Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Toderiță Veaceslav
Căutare avansată
sursa foto: captura video realitatea.md

Gropa Maxim

Procuratura Teritorială Hînceşti

Date biografice

Conform Hotărârii nr. 1-60/2022 din 24 martie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a admis demersul Procurorului General interimar și a elibera acordul în vederea suspendării din funcţia de procuror-șef al Procuraturii raionului Hîncești a domnului Maxim Gropa.

Prin Ordinul Nr. 1382-p din 24 august 2021, numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Hîncești, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Hotărârea nr.1-87/2021 din 17 august 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Maxim Gropa în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Hîncești, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1075-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1324-p din 18 octombrie 2013, numit în funcția de procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale în cadrul Procuraturii Generale.

Conform Hotărârii nr. 1-60/2022 din 24 martie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a admis demersul Procurorului General interimar și a elibera acordul în vederea suspendării din funcţia de procuror-șef al Procuraturii raionului Hîncești a domnului Maxim Gropa.

Prin Ordinul Nr. 1382-p din 24 august 2021, numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Hîncești, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Hotărârea nr.1-87/2021 din 17 august 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General numirea domnului Maxim Gropa în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Hîncești, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1075-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 1324-p din 18 octombrie 2013, numit în funcția de procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale în cadrul Procuraturii Generale.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
08.07.2002 - Ajutor-interimar al procurorului PROCURATURA JUDEŢULUI Lăpuşna Concurs al comisiei de calificare a Procuraturii Generale
18.07.2003 Procuror PROCURATURA RAIONULUI HÎNCEŞTI Desemnat de Procurorul General;
12.10.2004 Procuror în procuratură PROCURATURA ANTICORUPŢIE Şl CONDUCEREA URMĂRIRII PENALE Desemnat de Procurorul General;
10.02.2006 Procuror în procuratură, Serviciul conducere a urmăririi penale în organele centrale ale CCCEC a Procuraturii Anticorupţie;
25.08.2006 Procuror secţie, Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI şi SV;
27.02.2013 Procuror secţie, Secţia control şi investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată;
27.02.2013 Adjunct interimar al procurorului şef, Secţia control şi investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată;
17.10.2013 Procuror secţie, Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale;
01.08.2016 Procuror secţie, Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale.

Distincții
24.02.2017 - Cel mai bun în profesie, cu decernarea diplomei - ca acuzator de stat;
27.01.2015 - Grad de clasificare înainte de termen;
29.01.2014 - Diplomă de Onoare de categoria I;
21.01.2013 - Insigna de piept "Eminent al Procuraturii";
24.01.2013 - Cel mai bun în profesie, cu decernarea diplomei - ca acuzator de stat;
23.09.2011 - Diplomă de Onoare de categoria II.

Cauze CtEDO
Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” acțiunile procurorului Gropa Maxim, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Caracet c. Moldovei, hotărârea din 16/02/2016 - violarea art. 3 CEDO – detenția reclamantului în condiții inumane; violarea art. 5 § 3 CEDO – lipsa motivelor relevante și suficiente pentru aplicarea arestului preventiv. Curtea a considerat că că forța fizică aplicată împotriva reclamantului nu a fost strict necesară și nu a survenit ca consecință a comportamentului reclamantului. Totodată, detenția preventivă pentru mai mult de paisprezece luni și jumătate nu a fost bazată pe motive relevante și suficiente.

Prin Hotărârea nr.1-87/2021 din 17 august 2021, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat învingător al concursului anunțat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-68/2021 din 10.06.2021 pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Procuraturii raionului Hîncești, pe domnul Maxim Gropa, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Prin Hotărârea nr.  2-28/2021 din 16 iulie 2021, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 150,2 puncte al evaluării procurorului Maxim GROPA, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Hîncești.


Conform Hotărârii nr.1-73/2021 din 24 iunie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în vederea elaborării Ghidului operațional privind investigarea cauzelor care vizează utilizarea ilicită a materialelor chimice și/sau biologice, în cadrul proiectului implementat de Centrul de Excelență Chimică, Biologică, Radiologică și Nucleară în colaborare cu 3 Institutul Interregional de Cercetare a Criminalității și Justiției al Organizației Națiunilor Unite, pentru următorii procurori:
-Dumitru Obadă, procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
-Maxim Gropa, procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Hîncești.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-79/2021 din 08.07.2021, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, au fost transmise materialele în privința procurorului Maxim Gropa, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Hîncești.

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:
Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.

Potrivit Hotărârii nr. 829 din 12 ianuarie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 8,2, de către dnl Maxim Gropa, candidat la funcţia de procuror al raionului Ialoveni.

Prin Hotărîrea nr. 12-285/15 din 17 decembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a admis cererile candidaţilor Valeriu Chitoraga şi Maxim Gropa privind participarea la concursul pentru ocuparea funcţiei vacante de procuror al raionului Ialoveni și a remis Colegiului de calificare materialele pentru organizarea evaluării acestora.

Conform Hotărârii nr. 762 din 09 octombrie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Maxim Gropa, procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale, calificativul ATESTAT. Prin Hotărârea nr. 12-233/15 din 12 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat hotărîrea Colegiului de calificare nr. 762 din 09 octombrie 2015.

DISTINCȚII
Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Gropa Maxim - procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale, Procuratura Generală, cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Consilier juridic de rangul II.

Cauze CtEDO
Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului” acțiunile procurorului Gropa Maxim, au fost obiect de examinare la CtEDO.

Caracet c. Moldovei, hotărârea din 16/02/2016 - violarea art. 3 CEDO – detenția reclamantului în condiții inumane; violarea art. 5 § 3 CEDO – lipsa motivelor relevante și suficiente pentru aplicarea arestului preventiv. Curtea a considerat că că forța fizică aplicată împotriva reclamantului nu a fost strict necesară și nu a survenit ca consecință a comportamentului reclamantului. Totodată, detenția preventivă pentru mai mult de paisprezece luni și jumătate nu a fost bazată pe motive relevante și suficiente.

Prin Hotărârea nr.1-87/2021 din 17 august 2021, Consiliul Superior al Procurorilor l-a desemnat învingător al concursului anunțat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-68/2021 din 10.06.2021 pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Procuraturii raionului Hîncești, pe domnul Maxim Gropa, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Prin Hotărârea nr.  2-28/2021 din 16 iulie 2021, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 150,2 puncte al evaluării procurorului Maxim GROPA, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Hîncești.

Conform Hotărârii nr.1-73/2021 din 24 iunie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în vederea elaborării Ghidului operațional privind investigarea cauzelor care vizează utilizarea ilicită a materialelor chimice și/sau biologice, în cadrul proiectului implementat de Centrul de Excelență Chimică, Biologică, Radiologică și Nucleară în colaborare cu 3 Institutul Interregional de Cercetare a Criminalității și Justiției al Organizației Națiunilor Unite, pentru următorii procurori:
-Dumitru Obadă, procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
-Maxim Gropa, procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Hîncești.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-79/2021 din 08.07.2021, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, au fost transmise materialele în privința procurorului Maxim Gropa, candidat la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Hîncești.

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:
Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.

Potrivit Hotărârii nr. 829 din 12 ianuarie 2016, Colegiul de calificare a considerat promovate probele de concurs cu media aritmetică 8,2, de către dnl Maxim Gropa, candidat la funcţia de procuror al raionului Ialoveni.

Prin Hotărîrea nr. 12-285/15 din 17 decembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a admis cererile candidaţilor Valeriu Chitoraga şi Maxim Gropa privind participarea la concursul pentru ocuparea funcţiei vacante de procuror al raionului Ialoveni și a remis Colegiului de calificare materialele pentru organizarea evaluării acestora.

Conform Hotărârii nr. 762 din 09 octombrie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Maxim Gropa, procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale, calificativul ATESTAT. Prin Hotărârea nr. 12-233/15 din 12 noiembrie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat hotărîrea Colegiului de calificare nr. 762 din 09 octombrie 2015.

DISTINCȚII
Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Gropa Maxim - procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale, Procuratura Generală, cu acordarea gradului de clasificare înainte de termen Consilier juridic de rangul II.

 

Hotărârea nr. 1-60/2022 din 24 martie 2022

Hotărârea nr.1-87/2021 din 17 august 2021

Hotărârea nr.1-73/2021 din 24 iunie 2021

Hotărârea nr. 2-28/2021 din 16 iulie 2021

Hotărârea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărârea nr. 829 din 12 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 762 din 09 octombrie 2015

Hotărârea nr. 12-233/15 din 12 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 12-285/15 din 17 decembrie 2015

Cauze CtEDO Gropa Maxim

Știri
  • Procurorii au cerut mandat de arest pe numele procurorului șef al Procuraturii Hîncești, cercetat pentru îmbogățire ilicită

    Procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) au solicitat mandat de arest pentru 30 de zile în izolator pe numele procurorului șef al Procuraturii Hîncești Maxim Gropa, cercetat pentru îmbogățire ilicită.

    Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă procurora Mariana Cherpec, responsabilă de comunicare din cadrul Procuraturii Generale (PG) ne-a comunicat că demersul procurorilor privind aplicarea măsurii preventive arestul pentru 30 de zile în privința lui Maxim Gropa va fi examinat de către magistrații Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, cu începere de la ora 10:00.

    Procurorii din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) au solicitat mandat de arest pentru 30 de zile în izolator pe numele procurorului șef al Procuraturii Hîncești Maxim Gropa, cercetat pentru îmbogățire ilicită.

    Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă procurora Mariana Cherpec, responsabilă de comunicare din cadrul Procuraturii Generale (PG) ne-a comunicat că demersul procurorilor privind aplicarea măsurii preventive arestul pentru 30 de zile în privința lui Maxim Gropa va fi examinat de către magistrații Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, cu începere de la ora 10:00.

    La 16 februarie, procurorul șef al Procuraturii Hîncești Maxim Gropa a fost reținut pentru 72 de ore în dosarul în care este cercetat pentru îmbogățire ilicită și fals în declarația de avere.

    Procurorii anticorupție au efectuat șapte percheziții la domiciliul lui Maxim Gropa, constituit dintr-o casă la sol cu două nivele, înregistrată pe numele tatălui procurorului vizat și neinclusă în declarația de avere. Perchezițiile au cuprins și două apartamente deținute de procuror, biroul de serviciu și două automobile, printre care un automobil înregistrat pe numele lui Gropa și utilizat de soția acestuia, un alt automobil înregistrat pe numele tatălui procurorului și utilizat de către procurorul-șef al Procuraturii raionului Hîncești. În declarația de avere depusă în 2020, Gropa a indicat că deține 1/4 dintr-un apartament și o mașină pe care a cumpărat-o în 2010 cu 3 mii de lei.

    În 2021, Maxim Gropa a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor în funcția de procuror șef la Procuratura Hîncești. Detalii aici

    În 2017 Ziarul de Gardă a scris că Maxim Gropa, pe atunci procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a primit diploma şi titlul de „cel mai bun în profesie” dintre acuzatorii de stat din procuraturile specializate. Gropa a activat, până la reformarea PG, în secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale, fiind numit în funcţie în 2013. Gropa este însă procuror cu ştate vechi. Acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”.

    Maxim Gropa a primit premiul de „cel mai bun în profesie” prezentând la concurs un dosar „transfrontalier”, care deconspira o serie de furturi comise de patru cetăţeni ai R. Moldova în casele unor locuitori din Cipru. În octombrie 2015, Gropa declara pentru presă că „au fost identificate practic toate persoanele implicate în comiterea infracţiunii”. Maxim Gropa precizează că, şi în acest dosar, cei trei inculpaţi au fost condamnaţi la „5, 9 şi 15 ani de închisoare”. Potrivit declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, Maxim Gropa nu are locuinţă proprie şi deţine în proprietate doar un Opel Zafira, fabricat în 2005 şi cumpărat în 2010. Acesta susţine că trăieşte în apartamentul părinţilor, pe care l-ar fi declarat, deşi în ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate apartamentul nu se regăseşte.
    Sursa. zdg.md

  • Percheziții în biroul procurorului-șef al Procuraturii Hîncești Maxim Gropa, vizat într-un dosar pentru îmbogățire ilicită și fals în declarația de avere: anterior a primit premiul de „cel mai bun în profesie”

    Procurorii anticorupție (PA) efectuează miercuri, 16 februarie, percheziții în biroul procurorului-șef al Procuraturii Hîncești Maxim Gropa într-o cauză penală pornită pentru îmbogățire ilicită și fals în declarația de avere.

    Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, procurora Mariana Cherpec, responsabilă de comunicare din cadrul Procuraturii Generale (PG) ne-a comunicat că acuzatorul Maxim Gropa este vizat într-o cauză penală de îmbogățire ilicită și fals în declarația de avere.

    Procurorii anticorupție (PA) efectuează miercuri, 16 februarie, percheziții în biroul procurorului-șef al Procuraturii Hîncești Maxim Gropa într-o cauză penală pornită pentru îmbogățire ilicită și fals în declarația de avere.

    Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, procurora Mariana Cherpec, responsabilă de comunicare din cadrul Procuraturii Generale (PG) ne-a comunicat că acuzatorul Maxim Gropa este vizat într-o cauză penală de îmbogățire ilicită și fals în declarația de avere.

    În 2021, Maxim Gropa a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor în funcția de procuror șef la Procuratura Hîncești. Detalii aici

    În 2017 Ziarul de Gardă a scris că Maxim Gropa, pe atunci procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS), a primit diploma şi titlul de „cel mai bun în profesie” dintre acuzatorii de stat din procuraturile specializate. Gropa a activat, până la reformarea PG, în secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale, fiind numit în funcţie în 2013. Gropa este însă procuror cu ştate vechi. Acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”.

    Maxim Gropa a primit premiul de „cel mai bun în profesie” prezentând la concurs un dosar „transfrontalier”, care deconspira o serie de furturi comise de patru cetăţeni ai R. Moldova în casele unor locuitori din Cipru. În octombrie 2015, Gropa declara pentru presă că „au fost identificate practic toate persoanele implicate în comiterea infracţiunii”. Maxim Gropa precizează că, şi în acest dosar, cei trei inculpaţi au fost condamnaţi la „5, 9 şi 15 ani de închisoare”. Potrivit declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, Maxim Gropa nu are locuinţă proprie şi deţine în proprietate doar un Opel Zafira, fabricat în 2005 şi cumpărat în 2010. Acesta susţine că trăieşte în apartamentul părinţilor, pe care l-ar fi declarat, deşi în ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate apartamentul nu se regăseşte.
    Sursa: zdg.md

  • Şefi noi la procuraturile din raioane: Cine sunt şi ce averi declară

    Consiuliul Superior al Procurorilor urmează să se pronunţe, în ședința de marți, asupra a nouă procurori care vor ocupa funcţii de conducere în procuraturile raionale. Patru dintre aceştia urmează să ajungă procurori şefi, iar ceilalţi - procurori şefi adjuncţi. Opt dintre candidaţi, înainte de a câştiga concursul pentru funcţiile râvnite, au asigurat timp de câteva luni interimatul funcţiei, fiind desemnaţi de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

    Şef la procuratura unde şi-a început cariera

    Maxim Gropa şi-a început cariera în luna iulie a anului 2002 în calitate de ajutor-interimar al procurorului judeţului Lăpuşna. După desfiinţarea judeţelor şi revenirea la raioane, Gropa este lăsat să lucreze în acelaşi sediu, doar că în calitate de procuror în Procuratura raionului Hânceşti.

