Știri

• Şefi noi la procuraturile din raioane: Cine sunt şi ce averi declară

  Consiuliul Superior al Procurorilor urmează să se pronunţe, în ședința de marți, asupra a nouă procurori care vor ocupa funcţii de conducere în procuraturile raionale. Patru dintre aceştia urmează să ajungă procurori şefi, iar ceilalţi – procurori şefi adjuncţi. Opt dintre candidaţi, înainte de a câştiga concursul pentru funcţiile râvnite, au asigurat timp de câteva luni interimatul funcţiei, fiind desemnaţi de […]

  Citiţi mai departe

  Consiuliul Superior al Procurorilor urmează să se pronunţe, în ședința de marți, asupra a nouă procurori care vor ocupa funcţii de conducere în procuraturile raionale. Patru dintre aceştia urmează să ajungă procurori şefi, iar ceilalţi – procurori şefi adjuncţi. Opt dintre candidaţi, înainte de a câştiga concursul pentru funcţiile râvnite, au asigurat timp de câteva luni interimatul funcţiei, fiind desemnaţi de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

  Şef la procuratura unde şi-a început cariera

  Maxim Gropa şi-a început cariera în luna iulie a anului 2002 în calitate de ajutor-interimar al procurorului judeţului Lăpuşna. După desfiinţarea judeţelor şi revenirea la raioane, Gropa este lăsat să lucreze în acelaşi sediu, doar că în calitate de procuror în Procuratura raionului Hânceşti.

  Maxim Gropa a fost, până în aprilie 2021, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

  Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

  În 2013, Maxim Gropa a intentat un alt dosar penal pe numele lui Moscalciuc și a membrilor grupării sale, pentru șantaj și maltratarea deținuților. Dosarul se află de mai bine de cinci ani în instanța de fond. Martorii, majoritatea deținuți, refuză să facă declarații în instanță pe motiv că procurorii nu le-au garantat protecție.

  Maxim Gropa i-a fost concurent lui Alexandr Stoianoglo în concursul pentru desemnarea candidatului pentru funcţia de procuror general din toamna anului 2019, dar a acumulat un număr mic de puncte.

  Maxim Gropa a fost numit de Stoianoglo şef interimar al Procuraturii Hânceşti în aprilie curent. Sursele din Procuratură susţin că Maxim Gropa s-a cerut singur să plece la Hânceşti, apoi a aplicat şi la concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii raionului.

  Potrivit Declarației de avere pentru anul 2020, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 29,6 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei. 

  Cariera la Călăraşi, dar şef la Ungheni

  Ca şi în cazul lui Maxim Gropa, Dumitru Triboi a câştigat concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii raionului Ungheni, după ce a asigurat interimatul funcţiei în baza unui ordin semnat de Alexandr Stoianoglo la 27 aprilie 2021.

  Dumitru Triboi şi-a început cariera la 31 octombrie 2008, numit în funcția de procuror, apoi adjunct al procurorului raionului Călărași.

  Triboi a raportat în Declaraţia de avere şi interese personale un teren pentru construcţii cu suprafaţa de 7 ari, o casă de locuit şi un apartament cu suprafaţa de 49,4 metri pătraţi, ambele deţinute din 2012. Omul legii susţine că a devenit proprietar al casei în urma unui contract de schimb, iar apartamentul i-a fost donat.

  Triboi a mai raportat un automobil de model WT4, fabricat în 2002 şi prcurat în 2011 cu 80.000 de lei.

  Al doilea mandat de şef la Nisporeni

  Iancu Zaporojan a deţinut timp de cinci ani funcţia de şef al Procuraturii raionului Nisporeni, după ce timp doi ani a muncit la investigarea în secţia pentru investigarea fraudelor economice din cadrul Procuraturii Generale. La 28 martie 2021, mandatul lui Zaporojan a expirat, acesta asigurând interimatul funcţiei până ce a câştigat concursul pentru un nou mandat.

  Iancu Zaporojan a figurat într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.md, în august 2019, fiind suspectat de o familie de romi din satul Vulcăneşti că ar fi luat mită de la consătenii lor ca să scape nepedepsiţi după ce au declanşat o vendetă. „În toată cariera mea de procuror nu am fost umilit așa. Și procurorul pe caz a fost umilit, insultat. De aceea doasarul a fost transmis la Chișinău, ca să nu mai persiste suspiciuni de corupție”, ne-a declarat atunci Iancu Zaporojan.

  Pe lângă funcţia de procuror şef al raionului Nisporeni, Iancu Zaporojan pare să ducă în paralel şi o activitate de antreprenoriat. Acesta deţine în proprietate trei terenuri pentru construcţii şi 23 de terenuri în extravilan, procurate în perioada anilor 2017-2020.

