procuraturii indică în declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2017 că au beneficiat de donaţii substanţiale de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

    Victoria Furtună, procurora care a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, gestionând dosarul penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, a primit, anul trecut, dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, cu două niveluri, de la periferia oraşului. Casa a fost procurată în 2012 de soacra sa, care este stabilită cu traiul, de mai mulţi ani, în Italia. Pe lângă dreptul asupra casei, procurora Furtună susţine că mama-soacră a mai donat familiei sale 20 de mii de euro, iar tatăl ei, 80 de mii de lei. Şi colegul său, procurorul Ion Munteanu, a avut un an prosper. Împreună cu soţia, care este fiica fostului administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, aceştia au primit, cu titlu de donaţie, o casă de milioane în com. Stăuceni, mun. Chişinău, dar şi suma de 350 de mii de lei, la fel, în urma unui act de donaţie.

    Practic, fiecare al optulea procuror din R. Moldova susţine că a beneficiat de donaţii pe parcursul anului 2017. Nu mai puţin de 90 de acuzatori de stat dintre cei 720 care activează astăzi în structurile procuraturii indică în declaraţiile de avere şi interese pentru anul 2017 că au beneficiat de donaţii substanţiale de la părinţi, socri, fraţi, surori sau alte rude apropiate.

    20 de mii de euro, 80 de mii de lei şi dreptul de a locui într-o casă de lux

    Victoria Furtună este procuroră la Procuratura Anticorupţie din luna iulie 2016. Până atunci, din anul 2008, Furtună a activat la Procuratura sect. Botanica din Chişinău. Aceasta a ajuns în atenţia opiniei publice în 2017, când s-a ocupat de gestionarea dosarului penal pe numele lui Iurie Chirinciuc, pe atunci, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, iar mai recent, şi de dosarul penal al lui Dorin Chirtoacă, fostul primar al mun. Chişinău.

    Dosarele de rezonanţă gestionate de Victoria Furtună au mers, cot la cot, cu prosperitatea în familia acuzatoarei de stat. Tot în 2017, procurora şi soţul ei au primit donaţii substanţiale: 20 de mii de euro (peste 400 de mii de lei) au venit din partea soacrei sale, Zinaida Furtună, iar 80 de mii de lei de la Gheorghe Gaburici, tatăl său. Tot în 2017, aceasta, împreună cu soţul, au obţinut dreptul de abitaţie într-o casă de locuit din mun. Chişinău.

    Imobilul cu două niveluri se află la periferia capitalei, în or. Durleşti, şi este înregistrat pe numele soacrei sale, Zinaida Furtună. Aceasta l-a achiziţionat în decembrie 2012, la câteva luni după ce a fost dat în exploatare. Contractul a fost înregistrat la Cadastru în martie 2013. În toată această perioadă, Victoria Furtună se afla în concediu de maternitate. Oficial, casa are 101,6 m.p., dar şi un garaj de 34,8 m.p.. Deşi imobilul apare în declaraţia de avere a procurorei abia în 2017, vecinii menţionează că familia Furtună locuieşte de mai mulţi ani în el.

    Zinaida Furtună, soacra Victoriei Furtună, cea care a donat familiei procurorei 20 de mii de euro şi i-a oferit dreptul de abitaţie într-un imobil luxos, locuieşte, de mai mulţi ani, în Italia, iar pe teritoriul R. Moldova aceasta nu gestionează nicio afacere. Victoria Furtună, mai declară că, împreună cu soţul, Sergiu Furtună, care, confom declaraţiei de avere şi interese a procurorei, ar fi şomer, deţin un Mercedes E250 CDI, fabricat în 2012 şi cumpărat în anul 2013. Suma tranzacţiei este una standard pentru majoritatea declaraţiilor de avere şi interese ale funcţionarilor din R. Moldova: 10 mii de lei. În 2017, procurora susţine că a contractat un credit în valoare de 22,01 mii de lei, bani pe care urmează să-i ramburseze în 2018. Creditul a fost acontat la o rată a dobânzii de 0%.