    Consiuliul Superior al Procurorilor urmează să se pronunţe, în ședința de marți, asupra a nouă procurori care vor ocupa funcţii de conducere în procuraturile raionale. Patru dintre aceştia urmează să ajungă procurori şefi, iar ceilalţi - procurori şefi adjuncţi. Opt dintre candidaţi, înainte de a câştiga concursul pentru funcţiile râvnite, au asigurat timp de câteva luni interimatul funcţiei, fiind desemnaţi de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

    Şef la procuratura unde şi-a început cariera

    Maxim Gropa şi-a început cariera în luna iulie a anului 2002 în calitate de ajutor-interimar al procurorului judeţului Lăpuşna. După desfiinţarea judeţelor şi revenirea la raioane, Gropa este lăsat să lucreze în acelaşi sediu, doar că în calitate de procuror în Procuratura raionului Hânceşti.

    Maxim Gropa a fost, până în aprilie 2021, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

    Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

    În 2013, Maxim Gropa a intentat un alt dosar penal pe numele lui Moscalciuc și a membrilor grupării sale, pentru șantaj și maltratarea deținuților. Dosarul se află de mai bine de cinci ani în instanța de fond. Martorii, majoritatea deținuți, refuză să facă declarații în instanță pe motiv că procurorii nu le-au garantat protecție.

    Maxim Gropa i-a fost concurent lui Alexandr Stoianoglo în concursul pentru desemnarea candidatului pentru funcţia de procuror general din toamna anului 2019, dar a acumulat un număr mic de puncte.

    Maxim Gropa a fost numit de Stoianoglo şef interimar al Procuraturii Hânceşti în aprilie curent. Sursele din Procuratură susţin că Maxim Gropa s-a cerut singur să plece la Hânceşti, apoi a aplicat şi la concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii raionului.

    Potrivit Declarației de avere pentru anul 2020, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 29,6 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei. 

    Cariera la Călăraşi, dar şef la Ungheni

    Ca şi în cazul lui Maxim Gropa, Dumitru Triboi a câştigat concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii raionului Ungheni, după ce a asigurat interimatul funcţiei în baza unui ordin semnat de Alexandr Stoianoglo la 27 aprilie 2021.

    Dumitru Triboi şi-a început cariera la 31 octombrie 2008, numit în funcția de procuror, apoi adjunct al procurorului raionului Călărași.

    Triboi a raportat în Declaraţia de avere şi interese personale un teren pentru construcţii cu suprafaţa de 7 ari, o casă de locuit şi un apartament cu suprafaţa de 49,4 metri pătraţi, ambele deţinute din 2012. Omul legii susţine că a devenit proprietar al casei în urma unui contract de schimb, iar apartamentul i-a fost donat.

    Triboi a mai raportat un automobil de model WT4, fabricat în 2002 şi prcurat în 2011 cu 80.000 de lei.

    Al doilea mandat de şef la Nisporeni

    Iancu Zaporojan a deţinut timp de cinci ani funcţia de şef al Procuraturii raionului Nisporeni, după ce timp doi ani a muncit la investigarea în secţia pentru investigarea fraudelor economice din cadrul Procuraturii Generale. La 28 martie 2021, mandatul lui Zaporojan a expirat, acesta asigurând interimatul funcţiei până ce a câştigat concursul pentru un nou mandat.

    Iancu Zaporojan a figurat într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.md, în august 2019, fiind suspectat de o familie de romi din satul Vulcăneşti că ar fi luat mită de la consătenii lor ca să scape nepedepsiţi după ce au declanşat o vendetă. „În toată cariera mea de procuror nu am fost umilit așa. Și procurorul pe caz a fost umilit, insultat. De aceea doasarul a fost transmis la Chișinău, ca să nu mai persiste suspiciuni de corupție”, ne-a declarat atunci Iancu Zaporojan.

    Pe lângă funcţia de procuror şef al raionului Nisporeni, Iancu Zaporojan pare să ducă în paralel şi o activitate de antreprenoriat. Acesta deţine în proprietate trei terenuri pentru construcţii şi 23 de terenuri în extravilan, procurate în perioada anilor 2017-2020.

    Iancu Zaporojan susţine că nu deţine spaţiu locativ şi închiriază, începând cu 2018, o garsonieră pentru care achită lunar 1179 de lei. În schimb, omul legii este proprietarul unui spaţiu comercial cu suprafaţa de 205,4 metri pătraţi, pe care l-a procurat anul trecut cu 60.000 de lei.

    Procurorul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 297.244 de lei şi de 50.000 de lei din darea în locaţiune a unui imobil întreprinderii Ferma nr.4 SRL din satul Mândâc, raionul Drochia, al cărei fondator şi administrator are numele identic cu cel al acuzatorului.

    Iancu Zaporojan a mai raportat pentru anul 2020 şi o donaţie de 5500 de euro din partea Elenei Zaporojan.

    Cu toate acestea, procurorul de Nisporeni este împovărat de datorii. Acesta a beneficiat anul trecut de un credit 200.000, oferit de Moldova Agroindbank cu rata dobânzii de doar 2 la sută. Creditul a fost eliberat pe un termen de 36 de luni.

    În 2021, Iancu Zaporojan a scăpat de alte două datorii, de 140.000 de lei, contractată în 2016, şi de 34.000 euro, împrumutaţi în 2019.

    Carieră la Ungheni pentru ca să ajungă şef la Procuratura din Făleşti

    Procurorul Oleg Potînga a câştigat concursul pentru ca să ajungă şef la Procuratura raionului Făleşti după ce a deţinut o perioadă de câteva luni interimatul funcţiei. Până a fi numit de Stoianoglo interimar la Făleşti, Oleg Potânga a lucrat mai bine de zece ani în Procuratura raionului Ungheni, avansând până la funcţia de şef adjunct al instituţiei.

    Oleg Potînga a raportat că deţine două case de locuit, una procurată în 2008, iar alta, în 2014. În 2018, omul legii şi-a cumpărat cu 13.800 de euro un automobil de terent, Toyota RAV 4, fabricat în 2014.

    Şefi adjuncţi la procuraturile din raioane

    Ghenadie Moruz urmează să fie numit şef adjunct al Procuraturii raionulu Căuşeni, după ce a lucrat în institituţia respectivă mai bine de 15 ani. Acesta este singurul din cei cinci candidaţi la funcţia de procurori şefi adjuncţi în raioane care nu a asigurat interimatul funcţiei până a câştiga concursul. Moruz deţine, din 2019, o casă de locuit cu suprafaţa de 129,7 metri pătraţi, evaluată la 143.000 lei. Omul legii a mai raportat în posesie, din 2017, un automobil de model Mercedes, fabricat în 2008, care ar costa doar 36 de mii de lei. În 2019, procurorul Moruz a intrat în posesia unui automobil Cheroki, fabricat în 2002, care i-ar fi fost oferit în folosinţă gratuită. Moruz are rude generoase, care i-au dăruit copilului său, cu ocazia zilei de naştere, 30.000 de lei.

    Victor Comerzan a câştigat concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni.

    Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut funcţia de şef al Procuraturii raionului Briceni. Ulterior, Comerzat a deţinut interimatul funcţiei de procuror adjunct al raionului Donduşeni. Omul legii deţine în proprietate două terenuri în intravilan, destinate construcţiilor. În 2014, Comerzat şi-a terminat de construit casa şi acareturile din gospodărie. Trei ani mai târziu, procurorul şi-a cumpărat maşină nouă, Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 33.000 de euro.

    Sergiu Marcauţan a câştigat funcţia de şef-adjunct al Procuraturii raionului Drochia, după ce a deţinut timp de câteva luni interimatul funcţiei. Până atunci, Sergiu Marcauţa a lucrat în calitate de procuror în oraşul Bălţi. În 2016, familia Marcauţan şi-a procurat în Bălţi un apartament cu suprafaţa de 81,7 metri pătraţi, pentru care s-au achitat 34.850 de euro. În 2020, acuzatorul a mai scos din buzunar 12.000 de euro pentru a-şi cumpăra un Mercedes, fabricat cu cinci ani în urmă.În 2020, Marcauţan a contractat un credit de 200.000 de lei de la o bancă comercială, cu rata dobânzii de 2 la sută, pe care trebuie să-l restituie până în 2024.

    Leonid Ţărnă urmează să ajungă în posesia mandatului de şef adjunct al Procuraturii raionului Făleşti. Până a câştiga concursul, Ţărnă a asigurat interimatul funcţiei respective. Procurorul Ţărnă deţine, din 2010, o casă de peste 81 de metri pătraţi, iar din 2019, o maşină Dacia Duster care l-a costat 180.000 de lei.

    Ion Chistruga a fost timp de câteva luni şef adjunct interimar al Procuraturii din raionul Briceni, după care a câştigat concursul pentru mandatul funcţiei respective. Până în martie 2021, Chistruga a fost şef al Procuraturii din raionul Edineţ. Omul legii deţine în proprietate două case de locuit, dintre care una i-a fost donată, un apartament cu suprafaţa de 61,5 metri pătraţi, procurat în 2018 cu 683.024 de lei, şi aproape trei hectare de teren agricol.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Procurori noi în trei raioane. Alexandr Stoianoglo a numit trei procurori-șefi la trei Procuraturi raionale

    Reprezentanții Procuraturii Generale (PG) au emis marți, 27 aprilie, prin care anunță că procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a dispus exercitarea interimatului funcțiilor de procurori-șefi ai procuraturilor raioanelor Ungheni, Hâncești și Anenii Noi.

    •  Dinu Triboi (procuror- șef adjunct al Procuraturii raionului Călărași) va exercita interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Ungheni;
    •  Maxim Gropa (procuror în PCCOCS) – procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Hâncești;

    Reprezentanții Procuraturii Generale (PG) au emis marți, 27 aprilie, prin care anunță că procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a dispus exercitarea interimatului funcțiilor de procurori-șefi ai procuraturilor raioanelor Ungheni, Hâncești și Anenii Noi.

    •  Dinu Triboi (procuror- șef adjunct al Procuraturii raionului Călărași) va exercita interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Ungheni;
    •  Maxim Gropa (procuror în PCCOCS) – procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Hâncești;


    •  Aurelian Buzdugan (procuror- șef adjunct al Procuraturii raionului Strășeni) – procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Anenii Noi;

    Decizia survine ca urmare a expirării mandatelor foștilor conducători ai celor trei procuraturi raionale, cărora, la rândul lor, le-a fost dispus interimatul funcțiilor, după cum urmează:
    •    Eduard Florea – procuror în Procuratura raionului Ungheni;
    •    Remus Moroz – procuror-șef adjunct interimar al Procuraturii raionului Strășeni;
    •    Aurel Burlacu – procuror-șef adjunct interimar al Procuraturii mun.Chișinău.

  • Donații și proprietăți de bănuți: Cum se descurcă procurorii de la PCCOCS

    Cei mai mulți  procurori din Procuratura pentru Combaterea Crimei Orrganizate și Cazuri Speciale(PCCOCS) dețin în proprietate imobile luxoase și mașini scumpe, prețul cărora de cele mai multe ori nu este acoperit de veniturile declarate legal. Pentru a-și putea încadra proprietățile în limitele veniturilor declarate oficial, unii din angajații de la PCCOCS recurg la diferite șiretlicuri, indicând donații din partea rudelor sau diminuând considerabil prețul bunurilor deținute.

    Oleg Baciu este șef-adjunct al oficiului Nord PCCOCS începând cu 15 octombrie 2018, anterior activând timp de 7 ani în Procuratura municipiului Chișinău. Soția procurorului, Corina Baciu, deține în propretate 25 la sută din acțiunile Companiei de transporturi Vasoltrans SRL, cu valoarea de 354 mii 591 de lei. Firma prestează servicii de transport rutier de mărfuri, transport rutier contra cost, servicii de expediere și transport, activități de testare și analize tehnice. Corina Baciu este și administratoarea companiei, funcție pentru care în 2018 a fost remunerată cu 61,1 mii de lei.

    Cei mai mulți  procurori din Procuratura pentru Combaterea Crimei Orrganizate și Cazuri Speciale(PCCOCS) dețin în proprietate imobile luxoase și mașini scumpe, prețul cărora de cele mai multe ori nu este acoperit de veniturile declarate legal. Pentru a-și putea încadra proprietățile în limitele veniturilor declarate oficial, unii din angajații de la PCCOCS recurg la diferite șiretlicuri, indicând donații din partea rudelor sau diminuând considerabil prețul bunurilor deținute.

    Oleg Baciu este șef-adjunct al oficiului Nord PCCOCS începând cu 15 octombrie 2018, anterior activând timp de 7 ani în Procuratura municipiului Chișinău. Soția procurorului, Corina Baciu, deține în propretate 25 la sută din acțiunile Companiei de transporturi Vasoltrans SRL, cu valoarea de 354 mii 591 de lei. Firma prestează servicii de transport rutier de mărfuri, transport rutier contra cost, servicii de expediere și transport, activități de testare și analize tehnice. Corina Baciu este și administratoarea companiei, funcție pentru care în 2018 a fost remunerată cu 61,1 mii de lei.

    Oleg Baciu deține un Mercedes și un Hyundai, care i-au fost oferite de noi în folosință gratută în 2015 și respectiv în 2016.

    În 2013, Oleg Baciu a împrumutat fără   dobândă 20 de mii de euro de la un cunoscut de al său, pe care urmează să-i restituie până în 2025. În 2018, procurorul a luat un alt împrumut, de la o persoană fizică, la fel fără dobândă, de 15 mii de euro, pe care urmează să-l restituie până în 2023.

    Cel de al treilea împrumut, de 600 de mii de lei, cu dobânda anuală de 5 %, omul legii l-a contractat de la Moldincombank și urmează să-l restituie până în 2028.

    Nadejda Barbalat lucrează în PCCOCS din august 2018, anterior activând timp de 10 ani în calitate de procuror în sectorul Botanica al Capitalei. Împreună cu soțul, Sergiu Vasiliu care la fel, este procuror, au avut în 2018 un salariu de 656,7 mii de lei. Familia de procurori deține în proprietate o casă de locuit cu suprafața de 105 metri pătrați, evaluată la 42,5 mii de lei și 3 apartamente.

    Procurora a mai raportat și două automobile, Honda CRV, fabricată în 1998, de 60 de mii de lei, și BMW520i, din 1992, de 12 mii de lei.

    În 2013, procurorii Barbalat și Vasiliu au contractat câte 270 de mii de lei de la Moldova Agroindbank, pe care trebuie să-i restituie până în 2023 cu o dobândă de 11 la sută pe an.

    Tudor Bordan a activat până în vara lui 2017 la Procuratura din Strășeni. În același an, omul legii și-a procurat în Chișinău un apartamrnt de 53,3 metri pătrați, pentru care a achitat 338,3 mii de lei. În acelați an, omul legii și-a procurat un automobil de model Honda, cu o vechime de 9 ani, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei.

    Omul legii a beneficiat de donații de 2950 de lei și de 35 de mii de lei. Tot în 2017, procurorul s-a împrumutat cu 235 de mii de lei de la Moldincombank, credit pe care urmează să-l ramburseze până în 2022.

    Ion Caracuian asigură din decembrie 2019 interimatul funcției de procuror-șef al PCCOCS, până atunci fiind șef al Secției Combaterea Torturii a Procuraturii Generale.

    Omul legii deține în proprietate un teren pentru construcție, oferit de către Primăria comunei Sângera, iar în 2004 a moștenit încă un teren pentru construcții cu suprafața de 17 ari. Tot în 2004, familia Caracuian a mai moștenit o casă de locuit de 94,4 metri pătrați și un apartament.

    În 2012, familia procurorului și-a procurat un automobil Nissan, fabricat în 2002, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei.

    Mariana Cazacu și-a început cariera în Procuratura municipiului Chișinău, iat inainte de a ajunge să lucreze în PCCOCS s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului.