  Iancu Zaporojan susţine că nu deţine spaţiu locativ şi închiriază, începând cu 2018, o garsonieră pentru care achită lunar 1179 de lei. În schimb, omul legii este proprietarul unui spaţiu comercial cu suprafaţa de 205,4 metri pătraţi, pe care l-a procurat anul trecut cu 60.000 de lei.

  Procurorul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 297.244 de lei şi de 50.000 de lei din darea în locaţiune a unui imobil întreprinderii Ferma nr.4 SRL din satul Mândâc, raionul Drochia, al cărei fondator şi administrator are numele identic cu cel al acuzatorului.

  Iancu Zaporojan a mai raportat pentru anul 2020 şi o donaţie de 5500 de euro din partea Elenei Zaporojan.

  Cu toate acestea, procurorul de Nisporeni este împovărat de datorii. Acesta a beneficiat anul trecut de un credit 200.000, oferit de Moldova Agroindbank cu rata dobânzii de doar 2 la sută. Creditul a fost eliberat pe un termen de 36 de luni.

  În 2021, Iancu Zaporojan a scăpat de alte două datorii, de 140.000 de lei, contractată în 2016, şi de 34.000 euro, împrumutaţi în 2019.

  Carieră la Ungheni pentru ca să ajungă şef la Procuratura din Făleşti

  Procurorul Oleg Potînga a câştigat concursul pentru ca să ajungă şef la Procuratura raionului Făleşti după ce a deţinut o perioadă de câteva luni interimatul funcţiei. Până a fi numit de Stoianoglo interimar la Făleşti, Oleg Potânga a lucrat mai bine de zece ani în Procuratura raionului Ungheni, avansând până la funcţia de şef adjunct al instituţiei.

  Oleg Potînga a raportat că deţine două case de locuit, una procurată în 2008, iar alta, în 2014. În 2018, omul legii şi-a cumpărat cu 13.800 de euro un automobil de terent, Toyota RAV 4, fabricat în 2014.

  Şefi adjuncţi la procuraturile din raioane

  Ghenadie Moruz urmează să fie numit şef adjunct al Procuraturii raionulu Căuşeni, după ce a lucrat în institituţia respectivă mai bine de 15 ani. Acesta este singurul din cei cinci candidaţi la funcţia de procurori şefi adjuncţi în raioane care nu a asigurat interimatul funcţiei până a câştiga concursul. Moruz deţine, din 2019, o casă de locuit cu suprafaţa de 129,7 metri pătraţi, evaluată la 143.000 lei. Omul legii a mai raportat în posesie, din 2017, un automobil de model Mercedes, fabricat în 2008, care ar costa doar 36 de mii de lei. În 2019, procurorul Moruz a intrat în posesia unui automobil Cheroki, fabricat în 2002, care i-ar fi fost oferit în folosinţă gratuită. Moruz are rude generoase, care i-au dăruit copilului său, cu ocazia zilei de naştere, 30.000 de lei.

  Victor Comerzan a câştigat concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni.

  Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut funcţia de şef al Procuraturii raionului Briceni. Ulterior, Comerzat a deţinut interimatul funcţiei de procuror adjunct al raionului Donduşeni. Omul legii deţine în proprietate două terenuri în intravilan, destinate construcţiilor. În 2014, Comerzat şi-a terminat de construit casa şi acareturile din gospodărie. Trei ani mai târziu, procurorul şi-a cumpărat maşină nouă, Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 33.000 de euro.

  Sergiu Marcauţan a câştigat funcţia de şef-adjunct al Procuraturii raionului Drochia, după ce a deţinut timp de câteva luni interimatul funcţiei. Până atunci, Sergiu Marcauţa a lucrat în calitate de procuror în oraşul Bălţi. În 2016, familia Marcauţan şi-a procurat în Bălţi un apartament cu suprafaţa de 81,7 metri pătraţi, pentru care s-au achitat 34.850 de euro. În 2020, acuzatorul a mai scos din buzunar 12.000 de euro pentru a-şi cumpăra un Mercedes, fabricat cu cinci ani în urmă.În 2020, Marcauţan a contractat un credit de 200.000 de lei de la o bancă comercială, cu rata dobânzii de 2 la sută, pe care trebuie să-l restituie până în 2024.

  Leonid Ţărnă urmează să ajungă în posesia mandatului de şef adjunct al Procuraturii raionului Făleşti. Până a câştiga concursul, Ţărnă a asigurat interimatul funcţiei respective. Procurorul Ţărnă deţine, din 2010, o casă de peste 81 de metri pătraţi, iar din 2019, o maşină Dacia Duster care l-a costat 180.000 de lei.