    „Spuneţi, vă rog frumos, dvs. aveţi posibilitate să faceţi investigaţii. Atunci, făceţi-le, nemijlocit, fără a apela la persoana care a indicat faptul dat. Vă mulţumesc mult şi chiar sunt ocupată. Vă doresc o zi bună”. Aceasta a fost reacţia Victoriei Furtună, atunci când am abordat-o la subiectul donaţiilor de care a beneficiat în 2017.

    350 de mii de lei şi o casă de „milioane” în Stăuceni

    Şi colegul ei, procurorul Ion Munteanu, care s-a ocupat în ultimul an şi jumătate de gestionarea dosarului licitaţiilor trucate în grădiniţele din capitală, a primit,în 2017, împreună cu soţia, donaţii grase: 350 de mii de lei şi o casă de locuit cu o valoare cadastrală de 1,2 milioane de lei. Donaţiile au venit din partea socrilor săi, Valentin şi Elena Braşovschi.

    Valentin Braşovschi este fostul administrator al companiei de construcţii „Dansicons” SRL, una din cele mai cunoscute de pe piaţă, fondată de actualul deputat Iurie Dârda. Braşovschi a plecat de la companie în februarie 2017, familia sa fiind acum proprietara companiei „Ideal Construct”, acolo unde activează şi soţia procurorului Ion Munteanu, Natalia. Casa primită în dar de procurorul Ion Munteanu şi soţia sa, Natalia, se află în com. Stăuceni, mun. Chişinău. Are două niveluri şi a fost construită de soţii Valentin şi Elena Braşovschi în perioada 2012-2013, fiind finalizată în luna octombrie 2013. Pe 26 iulie 2017, în urma unui contract de donaţie, ea ajunge în proprietatea Nataliei Munteanu. Imobilul are o suprafaţă oficială de 105,8 m.p., fiind ridicat pe un teren cu o suprafaţă de 5 ari.

    Din 2017, soţii Munteanu deţin şi conduc prin contracte de posesie două automobile de model Mercedes, unul fabricat în 2011, iar altul, în 2014, dar şi un Range Rover, fabricat în 2014. Natalia Munteanu, soţia procurorului, este fondatoare la firma „Activ Grup” SRL, cu activităţi în domeniul construcţiilor. „Au fost pur şi simplu donaţii pentru copii. Pur şi simplu părinţii ne ajută. Ei îşi pot confirma veniturile, au afaceri. Casa au construit-o ei”, zice Ion Munteanu.

    460 de mii de lei de la mamă, tată, frate şi socri

    Anul 2017 a fost unul propice donaţiilor pentru mai mulţi procurori de la Procuratura Anticorupţie. De exemplu, Eugen Balan, cel care gestionează dosarul fostului preşedinte al Băncii de Economii, Grigore Gacikevici, a obţinut, pe parcursul anului 2017, donaţii în valoare de 3 mii de euro de la familia Golubenco, părinţii soţiei sale, iar 40 de mii de lei de la părinţii săi, Sergiu şi Maria Balan. În 2017, acuzatorul de stat a organizat cumetria copilului, indicând venituri de 32 de mii de euro.

    Roman Statnîi, procuror în cadrul Procuraturii Anticorupţie din anul 2008, a beneficiat şi el de donaţii substanţiale, în valoare totală de 460 de mii de lei. Banii i-au fost oferiţi de mama Iulia, tatăl Petru, fratele Igor, dar şi de socrii săi. Alţi 300 de mii de lei, procurorul susţine că i-a primit, în calitate de daruri la cumetria copilului. În schimb, el şi-a cumpărat un Land Rover Frelander, fabricat în 2007. Tot anul trecut, Statnîi a mai intrat în posesia unui automobil asemănător, doar că fabricat în 2013. Automobilul nu este în proprietatea acestuia, ci doar cu drept de folosinţă.

    Donaţie de 12,5 mii de euro şi maşină nouă

    Andrei Băeşu, procurorul Procuraturii Anticorupţie care gestionează dosarul controversatului Ilan Şor, a beneficiat de o donaţie în valoare de 5 mii de euro. Banii au fost oferiţi de Elisaveta Curti, care este soacra sa. Cu ajutorul acestor bani, procurorul şi-a achiziţionat un Volkswagen Touran, fabricat în 2009. Vladislav Bobrov, şi el procuror în Procuratura Anticorupţie, a beneficiat de o donaţie în valoare de 12,5 mii de euro de la Maria Buruiană. Tot gratuit, Bobrov a obţinut şi un Hyundai Tucson, fabricat în 2017. Automobilul se află în posesia acuzatorului de stat.