    Familia procurorei deține în proprietate, din septembrie 2016, un apartm,ent de 63,5 metri pătrași, evaluat 32,7 mii de euro.

    În 2018, familia și-a procurat un autoturism de model Skoda Superb, pentru care ar fi achitat 10 mii de lei.

    Maxim Gropa este procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

    Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

    Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 27,7 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei.

     Ion Lozovanua venit la PCCOCS după o carieră de 7 ani în Procuratura din Telenești. Dacă e să judecăm după Declarația de avere, omul legii pare să nu aibă nici casă, nici masă. În schimb, acesta deține în posesie gratuită, din 2018, o mașină Skoda Octavia, fabricată în 2010. Omul legii a mai raportat și o datorie fe 780 de mii de lei, scadendă în 2023.

    În noiembrie 2015, familia procurorei Ina Malai a intrat în posesia unei vile cu suprafața de pste 90 de meri pătrați, care ar costa 160 de mii de lei. Un an mai târziu, familia procurorei a achiziționat un spațiu de peste 63 de metri pătrați.

    Tot 2016, Ina Malai și soțul ei și-au procurat cu 411 mii lei un automobil de model Honda CRV. În 2018, familia își mai procură, 420 de mii de lei, o mașină de model Toyota Land Cruiser Prado, fabricată în 2018.

    Ina Malai a raportat și trei împrumuturi ale soțului, în sumă totală de 33 de mii de euro.

    Procurorul Maxim Motânga locuiește într-o casă cu suprafața de 159,7 metri pătrați care ar costa 86,4 mii de lei.

    Omul legii nu a declarat niciun mijloc de transport. Acesta a fost însă surprins de mai muuulllte ori venind la serviciu cu o mașină de teren de model Nissan, având în seria de înmatriculare inițialele numelui său.

    Procurorul Taras Patraman pare să fie unul din cei mai săraci procurori din PCCCOCS. Acesta nu declară bunuri imobile. Unica sa avere este un Volkswagen Golf, fabricat în 2009, pe care l-a procurat în 2017 cu 10 mii de lei.

    În același timp, omul legii are de achitat până în 2021, un credit de 100 de mii de lei  pe care l-a contractat în 2018 de la Moldova Agroindbank, cu rata lunară a dobânzii de 7 la sută.

    Procurorul Dumitru Raileanu, la fel, nu are încă casa sa proprie și locuiește cu familia, începând cu anul 2012,  într-un apartament de 93 de metri pătrați care i-ar fi fost dat în folosință gratuită. În 2018, omul legii a mai fost ajutat și de rude, cu 3 mii de euro.

    În schimb, familia procurorului a reușit să-și procure două mașini. În 2015, a fost procurată cu 120 de mii icat în 2006, cu 90 de mii de lei.

    În 2018, Dumitru Raileanu a luat un credit de 150 de mii de lei, cu rata anuală de 10 la sută, scadent în 2021.

    Procurorul Sergiu Roșu a reușit să-și procure cu 20 de mii de lei două mașini. Omul legii declară un camion Mercedes Vito, din 2003, procurat în 2015 cu 10 mii de lei. Alți 10 mii de lei Sergiu Roșu i-a cheltuit în 2016 pentru un automobil Volkswagen Touareg, fabricat în 2005.

    În 2014, procurorului Roșu i-a reușit o altă achiziție avantajoasă. Și-a cumpărat un apartament de 52 de metri pătrați cu 267,8 mii de lei, cca 13,7 mii de euro.

    Procurorul Roman Rusu a reușit în ultimii ani mai multe achiziții de invidiat. În 2014, omul legii și-a procurat cu aproape jumătate de million de lei un apartament de 78,2 metri pătrați.

    În 2016, omul legii își mai cumpără un apartament, de 63 metri pătrați, cu 403,3 mii lei.

    Tot în 2016, Rusu devine posesorul unui automobil Skoda, fabricat în 2009, evaluat la 7 mii de euro.

    Peste doi ani, omul legii își mai cumpără o mașină, un Hyundai nou-nouț, care a costat 25,6 mii de euro.

    Roman Rusu explică proveniența banilor prin donațiile părinților. În 2018 acesta a primit de la părinți donații de 15 mii de euro.

    Procurora Tatiana Timofti–Rusanovscaia este proprietara la o pătrime dintr-un apartament de peste 72 de metri  Câțiva ani mai târziu, în 2012, Tatiana Rusanovscaia se alege cu un lot de 7 ari în sectorul de vile „Lira” din localitatea Sângera, pentru care a fost perfectat un contract de donație.

    Procurora raportează în ultima declarație de avere și două automobile, o Șkoda Octavia și un Volkswagen Passat, ambele produse în 2006. Pentru ultimul automobil, achiziționat în 2018, procurora susține că a plătit doar 10 mii de lei.

    Cu toate acestea, procurora a lăsat anul trecut pe drumuri o familie cu doi copii, insistând în instanță să-I fie repartizat un apartament de pe strada Teilor din Chișinău, în care familia a locuit timp de 17 ani.

    Lucreția Zaharia este șef-adjunct al PCCOCS. În anul 2016, când a fost angajată la PCCOCS, Zaharia a devenit proprietara a două apartamente. Un apartament, de 92,5 metri pătrați, a intrat în posesia procurorei , cu 31 de mii de euro, în urma unui contract de investiții. Lucreția Zaharia indică că cel de al doilea apartament, cu suprafața de 42,4 metri pătrați, i-a revenit după privatizare și a costat-o 5831 de lei.

    Procurora mai indică că autoturismul Nissan X Trail, fabricat în 2008, pe care îl deține în posesie din 2012, ar costa 50 de mii de lei.

    Procurorul Alexandru Zgureanu și-a procurat două apartamente in 2014.

    Pentru apartamentul de 52 de metri pătrați omul legii ar fi achitat 14 mii de euro. Cea de a doua locuință, de 77 de metri pătrați, ar costa în jur de 23 de mii de euro.

    Omul legii a mai raportat și o donație de 5000 de euro, fără ca să indice cine i-a oferit-o.

    Autoritatea Națională de Integritate nu a pornit  nici un control pentru declararea unor prețuri ireal de mici pentru imobile și automobile aparatmente declarate de procurori și judecători, cei care sunt în risc de a fi tentați să ia mită și să-și ascundă veniturile ilegale în proprietăți și imobile.

    Solicitată de reporterii Anticoruptie.md, coordonatoarea de proiecte Freedom House în Republica Moldova, Tatiana Puiu, a declarat că diminuarea prețurilor la bunuri în declarațiile de avere de către funcționari, pentru a le putea încadra în limitele veniturilor legale, reprezintă un fenomen. „Nu este caracteristic doar pentru procurori. La aceasta recurg majoritatea funcționarilor publici.Dacă câțiva ani în urmă autoritățile mai reacționau la investigațiile jurnalistice în acest sens, acum nu mai reacționează”, a declarat experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Detalii din CV-urile celor 16 pretendenţi la funcţia de procuror general

    Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

    Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

    Șapte avocaţi, șase actuali procurori, un judecător, un angajat al Centrului Naţional Anticorupţie și un fost acuzator de stat sunt admiși la concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general. Iniţial, în cursă s-au înscris 20 de persoane, dar, în urma evaluării dosarelor depuse, doar 16 au fost admiși, fiind excluși avocaţii Ilie Rotaru și Ion Vicol, și procurorii Octavian Bodareu și Artur Lupașco. ZdG vă prezintă detalii despre cariera celor 16 candidaţi rămași în competiţie.

    Concursul pentru funcţia de procuror general are loc în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale, fostul deputat socialist Vladimir Ţurcan, legată de modificările la Legea cu privire la procuratură, în baza cărora se desfășoară concursul.

    PROCURORI

    Maxim Gropa activează în organele procuraturii din 2002, când a fost numit ajutor interimar al procurorului în Procuratura Judeţului Lăpușna. Din 2016, este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În două rânduri, i s-a acordat titlul de „cel mai bun în profesie”, iar în 2015, înainte de termen, s-a ales cu grad de clasificare. Este finul de cununie al adjunctului procurorului general, Mircea Roșioru.

    Veaceslav Soltan este procuror-șef al Secţiei tehnologii informaţionale și combaterea crimelor cibernetice din cadrul Direcţiei urmărire penală și criminalistică a Procuraturii Generale (PG). Anterior, a fost procuror șef al Secţiei tehnologii informaţionale și investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii. Activează ca procuror din 2005.

    Eduard Bulat este adjunct al procurorului general, numit în funcţie de către Dumitru Robu, actualul procuror general interimar. Bulat activează în organele procuraturii din 1994. Și-a început cariera la Criuleni, iar în 1997 a fost transferat la Chișinău. A activat la Procuratura Chișinău, Procuratura Anticorupţie (PA), iar din 2008 și până în 2017 a fost șeful Secţiei prevenire şi combatere trafic de persoane a PG. După reforma instituţiei, în 2017, prin concurs, Bulat a fost numit procuror-şef al Secţiei politici, reforme şi management al proiectelor.

    Ruslan Popov activează în organele Procuraturii din 1997, când şi-a început activitatea de anchetator la Procuratura Leova. În 2009, a ajuns în cadrul Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică a PG, ulterior devenind şef al acestei direcţii. În 2013, prin ordinul procurorului general de atunci, Ruslan Popov a fost delegat în funcţia de şef interimar al PA. A fost procuror șef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău până în august 2018, când a fost numit în funcţia de şef al Secţiei analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcţiei politici, reforme și protecţia intereselor societăţii a PG.

    Vsevolod Ivanov activează în organele procuraturii din 1995, când a fost numit ajutor interimar al procurorului r. Strășeni. Anterior, a activat în cadrul PA, fiind în 2003-2011, șeful Serviciului investigaţii anticorupţie, iar în 2013-2014, exercitând funcţia de adjunct interimar al procurorului PA. Din 2016 până în prezent, Ivanov este procuror în cadrul Procuraturii Chișinău, oficiul Râșcani.

    Vladimir Adam este șeful secţiei unificare a practicii în domeniul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată, funcţie deţinută din 2016. Activează în organele procuraturii din 1990, când a fost numit stagiar la Procuratura Transport. Ulterior, a fost promovat, iar în anii 2005-2008 a deţinut funcţia de adjunct al șefului Procuraturii Chișinău. În 2010-2016, a fost șeful Secţiei judiciar-penale din cadrul PG.

    Alexandru Raţă este fost procuror. Și-a dat demisia din funcţie recent, la mijloc de mai 2019. În ultimii ani, a fost procuror șef al Procuraturii Strășeni, de unde ar fi fost somat să plece de către conducerea PG. Raţa și-a început activitatea în organele Procuraturii la 22 decembrie 1997 în funcţia de ajutor al procurorului r. Camenca.

    Avocaţi și reprezentanţi ai societăţii civile

    Ștefan Gligor este director de programe în cadrul Centrului de Politici și Reforme. Din 2011, deţine licenţă de avocat și activează în cadrul Biroului Asociat de avocaţi, „Gligor și Partenerii”. A activat în sistemul public în anii 2004-2006. Iniţial a fost consultant superior în Departamentul Informaţii și Analiză la Ministerul Reintegrării, iar ulterior, referent superior în Serviciul de Informaţii, Analiză și Prognoze din cadrul Aparatului Parlamentului R. Moldova. Mama acestuia, Elena Gligor, a fost judecătoare, inclusiv la Curtea de Apel (CA) Chișinău, iar ulterior, inspector judecător principal în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În prezent, din aprilie 2016, deţine licenţă de avocat. Și Vasile Gligor, tatăl său, fost procuror, deţine licenţă de avocat din 2010.

    Vladislav Gribincea este avocat și președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova din anul 2010. Anterior, a activat în cadrul Asociaţiei „Juriști pentru Drepturile Omului”. A fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie în anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. Gribincea a condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea Procuraturii R. Moldova, lege intrată în vigoare în 2016.

    Serghei Perju este avocat din 2005. Deși este născut în R. Moldova, studiile liceale și cele universitare le-a făcut în România, unde a și început să profeseze avocatura. În 2005-2006, a activat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură „Perju Serghei”. Ulterior, din 2006 până în prezent, activează în cadrul Societăţii Civile de Avocaţi „Perju, Rotaru și Asociaţii”. În decembrie 2017, a fost admis în profesia de avocat pe teritoriul R. Moldova de către Comisia de Licenţiere a Profesiei de Avocat.

    Gheorghe Malic este avocat din 2002. Activează în cadrul Biroului de Avocaţi „Pro Dreptate”. Este fost procuror și fost șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei (IGP). Și-a început activitatea în organele procuraturii în 1993, în calitate de adjunct al procurorului sectorului Botanica. În anii 2009-2015, a condus Direcţia Urmărire Penală a IGP.

    Anatolie Istrate deţine licenţa de avocat din 2009, iar în ultimii ani a fost apărător în mai multe dosare de rezonanţă: Gheorghe Petic sau Renato Usatîi. Anterior, în 2003-2008, a fost judecător la Judecătoria Hâncești, iar în 1991-2003, a activat în organele procuraturii, deţinând inclusiv funcţia de procuror adjunct al Procuraturii Hâncești și cea de prim procuror al Procuraturii Lăpușna.

    Ruslan Cașu este avocat, cu licenţă obţinută în februarie 2018. Este fost procuror, activând în organele procuraturii în anii 2007-2017. A activat iniţial la Procuratura Hâncești, iar peste un an a fost transferat la Procuratura sectorului Ciocana. Între timp, a exercitat și funcţia de procuror în Procuratura de nivelul CA Chişinău și în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. În 2016, a candidat la funcţia de procuror general, dar nu a învins, astfel că, în decembrie 2017, a demisionat din sistem.

    Alexandr Stoianoglo este avocat, fost procuror și fost deputat. A activat în organele procuraturii în anii 1992-2007. A fost vice-procuror al or. Chişinău, procuror al UTA Găgăuzia, iar în 2001-2007, a fost adjunct al procurorului general. În 2007-2009, Stoianoglo a profesat avocatura. Ulterior, din 2009 până în 2014, a fost deputat pe listele PDM, inclusiv vicepreședinte al Parlamentului în anii 2009-2010. În 2015, a părăsit PDM pentru a candida, independent, la funcţia de bașcan al UTA Găgăuzia, dar nu a reușit să ajungă în turul 2.

    Un angajat al CNA

    Oleg Crâșmaru este ofiţer superior de urmărire penală pe cazuri excepţionale în cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) din anul 2017. A mai lucrat la CNA în anii 2008-2016. În perioada 2016-2017, a activat la Serviciul Vamal, fiind șef al Direcţiei Urmărire Penală și șef al Secţiei cauze speciale. Timp de șase luni, pe parcursul anului 2016, a fost procuror în Procuratura Basarabeasca.

    Un judecător

    Tudor Andronic este judecător la Judecătoria Strășeni din 2014. Anterior, în anii 2003-2014, a activat în calitate de avocat în cabinetul avocatului „Tudor Andronic”. În anii 1998-2003, a fost judecător la Ungheni. În 1996, timp de câteva luni, Andronic a fost ajutor interimar al procurorului Procuraturii sect. Centru, mun. Chișinău.

    Concursul pentru funcţia de procuror general vs opinia Comisiei de la Veneţia

    Concursul pentru funcţia de procuror general se desfășoară în condiţiile în care, în decembrie, Comisia de la Veneţia urmează să examineze solicitarea președintelui Curţii Constituţionale (CC), fostul deputat socialist, Vladimir Ţurcan, legată de modificările Legii cu privire la procuratură. Solicitarea de a emite o opinie amicus curiae a fost remisă de CC către Comisia de la Veneţia la 7 octombrie 2019. O sesizare la subiect a fost depusă la CC de deputaţii PDM. Comisia de la Veneţia urmează să se expună la subiect pe 19 decembrie.