  Ion Chistruga a fost timp de câteva luni şef adjunct interimar al Procuraturii din raionul Briceni, după care a câştigat concursul pentru mandatul funcţiei respective. Până în martie 2021, Chistruga a fost şef al Procuraturii din raionul Edineţ. Omul legii deţine în proprietate două case de locuit, dintre care una i-a fost donată, un apartament cu suprafaţa de 61,5 metri pătraţi, procurat în 2018 cu 683.024 de lei, şi aproape trei hectare de teren agricol.
  Sursa: anticoruptie.md

• Mai mulți procurori riscă să fie sancționați disciplinar. Cine sunt aceștia

  Colegiul de disciplină și etică al procurorilor se întrunește, mâine, în ședință. Conform proiectului ordinei de zi, colegiul urmează să adopte decizii în privința a aproape 20 de acuzatori de stat. Mai exact, Colegiul va adopta și pronunța, în cadrul ședinței de mâine, hotărârile privind cazurile disciplinare examinate la ședința anterioară în privința a 11 acuzatori de stat. Aceștia sunt: […]

  Citiţi mai departe

  Colegiul de disciplină și etică al procurorilor se întrunește, mâine, în ședință. Conform proiectului ordinei de zi, colegiul urmează să adopte decizii în privința a aproape 20 de acuzatori de stat.

  Mai exact, Colegiul va adopta și pronunța, în cadrul ședinței de mâine, hotărârile privind cazurile disciplinare examinate la ședința anterioară în privința a 11 acuzatori de stat. Aceștia sunt:

  • Denis Cebotari – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Botanica;
  • Teodor Diaconu – procuror-adjunct al procurorului raionului Nisporeni;
  • Sergiu Zmeu – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Buiucani;
  • Constantin Cojocaru – procuror în Procuratura raionului Glodeni;
  • Artur Şevciuc – procuror în Procuratura raionului Edineţ;
  • Sergiu Galben – procuror în Procuratura municipiului Chişinău, oficiul Buiucani;
  • Stanislav Beriozov – procuror în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Ciadîr Lunga;
  • Valentin Baidaus – procuror-şef al Procuraturii raionului Leova;
  • Tudor Cojocaru – procuror în Procuratura de Circumscripție Chișinău;
  • Liliana Bugăescu – procuror în Procuratura municipiului Chișinău, oficiul Rîșcani;
  • Alexandr Diulgher – procuror-şef al Procuraturii raionului Taraclia.

  Totodată, Colegiul de disciplină și etică al procurorilor urmează să examineze procedurile disciplinare intentate în privinţa a 5 acuzatori de stat. Aceștia sunt:

  • Eduard Velicov – procuror, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii UTA Găgăuzia;
  • Ivan Filimon – procuror în Procuratura municipiului Chişinău, oficiul Ciocana;
  • Corneliu Gheras – procuror în Procuratura raionului Edineț;
  • Ion Chistruga – procuror-șef în Procuratura raionului Edineț;
  • Serghei Trofimov – procuror în Procuratura raionului Ştefan Vodă.

  Pe ordinea de zi a Colegiului mai este inclusă examinarea contestațiilor asupra deciziilor de încetare a procedurilor disciplinare în privința mai multor procurori. Acestea vizează următorii acuzatori de stat:

  • Elena Şuvalova;
  • Eugen Gore;
  • Daniela Moldovan-Roibu;
  • Liliana Verdeş.

  Colegiul nu precizează ce abateri au comis acuzatorii, însă, potrivit Legii cu privire la procuratură, constituie abatere disciplinară:

  • îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu;
  • neaplicarea sau aplicarea necorespunzătoare a legislației, dacă acest lucru nu este justificat de schimbarea practicii de aplicare a normelor stabilite în sistemul de drept;
  • imixtiunea ilegală în activitatea unui alt procuror sau intervențiile de orice natură pe lângă autorități, instituții sau funcționari pentru soluționarea oricărei chestiuni;
  • împiedicarea intenționată, prin orice mijloace, a activității Inspecției procurorilor;
  • încălcarea gravă a legii;
  • atitudinea nedemnă, manifestări sau mod de viață care aduc atingere onoarei, integrității, probității profesionale, prestigiului Procuraturii sau care încalcă Codul de etică al procurorilor.

  Potrivit Procurorului General, Eduard Harunjen, de la intrarea în vigoare a noii Legi, la 1 august 2016, Inspecția Procurorilor a remis în Colegiul de disciplină și etică 61 de proceduri disciplinare în privința a 64 de procurori.

  În urma examinării acestora, Colegiul de disciplină și etică a decis ca nouă procurori să nu mai facă parte din sistem, adică să fie demiși. În privința a 16 acuzatori de stat a fost aplicată sancțiunea de mustrare. Alți 10 procurori s-au ales cu avertisment. În același timp, încă 16 proceduri se află pe rolul Colegiului de disciplină și etică.
  sursa: bizlaw.md