    Grigore Niculiţă, şi el procuror în Procuratura Anticorupţie, a primit, împreună cu soţia, care activează la Judecătoria Chişinău, de la părinţi, 40 de mii de lei. Ruslan Botnaru susţine că a primit donaţii în valoare de 10,5 mii de euro, iar colegul său, Sergiu Moraru – în valoare de 30 de mii de lei. Şi Andrei Balan, un alt procuror de la Anticorupţie, indică o donaţie în valoare de 30 de mii de lei, primită în 2017. Colegul său, Alexandru Cernei, a primit de la mama sa, Ecaterina, o donaţie de 2 mii de euro. Lilian Rudei a obţinut donaţii de 93 de mii de lei. Cei mai mulţi bani, 50 de mii de lei, au fost oferiţi de mama sa. Şi Victor Muntean, tot de la Anticorupţie, a beneficiat anul trecut de o donaţie de 50 de mii de ruble ruseşti şi 100 de euro.

    Zeci de mii de euro din donaţii la PCCOCS

    Şi procurorii de la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) au avut un 2017 plin de donaţii din partea celor apropiaţi. Sergiu Petruşcadeclară că a primit o donaţie de 14 mii de euro de la părinţii săi, Filip şi Elena, iar colegul său, Igor Demciucin, a primit o donaţie în valoare de 10 mii de euro de la mama sa, Anastasia. Procurorul Valeriu Sârbu, tot de la PCCOCS, a primit în 2017 donaţii cu mai multe ocazii şi de la diferite persoane: soacră, nepoată, frate sau soră, toţi domiciliaţi în străinătate. Suma donaţiilor – peste 8 mii de euro. Cei mai mulţi bani i-a donat soacra, Felicia Demianciuc, domiciliată în Belgia – 4,1 mii de euro. Vitalie Roşior, şi el de la PCCOCS, a primit de la părinţii soţiei, aflaţi peste hotare, Serghei şi Svetlana Iaremciuc, suma de 7 mii de euro. Cu ajutorul acestei donaţii, procurorul şi-a cumpărat o Skoda Rapid, anul fabricaţiei, 2017.

    Timofei Osadcenco, tot de la PCCOCS, şi soţia sa, avocată, au primit, de la tatăl soţiei, o donaţie de 11,5 mii de euro.  Anatolie Pitel, procuror în cadrul PCCOCS, a primit suma de 5 mii de euro cu titlu de donaţie. Colegul său, Dumitru Răileanua indicat în declaraţia de avere şi interese pentru anul 2017 o donaţie de 50 de mii de lei de la părinţi şi alţi 3 mii de euro, de la alte rude. Lilian Bacalîm a declarat o donaţie de 60 de mii de lei primită de la masa soţiei, Maria Junea, Tudor Bordan a primit o donaţie de 20 de mii de lei de la tatăl său, iar Alexandru Zgureanu şi soţia sa, angajată şi ea la PG, au beneficiat de o donaţie în valoare de 20 de mii de ruble ruseşti.

    „Remitenţe de peste hotare” în valoare de 10 mii de euro

    De donaţii au beneficiat şi angajaţii secţiilor şi direcţiilor de la PG. Oleg Gavriliţă, procuror în secţia reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO, împreună cu soţia sa, Stela, angajată în cadrul Cancelariei de Stat, au beneficiat de „remitenţe de peste hotare” în valoare de 10 mii de euro. Confom informaţiilor făcute publice de cei doi, banii au venit de la Olga Gavriliţă. Alţi 1300 de USD, familia Gavriliţă susţine că i-a primit din SUA. Tatiana Bucoş Casir,procuror în secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale, împreună cu soţul ei, şi el angajat al PG, au primit remitenţe de la părinţi în valoare de 100 de mii de ruble ruseşti (aproape 30 de mii de lei) şi 7 mii de euro. De la o rudă din Canada aceştia au primit alţi 500 de USD.