    Întrebat dacă opinia Comisiei de la Veneţia, respectiv hotărârea ulterioară a CC la subiectul modificării Legii cu privire la procuratură nu vor influenţa concursul privind funcţia de procuror general, Ţurcan a evitat să ofere un răspuns clar. „O să ajungem în decembrie și vom vedea cum va fi. Noi am solicitat o opinie, așa cum facem permanent când e vorba de bunele practicil internaţionale. Ne-am referit la legea care a fost aprobată, iar în ea sunt mai multe chestiuni. Vedeţi sesizarea care a parvenit la CC. Ce se va întâmpla dacă reprezentanţii Comisiei de la Veneţia se vor expune negativ? Eu n-am nicio rudenie cu Baba Vanga”, a precizat Ţurcan.

    Cine sunt membrii comisiei

    Potrivit deciziei Comisiei de concurs, anunţată de Ministerul Justiţiei, „lupta” pentru preselecţia candidaţilor la funcţia de procuror general include 2 etape: testarea psihologică și interviul. Testarea psihologică a avut loc la 25 octombrie, la ora 16:00. Candidaţii admiși la interviu vor fi audiaţi pe parcursul zilelor de 28 și 29 octombrie curent.

    Comisia de concurs este formată din Olesea Stamate – ministra Justiţiei, Raisa Botezatu – fostă judecătoare, James Hamilton – expert internaţional în domeniul procuraturii, Sergiu Băieșu – doctor în drept, profesor universitar, USM, Igor Boţan – director executiv al Asociaţiei Obștești „Asociaţia pentru Democraţie Participativă”, Dumitru Postovan – expert naţional desemnat de președintele Parlamentului și Tatiana Buianina – psihologă (fără drept de vot). Aceasta va selecta câteva candidaturi pe care le va propune Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cel care urmează să desemneze noul procuror general. Candidatura persoanei desemnate de CSP trebuie să fie aprobată și de șeful statului, Igor Dodon.
    Sursa: zdg.md

  • Cine sunt și ce averi declară candidații la funcția de procuror general

    Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

    Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

    Juriști, avocați, actuali și foști acuzatori de stat, chiar și politicieni aspiră la fotoliul de procuror general al Republicii Moldova. 20 de candidați s-au înscris în concursul demarat, la 30 septembrie, de Ministerul Justiției. Anunțul vine după ce, duminică, a expirat termenul limită de depunere a dosarelor. Portalul Anticoruptie.md vă prezintă cine sunt candidații și ce averi declară.

    Anatolie Istrate în prezent este avocat. A apărat interesele activistului Platformei DA, Gheorghe Petic, dar şi ale preşedintelui Partidului Nostru, Renato Usatîi. La sfârșitul lunii iulie curent, s-a numărat printre candidații la funcția de procuror general interimar.

    Numele lui Anatolie Istrate figurează într-o anchetă RISE Moldova ce ține de un caz de traficare a minorilor cu dizabilități din Germania în Republica Moldova.

    Ilie Rotaru este avocat, are gradul științific de doctor în drept. Anterior a candidat pentru mai multe funcții publice, inclusiv de cea de președinte al Republicii Moldova. Avocatul Ilie Rotaru a fost condamnat la nouă ani cu executare pentru escrocherie și anunțat în urmărire generală de către forțele de ordine din Republica Moldova. O perioadă el s-a aflat în România, de unde a revenit după plecarea de la guvernare a Partidului Democrat, în iunie 2019. Rotaru pledează nevinovat și susține că dosarul i-a fost fabricat la comanda lui Vladimir Plahotniuc pentru că ar fi insistat să își recupereze acțiunile pe care le-a deținut la Centrul comercial Gemenii, acțiuni care i-ar fi fost preluate printr-un atac raider de căre președintele ucrainean Poroșenko.

    Ilie Rotaru a declarat că a deținut o cotă de 7 la sută din acțunile Gemenii și a deținut o perioadă funcția de administrator al acestei societăți pe acțiuni. După aceasta, el ar fi fost revocat și deposedat de acțiuni. Rotaru a mai declarat că a pierdut în instanțețe moldovenești toate dosarele ce țin de reabilitarea acțiunilor de la Gemenii și s-a adresat la CEDO. „Deși a acceptat să îmi examineze plângerile, instanța de la Strasbourg evită să se pronunțe de ani buni pe marginea acestui caz. Am adresat o plângere și președintelui Curții, mi s-a promis că vor lua o decizie, dar se bate pasul pe loc”, a declarat avocatul.

    Ilie Rotaru a fost condamnat, la 26 iunie 2017, de către Judecătoria Chișinău împreună cu alți trei presupuși complici. Avocatul a fost găsit vinovat că l-a deposedat pe un businessman din Belgia de un imobil cu suprafața de 360 de metri pătrați și un teren aferent amplasat în Bălți, evaluat la 40.000 de euro. Potrivit sentinței, în anul 2009, cetățeanul belgian s-a adresat avocatului Rotaru pentru servicii juridice, iar apărătorul i-ar fi cerut să semneze hârtii în alb.

    Astfel, avocatul a făcut angajări fictive la întreprinderea belgianului. Ulterior, Rotaru l-a acționat în judecată pe investitorul străin, invocând datorii salariale de peste 12.000 de euro și a obținut câștig de cauză. Instanța a acceptat o tranzacție de conciliere în urma căreia cetățeanul belgian a cedat imobilul din Bălți în contul datoriei.

    Rotaru ne-a comunicat că a atacat sentința în instanța ierarhic superioară, însă Curtea de Apel Chișinău ar tergiversa examinarea dosarului. Avocatul a mai comunicat că organele de drept din Republica Moldova i-ar fi intentat mai multe dosare penale la comanda lui Petro Poroșenko, Vladimir Voronin și Vladimir Plahotniuc. După sentința pronunțată în acest caz, Rotaru a fost anunțat în urmărire generală, în primăvara anului 2017.

    Alexandru Stoianoglo este jurist și politician găgăuz, care a deținut funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în 2009–2010 și 2010–2014, în cadrul fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM). A fost vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova (2009–2010), iar în al doilea mandat de deputat a fost președinte al Comisiei parlamentare pentru securitatea statului, apărare și ordine publică. În anii 2007–2009, a activat ca avocat la Biroul individual de avocați „Alexandr Stoianoglo” și a fost membru al Uniunii avocaților din Moldova. În anii 2011–2014, a fost șeful Grupului de prietenie dintre Parlamentul Republicii Moldova și Duma de Stat a Federației Ruse.

    În perioada 1992–1995, a fost stagiar, ajutor de procuror, procuror de sector, procuror șef de sector, procuror al Secției supraveghere generală, procuror superior al secției în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău. În 1995–2001, a fost procuror al UTA Găgăuzia, iar în perioada 2001–2007, a fost adjunct al Procurorului General al Republicii Moldova.

    La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, Stoianoglo nu a fost inclus pe listele PDM. În ianuarie 2015, a părăsit Partidul Democrat pentru a candida independent la funcția de bașcan al Găgăuziei. Stoianoglo a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia de două ori, în 2006 și în 2015, dar de fiecare dată a pierdut din primul tur.

    Maxim Gropa este procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

    Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

    În 2013, Maxim Gropa a intentat un alt dosar penal pe numele lui Moscalciuc și a membrilor grupării sale, pentru șantaj și maltratarea deținuților. Dosarul se află de mai bine de trei ani în instanța de fond. Martorii, majoritatea deținuți, refuză să facă declarații în instanță pe motiv că procurorii nu le-au garantat protecție.

    Potrivit declarației de avere pentru anul 2018, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 27,7 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei. 

    Veaceslav Soltan este procuror. În toamna anului 2010, a fost numit procuror șef al Secției tehnologii informaționale și investigații ale infracțiunilor în domeniul informaticii al Procuraturii Generale. Ulterior, după reformarea Procuraturii, prin Ordinul procurorului general a fost numit în funcția de procuror, șef-interimar al Secţiei tehnologii informaţionale şi combaterea crimelor cibernetice în cadrul Procuraturii Generale. Un an mai târziu, în iulie 2017, a fost numit șef al secției respective pentru un mandat de cinci ani.

    Conform Hotărârii Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor din 28 aprilie 2017, în rezultatul evaluării extraordinare a performanțelor procurorului Veaceslav Soltan, media punctajului total oferit constituie 88,1, fiindu-i atribuit calificativul „Foarte bine”. Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, care l-a evaluat, în iulie 2017, i-a atribuit un punctaj final de 144,6.

    Potrivit declarației de avere pentru 2018, Soltan a avut venituri de 453 de mii de lei din salarii și indemnizații, diurne în mărime de 3.735 de euro și alte 10 mii de lei din vânzarea unui automobil. Procurorul are în proprietate un teren de nouă ari care i-a fost donat, un apartament de 70,6 metri pătrați, cumpărat în 2012, cu 340 de mii de lei, precum și un automobil de marcă Toyota, achiziționat în 2018, cu 100 de mii de lei.

    Eduard Bulat este adjunctul procurorului general. Anterior a deținut funcția de procuror-șef al Secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Activează în organele procuraturii, din 1994.

    Numele lui Bulat apare într-un articol publicat pe portalul Moldova Curată, în care se menționează că procurorul investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din Capitală, în care au primit locuințe, la jumătate de preţ, mai mulţi procurori. Bulat a indicat, în declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, că a plătit, începând cu 2011, sute de mii de lei companiei care construia un bloc de apartamente. Astfel, în iunie 2011, a plătit 155.288 de lei, în decembrie 2011 – 109.542, în iunie 2012 – 140.980 şi în noiembrie 2014 – 351.588. El a făcut aceste plăți în condițiile în care a trecut în declarație un salariu anual de 130.519 de lei pentru 2014. El a explicat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat, fără dobândă, sora sa, aflată peste hotare.

    Eduard Bulat a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

    În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Bulat indică un salariu mediu lunar de peste 30 de mii de lei. El a trecut pe hârtie două apartamente și un garaj, chiar dacă afirmă că nu deține vreo mașină. Totuși, din 2012, conduce un Volvo XC90, fabricat în 2009, în baza unor acte de posesie.

    Ruslan Cașu este procuror din 2004, după ce a absolvit facultatea de drept a Universităţii de Studii Umanistice din Moldova. După ce şi-a obţinut diploma de licenţă, Ruslan Caşu a activat la Procuratura din raionul Hânceşti, apoi a fost transferat la Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău. De asemenea, acesta a activat în mai multe secţii în cadrul Procuraturii Generale: Secţia control al urmăririi penale, Secţia judiciar-penală, Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale. Ulterior, Caşu a ajuns procuror în Procuratura sectorului Ciocana din Chişinău. În 2011, Ruslan Caşu a fost învinuit de îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la reprezentarea învinuirii pe o cauză penală, după ce nu a atacat o hotărâre a Curţii de Apel Chişinău. Colegiul Disciplinar însă a ajuns la concluzia că acesta nu este vinovat. În 2012, pe numele lui Caşu a fost intentată o altă procedură disciplinară, pentru că, în iulie 2011, la ora 3 noaptea, în timp ce se afla într-un local a inițiat un conflict în urma căruia a fost nevoie de intervenția poliției. Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Procurorilor l-a sancţionat pe Ruslan Caşu cu „mustrare”.

    În 2015, Ruslan Cașu a fost, din nou, cercetat disciplinar, fiind, într-un final, declarat nevinovat după ce a audiat un medic în incinta unui spital, noaptea, în afara orelor de lucru, a scris ZdG.

    Ruslan Cașu a mai candidat pentru funcția de procuror general și în 2016. Jurnaliștii de la portalul Moldova Curată au scris că Ruslan Caşu a primit de la Primăria Capitalei suma de circa 878 de mii de lei, în urma unei tranzacţii de împăcare într-un litigiu legat de repartizarea unui apartament. Procurorul spune că municipalitatea îi era datoare încă din anul 2009, atunci când a câştigat procesul la Curtea Supremă de Justiţie.

    Ruslan Popov este șeful Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției  politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Cumătru cu Valeriu Gurbulea, fost procuror general în perioada guvernării comuniste, Ruslan Popov a condus, începând cu 2010, până în ianuarie 2013 Direcţia control al urmăririi penale şi asistenţă metodică din cadrul Procuraturii Generale. Ulterior, a fost șef interimar la Procuratura Anticorupție, suspendat pentru puțin timp din funcţia respectivă, după ce a fost demarat pe numele său un dosar penal pentru că nu a declarat, timp de aproape șapte ani, o casă de milioane din Mileştii Mici.

    anchetă CIJM din mai 2015, realizată în comun cu ZdG, dezvăluie că CNI (actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) s-a autosesizat după ce presa a scris despre casa lui Popov, iar în septembrie 2013, printr-un act de constatare, membrii Comisiei au consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte şi incomplete”. Ulterior, colegii acestuia au iniţiat un dosar penal care, la scurt timp, a fost clasat, iar Ruslan Popov, promovat într-o nouă funcţie. Asta după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să candideze la funcţia de şef al Procuraturii Anticorupţie.

    În octombrie 2014, Popov a fost numit adjunct al şefului Procuraturii Ciocana, iar în 2016 – şef al instituţiei respective. Până la 19 decembrie 2017, a fost timp de patru ani membru al Consiliului Superior al Procurorilor. În octombrie 2017, a fost desemnat membru al Grupului de monitorizare a Strategiei Naţionale de Integritate pentru 2017–2020.

    O altă anchetă CIJM din aprilie 2014 arată că Ruslan Popov a semnat, în 2006, un contract de investiţii pentru un apartament la preţ redus cu o suprafaţă de 112 metri pătrați. Asta în condiţiile în care avea deja o vilă cu două nivele la 13 km distanţă de Chişinău.

    În iulie curent, portalul Anticoruptie.md a scris că procurorul Popov a depus o cerere la CSM pentru a fi evaluat de Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor și de Colegiul pentru selecţie și cariera judecătorilor pentru a accede în funcția de magistrat.

    În declarația de avere pentru anul 2018, Ruslan Popov declară o casă de locuit cu suprafața de 211,8 metri pătrați, estimată la 111,7 mii de lei, și un apartament de 122,8 metri pătrați, estimat la 52,7 mii de euro. În 2017, omul legii a procurat două automobile noi de model Hyundai Santa Fe. Achiziția l-a costat 1 milion 245,8 mii de lei. În 2018, Ruslan Popov a mai cumpărat un automobil de model Toyota Corola, produs în 2006, care l-ar fi costat 10 mii de lei. În 2019, omul legii a devenit proprietarul a 14 terenuri agricole, care l-au costat 114 mii 835 de lei. Tot în 2019 , Ruslan Popov s-a pricopsit cu un milion 50 de mii de lei după ce a vândut apartamentul și două locuri de parcare de pe strada Melestiu, procurat la preț redus câțiva ani în urmă.

    Alexandru Rața a ajuns la șefia Procuraturii raionului Strășeni în anul 2010, când a concurat cu alte două persoane. În 2014, Comisia Națională de Integritate (CNI) a pornit o procedură de control pe numele procurorului de Strășeni, după ce s-a autosesizat în urma unei investigații a Ziarului de Gardă. Potrivit anchetei, procurorul nu ar fi indicat în declarația de avere, pentru anul 2012, o casă cu două nivele. În anchetă se mai arăta că soția procurorului conduce o mașină scumpă, BMW X5. Alexandru Rața a spus că vehiculul este în folosința soţiei sale, și nu în proprietate, și că familia sa nu deține niciun automobil. 

    La 22 mai 2014,CNI a constatat că Alexandru Rața a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietății și a trimis actul constatator Procuraturii Generale.CNI a descoperit că Alexandru Rața nu a declarat un teren, două construcții, două conturi bancare, împrumutul de la o bancă comercială și calitatea de fondator a soției sale la o societate comercială.

    În mai 2016, Alexandru Rața, a fost reales în funcție pe un termen de 5 ani în urma unui concurs public la care el a fost singura candidatură.

    În martie 2019, Procuratura Generală i-au cerut lui Rață să plece benevol din funcția de șef al Procuraturii Strășeni, fiindu-i incriminate gestionarea proastă a mai multor cauze penale, dar și interese pecuniare care-l legau de anumite dosare.

    Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef-adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA. În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare. În septembrie 2013, Ivanov a fost cercetat disciplinar pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, precum şi încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Conform hotărârii Colegiului disciplinar, din 22 noiembrie 2013, însă, procedura disciplinară în privinţa procurorului a fost încheiată pe motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare. Ulterior, pentru comiterea mai multor abateri disciplinare la investigarea unei cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupţie, Vsevolod Ivanov a fost pedepsit disciplinar cu „mustrare”, la 14 februarie 2014. Urmare a sancțiunii disciplinare aplicate, procurorul Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție.

    Presa a scris, în acest context, că în octombrie 2013, oamenii legii au pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov. Un cetățean s-ar fi plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu ar fi înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu ar fi examinat înregistrările convorbirilor telefonice. Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.

    Numele lui Ivanov a apărut anterior și într-o investigație realizată de Jurnal TV, care dezvăluia că procurorul și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.

    În declarația de avere pentru 2018, Ivanov a trecut venituri de 238 de mii de lei din salariu, trei terenuri agricole, patru apartamente, evaluate total la puțin peste un milion de lei și un automobil de model Honda CR V, cumpărat în 2016, cu nouă mii de euro.

    Serghei Perju este avocat. Și-a obținut licența de apărător, la 15 ianuarie 2018. Alte date despre acest candidat nu sunt disponibile.

    Tudor Andronic este judecător. În perioada octombrie 1995 - aprilie 1996, a fost grefier la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Ulterior, timp de un an și jumătate, a fost stagiar în cadrul acestei instanțe. În iunie 1998, a fost numit judecător la Judecătoria Ungheni, funcție pe care a deținut-o până în iulie 2003. În perioada 2008-2014, a fost avocat. S-a întors în magistratură în martie 2014, când a fost numit judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă. 

    Prin Hotărârea din 3 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul „Bine”, Andronic acumulând un total de 84 de puncte.

    În declarația de avere pentru 2018, Tudor Andronic a trecut venituri din salariu egale cu 195 de mii de lei. Judecătorul are în proprietate cinci terenuri agricole, cu suprafața totală de 2,7 hectare, dar nu deține nicio locuință și niciun automobil.

    Ion Vicol este fost procuror. Potrivit unei anchete a ziarului Timpul, din martie 2010, Vicol a fost singurul procuror care în aprilie 2009, a refuzat să execute ordinul lui Vasile Pascari, fostul prim-viceprocuror general, de a înregistra reţinerea protestatarilor şi de a solicita judecătorilor să-i condamne în comisariate. Ulterior, Vicol a fost „rugat” să-și prezinte demisia.

    Artur Lupașco este procuror. În octombrie 2010, a fost numit acuzator în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău. În septembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău.
    Conform declarației de avere pentru 2018, procurorul a încasat anul trecut venituri în mărime de 324 de mii de lei. El are în proprietate un apartament de 120 de metri pătrați, cumpărat în 2015, evaluat la 777 de mii de lei, și o casă de locuit de 100 de metri pătrați, obținută prin moștenire. Din 2012, Lupașco are în posesie un Mercedes, evaluat la doar 5.000 de lei (!).

    Vladimir Adam este procuror. În iulie 2013, a fost numit în funcția de procuror, Șef al Secției judiciar penale din cadrul Procuraturii Generale. La 1 august 2016 a fost desemnat în funcția de procuror-șef al Secției unificare a practicii din domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Procuraturii Generale. 

    Pentru activitate îndelungată în organele procuraturii, contribuţie la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept şi înalt profesionalism, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 29 ianuarie 2015, i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”. 

    Potrivit Hotărârii din 7 decembrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vladimir Adam, care a obţinut punctajul final de 144,5. 

    În declarația de avere și interese personale pentru 2018, Vladimir Adam a indicat venituri de 465 de mii de lei și compensații pentru investigații și tratament în mărime de 44 de mii. Procurorul a mai raportat un teren intravilan de 11 ari, evaluat la 593 de mii de lei, o casă de locuit de 113,7 metri pătrați, cumpărată în 2000, cu 593 de mii de lei și două apartamente, de 50,9 metri pătrați, evaluat la 310 mii de lei, respectiv cu suprafața de 86,4 metri pătrați, cumpărat în 2016, cu 518 mii de lei. Adam conduce un Mercedes în valoare de 180 de mii de lei.

    Gheorghe Malic este fost procuror, anterior a lucrat în Ministerul de Interne, iar la moment activează în avocatură. A deținut funcția de șef al Direcţiei generale urmărire penală a Inspectoratului General al Poliţiei al MAI. În trecut, acesta a deţinut mai multe funcţii de conducere în cadrul Procuraturii Generale a Republicii Moldova. Ulterior, a fost avocat în cadrul Biroului asociat de avocaţi „Pro-Dreptate” din Chişinău, iar în perioada 2009 – 2013 a ocupat fotoliul de şef al Departamentului urmărire penală al MAI. Dintre dosarele de rezonanță la care participă ca apărător pot fi remarcate dosarele penale în care sunt învinuiți fostul primar de Chișinău, Dorin Chirtoacă, și fostul deputat democrat, Iurie Bolboceanu.

    Vladislav Gribincea este preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, din anul 2010. El activează în sectorul non-guvernamental, din anul 2002. Experienţa lui ţine, în principal, de reformarea justiţiei şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Candidatul a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. A condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii din Republica Moldova. El a mai participat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.

    Vladislav Gribincea este avocat, iar începând cu anul 2002, reprezintă reclamanţii în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În anul 2005, el a absolvit Programul Chevening la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

    „Am fost acuzat că doar dau sfaturi. Vreau să confirm că legile promovate sunt bune și pot da rezultate dacă sunt aplicate pe bune”, a comentat Gribincea decizia de a candida pentru funcția de procuror general.

    Ștefan Gligor este licențiat în drept internațional public la ULIM, a făcut Studii Europene Interdisciplinare la Colegiul Europei din Polonia. Deține licență de avocat. Din ianuarie 2017, este director de programe în cadrul CPR Moldova. Este activist civic și expert în politici publice. Într-un interviu oferit pentru postul de televiziune TV8, Ștefan Gligor a declarat că un procuror general nu va putea face nimic dacă nu va avea suportul legislativ al Parlamentului și fără susținerea unor ministere.

    Oleg Crîșmaru este procuror în Procuratura raionului Basarabeasca. Pe portalul declarațiilor de avere al ANI lipsesc declarațiile de avere și interese personale ale procurorului.

    Octavian Bodareu este procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți. Anterior a fost numit în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, de unde a fost suspendat, între 2013 și 2015, în legătură cu urmarea cursului de formare profesională în cadrul Universităţii Brandeis, S.U.A. La 2 aprilie 2015, este reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți. La 21 noiembrie 2017, a fost reîncadrat în funcția de procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2018, procurorul a încasat venituri de 222 de mii de lei. El a trecut pe hârtie patru terenuri agricole cu suprafața totală de 4,7 hectare și patru loturi intravilane, cu suprafața totală de un ar. Procurorul are în proprietate un apartament de 58,6 metri pătrați și un garaj, unde adăpostește o Honda CRV, cumpărată anul trecut cu 5.500 de euro. În depozitele bancare, Bodareu păstrează 142 de mii de lei și 7.500 de dolari.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Arborele genealogic al justiției

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Au fost colegi la Facultatea de Drept, iar acum fac justiție, fiind adversari, din postura de judecători, avocați sau procurori. Unii dintre aceștia sunt, între ei, cumetri, nași, fini, iar alții – soți, fii, fiice, frați sau surori. Toți, aproape la unison, susțin că relațiile personale nu-i împiedică să fie obiectivi, într-o țară în care majoritatea cetățenilor percep justiția drept cel mai corupt domeniu.

    În 2013, ZdG dezvăluia cum avocatul Iurie Guriev, fiind naș de cununie al judecătoarei Oxana Banari (Mironov), pe atunci la Judecătoria Dondușeni, nu a cerut recuzarea magistratei într-un dosar în care clientul său, după ce și-a recunoscut vina, a fost sancționat de judecătoare cu cea mai mică pedeapsă stabilită de lege. „Dacă e să o luăm aşa, aici toţi suntem cumetri. Şi la Curtea de Apel sunt cumetri, şi la Supremă. Pe mine nu mă poate influenţa un cumătru”, zicea Banari. Sistemul a tolerat acest caz, iar magistrata nu doar că nu a fost pedepsită, dar și fost promovată, în 2014, în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, iar în 2016, prin transfer, a ajuns la Judecătoria Bălți, unde este judecătoare de instrucție. Pentru un tablou complet, constatăm că și soțul judecătoarei, Grigore Mironov, activează în justiție, fiind avocat.

    Poalelungi, cu soție, nepoată și fin în justiție. Harunjen, cu frate avocat

    Cazul nu este unul singular. Justiția din R. Moldova e făcută de foști colegi de facultate, cumetri, nași, fini sau membri de familie. Mihai Poalelungi,președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), este căsătorit cu Elena Poalelungi, angajată la Ministerul Justiţiei, fiind, din 2013, şefa Secţiei executori judecătoreşti.Maria Alexei, fostă Cozma, nepoata preşedintelui CSJ, este judecătoare la Judecătoria Chișinău, fiind numită în funcție în 2014, după ce a activat la Judecătoria sectorului Râşcani, condusă pe atunci de Oleg Melniciucunul dintre finii de cununie ai lui Poalelungi. Maria Alexei a lucrat acolo în calitate de şefă a secretariatului. Astăzi, Melniciuc, urmărit penal pentru îmbogățire ilicită, este și el magistrat la Judecătoria Chișinău. „Soția domnului Poalelungi, Elena Poalelungi, este funcționar al Ministerului Justiției din 1996. Ea nu a fost angajată în minister în 2013”, precizează CSJ, într-un răspuns la subiect.

    Eduard Harunjen, procuror general, are un frate avocat, Artur Harunjen, care a fost, cel puțin într-un dosar, la etapa inițială, avocatul unui inculpat într-un dosar instrumentat de Procuratura Anticorupție, pe când actualul procuror general era șef la Anticorupție. Eduard Harunjen ne-a anunțat însă că fratele său a renunțat la scurt timp să reprezinte acel client. Adelina, fiica lui Eduard Harunjen, este și ea juristă, absolventă a Facultății de Drept a Universității Libere Internaționale din Moldova. „Fratele meu a fost procuror inițial, șapte ani. De câțiva ani e avocat cu licență. Eu vă spun că nu mă implic și nu am făcut-o niciodată, dar ca problemă ea poate fi interpretată în orice moment. Nu pot să-i interzic, nu pot face nimic. El are copii, familie și își câștigă banii din profesia lui. Nu ne întâlnim pe probleme de astea. Dar știți, soția unui fost procuror general era avocată. Și asta nu poți evita. Eu, pentru mine, nu pot găsi o soluție în așa situație. Nu am niciun drept să-i interzic să practice meseria de avocat. Singurul lucru pe care pot să îl fac e să fiu integru și asta mă strădui să fac, dar nu-i pot interzice și nu știu dacă am dreptul moral să fac asta”, ne-a declarat Eduard Harunjen.

    Finii și nașii adjuncților procurorului general

    Igor Popa, adjunctul lui Harunjen, este finul lui Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS). Soția lui Popa, Ala, e avocată. Totodată, finul lui Igor Popa este Ruslan Toma, procuror pentru misiuni speciale în cadrul Procuraturii Generale. Mircea Roșioru, președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și alt adjunct al procurorului general, este finul lui Maxim Gropa, procuror în PCCOCS, iar Victor Garaba, fratele celui de-al treilea adjunct al procurorului general, Iurie Garaba, este nașul de cununie al procurorului Procuraturii Anticorupție (PA), Vitalie Galeru.

    Roșioru spune că relația cu Maxim Gropa nu a creat conflicte de interese. „Eu am început activitatea în procuratură mai devreme, în anul 2001, el a venit în 2002 în aceeași procuratură, a raionului Hâncești. Eu fiind cel mai mare în familie, cum sunt tradițiile, nu avea cine să mă cunune și, în anul 2007, el mi-a devenit naș. Am avut o relație bună de la început. Nu mi-a fost niciodată subaltern, nu i-am fost subaltern. Da, am fost în Procuratura Hâncești și în Procuratura Anticorupție, dar amândoi eram procurori cu funcție de execuție. Doi ani în urmă, când a fost concursul pentru funcția de procuror al raionului Ialoveni, domnul Gropa a participat la acel concurs. Eu am formulat declarație de abținere și, deși toți credeau că nănășismul și cumetrismul sunt în vigoare, domnul Gropa nu a câștigat. Sunt niște reguli morale de care trebuie să ții cont. Dacă se dorește, situațiile de conflict de interese pot fi evitate”,afirmă președintele CSP.

    Frații Balan: Unul îl acuză pe Gacikevici, altul îl apără pe Șor

    O altă situație curioasă o găsim în cazul procurorului anticorupție Eugen Balan, fratele lui Iulian Balan, unul din avocații primarului de Orhei, Ilan Șor.Procurorul Balan gestionează dosare importante legate de fraudele de la BEM, inclusiv cel în care este vizat Grigore Gacikevici, fostul președinte al instituției financiare, predecesorul lui Șor. „Eu îmi instrumentez dosarele legate de Banca de Economii pe perioada în care era Grigore Gacikevici. După perioada Gacikevici nu am niciun material în gestiune, niciun dosar și nici nu examinez nimic, nici tangențial. Despre asta cunosc toți și de aceea nici nu pot avea în gestiune careva materiale sau cauze care să atragă după sine conflicte de interese”, zice procurorul Eugen Balan.

     

    „Cândva a fost așa o situație, numai că pe un alt caz, nu legat de Banca de Economii. Automat am făcut raport șefului. E o situație firească, toți au frați. În acel caz, eu am renunțat să fiu procuror, dosarul a fost transmis la un alt coleg. Altfel este inadmisibil. Trebuie să te autorecuzi. E o chestie normală, mai ales că trăim într-o țară mică, unde eventualele sau potențialele conflicte de interese, teoretic vorbind, sunt posibile și atunci neapărat trebuie anunțați superiorii, ca să nu planeze o oarecare suspiciune de corupție sau, mai știu eu… Este o procedură legală care permite să te distanțezi de o astfel de chestiune”, adaugă procurorul Balan.

    Procurorul cu relații la CNA

    Procurorul Procuraturii Chișinău Anatolie Tăietu este soțul Otiliei Nicolai, șefa Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție (CNA). Și Roman Morozan, finul acestora, e angajat al CNA, la fel ca și nașul cuplului, Mihail Cojocaru, care deține funcția de șef-adjunct al Direcției Urmărire Penală din cadrul instituției. „Confirmăm că Otilia Nicolai este soţia lui Anatolie Tăietu. Persoanele vizate au fost angajate în cadrul CCCEC chiar de la momentul formării acestei instituţii, strict în baza criteriilor profesionale. În prezent, aceştia nu au nicio relaţie profesională care să poată influenţa în vreun fel exercitarea, conform legii, a atribuţiilor de serviciu”, se spune într-un răspuns oferit de CNA, la subiect.