    Elena Cazacov, procuror în cadrul secţiei combatere trafic de fiinţe umane din cadrul PG, împreună cu soţul ei, angajat în poliţie, au primit anul trecut o donaţie de 15 mii de euro de la Serghei Cazacov, tatăl procurorei. Cu o parte din aceşti bani, cei doi soţi au cumpărat un apartament şi un automobil Hyundai Tucson. Ghenadie Pârlii, procuror-şef al secţiei investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, declară că familia sa a primit, cu titlul de donaţie, 50 de mii de lei. Colegul său, Ion Teţcu, procuror în secţia investigarea fraudelor contra mediului şi intereselor publice, a primit donaţii în sumă totală de 3,7 mii de euro. Vladislav Guţan, procurorul-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională din cadrul PG a primit o mie de euro, indicându-i în declaraţia de avere şi interese cu titlul de „remitenţe”. Colegul său, Radu Gojan, procuror în secţia unificarea practicii în domeniul urmăririi penale, susţine că a primit donaţii de 1250 de euro în 2017. Dumitru Purici, procuror în cadrul secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice, declară că familia sa a primit, de la părinţii soţiei, Andrei şi Tatiana Duşa, 4 mii de euro.

    Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale, susţine şi el că a primit, de la mama sa, Eugenia Toma, o donaţie în sumă de 3,8 mii de euro. Andrei Pascari, şi el procuror pentru misiuni speciale, a primit o donaţie de 5,7 mii de euro, tot de la mama sa, Ana Pascari. Igor Lamba, procuror în Secţia combaterea traficului de fiinţe umane, a primit donaţii de la rude în mai multe valute: 30 de mii de ruble (aproape 10 mii de lei), trei mii de euro, 750 de lire şi 150 de USD. Adrian Mircos,procurorul-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, a obţinut, cu titlu de donaţie, un imobil, de la părinţii săi, Nicolae şi Galina Mircoş. Imobilul, un apartament de 91 m.p., are o valoare declarată de 683 de mii de lei. Pavel Guţan, procuror în cadrul secţiei reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiţie, a obţinut 1700 de USD de la fiul său, Mihail, care lucrează în SUA, iar Adrian Rusu, procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale, a primit cu titlul de donaţie 3 mii de euro de la mama sa, Viorelia.

    Familia procurorilor Dulgheru, donaţii de 19 mii de euro doar în 2017

    Şi în Procuratura mun. Chişinău, donaţiile au fost la ordinea zilei. Ion Dulgheru, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, declară că a primit, în 2017, prin transfer de la mama sa, Galina Dulgheru, suma de 16 mii de euro.

    Fratele său, Andrei Dulgheru, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, declară că a primit o donaţie de 3 mii de euro, tot de la Galina Dulgheru. De fapt, anul 2017 nu a fost decât o continuare a donaţiilor primite de cei doi fraţi procurori de la părinţi, fapt consemnat în ultimii ani, când cei doi au declarat donaţii de sute de mii de lei.

    ZdG a scris anterior că Vasile Dulgheru, tatăl celor doi procurori, este, în acte, fondatorul firmei „Sky Home Lux”, companie care a ridicat un bloc cu 10 etaje în cartierul Malina Mică din Chişinău. Sergiu Zmeu, procuror în Procuratura mun. Chişinău, a primit, în 2017, o donaţie de 60 de mii de lei de la tatăl său, Mihail Zmeu. 200 de mii de lei, familia sa i-a obţinut în urma celebrării cumetriei fiicei.

    Ghenadie Homiţchi declară că a primit, în 2017, remitenţe de la două persoane în sumă totală de 4,5 mii de euro. Colegul său, Oleg Gonţa, a primit o donaţie în valoare de 50 de mii de lei de la părinţii săi, Fiodor şi Elena. Dumitru Robu, şeful adjunct al procurorului mun. Chişinău, fost procuror în Procuratura Anticorupţie, împreună cu soţia, au primit, cu titlu de donaţie, suma de 5 mii de euro de la Liuba Gheţîu, iar colegul său, Sergiu Zamă, a indicat o donaţie de 40 de mii de lei de la Larisa Zamă. Lilian Cociu, procurorul suspendat din funcţie al Procuraturii mun. Chişinău, pentru că figurează într-un dosar penal, declară că a primit, anul trecut, 25 de mii de lei din donaţii oferite de două persoane.