    Cât despre relaţiile de afinitate religioasă dintre Otilia Nicolai, Mihai Cojocaru şi Roman Morozan, CNA susține că nu poate oferi o confirmare, dat fiind faptul că „relaţiile de afinitate religioasă nu au vreo atribuţie sau impact asupra activităţii profesionale şi nu sunt reglementate de nicio lege, inclusiv de Legea privind conflictul de interese”. „Majoritatea procurorilor importanți sunt cumetri între ei sau au cumetri comuni”, ne-a dezvăluit un procuror, sub protecția anonimatului, în cadrul unei discuții despre relațiile „familiale” care există între acuzatorii de stat.

    Familiile Clevadî și Sârcu fac justiție

    Valentina Clevadî, judecătoare la CSJ, care a depus recent cerere de demisie, este mama Nataliei Clevadî, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani. Și fiii judecătoarei de la CSJ activează în justiție. Grigore Clevadî este procuror în Procuratura raionului Hâncești, iar fratele său, Igor, este avocat. Soția procurorului lucrează la Biroul Vamal Chișinău, iar cea a avocatului – în calitate de asistent judiciar la CSJ.

    Iulia Sârcu, judecătoare la CSJ, este soția fostului procuror Isai Sârcu.Fiica acestora, Diana Sârcu-Scobioală, este șefa Institutului Național al Justiției, iar nora ei este Tatiana Molcianova, magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. Soțul magistratei, fiul Iuliei și al lui Isai Sârcu, este procurorul Artur Sârcu, care activează în cadrul PCCOCS.

    Ala Cobăneanu, o altă magistrată de la CSJ, este rudă cu judecătorul Nicolae Șova, de la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica, iar prin intermediul fratelui, și cu Nelea Budăi, vicepreședinta CA Chișinău. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit de CSJ, suntem informați că Nicolae Șova este „soțul nepoatei de frate” al judecătoarei Cobăneanu și că judecătoarea „se abține întotdeauna în cazul hotărârilor pronunțate de domnul Șova, care ajung în fața CSJ și îi sunt repartizate spre judecare. Judecătoarea Nelea Budăi nu îi este rudă. Aceasta din urmă se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu”, precizează CSJ.

    Cumetrii de la CSJ

    Un alt judecător de la CSJ, Oleg Sternioală, e căsătorit cu Elena Tudoran, fostă grefieră.Cei doi sunt cununați de avocatul Iurie Tabarcea. Potrivit informațiilor obținute de ZdG, Iurie Tabarcea, la rându-i, este văr cuMarcel Tabarcea, șeful Direcției Asigurarea Integrității de la CNA. „Marcel Tabarcea este rudă cu Iurie Tabarcea. Activitatea profesională a acestora nu interferează în niciun fel”, ne-a confirmat CNA. Sternioală este cumătru cu judecătorul Victor Burduh, vicepreședintele Judecătoriei Chișinău. Burduh a fost și unul din invitații la nunta lui Sternioală, din 2014. „Nașul de cununie al domniei sale (Sternioală, n.r.) este Iurie Tabarcea, însă nu cunoaște dacă acesta din urmă a avut sau are dosare pe rolul CSJ, în calitate de avocat. Victor Burduh a fost invitat la nunta domniei sale și dl Sternioală este nașul de botez al fiicei dlui Burduh. Însă aceste împrejurări nu influențează calitatea actului de justiție pe care îl înfăptuiește”, ne-a transmis CSJ.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun, pe lângă faptul că este fost coleg de facultate cu Mihai Poalelungi, și cumătru cu șeful CSJ, informație confirmată chiar de cei doi judecători. Soția acestuia, Maria Guzun, este magistrată la CA Chișinău.

    În 2016, în cadrul unui dosar de la CSJ, fosta judecătoare Domnica Manole a cerut recuzarea judecătorului Ion Druță de la examinarea unui dosar, pe motiv că acesta ar fi cumătru cu Mariana Pitic, o altă magistrată de la CSJ. Cererea i-a fost însă respinsă. Druță și Pitic sunt azi colegi de complet în cadrul instanței judecătorești supreme. Druță ar fi și nașul lui Alexandru Ciugureanu, care este fiul fostului magistrat Mihail Ciugureanu. Nina, mama lui Alexandru, cercetat acum penal într-un dosar cu terenuri, activează în calitate de avocată. „Dl judecător Ion Druță nu este cumătru cu dna judecătoare Mariana Pitic. Domnia sa nu i-a botezat copiii dnei Pitic și nici invers”, precizează CSJ, cu referire la informațiile care-l vizează pe Ion Druță, fără a confirma sau nega relațiile dintre Druță și Ciugureanu.

    Pleșca s-a autorecuzat în dosarul Cazacu, achitat de Curtea de Apel

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, s-a autorecuzat în dosarul lui Ion Cazacu, fostul președinte al Judecătoriei Glodeni, suspendat din funcție și judecat pentru corupere pasivă, după ce a fost prins în flagrant cu mită de zece mii de lei. Cazacu a fost achitat de primele două instanțe, inclusiv de CA Chișinău, dar, recent, CSJ a remis cazul la rejudecare, tot în instanța condusă de Pleșca. Pe 1 august 2017, CSJ a examinat un demers înaintat de Victor Muntean, procuror în PA, prin care cerea ca dosarul lui Cazacu să nu se examineze la CA Chișinău, „pentru a înlătura careva dubii de parţialitate, în virtutea funcţiei pe care anterior a ocupat-o fiul învinuitului Ion Cazacu – Ion Cazacu (fiul cu același nume), care a activat în calitate de grefier la CA Chişinău, exercitându-şi atribuţiile în subordinea nemijlocită a președintelui acestei instanţe”. CSJ a respins solicitarea, precizând că fiul lui Cazacu nu mai activează în cadrul instanței, din 18 septembrie 2015. Anterior, în iunie 2016, Ion Pleșca a înaintat declarație de abținere de la judecarea cauzei penale care îl vizează pe Ion Cazacu, după ce dosarul i-a fost repartizat, invocând același motiv.

    Acum, dosarul lui Ion Cazacu este în procedură la judecătorul Ghenadie Lîsîi, fost coleg de facultate cu Ion Pleșca. Tot Lîsîi este nașul colegului său de facultate, dar și de instanță, Anatolie Pahopol, informație recunoscută de reprezentanții CA Chișinău, care ne-au anunțat că de aceste relații se ține cont la formarea completelor de judecată. Soția judecătorului Pahopol, Natalia, este avocată. „Eu mi-am luat recuzare de la dosarul Cazacu. Fiul lui de vreo trei ani e plecat în America”, a precizat, la rându-i, Ion Pleșca. Soția președintelui CA Chișinău, Tatiana Pleșca, este avocată. Într-o intervenție anterioară pentru ZdG, aceasta spunea că, pentru a evita eventualele conflicte de interese, ea nu participă pe dosare în instanța condusă de soțul ei. Diana Pleșca, fiica celor doi, este ofițer de urmărire penală în cadrul CNA, fiind numită în funcție în aprilie 2016.

    Și alți magistrați de la CA Chișinău se află în relații de rudenie cu reprezentanți din justiție. Judecătorul Serghei Furdui, al cărui fiu, Alexandru, a absolvit Dreptul, este nașul de cununie al colegului său, Vladislav Clima, tot el, fiul șefului Inspecției Judiciare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Nicolae Clima.Relațiile dintre Clima și Furdui au fost confirmate de CA Chișinău. În aceeași instanță regăsim și relații deja mediatizate. Judecătoarea Maria Moraru este fosta soție a lui Ion Moraru, avocatul care, după ce a fost implicat în scandaluri de corupție, și-a pierdut, iar ulterior şi-a recuperat de câteva ori licența prin intermediul instanțelor de judecată. Viorel Moraru, unul din fiii celor doi, își dorește să devină executor judecătoresc, iar Eduard Moraru, un alt fiu, care-și dorește să devină judecător, este astăzi avocat. La CA Chișinău activează și Iurie Melinteanu. Fiul acestuia, avocatul Dorin Melinteanu, a fost vizat, la fel ca și Ion Moraru, în dosare penale.

    Igor Mânăscurtă, judecător la CA Chișinău, fost magistrat la Judecătoria Ciocana din Chișinău, este căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”, care, coincidență sau nu, este amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat în cadrul aceluiași birou.

    Într-o situație similară este și Igor Barbacaru, judecător la Judecătoria Chișinău. Constanția Barbacaru, soția sa, este avocată-stagiară, activând în 2015 în biroul fondat de actualul membru al CSM, Gheorghe Avornic.Mama judecătorului, Zinaida Barbacaru, este și ea avocată, activând în raza sectorului Râșcani, acolo unde fiul său activează ca judecător. Socrul magistratului Igor Barbacaru este Ghenadie Morozan, fost judecător la Judecătoria Râșcani, promovat în 2015 la CA Chișinău. Morozan are legături și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova. Fratele lui Ghenadie Morozan, Eduard, este căsătorit cu sora politicianului, Vera.

    Dintr-o decizie a CSJ, prin care s-a cerut recuzarea judecătoarei Curții Supreme Maria Ghervas de la examinarea unui dosar, aflăm că Garri Bivol, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, anchetat în dosarul spălării a 20 de miliarde de dolari, este soțul judecătoarei Valentina Garabagiu, care activează la Judecătoria Chișinău, sediul Botanica. Din același document aflăm că magistratul suspendat din funcție este rudă cu Maria Ghervas, care, la rându-i, este soția procurorului Iurie Ghervas.

    „Clanul” Avornic din Justiție

    Avocatul Gheorghe Avornic, membru al CSM, se poate lăuda cu zeci de relații în sistem. Într-un interviu pentru revista „Nunta”, din 2015, atunci când avea la activ nu mai puțin de 25 de fini, Avornic preciza că majoritatea sunt foști studenți de la Drept. „Avem doi verișori drepți de-ai mei, o verișoară de-a soției și fratele ei. Restul ne erau străini. În mare parte, sunt foștii mei studenți. De ce și-au ales un profesor pentru a le fi naș? Cred că le-am servit drept exemplu”, puncta Gheorghe Avornic, care, între timp, a ajuns la nu mai puțin de 28 de fini. Printre aceștia, doi colegi din CSM – Teodor Cârnaț, candidat la funcția de președinte al Autorității Naționale de Integritate, și Violeta Cojocaru, profesor universitar. Avornic este și nașul lui Veaceslav Stejar, administrator al proceselor de insolvabilitate, al juristului Corneliu Țurcanu, dar și al magistratei Veronica Negru,promovată în 2015 la CA Chișinău. Ultima este cumnata lui Alexandru Negru, judecător la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău, numit în funcție în 2014.

     

    Tatiana Craiu, sora lui Gheorghe Avornic, care deține licență de avocat din 2002, e căsătorită cu judecătorul Nicolae Craiu, de la CSJ, numit în funcție în 2016, de către Parlament, după un concurs organizat de CSJ. Fiul acestora, Sergiu Craiu, este avocat. Maria Negru, cealaltă soră a lui Avornic, e judecătoare la CA Chișinău, fiind promovată în funcție în 2014, pe când fratele său activa deja la CSM. „Stau și mă gândesc că, de fapt, cumătrismul nu este un viciu, pentru noi asta e o tradiție, și omul dacă își ia un cumătru să lucreze cu el, înseamnă că are încredere totală și știe că nu o să-i pună un cuțit în spate. În toată lumea aceasta se numește recomandare, la noi se numește cumătrism”,l-a completat pe Gheorghe Avornic, în cadrul aceluiași interviu oferit pentru revista „Nunta”, soția sa, Ana, întrebată dacă familia Avornic nu a fost vreodată acuzată de „cumătrism”.

    N-am avut niciodată (conflicte de interese, n.r.). În primul rând noi toți am fost în diferite sisteme și fiecare a avut activitatea sa. Nu s-au intersectat. Doar la CSM, dar eu tot timpul mi-am luat abținere. Au fost două cazuri cu sora mea și unul cu cumnatul. De trei ori și eu niciodată nu am participat. Alte cazuri nu am avut niciodată”, afirmă Gheorghe Avornic, întrebat dacă relațiile sale de rudenie nu ar putea crea conflicte de interese. Nici din postura de avocat, spune Avornic, nu a avut astfel de situații.

    Relațiile membrilor CSM

    Dorel Musteață, un alt membru al CSM, este finul de cununie al cuplului Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, și Evghenii Sanduța,fost magistrat la CA Chișinău. Soția lui Musteață, Rodica Bevziuc, este avocată, cu licență din 2002, specializată pe litigii civile și penale. „Eu nu particip la soluționarea întrebărilor care se examinează la CSM cu participarea doamnei Cupcea. Îmi iau abținere. Când ne-am luat nași, niciunul nu era președinte de instanță”, explică Musteață. „În perioada cât am fost președinte de judecătorie și cât am lucrat la Anenii Noi, soția mea nu a avut niciun dosar în cadrul instanței Anenii Noi. Ce altceva să lucreze soția? Am învățat împreună, ne-am căsătorit”, conchide Dorel Musteață.

    Și Nina Cernat, membră a CSM din partea judecătorilor Curților de Apel, are rude în justiție. Soțul ei, avocatul Ștefan Rusu, are birou pe str. Teilor, în imediată apropiere de CA Chișinău, instanță de unde soția sa va reveni după expirarea mandatului de la CSM. Cernat e fostă colegă la CSJ cu Ion Muruianu, ex-președinte al CSJ, astăzi, judecător la CA Chișinău. Nora lui Muruianu, Maria, e judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, iar soția sa, Ludmila – notar public.

    Țurcan: „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați”

     

    Un alt membru al CSM, Anatolie Țurcan,este nașul lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Țurcan spune că finul său nu a fost niciodată favorizat. „O singură dată, când a candidat Potângă la CA Chișinău, eu m-am abținut, iar el nu a trecut concursul și de atunci nici nu mai candidează, ca să nu apară situații de conflict de interese. Eu cu Iurie cam puțin comunicăm în ultimul timp, nu l-am văzut de astă primăvară. Nu la toți relațiile naș-fin sunt la fel. Unele sunt strânse, mai ales atunci când cununi vreo rudă. Aici el era un om complet străin pentru mine. Apropo, mai am un fin judecătorMartînenco(Veaceslav, judecător la Judecătoria Chișinău, n.r.). Și tot aceeași istorie, tatăl său m-a rugat să-l cunun. E judecător la Ciocana acum, a început de la grefier. E un băiat care a muncit singur ca să ajungă judecător”, povestește membrul CSM, care consideră că relațiile de familie i-ar fi putut dezavantaja pe finii săi. „Poate ei și merită, dar din cauza mea nu sunt promovați. Poate chiar și colegii de la CSM, atunci când a candidat Potângă, s-au simțit cumva intimidați să nu apară impresia că l-au votat pentru că e al lui Țurcan”, afirmă Anatolie Țurcan.

    Membrul CSM mai spune că niciunul dintre copiii săi nu i-a călcat pe urme, tocmai pentru a evita conflictele de interese. „Eu am patru copii. Ultima fiică face studii superioare la arhitectură, feciorul a făcut fizica la Iași, acum e în armată, în America. Tatăl judecător și feciorul soldat. Și din patru copii, niciunul nu s-a dus la Drept, anume ca să nu fie așa presupuse conflicte de interese”, spune magistratul.

    Colegii de promoție ai președintelui CSJ

    Pe lângă relațiile de rudenie, există colegi de facultate, care au devenit, între timp, judecători, procurori și avocați – întâlnindu-se acum în calitate de oponenți. De exemplu, Mihai Poalelungi,președintele CSJ, a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova în 1988. În acel an, a primit diploma de absolvire și Igor Dolea, judecător la Curtea Constituțională. În trecut, Dolea a fost membru al CSM, dar și membru al Colegiului de Calificare de pe lângă CSM.

    Un alt coleg cu Poalelungi a fost Dumitru Graur, procurorul-şef al Secţiei reprezentare a învinuirii în CSJ. Graur a condus această secție și înainte de reforma Procuraturii. Recent, el a câștigat concursul organizat de CSP și urmează să conducă secția și în următorii cinci ani. Dumitru Graur afirmă că relația de colegialitate cu Poalelungi nu-l împiedică să fie obiectiv.

     

    Și Igor Serbinov, fostul adjunct al procurorului general, în anii 2007-2016, actual șef al Direcției Judiciare din cadrul PG, a fost coleg de promoție cu șeful CSJ, dar și cu actualul său coleg din Procuratură, Dumitru Graur. Printre colegii de facultate ai lui Poalelungi îl regăsim și pe fostul procuror Mihail Canțîr, judecat penal pentru corupere pasivă, dar achitat, în 2013, printr-o decizie finală emisă de către CSJ. Din partea PG, recursul la CSJ a fost depus de către Dumitru Graur.

    Judecătorul CSJ Ion Guzun de asemenea a fost coleg de promoție cu Poalelungi. Guzun a fost promovat la CSJ în 2014, deși avea cele mai puţine puncte dintre cei cinci candidați înscriși în concurs, doar 57, în timp ce ceilalţi patru aveau peste 74 de puncte, fiind evaluați de Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. Tot în 1988, au absolvit Facultatea de Drept a USM judecătorii Eugeniu Clim, de la CA Chișinău, Vasile Vulpe, eliberat din funcție în 2011, Ion Dandara, care a plecat din sistem în 2014, Tudor Leahu, care și-a dat demisia în 2016, Boris Țimbalari, Iurie Vizitiu sau Ion Bosîi, dar și o serie de foști sau actuali avocați mai puțin cunoscuți. Fiul lui Ion Bosîi, Dumitru, este magistrat la Judecătoria Cahul. Unul dintre avocații care au fost colegi cu Poalelungi, Vladimir Darii, a reprezentat de mai multe ori interesele clienților săi la CSJ, unele decizii fiind luate de foștii săi colegi de facultate. „Președintele Poalelungi nu s-a văzut și nu a vorbit cu Vladimir Darii de când și-au încheiat studiile. Președintele Poalelungi activează în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ și nu are vreo legătură cu cauzele penale”, precizează CSJ.

    Colegii Reșetnicov, Efrim, Sternioală și Melniciuc

    O altă promoție a Facultății de Drept de la USM care a dat justiției din R. Moldova mai mulți avocați, judecători sau procurori, deveniți cunoscuți, a fost cea din 1997. În acel an au primit diplome de juriști, printre alții, fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim, revenit între timp în avocatură, judecătorul Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei Râșcani din Chișinău, Oleg Sternioală, fostul președinte al Judecătoriei Buiucani din Capitală, acum judecător la CSJ, și Vladislav Clima, magistrat la CA Chișinău, tot el, fiul fostului judecător de la CSJ, Nicolae Clima,actualul șef al Inspecției Judiciare de pe lângă CSM.

    Coleg cu ei a fost și Artur Reșetnicov, actualul deputat democrat, fost șef al Serviciului de Informații și Securitate. Reșetnicov a deținut, în perioada 2001-2007, mai multe funcții importante în Aparatul Președintelui R. Moldova, fiind șef al Direcției generale, consilier pe probleme juridice și șef al Direcției drept și relații publice. Coincidență sau nu, dar în această perioadă, o parte din foștii colegi au devenit judecători, numiți în funcție prin decretele lui Vladimir Voronin. De exemplu, Oleg Sternioală a devenit judecător în iunie 2001, în 2006 a fost instalat în funcția de vicepreședinte, iar ulterior, după avizul SIS-ului condus de Reșetnicov, în 2008, a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani. Oleg Melniciuc a devenit judecător în 2004, iar peste doi ani, tot prin decretul președintelui, devine vicepreședinte în aceeași instanță. Din promoția 1997 au mai făcut parte fostul judecător Sergiu Crutco, demis după ce a judecat tineri în comisariate la 7 aprilie 2009. Acesta a fost numit judecător în 2005.

    Avocații Dorian Chiroșca, Vitalie Ciofu, Oleg Chicu, Daniel Martin, foștii membri ai Inspecției Judiciare de pe lângă CSM Valeriu Catan și Ion Tutunaru, procurora Mariana Gornea, proaspătă șefă a Secției justiție juvenilă, fostul deputat comunist Igor Vremea, fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, dar și actuala magistrată Silvia Gârbu, recent promovată la CA Chișinău, au absolvit și ei Dreptul în 1997, la fel ca Valentin Zubic, fostul viceministru al Afacerilor Interne, judecătoarea CSJ Nadejda Toma sau Stela Bleșceaga, magistrată la Judecătoria Chișinău.

    Efrim: „Am fost buni, ce să facem?”. Reșetnicov: „Mă mândresc cu toți colegii”

    Faptul că noi am fost colegi nu înseamnă că avem și alte relații decât relațiile obișnuite dintre avocat și judecător. Adică nu poți doar în baza faptului că ai fost coleg să admiți că există conflict de interese. Da, nu se exclude că poate să fie, dar nu neapărat el există. Am avut situații în care pe motivul ăsta a fost solicitare de recuzare pentru că anterior am fost colegi cu unii judecători. Magistrații care au examinat recuzarea au considerat că doar faptul că noi am fost colegi nu reprezintă temei de recuzare. Dacă noi suntem cumetri, asta deja e altă chestie”, zice fostul ministru al Justiției, Oleg Efrim. El consideră că promoția din care face parte a fost una bună, care a dat câțiva miniștri, deputați, președinți de judecătorie, judecători la Curtea Supremă. „Am fost buni, ce să facem?”, a adăugat Efrim.

    Și actualul deputat PD Artur Reșetnicov afirmă că nu și-a favorizat colegii de promoție și nici nu a beneficiat de ajutorul lor. „Noi toți avem studii în diferite domenii. În jurisprudență, în arhitectură, economie, ziaristică. Nu este o problemă că ai făcut studiile la Universitatea de Stat, la o anumită facultate. Dacă ai făcut studiile cu încă o sută de persoane, nu înseamnă că, pe parcursul activității, au fost avantajați sau favorizați. Pe lângă colegi judecători, am foarte mulți colegi avocați, polițiști, procurori, notari, ziariști, care au învățat la Drept. Eu nu decideam, nu eram cel care semna numirea sau promovarea persoanelor. Funcțiile pe care le-am deținut nu prezumau împuternicirea de a numi sau promova pe cineva în anumite funcții. Nu are nicio legătură. Eu mă mândresc cu toți colegii care au anumite activități în diferite domenii”, menționează deputatul.

    Colegii de promoție ai procurorului general

    Eduard Harunjen, procurorul general al Republicii Moldova, a studiat și el la Facultatea de Drept a USM, absolvind-o în 1994. Colegi de promoție cu actualul șef al PG au fost mai mulți avocați, judecători sau procurori care au gestionat sau gestionează dosare importante. Astfel, împreună cu Harunjen au învățat magistrații Judecătoriei Chișinău Victor Boico, Gheorghe Balan, Dorel Musteață, în prezent membru al CSM. Un alt coleg de promoție este judecătorul Dumitru Gherasim, președintele Judecătoriei Bălți.

     

    Aureliu Colenco, fostul președinte al Curții de Apel Economice, acuzat de-a lungul timpului de luarea unor decizii dubioase și demis ulterior din funcție, dar și Victor Orândaș, un alt magistrat cu trecut controversat, anunțat în căutare în dosarul spălării a 20 de miliarde de lei, au fost și ei colegi de facultate cu actualul procuror general. Tot în 1994 au finalizat studiile la Facultatea de Drept a USM avocatul Ion Vâzdoagă, care a reprezentat în ultimii ani în instanță interesele mai multor inculpați cu nume, apărătorul Igor Pohilă, care a aderat la „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatâi, Sergiu Mocanu, avocat care a figurat în mai multe acuzații cu iz penal, și Anatolie Ceachir,care a apărat mai mulți polițiști, inclusiv pe Ion Perju, condamnat în dosarul morții lui Valeriu Boboc, dar aflat azi în libertate după ce a reușit să fugă. „Eu am absolvit cu 24 sau 25 de ani în urmă. Avem o tradiție să ne întâlnim cu foștii colegi o dată la cinci ani, la întâlnirea cu absolvenții. Vin și profesorii care erau. Eu nu văd aici o problemă cu conflictele de interese. De exemplu, unii din colegii mei sunt dați în căutare, pe unii i-am dat chiar eu. Anii de studenție nu afectează activitatea mea”, dă asigurări Harunjen.

    Președintele CA Chișinău, în complete cu foștii colegi

    Adjunctul lui Eduard Harunjen, Igor Popa, care a finalizat studiile la Drept în 1999, a fost coleg cu procurorii Radu Talpă, Pavel Vinițchi, Corneliu Bratunov sau Adrian Mircos. Ultimul a câștigat, recent, concursul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al Direcției urmărire penală și criminalistică a PG, pentru un mandat de cinci ani, urmând să fie subalternul fostului său coleg. Igor Popa este adjunctul procurorului general, responsabil de Direcția urmărire penală și criminalistică. Popa a fost coleg și cu judecătorul Mihail Diaconu, de la Judecătoria Chișinău, cel care, la fel ca și Igor Popa, a avut un rol important la judecarea tinerilor în comisariate, după 7 aprilie 2009. Procurorul a semnat atunci un demers de judecare a tinerilor în incinta comisariatelor, iar magistratul l-a executat. Nicolae Chitoroagă, actualul șef al PCCOCS, a absolvit Dreptul la USM în 1992, fiind coleg, printre alții, cu judecătorul de la CSJ Ion Druță, magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, Iurie Obadă, și cu procurorul Viorel Tureac, șeful Procuraturii Bălți.

    Ion Pleșca, președintele CA Chișinău, a absolvit Facultatea de Drept de la USM în 1985, împreună cu actualii săi colegi de la instanța de apel Ghenadie Lîsîi și Anatolie Pahopol. În 2017, conform unei dispoziții semnate de Pleșca, acesta face parte din același complet de judecată cu Lîsîi.Anterior, cel puțin într-un dosar, Pleșca a fost în același complet și cu Anatolie Pahopol. În același an au mai obținut diplomă de juriști Nina Arabadji, magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, procurorul Anatol Pârnău și avocatul Oleg Lozan. Despre faptul că face parte din același complet cu un fost coleg de facultate, Ion Pleșca ne-a zis: „Eu cu dl Pahopol nu am fost în același complet, el fiind în Colegiul Civil, iar eu – în Colegiul Penal. Cu Lîsîi am fost și sunt în complet, dar nu văd o problemă. Asta nu contează”, spune Pleșca.

    CSM: „Nu au fost înregistrate sesizări cu privire la conflictele de interese”

    Nici CSM și nici instanțele judecătorești importante din republică nu contabilizează conflictele de interese. Am întrebat CSM câte sancțiuni au fost aplicate în ultimii trei ani pentru nedeclararea de către judecători a conflictelor de interese în examinarea unor dosare, cine sunt aceștia și ce încălcări au fost stabilite. Printr-un răspuns, care ne-a fost oferit în scris, CSM ne-a anunțat că „nu a fost înregistrată o asemenea sesizare, cu privire la un eventual conflict de interese în privința unui judecător, în Cancelaria Consiliului Superior al Magistraturii. Nici nu s-au invocat asemenea cazuri organelor subordonate CSM-ului. Această încălcare nu cade sub incidența Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și nu este de competența CSM sau a organelor subordonate acestuia să verifice aspectele respective. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) este organul competent pentru verificarea informației solicitate”, se menționează în răspuns.

    Nici la CSJ nu sunt contabilizate cererile de abținere ale judecătorilor de la examinarea unor dosare, pe motiv de incompatibilitate, dar nici nu există un registru în care să fie evidențiați judecătorii cu relații de rudenie între ei. „Totuși, menționăm că datele personale ale angajaților sunt reflectate în dosarul personal. Ei sunt verificați de Direcția resurse umane. Astfel, circumstanțele indicate sunt analizate minuțios la momentul angajării sau promovării în funcție, în vederea respectării restricțiilor legale în ierarhia funcției publice”, ne informează CSJ.

     

    Totodată, Curtea Supremă ne comunică faptul că „la momentul înregistrării fiecărui dosar, de către persoana responsabilă din cadrul Secției evidență procesuală, se verifică o posibilă incompatibilitate a judecătorilor instanței conform restricțiilor prevăzute de Codul de procedură civilă și Codul de procedură penală. Astfel, în rubrica „judecători incompatibili”, existentă în PIGD, colaboratorul este obligat de a introduce numele judecătorului care a participat anterior la judecarea cauzei în calitate de judecător în instanța ierarhic inferioară, fie că a participat la judecarea acestei cauze în ordine de recurs și s-a pronunțat asupra cauzei. Grefa instanței este responsabilă de identificarea incompatibilității judecătorului în cele două situații descrise mai sus. Astfel, judecătorii sunt evidențiați din start în PIGD ca magistrați incompatibili, fără a se formula o cerere separată în acest sens de către judecător. În alte circumstanțe prevăzute de cadrul legal, obligația de a comunica despre acest fapt le revine magistraților”.

    CSJ: „Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată”

    Printr-un răspuns suplimentar, CSJ solicită „să aveți în vedere, în articolul pe care îl veți publica, faptul că în perioada sovietică și imediat după, în R. Moldova a existat doar o singură facultate de drept. Vă mai rugăm să țineți cont de numărul redus al absolvenților acesteia și de faptul că în viața de zi cu zi trebuie să existe și relații umane, dat fiind caracterul oamenilor de ființe sociale. Se poate întâmpla ca juriștii să intre în contact, de cele mai multe ori, cu juriști, nu cu reprezentanți ai altor profesii. Faptul că s-au întemeiat familii în care ambii soți sunt juriști nu trebuie condamnat. Dacă există, dragostea nu trebuie condamnată. Este una dintre nenumăratele căi ale vieții. Ceea ce trebuie condamnat, e lipsa de independență și de imparțialitate a judecătorilor și nerespectarea obligației lor de a se abține de la judecare atunci când le-o cere legea, în cazuri concrete. Simpla împrejurare că un judecător are rude în sistemul judecătoresc sau că aceștia sunt membri ai altor profesii juridice nu conduce la concluzia lipsei lui de independență și de imparțialitate, în general. Ar fi o eroare logică”, se precizează în reacția CSJ.

     

    Întrebat ce face pentru a evita eventualele conflicte de interese care pot apărea la Curtea de Apel, președintele instanței, Ion Pleșca, menționează că „aici este vorba de Codul de Etică. Dar, eu nu am avut așa informații. Eu nici nu am dreptul să pedepsesc. Pot doar să-i sugerez ca pe viitor să nu mai facă așa ceva, dar nu am avut informații de așa natură. Judecătorul trebuie să fie corect în orice situație”, susține Pleșca.