    150 de mii de lei, de la bunel pentru copilul procurorului

    Procurorul Victor Plugaru, şi el angajat al Procuraturii mun. Chişinău, susţine că a beneficiat, prin intermediul copilului, de 150 de mii de lei. Banii au fost donaţi de Sergiu Plugaru, tatăl său, respectiv bunelul copilului. Cu 10 mii de euro, procurorul şi-a cumpărat anul trecut un Audi A6, fabricat în 2012. Şi Alexandru Casir, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, a fost ajutat de părinţi. În 2017, conform declaraţiei de avere şi interese, acesta a primit 100 de mii de ruble (aproape 30 de mii de lei) şi 7 mii de euro de la părinţii săi, Vasile şi Melania Casir, care activează în Federaţia Rusă. Alţi 500 de USD, acuzatorul de stat susţine că i-a primit printr-un transfer bancar din Canada. Colega acestora, Ana Drozdov, a beneficiat de o donaţie de 40,2 mii de lei de la o rudă. Şi familia procurorului Eugeniu Novac a primit 1,2 mii de euro de la mama sa, Ana Novac.

    Ion Bunica, un alt procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, susţine că a primit donaţii în mai multe rânduri în sumă totală de 9 mii de USD şi 811 euro. La celebrarea botezului copilului, familia procurorului a obţinut 6,5 mii de euro, iar alţi 2 mii de USD, familia i-a primit la zile de naştere. Veaceslav Cernalev, şi el procuror în Procuratura mun. Chişinău, indică faptul că a primit, cu titlu de donaţie, 60 de mii de lei. Colega lor, Carolina Mariţ, şi familia sa au primit, de la rude, părinţi şi bunei, la zile de naştere, 100 de mii de lei.

    Adrian Popenco, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, a beneficiat de o donaţie în sumă de 40 de mii de lei de la Laurenţiu Popenco, tatăl său. Colegul său, Gheorghe Graur, a beneficiat de o donaţie în sumă de 8,65 de mii de euro de la o rudă. Şi Renata Anici, procuror în cadrul Procuraturii mun. Chişinău, declară o donaţie de 100 de mii de lei, primită de la Valentina Suruceanu, iar colega ei, Tatiana Ignat Dicusar, donaţii de aproximativ 10 mii de lei. Evghenii Jomir, un alt procuror în Procuratura mun. Chişinău, a beneficiat de o donaţie în valoare de 1,56 mii de euro de la un cetăţean străin, iar Elena Panfil a primit o donaţie de 1,5 mii de euro de la rudele din Italia şi Germania. Între timp, ea susţine că a vândut un Land Rover Freelander cu doar 48 de mii de lei, iar în urma unui contract de posesie a obţinut un Hyundai Tucson, fabricat în 2017.

    Moştenirea unui procuror: 55 de mii de euro şi 80 de mii de lei

    Moda donaţiilor substanţiale nu este străină nici procurorilor din teritoriu. Alexandru Machidon, adjunctul şefului Procuraturii r. Criuleni, a indicat în declaraţia sa de avere şi interese pentru anul 2017 o donaţie de 2 mii de euro de la părinţii săi, Andrei şi Iulia Machidon. Tot ei i-au oferit procurorului, prin moştenire, 55 de mii de euro (peste un milion de lei) şi 80 de mii de lei. Anul trecut, acuzatorul de stat a intrat în posesia unui Subaru Forester, tot cu titlu gratuit. „Părinţii au lucrat peste hotare. Şi în R. Moldova au avut afaceri, o întreprindere individuală. Nu mi-au lăsat moşternire doar mie, ci şi la ceilalţi copii. Ei au decedat, este şi dosar penal”, precizează procurorul.

    Roman Dorogan, adjunct al procurorului-şef în cadrul Procuraturii Anenii Noi, a beneficiat de o donaţie în valoare de 3 mii de euro de la părinţii săi, Nina şi Valerii Dorogan. Soţia acestuia a primit de la mama sa, Larisa Dobrojan, 25 de mii de lei. Alexei Stăvilă, procuror în Procuratura Anenii Noi, a primit, cu titlu de donaţie, 5 mii de euro de la o oarecare Cristina Jumir. Cu aceşti bani, procurorul şi-a achiziţionat un automobil de marcă Hyundai. Colega lor, Elena Roşior, a beneficiat de o donaţie în sumă de 5 mii de euro de la mama sa, Lidia Morari. Şi Viorel Găină, tot de la Procuratura Anenii Noi a beneficiat de o donaţie de 5 mii de euro de la familia sa.

    Vitalie Bişleaga, procuror în cadrul Procuraturii r. Ştefan-Vodă, a beneficiat de o donaţie în sumă de 3 mii de USD de la mama sa, Tatiana Bişleaga. Procurorul Vasile Botnarenco de la Şoldăneşti a obţinut o donaţie de o mie de euro de la Emilia Botnarenco. Alexandru Sorocean, procuror în Procuratura Căuşeni, susţine că a primit o donaţie de 3 mii de euro de la tatăl său, Mihai Sorocean.

    Donaţii în euro, franci, dolari, lire şi lei pentru un procuror de la Ialoveni

    Rodica Tătaru de la Procuratura Bălţi a primit un transfer în sumă de 150 mii de ruble ruseşti (aproape 50 de mii de lei), iar colegul său, Ion Covalciuc, tot de la Procuratura Bălţi, a beneficiat de două donaţii în valoare totală de 1,4 mii de euro. Ghenadie Tocaiuc, tot de la Bălţi, a primit o donaţie de 3 mii de euro de la tatăl său, Nicolae Tocaiuc. Alexandru Galben, adjunct al procurorului r. Soroca, a primit, din donaţii de la membrii familiei, 30 de mii de lei. Serghei Cebotari, procuror în Procuratura r. Soroca, a beneficiat de donaţii în valoare de 20 de mii de lei „de la rude”.

    Roman Moraru, de la Procuratura r. Bender, susţine că a primit o donaţie în valoare de 2 mii de USD de la mama sa, Lidia Moraru, iar colegul său, Ruslan Lungu, a obţinut donaţii de 1,5 mii de euro. Nicolae Mătăsaru, procuror în Procuratura r. Ialoveni, a beneficiat de donaţii în valoare totală de 3,6 mii de euro, 3,5 mii de franci elveţieni, 2500 de USD, o mie de lire şi 10 mii de lei. Banii au venit de la tatăl său şi de la rude din partea soţiei. Marcel Tumuruc, şi el procuror în Ialoveni, susţine că a primit anul trecut o donaţie în valoare de 20 de mii de USD de la sora sa, Diana Godoroja, stabilită cu traiul în SUA.

    3 mii de euro „de la o rudă din Italia”

    Procurorul Anatolie Tăietu, care activează în cadrul Procuraturii r. Străşeni, împreună cu soţia sa, Otilia Nicolai, şefa Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), au primit, în 2017, o donaţie de 100 de mii de lei de la Andrei Tăietu, care este tatăl procurorului. „Dat fiind faptul că persoanele care au făcut donaţii nu sunt funcţionari publici, vă sugerăm să acordaţi întrebările dvs. nemijlocit persoanelor care au donat aceşti bani”, se spune într-un răspuns de la CNA, cu referire la donaţia de care a beneficiat familia Tăietu/Nicolai. Aurelian Buzdugan, adjunctul procurorului-şef al Procuraturii r. Străşeni, susţine că a primit de la mama sa, Eliza Buzdugan, suma de 70 de mii de lei. Eduard Camerzan, Procuratura r. Străşeni, a primit şi el o donaţie de 2 mii de euro, iar Vasile Buzilă, procuror în Procuratura Leova, susţine că „de la o rudă din Italia” a primit o donaţie de 3 mii de euro.

    Dorina Ciubotaru, procuror în Procuratura r. Orhei, a primit, de la părinţi, suma de 6 mii de euro. Ea este soţia lui Vasile Ciubotaru, şeful Procuraturii r. Teleneşti, care, la fel ca soţia sa, a indicat donaţia primită de la socri. Serghei Bodorin, procurorul-şef al Procuraturii r. Orhei, a primit şi el o donaţie de 11 mii de euro, bani proveniţi de la Valentina Duca. Lilian Corpaci, adjunct al Procuraturii r. Orhei, a primit de la părinţii săi, Ion şi Maria, suma de 7 mii de USD. Soţia acestuia a beneficiat şi ea de o donaţie substanţială de la părinţii ei, Petru şi Eugenia Ciobanu – 6 mii de euro.

    33 de mii de euro pentru un procuror de la Briceni

    Natalia Andronic, procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, a primit, pe parcursul anului 2017, donaţii de la mamă, tată şi frate în sumă de 1,8 mii de euro. Colega ei, Lilia Sârbu, şi ea procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, indică o donaţie de 144 de mii de lei de la părinţi, Nicolai şi Anna Sîrbu. Ruslan Baraliuc, procuror în Procuratura r. Briceni, susţine că, în 2017, a primit donaţii în valoare de 33 de mii de euro (peste 600 de mii de lei). 12 mii de euro au venit de la mama sa, Zinaida, care lucrează în italia, iar alţi 21 de mii de euro de la Liudmila Gonceariuc. Corneliu Gheras, procuror la Edineţ, demis anul trecut din sistem după ce a fost reţinut într-un dosar penal, a indicat că a primit, de la tatăl său, o donaţie de 15 mii de euro.

    Vladislav Cojocaru, procurorul-şef al r. Căuşeni, a primit donaţii de la rudele sale şi ale soţiei în valoare de 3440 de euro şi 4250 de USD. Donaţiile nu s-au limitat însă doar la bani. Anul trecut, printr-un contract de posesie, acesta a obţinut permisiunea de a conduce un automobil Skoda Superb, nou, fabricat tot în 2017.
    Sursa: zdg.md

  • (VIDEO) Prima ședință în dosarul „alimentelor alterate”, amânată cu o lună! MOTIVUL

    Prima şedinţă de judecată în dosarul licitaţiilor trucate privind livrarea produselor alimentare în instituţiile de învăţământ, care urma să aibă loc astăzi, 8 iunie, a fost amânată. Decizia a fost luată de magistratul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

    Procurorul care instrumentează cazul a explicat că ședința a fost amânată pentru că un inculpat a invocat că este bolnav, iar un avocat este implicat într-un alt proces. „Urmează să vedem probele care vor fi prezentate la ședința viitoare, precum și cererea unui avocat care ar fi implicat într-un proces cu persoane arestate”, a punctat acesta, precizând că este vorba despre două cauze penale puse pe rol în care sunt vizate nouă persoane.

    Prima şedinţă de judecată în dosarul licitaţiilor trucate privind livrarea produselor alimentare în instituţiile de învăţământ, care urma să aibă loc astăzi, 8 iunie, a fost amânată. Decizia a fost luată de magistratul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

    Procurorul care instrumentează cazul a explicat că ședința a fost amânată pentru că un inculpat a invocat că este bolnav, iar un avocat este implicat într-un alt proces. „Urmează să vedem probele care vor fi prezentate la ședința viitoare, precum și cererea unui avocat care ar fi implicat într-un proces cu persoane arestate”, a punctat acesta, precizând că este vorba despre două cauze penale puse pe rol în care sunt vizate nouă persoane.

    Cazul a patru inculpați va fi examinat la Judecătoria Buiucani, iar a altor cinci - la Judecătoria Rîșcani, unde va avea loc o ședință la sfârșitul acestei luni.

    Totodată, ședința de astăzi a fost amânată cu aproape o lună, mai exact, pentru data de 3 iulie 2017, la ora 11:00.
    De menționat că în privința a încă 15 persoane, printre care angajați ai Direcției educație, ai Ministerului Apărării și agenți economici, urmărirea penală continuă. Acestea sunt învinuite de corupere, trafic de influenţă, abuz şi depăşirea atribuţiilor de serviciu.

    Potrivit procurorilor, pe masa copiilor au ajuns produse alterate, iar statul a fost prejudiciat cu zeci de milioane de lei. Cinci dintre învinuiţi şi-au recunoscut integral vina şi au fost plasaţi sub control judiciar.
    sursa: realitatea.md

LASĂ UN COMENTARIU