     

     

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, ne-a anunțat că în cadrul instanței nu există o evidenţă privind numărul de judecători ce se abţin de la examinarea unui dosar, pe motiv de conflicte de interese. „De asemenea, vă informăm că, în conformitate cu Legea privind declararea averii şi a intereselor personale, în cadrul Judecătoriei Chişinău sunt ţinute registrele corespunzătoare conform anexelor la prezenta lege”, scrie Țurcanu, într-un răspuns la subiect.
    sursa: zdg.md

  • CV-ul, averea şi dosarele „celor mai buni procurori în profesie”

    Patru procurori au primit titlul de „cel mai bun în profesie”, concurs iniţiat printr-un ordin semnat la sfârşit de ianuaie 2017 de către Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova. Cei patru acuzatori de stat au primit, drept premii, câte o diplomă şi un laptop. ZdG a analizat cariera, performanţele, dosarele şi averea acestora şi vi-i prezintă pe „cei mai buni” acuzatori de stat.

    Concursul privind titlul de „cel mai bun în profesie” a fost iniţiat după reformarea Procuraturii Generale (PG), prin ordinul procurorului general, Eduard Harunjen, fiind organizat în colaborare cu Asociaţia Procurorilor. Asemenea concursuri, a anunţat Harunjen, vor avea loc periodic, procurorul general îndemnând acuzatorii de stat să participe în cadrul acestor concursuri, cu speţele instrumentate.

    Patru procurori au primit titlul de „cel mai bun în profesie”, concurs iniţiat printr-un ordin semnat la sfârşit de ianuaie 2017 de către Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova. Cei patru acuzatori de stat au primit, drept premii, câte o diplomă şi un laptop. ZdG a analizat cariera, performanţele, dosarele şi averea acestora şi vi-i prezintă pe „cei mai buni” acuzatori de stat.

    Concursul privind titlul de „cel mai bun în profesie” a fost iniţiat după reformarea Procuraturii Generale (PG), prin ordinul procurorului general, Eduard Harunjen, fiind organizat în colaborare cu Asociaţia Procurorilor. Asemenea concursuri, a anunţat Harunjen, vor avea loc periodic, procurorul general îndemnând acuzatorii de stat să participe în cadrul acestor concursuri, cu speţele instrumentate.

     

    Gropa: Acuzat de avocat, dar premiat pentru dosarul jafurilor moldovenilor din Cipru

    Maxim Gropa, procuror la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale, a primit diploma şi titlul de „cel mai bun în profesie” dintre acuzatorii de stat din procuraturile specializate. Gropa a activat, până la reformarea PG, în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale, fiind numit în funcţie în 2013. Gropa este însă procuror cu ştate vechi. Acesta a gestionat anterior „dosarul Makena”, în care 15 actuali sau foşti angajaţi ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puşi sub învinuire pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Aceştia erau acuzaţi că l-ar fi favorizat pe condamnatul Vladimir Moscalciuc, alias „Makena”. În perioada derulării urmăririi penale, Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, l-a acuzat pe Gropa de „atac raider” asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf a DIP. Ea nota că acuzarea celor 15 angajaţi din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa. Acuzatorul de stat a respins atunci acuzaţiile. Ulterior, o parte din persoanele implicate în acest dosar au fost condamnate, examinarea dosarului nefiind încă finalizată.

    Maxim Gropa a primit însă premiul de „cel mai bun în profesie” prezentând la concurs un dosar „transfrontalier”, care deconspira o serie de furturi comise de patru cetăţeni ai R. Moldova în casele unor locuitori din Cipru. În octombrie 2015, Gropa declara pentru presă că „au fost identificate practic toate persoanele implicate în comiterea infracţiunii”. Maxim Gropa precizează că, şi în acest dosar, cei trei inculpaţi au fost condamnaţi la „5, 9 şi 15 ani de închisoare”. Potrivit declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, Maxim Gropa nu are locuinţă proprie şi deţine în proprietate doar un Opel Zafira, fabricat în 2005 şi cumpărat în 2010. Acesta susţine că trăieşte în apartamentul părinţilor, pe care l-ar fi declarat, deşi în ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietate apartamentul nu se regăseşte.

     

    Turenco: Doi ani de profesie şi o condamnare la 25 de ani

    Titlul de „cel mai bun în profesie” din rândul procuraturilor teritoriale i-a revenit Dianei Turenco de la Procuratura Drochia. Aceasta a ajuns procuror în 2015. Mai întâi, în decembrie 2014, conform unei hotărâri a Colegiului de Calificare, a promovat examenul de capacitate pentru funcţia de procuror la Procuratura Drochia cu media generală 7,6, iar prin ordinul procurorului general din 26 martie 2015 a fost numită în funcţie. Până a ajunge procuror, Turenco a fost consultant al procurorului în cadrul acestei procuraturi. Diana Turenco a fost premiată pentru felul în care a gestionat un dosar de viol în formă perversă, omor şi tentativă de distrugere. „Instanţa a aplicat o pedeapsă de 25 de ani de închisoare în penitenciar de tip închis, a fost încasat prejudiciul moral şi material. Alte comentarii nu pot da”, ne-a zis Turenco, cu referire la dosarul pentru care a fost premiată.

    Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, Diana Turenco nu are nici casă, nici maşină. În 2014, ea a contractat un credit de 33 mii de lei, pe care urmează să-l ramburseze până în septembrie 2017.

    Muntean: A “condamnat” judecători, dar a fost pedepsit disciplinar

    Titlul de „cel mai bun în profesie” i-a revenit şi lui Victor Muntean, procuror la Procuratura Anticorupţie (PA) din 2007. În ultimii ani, acuzatorul de stat a gestionat mai multe dosare importante, în special în care au fost vizaţi judecători. Muntean a condus urmărirea penală şi a reprezentat acuzarea de stat în dosarul condamnării judecătoarei Elena Roibu şi avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov. Deşi condamnate, acestea au fugit din sală, înainte de sentinţă, fiind şi astăzi de negăsit. Muntean a fost şi procurorul care a condus urmărirea penală în cazul condamnării la închisoare cu suspendare a fostului judecător „raider” Nicolae Nogai. Tot Muntean a condus urmărirea penală în dosarul ex-preşedintelui Judecătoriei Glodeni, Ion Cazacu, reţinut cu mare fast în aprilie 2014, dar achitat ulterior.

    În 2014, Victor Muntean, astăzi „cel mai bun în profesie”, a fost sancţionat disciplinar cu avertisment de Colegiul Disciplinar (CD) „pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, admise la investigarea mai multor cauze penale avute în gestiunea sa”. Verificând temeiul tragerii la răspundere disciplinară a procurorului Victor Muntean, Colegiul a constatat mai multe încălcări procesual-penale, comise de procuror în calitatea sa de conducător al urmăririi penale. Conform hotărârii CD din 22 noiembrie 2013, Muntean a fost sancţionat disciplinar cu avertisment, iar în ianuarie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a validat hotărârea. Peste 10 luni însă, la solicitarea lui Eduard Harunjen, actualul procuror general, cel care era atunci şeful PA, Colegiul a dispus stingerea înainte de termen a sancţiunii. Potrivit raportului întocmit de Harunjen şi materialelor administrate, CD a constatat că în perioada de după aplicarea sancţiunii disciplinare, procurorul Muntean „nu a comis noi abateri disciplinare şi a dat dovadă de comportament ireproşabil şi de atitudine conştiincioasă faţă de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, îndeplinind un volum considerabil de lucru de o complexitate sporită. Astfel, s-a decis stingerea sancţiunii disciplinare pe numele acestuia înainte de termen. Conform declaraţiei sale cu privire la venituri şi proprietate pentru anul 2015, procurorul împreună cu soţia sa, angajată la CSM, deţin două apartamente şi un automobil de model Honda CRV, fabricat în 2003 şi cumpărat în 2015. Procurorul are de rambursat un credit contractat în 2012 în valoare de 180 mii de lei până în 2022.

    Ciochinî: „Cel mai bun” după doar doi ani în profesie şi un dosar controversat

    Cel mai bun în profesie în domeniul urmăririi penale în procuraturile teritoriale a fost desemnat Grigorii Ciochinî, procuror la Procuratura Nisporeni. Ciochinî a absolvit Institutul Naţional al Justiţiei în 2014, fiind ulterior angajat la Procuratura Ungheni, iar în iunie 2015, transferat la Procuratura Nisporeni. „Luând în considerare rezultatele activităţii desfăşurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2016, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori”, CSP, printr-o hotărâre din 29 decembrie 2016, a propus procurorului general încurajarea lui Grigorii Ciochinî cu exprimarea unei mulţumiri. Acelaşi gest la adresa lui Ciochinî, CSP l-a făcut şi în ianuarie 2016, cu prilejul zilei lucrătorului procuraturii.

    Grigorii Ciochinî a ajuns în atenţia opiniei publice în 2016, fiind procurorul care s-a ocupat de dosarul în care a fost reţinut fostul şef al Serviciului control financiar şi audit intern al ÎS „Poşta Moldovei”, Sergiu Cebotari, învinuit de exploatarea prin muncă a mai multor persoane. Reţinerea lui Cebotari a avut loc la scurt timp după ce acesta a făcut mai multe declaraţii despre traficul cu anabolizante în care ar fi fost implicată Poşta Moldovei. Anterior, pentru presă, procurorul Ciochinî declara că lui Cebotari i-a fost înaintată învinuirea de obţinere a muncii forţate de la mai multe persoane. Deşi acţiunile de care era învinuit Cebotari ar fi avut loc în 2011-2014, procurorul Ciochinî spunea că urmărirea penală a fost iniţiată abia în 2015, ca urmare a plângerilor primite recent. „Nu pot să cunosc de ce părţile vătămate s-au adresat anume acum şi nu mai devreme. Când au fost înregistrate plângerile, a şi început urmărirea penală, nu putem impune oamenii să scrie plângere”, a afirmat procurorul. Totodată, Ciochinî şi-a motivat decizia de a cere plasarea în arest preventiv a lui Cebotari prin faptul că acesta ar fi putut obstrucţiona ancheta. Astăzi, dosarul lui Cebotari este examinat de Judecătoria Ungheni, următoarea şedinţă fiind programată pentru finalul lunii martie.
    sursa: zdg.md

  • Cine sunt cei patru procurori care au primit titlul de „cel mai bun în profesie” și ce dosare au gestionat

    Patru procurori au primit titlul de „cel mai bun în profesie”, concurs inițiat în urma unui ordin semnat de procurorul general Eduard Harunjen la 31 ianuarie 2017. Diplomele au fost acordate în cadrul Adunării Generale a Procurorilor care a avut loc vineri, 24 februarie 2017 la Palatul Feroviarilor din capitală. Vedeți mai jos cine sunt cei patru procurori și ce dosare au gestionat.

    Maxim Gropa, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

    Patru procurori au primit titlul de „cel mai bun în profesie”, concurs inițiat în urma unui ordin semnat de procurorul general Eduard Harunjen la 31 ianuarie 2017. Diplomele au fost acordate în cadrul Adunării Generale a Procurorilor care a avut loc vineri, 24 februarie 2017 la Palatul Feroviarilor din capitală. Vedeți mai jos cine sunt cei patru procurori și ce dosare au gestionat.

    Maxim Gropa, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

    Maxim Gropa a activat, până la reformarea procuraturii, în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Procurorul a gestionat așa zisul dosar „Makena”. 15 angajați ai Departamentului Instituţiilor Pentenciare (DIP) au fost puși sub învinuireîn acest dosar pentru „depăşirea atribuţiilor de serviciu” şi „amestecul în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală”. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar l-a acuzat pe Gropa de atac raider asupra sistemului penitenciar prin intentarea unor dosare penale asupra conducerii de vârf ai DIP. Ea nota  că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

    Diana Turenco, procuror în Procuratura r. Drochia.

    Diana Turenco a ajuns procuror recent. Conform Hotărârii nr. 617 din 12 decembrie 2014 a Colegiul de calificare s-a considerat promovat examenul de capacitate de către Diana Turenco, candidat la funcţia de procuror în Procuratura raionului Drochia, cu media generală 7,6. Prin Hotărîrea nr. 12-2/15 din 22 ianuarie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 617 din 12 decembrie 2014 privind rezultatele examenului de capacitate organizat pentru suplinirea funcţiilor vacante de procuror în procuratură. Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 329-p din 26 martie 2015, ea a fost numită în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Drochia.

    Victor Muntean, procuror în Procuratura Anticorupție

    Victor Munrean, prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 607-p din 05 iulie 2007 a fost numit în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție. Acuzatorul de stat este cel care a condus urmărirea penală și a reprezentat acuzarea de stat în dosarul condamnării judecătoarei Elena Roibu și avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov. Deși condamnate, acestea au fugit din sala, chiar înainte de sentință, fiind de negăsit și astăzi. Muntean a fost și procurorul care a condus urmărirea penală în cazul condamnării la închisoare cu suspendare a fostului judecător „raider”, Nicolae Nogai.

    Grigore Ciochină, procuror în Procuratura r. Nisporeni

    Grigore Ciochină a absolvit Institutul Național al Justiției în 2014, fiind ulterior angajat la Procuratura Nisporeni.  De precizat că Ciochină a fost procurorul care s-a ocupat de dosarul în care a fost reținut fostul şef al Serviciului control financiar şi audit intern al ÎS „Poşta Moldovei”, Sergiu Cebotari, la 29 iulie, curent. La câteva ore după reţinerea lui Cebotari, Ruslan Ojog, şef adjunct al Direcţiei generale urmărire penală a IGP, declara că Cebotari a fost reţinut pentru exploatarea prin muncă a mai multor persoane şi că această reţinere nu are legătură cu dezvăluirile fostului angajat al poştei despre traficul cu anabolizante. „În 2016, în adresa organului de urmărire penală a IP Nisporeni au parvenit 16 plângeri ale cetăţenilor care susţin că cetăţeanul Cebotari Serghei ar fi pretins de la ei, contrar voinţei, prin înşelăciune, muncă forţată”, a declarat Ojog. Acesta a mai precizat că „în niciun caz, organul de urmărire penală nu a reţinut această persoană pe motiv că ar fi membru al unei organizaţii politice sau că ar fi trebuit să prezinte anumite probe unei comisii parlamentare cu privire la circulaţia ilegală a substanţelor anabolizante”. Luni, 1 august 2016, la cererea procurorului, Judecătoria Nisporeni a emis pe numele lui Cebotari un mandat de arest pentru 30 de zile.

    Anterior, pentru ZdG, Ciochină a declarat că lui Cebotari i-a fost înaintată învinuirea de obţinere a muncii forţate de la mai multe persoane. Deşi acţiunile pentru care este învinuit Cebotari ar fi avut loc în 2011-2014, procurorul Ciochină spune că urmărirea penală a fost iniţiată abia acum ca urmare a plângerilor primite recent. „Nu pot să cunosc de ce părţile vătămate s-au adresat anume acum şi nu mai devreme. Când au fost înregistrate plângerile, a şi început urmărirea penală, nu putem impune oamenii să scrie plângere”, a afirmat procurorul. Totodată, Ciochină şi-a motivat decizia de a cere plasarea în arest preventiv a lui Cebotari prin faptul că acesta ar fi putut obstrucţiona ancheta. „Am considerat, din analiza materialului probatoriu, prin prisma riscurilor de obstrucţionare a urmăririi penale, că, în acest moment, la faza iniţială, există riscuri de influenţare şi riscuri de distrugere a probelor materiale”, spunea procurorul.

    Cei patru procurori au primit, drept premii, câte un laptop. Concursul privind titlul de „cel mai bun în profesie” a fost inițiat după reformarea Procuraturii Generale, prin ordinul procurorului general, în colaborare cu Asociația Procurorilor. Asemenea concursuri vor avea loc periodic, iar Eduard Harunjen a îndemnat toți acuzatorii de stat să participe, cu spețele și cauzele penale instrumentate, în cadrul acestor concursuri. 
    sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU