Date biografice
Conform Hotărârii nr. 1-233/2022 din 1 noiembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a respins interimatul funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, dispus domnului Dumitru Robu, prin ordinul Procurorului General interimar nr.1861-p din 25.10.2022.
Prin ordinul Procurorului General interimar nr.1861-p din 25.10.2022 s-a dispus asigurarea interimatului funcției de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale de către domnul Dumitru Robu.
Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova Nr. 182-IX din 6 octombrie 2021, domnul Dumitru ROBU se numește in funcția de Procuror General interimar.
Potrivit Hotărârii nr. 1-123/2021 din 6 octombrie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Președintelui Republicii Moldova pentru a fi numit în funcția de Procuror General interimar candidatura domnului Dumitru Robu.
Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1232-VIII din 31 iulie 2019, desemnat în funcția de Procuror General interimar al Republicii Moldova.
Conform Hotărârii nr. 1-67/2019 din 31 iulie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv propunerea Parlamentului Republicii Moldova privind înaintarea candidaturii procurorului Dumitru Robu la funcția de Procuror General interimar.
Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 199-p din 01 Martie 2018, numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.
Potrivit Hotărârii nr. 12-31/18 din 15 februarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propuus Procurorului General candidatura domnului Dumitru Robu pentru numirea în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal, pentru un mandat de 5 ani.
Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 786-p din 08 iulie 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.
Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 996-p din 24 iulie 2013, numit în funcția de procuror în Secţia combatere trafic de fiinţe umane din cadrul Procuraturii Generale.
Experienţă profesională:
01.03.2018 – procuror, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău
25.07.2016 – procuror în procuratura Anticorupţie
24.07.2013 – procuror în Secția combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale
14.01.2008 – procuror în Procuratura de Transport
15.05.2007 – procuror în Procuratura r-lui Floreşti
10.07.2006 – procuror – interimar în procuratura r-lui Floreşti
Studii:
1987 – 1998 – Şcoala medie generală nr.1 din or. Nisporeni
1998 – 2003 – Universitatea de Sudii Umanistice din Moldova, Facultatea Drept, specialitatea Drept
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuror 67 752,92 lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, expert coordonator 68 599,19 lei
3. Venit obținut din alte surse legale de către soție, indemnizație 7 200 lei
Bunuri mobile
1. Autoturism de model Renault Megane (an. fab. 2008) în valoare de 32 000 lei, comodat din anul 2012
2. Autoturism de model Smart (an. fab. 2006) în valoare de 24 000 lei, cumpărat în anul 2010
Datorii
Datorie în sumă de 36 848 Euro, contractată în anul 2011, scadentă în anul 2015
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura Generală 85 187,80 lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, Moldasta 223 034,88 lei
Bunuri mobile
1. Autoturism de model Renault Megane (an. fab. 2008) în valoare de 32 000 lei, comodat din anul 2012
2. Autoturism de model Smart (an. fab. 2006) în valoare de 24 000 lei, cumpărat în anul 2010
Active financiare
1. Cont de card salarial cu soldul 9,86 lei, deschis în anul 2012
2. Cont de card salarial cu soldul 212,36 lei, deschis în anul 2012
3. Cont de card salarial cu soldul 896,84 lei, deschis în anul 2009
Datorii
Datorie în sumă de 36 848 Euro, contractată în anul 2011, scadentă în anul 2015
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura Generală 86 330,48 lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, ÎS ”Moldasta” 237 944,64 lei
3. Venit obținut de către soție din înstrăinarea bunurilor mobile, autoturism de model Smart 30 000 lei
Bunuri mobile
Autoturism de model Nissan Juke(an. fab. 2011) în valoare de 82 000 lei, comodat din anul 2014
Active financiare
1. Cont de card salarial cu soldul 2 643 lei, deschis în anul 2012
2. Cont de card salarial cu soldul 7 364,68 lei, deschis în anul 2012
3. Cont de card salarial cu soldul 896,84 lei, deschis în anul 2009
Datorii
Datorie (Contract cu privire la investirea capitalului în construcție) în sumă de 36 848 Euro, contractată în anul 2011, scadentă în anul 2015
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura Generală 81 093 lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, ÎS ”Moldasta” 156 802 lei
3.NouVenit obținut din donații 6 000 euro
Bunuri mobile
Autoturism de model Nissan Juke (an. fab. 2011) în valoare de 82 000 lei, comodat din anul 2014
Active financiare
1. Cont de card salarial cu soldul 81 lei, deschis în anul 2015
2. Cont de card salarial cu soldul 2 465 lei, deschis în anul 2012
3. Cont de card salarial cu soldul 896,84 lei, deschis în anul 2009
Datorii
Datorie (Contract cu privire la investirea capitalului în construcție) în sumă de 36 848 Euro, contractată în anul 2011, scadentă în anul 2016
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura Generală 155 948 Lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, ÎS ”Moldasta” 220 627 Lei
3. Venit obținut din donații 8 000 Euro
Bunuri imobile
NouApartament cu suprafața de 93,m.p., în valoare de 544 580 Lei, Contract privind investiția în construcții din anul 2011, Act de transmitere-primire din anul 2016
NouLoc de parcare cu suprafața de 22,m.p., în valoare de 5 500 Euro, Contract privind investiția în construcții din anul 2011
Bunuri mobile
Autoturism de model Nissan Juke (an. fab. 2011) în valoare de 82 000 lei, în posesie din anul 2013
Active financiare
1. Cont de card salarial cu soldul 70 Lei
2. Cont de card salarial cu soldul 5 Lei
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura Generală 300 804 Lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, ÎS ”Moldasta” 335 157 Lei
3. Venit obținut din donații 5 000 Euro
4. Venit obținut din înstrăinarea bunurilor mobile și/sau imobile 589 134 Lei
Bunuri imobile
NouApartament cu suprafața de 84,9 m.p., în valoare de 479 647 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2017
Bunuri mobile
Autoturism de model Nissan Juke (an. fab. 2011) în posesie din anul 2013
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura Generală 269 806 Lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, ÎS ”Moldasta” 64 192 Lei
3.NouVenit obținut din donații 8 000 Euro
4.NouVenit obținut din alte surse legale:
eveniment de familie 14 000 Euro
CNAS 184 478 Lei
DAS Iași 2 840 Ron
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 84,9 m.p., în valoare de 479 647 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2017
NouGaraj cu suprafața de 16,7 m.p., în valoare de 50 663 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2018
Bunuri mobile
NouAutoturism de model Lexus CT200H (an. fab. 2011) în valoare de 8 700 Euro, în proprietate din anul 2018
Autoturism de model Nissan Juke (an. fab. 2011) în posesie din anul 2013
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura Generală 306 261 Lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, ÎS ”Moldasta” 229 602 Lei
3. Venit obținut din alte surse legale CNAS 94 436 Lei, DAS Iași 4 902 Ron
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 84,9 m.p., în valoare de 479 647 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2017
Garaj cu suprafața de 16,7 m.p., în valoare de 50 663 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2018
Bunuri mobile
Autoturism de model Lexus CT200H (an. fab. 2011) în valoare de 8 700 Euro, în proprietate din anul 2018
Autoturism de model Nissan Juke (an. fab. 2011) în posesie din anul 2013
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura Generală 263 390 Lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, ÎS ”Moldasta” 358 728 Lei
3. Venit obținut din alte surse legale CNAS 94 436 Lei, DAS Iași 3 600 Ron
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 84,9 m.p., în valoare de 479 647 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2017
Garaj cu suprafața de 16,7 m.p., în valoare de 50 663 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2018
NouAvere imobilă cu suprafața de 17,3 m.p., în valoare de 121 505 Lei, în prioprietate din anul 2020
NouAvere imobilă cu suprafața de 11,8 m.p., în valoare de 29 779 Lei, în prioprietate din anul 2020
Bunuri mobile
Autoturism de model Lexus CT200H (an. fab. 2011) în valoare de 8 700 Euro, în proprietate din anul 2018
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura Generală 297 936 Lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, ÎS ”Moldasta” 413 220 Lei
NouVenitul obținut din înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 150 168 Lei
4. Venit obținut din alte surse 23 863 Lei, 5 136 Ron
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 84,9 m.p., în valoare de 479 647 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2017
Garaj cu suprafața de 16,7 m.p., în valoare de 50 663 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2018
Avere imobilă cu suprafața de 11,8 m.p., în valoare de 29 779 Lei, în prioprietate din anul 2020
Bunuri mobile
Autoturism de model Lexus CT200H (an. fab. 2011) în valoare de 8 700 Euro, în proprietate din anul 2018
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura Generală 463 512 Lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, ÎS ”Moldasta” 434 017 Lei
3. Venit obținut din alte surse 27 309 Lei
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 84,9 m.p., în valoare de 479 647 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2017
Garaj cu suprafața de 16,7 m.p., în valoare de 50 663 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2018
Avere imobilă cu suprafața de 11,8 m.p., în valoare de 29 779 Lei, în prioprietate din anul 2020
Bunuri mobile
Autoturism de model Lexus CT200H (an. fab. 2011) în valoare de 8 700 Euro, în proprietate din anul 2018
NouAutoturism de model Toyota Rav 4 (an. fab. 2019) în valoare de 300 000 Lei, în proprietate din anul 2022
Venituri
1. Venit obținut la locul de muncă de bază, Procuratura Generală 393439 Lei
2. Venit obținut de către soție la locul de muncă de bază, ÎS ”Moldasta” 581615 Lei
3. Venit obținut din alte surse 5749 Lei, 6144 Ron
Bunuri imobile
Apartament cu suprafața de 84,9 m.p., în valoare de 479647 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2017
Garaj cu suprafața de 16,7 m.p., în valoare de 50663 Lei, Contract de vânzare-cumpărare din anul 2018
Avere imobilă cu suprafața de 11,8 m.p., în valoare de 29779 Lei, în prioprietate din anul 2020
Bunuri mobile
Autoturism de model Lexus CT200H (an. fab. 2011) în valoare de 8700 Euro, în proprietate din anul 2018
Autoturism de model Toyota Rav 4 (an. fab. 2019) în valoare de 300000 Lei, în proprietate din anul 2022
Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, acțiunile procurorului Dumitru Robu (a cerut aplicarea arestului preventiv faţă de reclamant) au fost obiect de examinare la CtEDO.
Vasiliciuc c. Moldovei, hotărârea din 02/05/2017, numărul cererii 15944/11, violarea art. 5.1 CEDO – detenția reclamantului nu putea fi considerată necesară și lipsită de arbitraritate.
Curtea a considerat că instanțele naționale urmau să demonstreze în mod convingător că detenția era necesară. În cazul când autoritățile dispun arestarea preventivă pe motivul omiterii de a da curs citației, acestea urmează să se asigure că persoana respectivă a fost citată corespunzător și că a dispus de timp suficient să se conformeze și că s-au întreprins măsuri rezonabile pentru a verifica dacă aceasta de fapt se ascunde. De fapt acesta nu a fost cazul din speță, unde autoritățile au ales o abordare formalistică a chestiunii citării reclamantului și când reclamantul nu a apărut au concluzionat că acesta se ascunde.
În cererea sa habeas corpus reclamantul a invocat că ea nu a fost citată la procuratură și s-a obligat să se prezinte și a predat pașaportul. Refuzul autorităților naționale de a verifica argumentele reclamantului privind citarea necorespunzătoare și de a-i acorda posibilitatea de a apărea în fața autorităților a convins Curtea că detenția reclamantului nu poate fi considerată necesară și lipsită de arbitraritate în sensul Articolului 5 § 1 (c) din Convenție.
Prin Hotărârea nr. 1-75/2022 din 26 aprilie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a propus numirea în calitatea de experți naționali titulari și supleanți în organele de lucru ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și anume în cadrul Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni a domnului Dumitru Robu, Procuror General interimar și a doamnei Angela Motuzoc, președinte al Consiliului Superior al Procurorilor.
EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 10-6/18 din 08 februarie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Dumitru ROBU, candidat la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, care a obţinut punctajul final de 143,66.
Prin Hotărârea nr. 12-17/18 din 01 februarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor cererile următorilor candidați care solicită numirea în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef în procuratura teritorială: Petru Tofan, Ion Covalciuc, Nicolae Geru, Sergiu Crețu, Vitalie Bișleaga, Dumitru Robu, Vladislav Bobrov și Lilian Corpaci.
Conform Hotărârea nr.10-110/17 din 14 decembrie 2017, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobt rezultatul final al evaluării procurorului Dumitru ROBU, candidat la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, care a obţinut punctajul final de 145,2.
Prin Hotărârea nr. 499 din 17 mai 2014, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Dumitru Robu, procuror al Secţiei combatere trafic de fiinţe umane din cadrul Procuraturii Generale, calificativul Atestat. Prin Hotărârea nr.12-105/14 din 29 mai 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a validat hotărîrea Colegiului de calificare nr. 499 din 17 mai 2014.
DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017, a propus Procurorului General încurajarea domnului Robu Dumitru, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu MEDALIA ”Pentru serviciu impecabil” Clasa III.
Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015, a propus Procurorului General încurajarea domnului Robu Dumitru, procuror Secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.
Prin Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Robu Dumitru, procuror secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria I.
Hotărârea nr. 1-233/2022 din 1 noiembrie 2022
Hotărârea nr. 1-75/2022 din 26 aprilie 2022
Decret Nr. 182-IX din 6 octombrie 2021
Hotărârea nr. 1-123/2021 din 6 octombrie 2021
Hotărârea nr. 1-67/2019 din 31 iulie 2019
Hotărârea nr. 10-6/18 din 08 februarie 2018
Hotărârea nr. 12-31/18 din 15 februarie 2018
Hotărârea nr. 12-17/18 din 01 februarie 2018
Hotărârea nr.10-110/17 din 14 decembrie 2017
Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017
Hotărârea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015
Procurorul general interimar, investigat de foştii colegi de la Procuratura Anticorupţie
Procuratura Anticorupţie a dat start examinării plângerilor semnate de fostul director al companiei de stat MoldATSA, Sorin Stati, şi ex-primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, în care sunt invocate pretinse ilegalităţi comise de procurorul general interimar, Dumitru Robu.
În acest scop, procurora anticorupţie, Nadejda Busuioc, desemnată de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) să examineze plângerile, a fost rechemată din concediu.
„A trebuit să-mi întrerup vacanţa, a fost ordinul şefului interimar al Procuraturii Anticorupţie. Eu investighez deja. La final, voi lua o decizie conform legii”, ne-a declarat Nadejda Busuioc.
Dorin Chirtoacă îl acuză pe Dumitru Robu că, în iulie 2017, ar fi emis o ordonanță de disjungere a dosarului parcărilor cu plată „prin care s-a manipulat probatoriul și s-au prezentat selectiv materiale în instanța de judecată”, fapt ce, potrivit fostului primar general al municipiului Chișinău, a dus la suspendarea sa „ilegală și abuzivă” din funcția de primar al municipiului Chișinău.
Sorin Stați l-a denunţat pe Robu că în perioada februarie-decembrie 2011 a mușamalizat cazul unui agent economic, care s-ar fi conectat clandestin la o sursă de energie electrică care aparținea întreprinderii.
Fosta procuroră anticorupţie, Mirandolina Suşiţcaia, s-a plâns pe Robu la CSP pentru imixtiune în înfăptuirea justiției și persecutare. Procurora este nemulţumită că a fost înlăturată de la gestionarea dosarelor Laundromat şi Platon şi transferată de la Procuratura Anticorupţie. Examinarea plângerii Mirandolinei Suşiţcaia a fost amânată.
Dumitru Robu a lucrat în Procuratura Anticorupţie până în 2017.
Sursa: anticoruptie.md
Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a înregistrat marți, 25 ianuarie, la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), demersul cu privire la eliberarea acordului pentru efectuarea modificărilor în structura Procuraturii Generale (PG), procuraturilor specializate și teritoriale.
Potrivit unei note informative a PG, actualmente, un număr mare de procurori din cadrul PG au în procedură cauze penale, „ceea ce este în detrimentul exercitării conforme și în termen a sarcinilor principale ale unei Procuraturi Generale moderne, care urmează să întreprindă acţiuni de stabilire a politicilor la nivel de sistem al Procuraturii şi administrarea acestui sistem”.
„Procurorul general interimar, în calitate de manager operațional, a iniţiat procedura de modificare a structurii Procuraturii Generale, procuraturilor specializate și teritoriale, ţinând cont de faptul că, actuala structură organizatorică a instituţiei nu permite desfășurarea unei activităţi la maxim eficientă, precum şi contravine principiului distribuirii clare a funcţiilor şi folosirii optimale a resurselor umane (…). La momentul actual, ţinând cont de numărul cauzelor penale instrumentate, dar și de evoluția rapidă a fenomenului infracțional, a apărut necesitatea fortificării capacităților de exercitare sau conducere a urmăririi penale de către procuraturile specializate, precum şi a procuraturilor teritoriale la capitolul reprezentării învinuirii în instanţele de judecată, iar realocarea unui număr de procurori din Procuratura Generală este o soluţie plauzibilă în acest sens”, arată comunicatul Procuraturii.
În context, reprezentanții Procuraturii anunță că s-a impus necesitatea optimizării structurii PG, prin reducerea numărului de funcţii din cadrul acestei subdiviziuni structurale și realocarea acestora către procuraturile specializate și teritoriale.
„Noilor forme de infracționalitate trebuie să le răspundă structuri eficiente care să permită utilizarea optimă a resurselor din cadrul acestora pentru anihilarea și pedepsirea infractorilor, precum și pentru a recupera pagubele generate prin comportamentul infracțional, or, resursele umane în acest sens sunt de o importanță majoră (…). Urmare a exercițiului procedurii de optimizare a structurii Procuraturii Generale rămân disponibile pentru realocare în procuraturile specializate și teritoriale 21 funcții de procuror, astfel fiind optimizate 1 funcţie de adjunct al procurorului general, 4 funcţii de șef Direcție, 4 funcţii de șef Secție şi 12 funcţii de procurori în secţie”, se menționează în nota informativă.
Din numărul total de funcţii optimizate din cadrul PG, 9 funcții urmează să fie realocate Procuraturii Anticorupţie (PA), 5 funcții către PCCOCS și 7 funcții către Oficiul reprezentarea învinuirii în instanța de judecată a Procuraturii mun. Chișinău. De asemenea, urmează a fi realocate şi 7 funcții de consultant al procurorului, dintre care 4 funcții către Procuratura Anticorupţie și 3 funcții către PCCOCS.
Sursa: zdg.md
Salariile, achizițiile și donațiile procurorilor șefi în 2019
Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.
Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.
Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.
Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.
Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.
Potrivit documentului, familia Stoianoglo este proprietara a două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același an cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.
La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.
Ruslan Popov, unul dintre cei mai avuți adjuncți ai procurorului general, care locuiește într-un imobil de „milioane” din Mileştii Mici, Ialoveni, și deține două mașini Hyundai fabricate și cumpărate în 2017, a vândut în 2019, cu 850 mii de lei, un apartament de peste 122 m.p., situat în blocurile de pe str. Melestiu din capitală, construite special pentru angajații procuraturii.
Anul trecut, Ruslan Popov a ridicat lunar un salariu de 22 de mii de lei (339 477 de lei pentru întreg anul) la Procuratura Generală. Alte 78 de mii de lei procurorul le-a obținut drept salariu și remunerare la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul „La Strada”. Pe parcursul anului trecut, Ruslan Popov a avut mai multe deplasări peste hotare, în România, Serbia și Spania, pentru care a primit diurne în valoare totală de circa 76 de mii de lei.
Tot anul trecut adjunctul procurorului general indică că i-a împrumutat tatălui său un milion de lei, bani pe care acesta ar urma să-i întoarcă fără dobândă peste 20 de ani, în 2040.
Între timp, din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii în sumă totală de 15 mii de euro către părinții săi, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Banii ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.
În declarația sa de avere nu se regăsesc cele peste 8 hectare agricole cumpărate de familia procurorului la începutul anului trecut.
Ceilalți doi adjuncți ai procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic, nu au făcut anul trecut vreo tranzacție de cumpărare sau vânzare. Mircea Roșioru a fost remunerat în 2019 cu 37 de mii de lei lunar la PG, iar Iurie Perevoznic, cu 97 386 de lei pentru acitvitatea între iulie-decembrie în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și cu 16 055 de lei pentru activitatea până în iulie la AO Centrul de Drept al Femeilor.
Din 11 decembrie 2019 șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord.
Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.
Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.
Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.
Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.
Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.
La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.
Eduard Varzar, adjunct al șefului PA, a avut în 2019 un venit salarial de peste 331 de mii de lei și a obținut 150 de mii de lei din vânzarea unui automobil Toyota Prius fabricat în 2010.
Ion Munteanu, declară doar venituri salariale în 2019, de 28 de mii de lei lunar. Salariul de procuror-șef al Procuraturii Cantemir și cea de adjunct la PA, 23 de mii de lei lunar, constituie și unica sursă de venit a lui Adrian Procoavă.
Un alt adjunct al șefiei PA, Marcel Dumbrăvan a vândut anul trecut cu 6 mii de lei un Renault Scenic fabricat în 2004 și a achiziționat un automobil de aceeași marcă, doar că fabricat în 2015, pentru care a plătit 185 de mii de lei. Dumbrăvan a avut venituri salariale de 331 de mii de lei în 2019.
Cel de-al cincilea adjunct al PA, Vladislav Cojocaru, șef Procuraturii Căușeni, se numără printre procurorii care anul trecut au primit donații. Acesta trece în actul de avere donații de 5 700 de euro de la Vera Morosanu și 4 900 USD de la Veronica Morosan. Anul trecut, procurorul a vândut trei terenuri cu 35 de mii de lei, și a achiziționat cu 50 de mii de lei jumătate dintr-un teren intravilan. Acesta a avut un venit salarial lunar mediu de 23 de mii de lei.
De altfel, mai mulți procurori anticorupție au avut donații în 2019. Procurorul Eugen Balan și soția sa au avut donații de 200 de mii de lei de la părinții acestora. Familia a vândut un BMW cu 9 mii de euro și a cumpărat un Audi A 6, fabricat în 2015, cu 25 500 de euro. Donație de 10 mii de lei de la părinți a avut și procurorul anticorupție Andrei Balan, iar procurorul Mihail Ivanov declară că pe parcursul anului trecut la zilele de naștere ale membrilor familiei a obținut o mie de euro și cinci mii de lei. Un alt procuror anticorupție, Vitalie Ivanov declară 5 mii de euro și și cotă parte dintr-un apartament din Chișinău drept donații de la părinții săi și ai soției. Cu donații de 6 mii de euro s-a ales și Octavian Iachimovschi unul dintre procurorii care conduce grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară. Procurorul susține că banii au fost donați în cadrul unui eveniment de familie, cumetrie. Octavian Iachimovschi a avut anul trecut și un venit de 16 500 de euro din înstrăinarea unui apartament. Pentru activitatea la PG, acesta a fost remunerat cu un salariu lunar de 25 de mii de lei.
Din decembrie, șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este Ion Caracuian.
Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (ANI) nu am găsit declarația de avere a acestuia. Contactat, Ion Caracuian spune că nu a completat încă declarația, deoarece activează prin cumul în mai multe locuri și nu a reușit să adune toate actele în situația în care mai multe instituții nu funcționează în această perioadă. Șeful interimar al PCCOCS susține că perioada depunerii actelor a fost prelungită în legătură cu situația de urgență. Reprezentantul ANI, Victor Moloșag, neagă însă această informație și precizează că termenul-limită de depunere a actelor a fost 31 martie 2020.
Conform declarației pentru 2018, familia Caracuian deține în proprietate o casă, un apartament, două averi imobile, două terenuri agricole și unul intravilan – toate obținute în baza contractelor de donație sau de moștenitor. În 2000, Ion Caracuian Primăria comunei Sângera i-a oferit omului legii un teren pentru construcție.
Familia Caracuian conduce un Nissan, fabricat în 2002, pentru care în 2012 procurorul afirmă că a plătit 10 mii de lei.
La fel ca la PA, PCCOCS are cinci procurori-șefi adjuncți.
Unul dintre aceștia, Aurel Ciocan declară donații de 28 de mii de euro obținuți în 2019 la un eveniment de familie, mai exact la nuntă, dar și 92 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Skoda Octavia fabricat în 2006. Procurorul a avut un salariu mediu lunar de 19 mii de lei anul trecut.
De donații a beneficiat în 2019 și un alt adjunct, interimar, al PCCOCS, Roman Dorogan. Pe lângă salariul lunar de peste 18 mii de lei, acesta a primit și o donație de 30 de mii de lei de la părinții săi.
Adjunctul Taras Patraman a vândut mașina de model Volkswagen Golf fabricată în 2009 la același preț la care în 2017 declara că a cumpărat-o, 10 mii de lei. Patraman, care a ridicat lunar un salariu de peste 30 de mii de lei, a contractat un credit de 100 de mii de lei în 2019, cu o rată a dobânzii de 7%. Banii urmează a fi întorși până în 2022.
Oleg Baciu, un alt adjunct al procurorului-șef al PCCOCS, a devenit în 2019 posesorul unei mașini Skoda Superb, fabricată, la fel, în 2019. Procurorul spune că deține mașina în baza unor „contracte translative de posesie şi de folosinţă” și că aceasta are o valoare de 37 650 de euro.
În baza unor acte similare, procurorul deține din 2016 și un autoturism Hyundai, fabricat la fel în 2016. Procurorul, cu salariu lunar de 29 de mii de lei, are, din 2018, o datorie de 600 de mii de lei către BC Moldindconbank SA. Creditul e scadent în 2028 și are o rată a dobânzii de 5%. Oleg Baciu are și două datorii în sumă totală de 35 de mii de euro către două persoane fizice, pe care trebuie să întoarcă până în 2023 și 2025.
Fără schimbări în ultimii ani este declarația de avere a Lucreției Zaharia, adjunctă a șefului PCCOCS din 2017. Unicul venit al acesteia în 2019 este salariul de 350 de mii de lei, ceea ce-i asigură un venit mediu lunar de 29 de mii de lei.
Și procurorii PCCOCS s-au bucurat de donații în 2019. Petrușca Sergiu a primit o donație de 2 mii de euro de la Elena Petrușca, iar procurora Mariana Cazacu declară 212 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui eveniment de familie – cumetrie. Familia procurorei Cazacu a vândut anul trecut un apartament cu 10 620 de euro și a făcut cumpărături de aproape un milion de lei, achiziționând un apartament de 73 m.p. și o mașină Lexus CT 200H fabricat în 2013. Procurorul Denis Rotaru declară 100 de mii de lei drept bani primiți de la rude în cadrul unui eveniment de familie – botez.
Oleg Afanasii, procuror-șef al Secției Control al Activității Speciale de Investigații și Asigurarea Regimului Secret al Procuraturii Generale, exercită de aproape o lună interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău, după ce Ștefan Șaptefraț și-a dat demisia, la doar o săptămână distanță după ce Ziarul de Gardă a publicat investigația „Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei”.
Oleg Afanasii nu a făcut nicio achiziție în ultimii cinci ani. Acesta raportează un salariu lunar de 30 de mii de lei pentru 2019. Noul șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău are în proprietate o casă de 133 de m.p., un garaj și o altă avere imobilă, un teren intravilan și două terenuri agricole. Toate aceste aceste bunuri procurorul susține că le deține în baza unor contracte de donații. Din 2014, Oleg Afanasii conduce un Mercedes 320 CDI fabricat în 2006, pe care l-a cumpărat cu 195 de mii de lei.
Salariul, de 28 de mii de lei, a fost și unica sursă de venit anul trecut pentru adjunctul interimar al Procuraturii Chișinău, Mihai Pascal, numit în funcție, la fel ca Oleg Afanasii, acum o lună.
Și un alt adjunct, Dumitru Robu, fost procuror general interimar al R. Moldova între iulie-decembrie 2019, declară venituri doar din salariu. Acesta a fost remunerat la Procuratura Generală cu peste 25 de mii de lei lunar.
Al treilea șef adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popenco, a vândut cu jumătate de milion de lei un automobil de model Mercedes E250 CDI fabricat în 2015. Anul trecut, Popenco declara că mașina o conduce din 2018 și că are o valoare de 330 de mii de lei. Procurorul a avut un salariu de peste 17 mii de lei lunar.
Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 255 de mii de lei. Soția acestuia, angajată a companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, a avut un salariu de 240 de mii de lei în 2019.
Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 249 mii de lei. Acesta, la fel ca în anii trecuți, se bucură de donații în partea familiei. În 2019, spre exemplu, procurorul raportează venituri de 70 de mii de lei în cadrul unui eveniment de familie. Alte 20 de mii de lei, Roman Eremciuc le-a obținut din vânzarea unui bun imobil.
Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 249 mii de lei.
Igor Popa, şef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău din decembrie 2019, este fost adjunct al ex-procurorului general Eduard Harujen și al ex-procurorului general interimar Dumitru Robu. Igor Popa trece în actul de avere o remunerare de 417 de mii de lei în în aceste funcții pe parcursul anului trecut, adică un salariu mediu 34 de mii de lei lunar.
Din 2019, Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, conduce o mașină Volvo XC 90, fabricată în 2014, despre care afirmă că nu-i aparține în proprietate. În decembrie însă, acesta a vândut cu 120 de mii de lei un Hyundai, fabricat în 2011, automobil despre care în declarația pentru 2018 procurorul declara că are o valoare de 10 mii de lei.
Anul trecut, Corneliu Bratunov spune că a împrumutat tatălui său 6 mii de euro fără dobândă și că a primit donații de 250 de euro de la Igor Grigoriev, fratele soției sale. Acestuia, de altfel, până în 2021, familia Bratunov urmează să-i întoarcă o datorie de 5 mii de euro. Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău a avut în 2019 un salariu de 255 de mii de lei.
Sursa: zdg.md
Procuratura Generală a făcut public CV-ul noului procuror general interimar, Dumitru Robu, numit în funcția respectivă acum o săptămână. Potrivit acestui CV, Dumitru Robu are o experiență în organele Procuraturii de 12 ani și a făcut studiile la Universitatea de Studii Umanistice din Moldova.
CV-ul lui Dumitru Robu:
Data şi locul naşterii – 02.11.1980 , oraşul Nisporeni
Starea civilă: căsătorit, doi copiiExperienţă profesională:
01.03.2018 – procuror, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău
25.07.2016 – procuror în procuratura Anticorupţie
24.07.2013 – procuror în Secția combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale
14.01.2008 – procuror în Procuratura de Transport
15.05.2007 – procuror în Procuratura r-lui Floreşti
10.07.2006 – procuror – interimar în procuratura r-lui FloreştiStudii:
1987 – 1998 – Şcoala medie generală nr.1 din or. Nisporeni
1998 – 2003 – Universitatea de Sudii Umanistice din Moldova, Facultatea Drept, specialitatea DreptLimbi străine: rusa, engleza
Prin ordinul Procurorului General a fost decorat cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii” şi Medalia „Pentru serviciu impecabil” de clasa III.
Dumitru Robu este procurorul în gestiunea căruia, la etapa inițială, se afla dosarul licitației trucate privind amenajarea parcărilor în Chișinău, în care sunt vizați fostul primar Dorin Chirtoacă, ex-primarul Nistor Grozavu, omul de afaceri Alexandru Pincevschi, ex-șeful Direcției Generale transport Public și Căi de Comunicație Igor Gamrețki, fostul consilier municipal Ghenadie Ivașcenco și administratorii a trei firme de parking, Serghei Islentiev (PLS „Parcare”), Alexei Curti, („Sizif-L”) și Olga Andriuța (reprezentanta prin procură a „PLS Parcare”).
Noul procuror general interimar declara anterior pentru ZdG că și-a depus dosarul la Parlament, pentru funcția de procuror general interimar, cu scopul „de a spori încrederea” în Procuratura Generală.
Sursa: zdg.md
Cum a evoluat averea declarată de noul procuror general interimar în ultimii 7 ani
Dumitru Robu, procurorul general interimar ales de Parlament și avizat pozitiv de Consiliul Superior al Procurorilor, indică în declarațiile de avere și interese că a beneficiat, în ultimii patru ani, de donații în valoare totală de 27 mii de euro. Banii i-au fost oferiți de părinții soției, care, conform declarațiilor noului procuror general interimar, muncesc de mai mulți ani în străinătate.
Dumitru Robu este procuror din luna mai 2006, activând inițial în cadrul Centrului de pregătire a cadrelor Procuraturii, iar ulterior în Procuratura Florești.
În declarația sa despre venituri și proprietate pentru 2012, prima disponibilă online, Dumitru Robu a indicat că era angajat în cadrul Procuraturii de Transport, fiind numit prin ordinul procurorului general în ianuarie 2008. Pe atunci, acesta ridica un salariu lunar de aproximativ 6 mii de lei, egal cu cel al soției sale. Procurorul conducea un Renault Magane, fabricat în 2008, pe care îl deținea prin contract de comodat din 2012. Soția sa, Diana Robu, deținea un automobil Smart, fabricat în 2006 și achiziționat în 2010. Din 2011, famila Robu investea în construcția unui apartament, în blocul destinat angajaților procuraturii, suma de 36,8 mii de euro.
În iulie 2013, Dumitru Robu se transferă în cadrul secției pentru combaterea traficului de persoane a Procuraturii Generale și beneficiază, lunar, de un salariu de aproximativ 7 mii de lei. Soția sa, angajată a Companiei Moldatsa, primește 18,5 mii de lei pe lună. În 2013, soții Robu nu fac achiziții, declarând aceleași bunuri ca și în 2012.
În 2014, soții Dumitru și Diana Robu încasează salarii similare cu cele din 2013. Ei vând automobilul Smart, pe care l-au achiziționat în 2010, pe o sumă de 30 mii de lei. În urma unui contract de comodat intră în posesia unui Nissan Juke, fabricat în 2011. Totodată, din declarație dispare automobilul Renaul Megane, pe care-l conducea Dumitru Robu, tot în baza unui contract de comodat.
În declarația de avere pentru 2015, procurorul Robu declară, pentru prima dată, în afară de veniturile salariale ale familiei, donații în sumă de 6 mii de euro. Dar, la fel ca și în anul anterior, familia nu face vreo achiziție importantă.
În iulie 2016, Dumitru Robu este transferat la Procuratura Anticorupție (PA), la doar câteva luni distanță după ce șefia instituției era preluată de Viorel Morari. După reforma Procuraturii, salariile acuzatorilor de stat se dublează, iar Dumitru Robu indică venituri lunare de aproximativ 13 mii de lei, în timp ce soția sa, care muncea la Moldatsa, încasa lunar nu mai puțin de 18,3 mii de lei.
În 2016, familia procurorului Robu indică, la capitolul donații, o sumă mai mare: 8 mii de euro. Tot în acel an, în declarația acuzatorului de stat se regăsește apartamentul de 93 m.p., achiziționat cu 544 mii de lei în urma contractului de investiții din 2011, dar și un loc de parcare care a costat 5,5 mii de euro.
În 2017, Dumitru Robu, fiind la PA, gestionează unul dintre cele mai răsunătoare dosare ale anului, cel privind parcările cu plată din capitală în care sunt anchetați primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, viceprimarul Nistor Grozavu, dar și șeful Direcției Transport Public și Căi de Comunicație, Igor Gamrețchi. La scurt timp, Chirtoacă este înlăturat din fruntea Primăriei, pe tot parcursul procesului acuzând că a fost ținta unui dosar politic, organizat de Partidul Democrat pentru a-și subordona Primăria Chișinău.
În același an, Dumitru Robu beneficiază de un salariu lunar de 25 de mii de lei, iar soția sa de unul de 28 de mii de lei. Tot în 2017, Dumitru Robu indică în declarația de avere o nouă donație în valoare de 5 mii de euro de la Liuba Ghețîu, soacra sa. Acesta înstrăinează apartamentul cumpărat în blocul pentru procurori pentru suma de 589 mii de lei. În schimb, procură un alt apartament, de 85 m.p. pentru suma de 479 mii de lei.
În 2017, Dumitru Robu își depune candidatura la funcția de șef adjunct al PA, dar nu o obține, Consiliul Superior al Procuraturii preferând-o pe Adriana Bețișor, care avea cel mai mare punctaj obținut în urma evaluării de către Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor.
În 2018, Dumitru Robu pleacă de la PA, după ce, în prealabil, participă la concursul pentru suplinirea funcției de adjunct al Procuraturii Chișinău. El îl învinge pe colegul său de la PA, Vladislav Bobrov, și este numit în funcție pentru un mandat de cinci ani. În perioada în care Robu a fost adjunct la Procuratura Chișinău, instituția era (și mai este) condusă de procurorul Ștefan Șaptefraț.
Tot în 2018, Dumitru Robu indică în declarația de avere și interese faptul că, împreună cu soția, au primit, pe lângă salariu, o donație de 8 mii de euro de la socrul său, Ivan Ghețîu. Totodată, în urma ceremoniei de botez a copilului, procurorul susține că a încasat suma de 14 mii de euro. Alți 200 de mii de lei intră în conturile familiei procurorului de la Casa Națională de Asigurări Sociale sub formă de îndemnizații acordate la nașterea copilului. În 2018, soții Robu fac două achiziții: cumpără un garaj cu 50 mii de lei și un automobil Lexus CT200H, plătind 8,7 mii de euro.
Solicitat de ZdG, Dumitru Robu ne-a transmis, prin intermediul serviciului de presă al Procuraturii Generale că donațiile în valoare totală de 27 mii de euro, provenite de la socri, pe care acesta le-a indicat în ultimii 4 ani în declarațiile de avere, se datorează faptului că aceștia lucrează în străinătate începând cu 2003.
Candidatura lui Dumitru Robu pentru funcția de procuror general interimar a fost susținută de 78 de deputați din PSRM, Blocul ACUM, PDM și chiar Partidul Șor.
Miercuri, 31 iulie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv candidatura acestuia și hotărârea Parlamentului, iar la scurt timp, Igor Dodon, președintele R. Moldova, a semnat decretul de numire în funcție. Dumitru Robu a fost prezentat colectivului Procuraturii Generale în prezența șefului statului, a adjuncților procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Garaba, și a președintei CSP, Angela Motuzoc.
„Societatea așteaptă foarte mult de la noi. Personal, am să-mi dau aportul, iar cu ajutorul dvs, haideți să ne dăm străduința ca să redobândim încrederea și să sporim încrederea societății (în procuratură, n.r.)”, a promis Robu, la prezentarea în fața colegilor.
Sursa: zdg.md
Noul procuror general interimar, numit astăzi, 31 iulie 2019, în funcție, prin decretul președintelui Igor Dodon, este finul de cununie al procurorei Vera Chiranda, care, la rândul său, este cumătră cu viceprim-ministrul și ministrului Afacerilor Interne, Andrei Năstase, afirmă surse ale ZdG.
Prin intermediul serviciului de presă al Procuraturii Generale, Dumitru Robu a recunoscut că nașa sa de cununie este Vera Chiranda, procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. Aceasta a fost reținută în octombrie 2018 în dosarul mitei pentru cinci judecători, fiind învinuită că ar fi intermediat transmiterea mijloacelor bănești de la persoane interesate către magistrații vizați în dosar.
Dosarul Verei Chiranda se află, în prezent, pe masa judecătorilor de la Judecătoria Chișinău, iar prima ședință în dosar a avut loc în luna aprilie. Am apelat-o telefonic pe avocata Verei Chiranda pentru a discuta la subiect, însă aceasta nu a răspuns la apeluri.
Înainte de a activa la Procuratura municipiului Chișinău, Vera Chiranda a activat din 1996 și până în 2014 la Procuratura de Transport, acolo unde timp de trei ani a activat și actualul ministru al Afacerilor Interne, Andrei Năstase, iar ulterior, din anul 2008, și procurorul general interimar, Dumitru Robu.
Informația despre faptul că Andrei Năstase ar fi cumătru cu Vera Chiranda, ne-a fost comunicată de către surse din cadrul Procuraturii Generale. Contactat telefonic la 30 iulie, Năstase nu a negat această relație, menționând că trebuie să se documenteze pentru a veni cu o reacție. Totodată însă, Andrei Năstase a declarat că nu are vreo legătură cu numirea lui Dumitru Robu în funcția de procuror general interimar.
„În primul rând, să fie clar. Toată lumea suspectează pe toată lumea, dar eu nu am nicio treabă cu acest procuror Robu. Vreau să văd în ce măsură trebuie să răspund la aceste acuzații. Relațiile mele cu cumătrii și rudele nu au nicio treabă cu procurorii și cu asta”, ne-a spus Năstase, solicându-ne să revenim cu un apel.
Contactat repetat pe parcursul zilei de 31 iulie, Năstase a invocat că este ocupat. I-am trimis ulterior acestuia un mesaj, dar nu am primit încă un răspuns.
Președintele Igor Dodon a semnat astăzi, 31 iulie, decretul privind numirea lui Dumitru Robu în funcția de procuror general interimar, asta după ce luni, 30 iulie, Parlamentul a votat o hotărâre în acest sens. Dumitru Robu a fost înaintat pentru funcția de procuror general interimar de către deputații Alexandru Slusari, Igor Grosu și Vlad Batrîncea, asta deși pentru funcția respectivă au depus dosarele și alți opt candidați.
Dumitru Robu a ajuns interimar la Procuratura Generală după ce Parlamentul a modificat Legea cu privire la Procuratură, menționând că procurorul general interimar se numește prin decret prezidențial la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), iar în cazul în care CSP nu înaintează un candidat, acesta este înaintat de către Parlament, așa cum a fost și în cazul lui Robu.
Dumitru Robu este adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău din februarie 2018, după ce anterior, timp de aproape doi ani a fost procuror anticorupție. Până la Procuratura Anticorupție, Dumitru Robu a fost procuror în Secția combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale și acuzator de stat în Procuratura de Transport
În decembrie 2017, cu ocazia aniversării a XXVI-a de la proclamarea independenței R. Moldova, Dumitru Robu a fost decorat de fostul procuror general Eduard Harunjen cu medalia „Pentru serviciu impecabil” Clasa III.
Sursa: zdg.md
Președintele țării, Igor Dodon, a avut o întrevedere cu candidatul la funcția de Procuror General interimar al Republicii Moldova, propus de legislativ, dl Dumitru Robu.
Părțile au discutat despre situația dificilă din domeniu și sarcina Procurorului General interimar de a asigura activitatea instituției în conformitate cu standardele democratice și așteptările cetățenilor.
În cadrul dialogului, șeful statului și-a exprimat speranța că Procurorul General interimar va respecta cu strictețe legile și Constituția țării, va restabili buna imagine a instituției, asigurînd investigarea infracțiunilor, comise de fosta guvernare.
De asemenea, Igor Dodon a subliniat că societatea este în așteptarea unor anchete veritabile:
– cu privire la investigarea fraudei bancare,
– uzurparea puterii în stat din luna iunie curent,
– a schemelor infracționale create în diverse domenii ale economiei țării, etc.
Totodată, Președintele țării și-a exprimat speranța că dl Robu va fi în stare să asigure tragerea la răspundere a tuturor celor care au furat din banii publici, precum și va contribui la implementarea conformă a reformei procuraturii.
Astfel, Igor Dodon a decis că va semna decretul privind numirea domnului Dumitru Robu în funcția de Procuror General interimar al Republicii Moldova.
Sursa: presedinte.md
/VIDEO/ Procurorul Robu tot mai sus. Va fi adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Municipale
Procurorul Dumitru Robu, care instrumentează dosarul trucării licitației privind parcările cu plata în Chișinău, în care este cercetat și Dorin Chirtoacă, va fi avansat în funcție.
„CSP hotărăște de a propune procurorului general candidatura lui Dumitru Robu pentru numirea în funcție de adjunct al șefului Procuraturii municipiului Chișinău, pentru un mandat de cinci ani. Vă felicităm și vă dorim succes în activitate”, a declarat Angela Motuzoc, șefa organului colegial CSP.
Dumitru Robu a concurat pentru funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipale cu Vladislav Bobrov, procurorul care instrumentează dosarul fostului deputat Chiril Lucinschi. Cei doi au concurat anterior și pentru funcția de adjunct al șefului Procuraturii Anticorupție, dar funcția a fost câștigată de Adriana Bețișor, cea care a obținut condamnarea fostului premier Vlad Filat.
Robu a devenit cunoscut opiniei publice după ce a administrat dosarul licitațiilor truncate în care sunt vizați primarul suspendat, Dorin Chirtoacă, viceprimarul Nistor Grozavu, și alți funcționari din cadrul Primăriei.
În 2016, Dumitru Robu împreună cu soția au adunat un venit de peste 380 de mii de lei și tot în acel an s-au mutat la casă nouă – un imobil de 93 de metri pătrați, estimat la 540 de mii de lei. Procurorul mai are în posesie un Nissan Juke, iar cu ocazia împlinirii a 26 de ani de la proclamarea Independentei, Consiliul Superior al Procurorilor l-a decorat cu „Medalia pentru serviciu impecabil”.
Sursa: tv8.md
Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a scos la concurs mai multe funcții de conducere, dar nu pentru toate au fost înregistrați și candidați.
Potrivit unei hotărâri a Consiliului, procurorii anticorupție Dumitru Robu și Vladislav Bobrov vor să fie adjuncți ai procurorului-șef la Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal. Aceștia sunt singurii candidați înscriși la concursul pentru acest post.
Anterior, ei au candidat și pentru postul de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Atunci, însă, CSP a decis că procurorul Adriana Bețișor este cea potrivită pentru a ocupa această funcție.
Dumitru Robu este acuzator de stat în dosarele intentate primarului suspendat al capitalei, Dorin Chirtoacă, iar Vladislav Bobrov instrumentează dosarul fostului deputat Chiril Lucinschi.
În același timp, pentru postul de procuror-șef al Procuraturii raionului Criuleni și-a depus dosarul procurorul-șef interimar al Procuraturii raionului Ștefan Vodă, Petru Tofan, iar pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Glodeni s-a înscris Ion Covalciuc, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Bălți.
Mai mult, pentru postul de procuror-șef al Procuraturii raionului Dubăsari candidează actualul șef interimar, Nicolae Geru. Totodată, procuror-șef al procuraturii raionului Rîșcani ar putea să fie desemnat Sergiu Crețu, care în prezent este procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Dondușeni. Un alt adjunct interimar al procurorului-șef, care vrea să avanseze în carieră, este Vitalie Bișleaga. Acesta țintește postul de Procuror-șef al Procuraturii raionului Ștefan-Vodă, dar pentru orice eventualitate candidează și pentru funcția de adjunct.
Adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Orhei ar putea deveni Lilian Corpaci. Acesta este în prezent procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal.
Nu s-a înregistrat, însă, niciun candidat pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Rezina, astfel concursul a fost declarat nul. Nu este nimeni interesat nici de următoarele posturi:
adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Cantemir;
adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Nisporeni;
adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Cahul;
adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Taraclia.
Sursa: bizlaw.md
Mai mulți procurori au primit distincții. Cine sunt aceștia
Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor:
Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
Adrian Mircos – procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică;
Valeriu Chitoraga – procuror-şef al procuraturii raionului Ialoveni.
Totodată, mai mulți acuzatori de stat au primit Crucea ”Pentru Merit” Clasa II. Aceștia sunt:
Lucreția Zaharia – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
Viorel Morari – procuror-șef al Procuraturii Anticorupție;
Serghei Cebotari – procuror-şef al procuraturii raionului Soroca;
Covalciuc Ion – procuror-şef interimar al procuraturii raionului Glodeni.
De asemenea, astăzi au mai fost înmânate Medalii ”Pentru serviciu impecabil” Clasa II procurorilor:
Vladislav Guţan – procuror-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională;
Vasile Ciubotaru – procuror-şef al procuraturii raionului Teleneşti;
Lorenta Gorea – procuror în Secţia protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană.
Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa III le-a fost oferită procurorilor:
Roman Eremciuc – adjunct al procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, şef al Oficiului Centru;
Andrei Roşca – procuror-şef al procuraturii raionului Rezina;
Radu Gojan – procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale;
Dorin Compan – procuror în Procuratura Anticorupţie;
Aurel Ciocan – procuror în Procuratura mun. Chişinău, Oficiul Ciocana;
Dumitru Robu – procuror în Procuratura Anticorupţie;
Valentina Gavdiuc – procuror în procuratura de circumscripţie Bălţi;
Ion Steclari – Procuror în procuratura raionului Ungheni.
În același timp, Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii” a fost obținută de:
Vladislav Cojocaru – procuror-şef al procuraturii raionului Căuşeni;
Ruslan Lungu – Procuror-şef al procuraturii mun. Bender;
Vasile Stoinov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Procurorii au fost nominalizați pentru a fi decorați cu ocazia aniversării a XXVI-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Atunci CSP, la propunerea conducătorilor subdiviziunilor Procuraturii, a prezentat Procurorului General o listă de peste 80 de procurori pentru a fi încurajați pentru activitatea desfășurată. Astăzi, distincții au primit însă de 4 ori mai puțini.
Procurorul General, Eduard Harunjen, i-a felicitat pe cei care au primit titluri și i-a îndemnat ”să fie un exemplu pentru colectivele pe care le conduc”.
Sursa: bizlaw.md
Bețișor, Robu sau Bobrov? Cine va fi adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție
Trei procurori, care au instrumentat dosare celebre ale unor politicieni, pretind la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), pentru acest post au candidat:
Adriana Bețișor – adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție;
Dumitru Robu – procuror în Procuratura Anticorupție;
Vladislav Bobrov – procuror în Procuratura Anticorupție.
Se pare că cea mai mare șansă să ocupe acest post îl are Adriana Bețișor. Aceasta a obținut 90,66 puncte. În același timp, contracandidații săi, Dumitru Robu și Vladislav Bobrov, au obținut câte 87,66 și, respectiv, 79,6 puncte.
Potrivit CSP, toți candidații au fost evaluați în mod extraordinar de către Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor, obținând calificativul ”foarte bine”. De asemenea, în hotărâre se mai precizează că cei trei au o vechime în muncă mai mare de 5 ani și sunt apți din punct de vedere medical pentru a exercita funcția de procuror.
Dosarele acestora au fost transmise Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor.
Adriana Bețișor a devenit cunoscută opiniei publice după ce a instrumentat dosarul fostului premier Vlad Filat. Tot de dosarele unor politicieni se ocupă și procurorii Dumitru Robu și Vladislav Bobrov. Dumitru Robu este acuzator de stat în dosarele intentate primarului suspendat al capitalei, Dorin Chirtoacă, iar Vladislav Bobrov instrumentează dosarul fostului deputat Chiril Lucinschi.
Sursa: bizlaw.md
Peste 80 de procurori vor primi medalii. Cine sunt aceștia și pentru ce sunt decorați
Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a decis să oferite diverse distincții la 83 de procurori. Printre cei decorați se regăsesc nume cunoscute opiniei publice. Aceștia au devenit cunoscuți după ce au instrumentat dosare de rezonanță.
Potrivit unei hotărâri a CSP, acuzatorii de stat sunt decorați ”pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova”.
Cea mai importantantă distincție, CRUCEA «Pentru Merit» Clasa I, va fi acordată procurorului-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, Adrian Mircos. Aceeași distincție urmează să îi fie înmânată și procurorului-şef al Procuraturii raionului Ialoveni, Valeriu Chitoraga.
Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, va primi CRUCEA «Pentru Merit» Clasa II. De aceeași distincție urmează să se mai bucure:
Serghei Cebotari, procuror-şef al Procuraturii raionului Soroca;
Ion Covalciuc, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Bălţi.
Printre procurorii decorați se regăsește și Dumitru Robu. Acesta a devenit cunoscut opiniei publice, în acesta an, după ce a instrumentat dosarul parcărilor cu plată și a primarului municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă. El va primi MEDALIA «Pentru serviciu impecabil» Clasa III.
Cine sunt ceilați procurori decorați și ce distincții vor primi, vedeți aici.
Regulamentul privind aplicarea măsurilor de încurajare a procurorilor şi acordarea distincţiilor Procuraturii prevede că decorațiile se oferă prin Ordinul Procurorului General, la propunerea CSP. Regulamentul mai stipulează că procurorul ce urmează a fi încurajat, în ultimul an nu trebuie să aibă sancțiuni disciplinare sau să fie pornite în privința sa proceduri disciplinare. Totodată, la evaluarea performanțelor în activitatea procurorului, calificativele obținute trebuie să fie ”excelent” și ”foarte bine”. De asemenea, trebuie să obțină rezultate pozitive la investigarea/judecarea cazurilor de rezonanță socială sporită sau de o complexitate deosebită.
Documentul mai prevede că, pentru încurajar, trebuie să fie propuşi exclusiv procurorii cu cei mai buni indicatori de performanţă calitativi şi cantitativi, obţinuţi pe parcursul anului.
Ponderea persoanelor propuse spre încurajare nu trebuie să depăşească 15% din efectivul subdiviziunii. În același timp, este necesar să fie respectată consecutivitatea ierarhică a distincţiilor și să fie luată în consideraţie vechimea în muncă în specialitate a procurorului.
sursa: bizlaw.md
Ministrul Transporturilor Iurie Chirinciuc, acuzat de acte de coruptie, ramane in arest in izolator. Decizia a fost luata astazi de catre magistratii de la Curtea de Apel, la demersul avocatilor acestuia, care s-a examinat in lipsa ministrului. Mai norocos a fost astazi milionarul Alexandru Pincevschi, cercetat in dosarul pracarilor cu plata care la fel a contestat mandatul de arest emis pe numele lui. Acesta a fost plasat astazi in arest la domiciliu asa cum colaboreaza cu ancheta.
Alexandru PINCEVSCHI, OM DE AFACERI: “Am colaborat cu ancheta.”
Insotit de ofiterii CNA, dar si de bodyguarzii sai, Alexandru Pincevschi a fost scurt in declaratii. Procurorii spun ca acesta si-a recunoscut partial vina, motiv pentru care ei nu s-au impotrivit demersului avocatilor.
Dumitru ROBU, PROCUROR PROCURATURA ANTICORUPTIE: “Dumnealui a confirmat o parte din faptele ce i se incrimineaza…”
Avocatul lui Pincevschi insa spune ca lucrurile nu stau tocmai asa.
Ion VIZDOAGA, AVOCAT: “Ceea ce a confirmat clientul meu nu este o infractiune. Nu putem sa va dam multe detalii insa clientul meu este nevinovat.”
Alexandru Pincevschi este invinuit ca ar fi stat in spatele firmei ce a castigat licitatia pentru amenajarea parcarilor cu plata din capitala. Din spusele oamenilor legii, licitatia ar fi fost trucata in complicitate cu functionarii de la primarie.
Tot astazi, magistratii de la Curtea de Apel au examinat si recursul avocatilor lui Iurie Chrinciuc care saptamana trecuta a fost arestat pentru 30 de zile.
Ministrul transporturilor nu a avut insa azi motiv de bucurie asa cum judecatorii i-au mentinut mandatul emis de judecatoria Buiucani. Procurorii au insistat ca acestuia sa nu-i fie modificata masura de reprimare, iar demnitarul a lipsit de la sedinta.
Victoria FURTUNA, PROCUROR PROCURATURA ANTICORUPTIE: “Noi mai avem de facut actiuni de urmarire penala si el ar putea sa le prejudicieze.”
Iurie Chirinciuc fost retinut pe 27 aprilie si ulterior arestat pentru 30 de zile. Potrivit CNA, ministrul transporturilor impreuna cu sefii a doua companii de constructii ar fi pus la cale o schema de spalare de bani.
Chirinciuc ar fi exercitat presiuni asupra unei firme, care a castigat dreptul de a repara soseaua de centura a capitalei, ca sa cedeze o parte din lucrari altei companii, dar si jumatate din bani. Ar fi vorba de 4 milioane de jumatate de euro. Chirinciuc se declara nevinovat.
Sursa Protv.md
Slăbiciunea pentru aviaţie a rudelor demnitarilor din R. Moldova
Ocupă posturi de demnitate publică, dar nu uită şi de rudele lor. Este vorba de membrii unor partide, miniştri, şefi de la ministere şi şefi ai mai multor structuri de forţă ale căror rude activează în aviaţie, domeniu cu cele mai mari salarii pe economie. Aceştia nu sunt angajaţi la privat, ci la întreprinderea de stat MoldATSA, responsabilă de siguranţa traficului aerian, de la mişcarea aeronavei la sol, aterizare, sau tranzitarea spaţiului aerian al R. Moldova. Aici, sora unui viceministru ridică un salariu de cel puţin 50 de mii de lei, iar fiul unei foste ministre – de cel puţin 30 de mii de lei. În medie, salariile şefilor de departamente încep de la 20 de mii de lei.
Această întreprindere este o adevărată pepinieră de neamuri ale şefilor mai multor instituţii de stat, cum ar fi Centrul Naţional Anticorupţie, SIS, ale unor lideri de partide, ale şefilor unor procuraturi, dar şi ale unor magistraţi importanţi. Numărul rudelor demnitarilor care au ales să activeze la această întreprindere este cu adevărat impresionant.
Surse de la MoldATSA spun că întreprinderea are şi mari probleme financiare. Lucru straniu, deoarece veniturile companiei sunt sigure, or, la aterizarea, decolarea şi tranzitarea spaţiului aerian al R. Moldova, în mod automat, în conturile MoldATSA intră plăţi impresionante, achitate pentru ghidarea avioanelor. În 2013, întreprinderea era calificată pe a doua poziţie după profitul obţinut, din rândul întreprinderilor de stat, fiind depăşită doar de Moldtelecom.
Pierderile financiare ale companiei nu au stăvilit însă avalanşa de angajări după criterii politice sau de rudenie. Doar în 2014, la această întreprindere au fost angajaţi aproximativ 20 de apropiaţi ai unor funcţionari influenţi. În unele cazuri, chiar au fost create funcţii şi departamente noi, pentru copiii, fraţii şi finii unor demnitari, chiar dacă aceste noi departamente sunt inutile.
Primul erou al acestui subiect este Alexandru Buliga, şef al Departamentului achiziţii. Alexandru este fiul deputatei democrate Valentina Buliga, ex-ministră a Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Lansarea în politică şi angajarea la MoldATSA au venit pentru fiul fostei ministre PD foarte devreme. În 2007, când avea 18 ani, Alexandru a aderat la PD. În 2014, într-un interviu, fiul deputatei şi-a motivat astfel pasul: „alegerea a fost una simplă – nu cred că există o echipă mai potrivită care mi-ar împărtăşi viziunea şi care mi-ar fi înţeles ideile. Totuşi, cel mai mare motiv a fost dorinţa de a mă implica, de a face ceva pentru a schimba lucrurile din R. Moldova”. Se pare că aderarea la partid i-a adus mai multe beneficii lui Alexandru Buliga decât R. Moldova. La doar 23 de ani, acesta devine şef la achiziţii, în cadrul unei întreprinderi de stat care face anual cumpărături de zeci de milioane de lei.
În acelaşi interviu, Alexandru regretă realitatea de la noi, în care „persoanele, în mare parte, sunt judecate pentru cine sunt părinţii lor, şi nu pentru propriile acţiuni sau calităţi. Dar nu neg că acest fapt aduce uneori şi beneficii. Eu, însă, încerc să mă afirm ca persoană, şi nu ca fiul Valentinei Buliga”, afirma fiul deputatei PD.
Mariana Tabuică este sora lui Vladimir Cebotari. Până a prelua funcţia de viceministru al Transporturilor, în iunie 2013, Vladimir Cebotari a activat în cadrul Companiei de stat „Air-Moldova” şi a fost director al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile. Acum acesta este directorul Căilor Ferate din Moldova.
Mariana Tabuică este soţia lui Andrei Tabuică, fost prezentator al emisiunii „Autoexpert”, la un post TV, implicat în scandalul de escrocherie în domeniul imobiliar. Altfel numit „scandalul mansardelor”. Mariana deţine funcţia de director financiar, iar din unele surse – aceasta ar fi conducătoarea din umbră a întreprinderii. Bănuiala a fost confirmată când, într-un material ce viza şefii întreprinderilor de stat, am încercat să-l contactăm pe Veaceslav Frunze, directorul în acte, iar angajaţii acestei companii ne-au redirecţionat repetat la Mariana Tabuică, deşi subiectul nu viza direct compania, ci doar administratorul ei.
La rândul lor, soţii Tabuică mai sunt şi naşii de cununie ai fiicei deputatei comuniste Violeta Ivanov,Madlen Melnic, numele căreia apare pe paginile mai multor tabloide din Chişinău. Totodată, Vladimir Cebotari, mai bine zis, deja Mariana Tabuică, l-a angajat la MoldATSA, în calitate de jurist, pe vărul său, Radomir Cebotari.
În mod absurd, întreprinderea de stat nu acţionează ca un agent economic. Astfel poate fi catalogată practica de a angaja personal necalificat şi de a-l trimite la cursuri. Aceste cursuri pot dura şi jumătate de an, timp în care aceşti angajaţi îşi ridică salariul practic fără a munci.
Acesta este cazul expertului coordonator în securitate Natalia Cucoară, care este cumnata ministrului Transporturilor, Vasile Botnari, şi soţia vicedirectorului „Aeroport Handling” SA, Valentin Cucoară. Acesta fiind fratele soţiei ministrului democrat. Botnari nu a uitat nici de fratele său, Igor Botnari, care este de asemenea director adjunct la „Aeroport Handling”. Această companie a aparţinut în proporţii de 100% statului, însă aproximativ un an în urmă a fost privatizată. Motivul privatizării fiind pierderile financiare pe care această societate comercială le suporta în ultimii ani sub administrarea statului. Totodată, ministrul Botnari şi-a adus la această firmă şi finul de cununie. Acesta se numeşte Vitalie Novac, care activează la MoldATSA ca şef al direcţiei juridice.
La această întreprindere îl găsim şi pe Andrei Adam, directorul direcţiei administrative MoldATSA. El este soţul Nataliei Adam, care ar fi asistenta lui Vladimir Plahotniuc. Nu am putut afla dacă aceasta ar fi într-adevăr asistenta deputatului democrat, pe pagina ei de facebook Natalia Adam postând că lucrează la clubul de noapte Drive, o discotecă, proprietate a lui Plahotniuc. Totodată, şi fotografiile postate pe reţelele de socializare în care soţii Adam apar cu logoul Partidului Democrat ne sugerează apartenenţa lor la această formaţiune politică.
Rudele şefilor de la SIS demonstrează şi ele slăbiciuni pentru aviaţia civilă. Este vorba de Sanda Rusu, fiica şefului SIS, Mihai Balan, sora interpretului Dan Balan. Chiar dacă mama sa, Ludmila Balan, cunoscută de toţi ca „tanti Ludmila”, şi fratele său ţin de lumea showbizului, Sanda se pare că a decis să împărtăşească cariera tatălui său, fiind şi ea angajată la MoldATSA, în calitate de director adjunct pe securitate. Rusu, odată angajată, a avut nevoie de cursuri de calificare, plătite de întreprindere.
O altă practică răspândită, populară şi la alte întreprinderi cu capital de stat, este angajarea la companie şi detaşarea la ministere. Astfel, aceste persoane activează în cazul dat la Ministerul Transporturilor, dar ridică salariul de 15 — 20 de mii de lei de la MoldATSA. Asta în timp ce colegii lor de la minister au un salariu de aproximativ 3 — 5 mii de lei.
La această companie şi-au găsit un loc călduţ şi rudele magistraţilor şi procurorilor din capitală.
Olesea Clim este director adjunct al direcţiei juridice şi soţia lui Roman Clim, fost şef interimar al Procuraturii de Transport, actual procuror în sectorul Ciocana. Aceasta mai este şi nora lui Eugeniu Clim, judecător la Curtea de Apel Chişinău. Astfel, nora magistratului de la CA Chişinău deţine o funcţie importantă la întreprinderea controlată de PD.
Nici rudele reprezentanţilor CNA nu lipsesc din lista celor care şi-au ales domeniul aviaţiei ca prioritate. Aici o găsim şi peOlga Ţărnă, angajată în calitate de economistă la serviciul analize şi tarife. Aceasta ar fi fina de cununie a şefului CNA, Viorel Chetraru, şi soţia lui Alexandru Ţărnă, fost şef al Direcţiei Investigarea Fraudelor Economice în Transport, MAI.
Contactată de ZdG, Olga Ţărnă nu a confirmat şi nici nu a negat că este fina generalului Chetraru, şeful celei mai importante instituţii abilitate să combată corupţia, aceasta a insistat doar să afle de unde avem astfel de informaţii.
La această companie, descoperim mai mulţi apropiaţi ai funcţionarilor acestei direcţii MAI, specializată în combaterea fraudelor în transport, dar şi ai foştilor şi actualilor angajaţi ai Procuraturii Transporturilor.
Aşa am depistat numele juristei Ana Buga, fiica lui Dumitru Buga, şeful Inspectoratului de Poliţie Botanica. Înainte de martie 2013, când a ajuns la Botanica, Buga a fost şef al Direcţiei Poliţie în Transport, MAI. Potrivit CV-ului său, postat pe site-ul IGP, Buga a ocupat, în ultimii 20 de ani, mai multe funcţii în MAI, legate de respectarea ordinii publice la Aeroportul Internaţional Chişinău.
Diana Robu este specialistă în siguranţa zborurilor, iar soţul său, Dumitru Robu, a activat până în anul 2014 în calitate de procuror în transport, fiind transferat la Procuratura Generală. Pentru a înţelege atractivitatea acestei întreprinderi, vom analiza declaraţia de venit a procurorului Dumitru Robu. Acesta a declarat, pentru 2013, un venit anual de aproximativ 85 de mii de lei, iar soţia sa – un venit de aproximativ trei ori mai mare, de 223 de mii de lei.
De asemenea, o altă juristă de la MoldATSA, Mariana Guzun, este fiica procurorului adjunct al Procuraturii în Transport, Gheorghe Guzun. Acesta a părăsit această funcţie la sfârşitul lunii trecute.
Această direcţie de la MAI şi Procuratura Transporturilor sunt în mod direct responsabile de investigarea unor posibile fraude în domeniul transporturilor, inclusiv cele care ar putea avea loc la MoldATSA. Respectiv, oamenii legii, în caz de încălcări, sunt nevoiţi să-şi cerceteze propriile rude.
Corina Cecan, directoarea Departamentului relaţii externe şi relaţii cu publicul, ar fi fiica directorului adjunct Petru Erhan, fost director interimar al întreprinderii. Acest departament ar fi fost deschis anume pentru fiica lui Erhan. În mod normal, MoldATSA nu are nevoie de PR, sau de promovarea serviciilor sale. Acesta fiind un lucru inutil, deoarece traseele aeriene sunt stabilite de instituţiile internaţionale ce reglementează acest domeniu şi nicidecum nu pot fi modificate de un departament de PR din R. Moldova.
ZdG a încercat să obţină de la anticamera directorului Veaceslav Frunze numărul de contact al serviciului relaţii cu publicul de la MoldATSA, dar – fără succes. Secretara directorului a refuzat, mai multe zile la rând, să ne facă legătura cu acest departament al acestei întreprinderi de stat.
Nu lipsesc din lista persoanelor angajate la această întreprindere nici neamurile liberalilor. Astfel, la MoldATSA îl găsim şi pe socrul lui Lucian Chirtoacă, Grigore Crudu. Acesta, deşi ar avea studii de electrician, lucrează în calitate de auditor intern, meserie ce presupune controlul activităţii angajaţilor şi al utilajului de la această companie. Lucian Chirtoacă este fratele primarului capitalei, Dorin Chirtoacă, şi nepotul liderului Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu. Amintim că PL, prin Anatol Şalaru, membru al acestei formaţiuni, a condus Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din anul 2009 până în anul 2013.
Surse de la MoldATSA ne spun că e vorba de un cerc vicios, în care unii demnitari îşi angajează la această întreprindere rudele, iar acestea îşi trag şi ele apropiaţii la treuca aviaţiei. Astfel se ajunge la situaţia în care departamente întregi sunt alcătuite numai din fini, cumetri, naşi şi copii ai unor funcţionari.
Mai multe persoane vizate în acest material ne-au declarat că legăturile de rudenie nu le-au ajutat să obţină posturile bine plătite. Acesta este şi cazul fiului deputatei Valentina Buliga, care s-a arătat rău iritat de întrebările noastre.
„De unde aţi luat că vârsta este un impediment? Eu m-am angajat aici în 2012, când Ministerul Transporturilor era sub PL, şi numirea mea nu este datorită mamei mele. Am avut iniţial poziţii foarte mici şi apoi am crescut. Dacă aţi avea date concrete şi aţi analiza parcursul meu la MoldATSA, aţi vedea cum am lucrat eu de la început şi cum am ajuns în funcţia dată. Voi aţi auzit de undeva că feciorul lui Buliga e şef de secţie acolo şi v-aţi pornit să-l denigraţi. Eu am lucrat, am meritat promovările în funcţie, maică-mea nu are nimic cu promovarea mea”, ne-a spus Buliga.
Într-adevăr, Alexandru Buliga nu a fost angajat ca şef atunci când întreprinderea era sub controlul liberalilor, însă promovarea, întâmplător sau nu, a venit după ce şi compania respectivă a trecut sub controlul Partidului Democrat. Astfel, fiul deputatei a fost angajat în 2012 în calitate de economist, iar creşterea pe scara ierarhică, de care ne vorbea Alexandru Buliga, a durat numai un an, în 2013 acesta fiind făcut şef al secţiei achiziţii.
După convorbirea cu Alexandru Buliga, ZdG nu a mai putut vorbi cu nimeni de la MoldATSA. Fiica şefului SIS, Mihai Balan, Sanda Rusu, după spusele angajaţilor acestei întreprinderi, s-ar afla într-un concediu de două zile, în care a intrat chiar în ziua în care i-am telefonat – joi, 14 mai.
Grigore Crudu, socrul lui Lucian Chirtoacă, fratele primarului de Chişinău, a fost disponibilizat cu „o săptămână, două în urmă”.
Şeful întreprinderii, Veaceslav Frunze, a fost ocupat zile în şir; după spusele secretarei, acesta ori era plecat, ori se afla în şedinţe care durau ore.
Nici Mariana Tabuică, directoarea financiară, nu a dorit să vorbească cu noi. Reprezentanţii MoldATSA ne-au spus că aceasta ştie că o căutăm, are numărul nostru de telefon şi să aşteptăm când ne va suna. Am sunat la numărul de serviciu al lui Tabuică, dar câteva zile la rând nu a răspuns nimeni la acest telefon, iar directoarea financiară nu a mai revenit cu un apel, după cum ne anunţase.
Nici cu nora magistratului Eugen Clim nu a fost posibil să vorbim. La numărul de telefon al departamentului juridic, la care de obicei răspunde aceasta, a ridicat receptorul o femeie care a spus că nu este Olesea Clim şi că „nu vă pot ajuta cu nimic”. Am rugat-o să transmită receptorul persoanei căutate de noi şi am primit acelaşi răspuns. „Nu vă pot ajuta cu nimic”, a spus femeia şi a pus receptorul. Am revenit iarăşi la acelaşi număr şi de această dată ne-a răspuns Alexandru Buliga, care ne-a spus că în departamentul juridic nu ar fi nimeni, deoarece toţi juriştii ar fi la un proces de judecată. Întrebat de ce a răspuns el la apel, acesta a motivat că apelul ar fi redirecţionat automat către secţia condusă de el.
Am aflat că MoldATSA are cel puţin 8 jurişti, fără cei angajaţi şi detaşaţi la Ministerul Transporturilor. În acest caz, am controlat dacă în acea zi întreprinderea avea vreun proces, iar după numărul juriştilor, ar trebui să fie nu unul, ci mai multe procese judiciare la care să fi plecat toţi angajaţii departamentului. Rezultatul este, potrivit site-ului instante.md, că în acea zi întreprinderea nu a avut niciun proces de judecată.
L-am găsit, însă, pe Grigore Crudu, care ne-a spus că de la sfârşitul lunii trecute nu mai lucrează la această companie. Desigur, şi acesta neagă că gradele sale de rudenie i-au permis angajarea, dar nu neagă că MoldATSA este un loc atractiv pentru rudele diferitor funcţionari.
„Dacă era legată angajarea mea de rudenii, apoi pe mine nu mă dădeau afară pe lichidarea funcţiei pe care o ocupam. Ce să încep eu a spune dacă sunt sau nu socrul cuiva, dacă nu am apelat la nimeni? Iar dacă apelam, nu mă dădeau afară, credeţi-mă. Voi mai bine v-aţi uita cum se lucrează acum la MoldATSA. Fina administratorului a fost pusă şef pe securitate, uitaţi-vă – şeful pe juridic e finul ministrului (Vasile Botnari). Au făcut acum toţi direcţii şi şi-au pus neamurile şefi. Angajează rude care nu au idee de securitatea traficului aerian şi, fără a lucra nicio zi, le trimit la cursuri pe şase luni şi apoi le fac şefi. Eu m-am angajat ca simplu lucrător, consultant tehnic, nu ca şef, asta după ce am lucrat ca inginer-şef mulţi ani”, ne spune Crudu.
Bărbatul ne spune că el ar avea totuşi studii superioare şi ne confirmă informaţia că întreprinderea are probleme financiare şi că dispecerilor le-au fost tăiate salariile. În acelaşi timp, Crudu zice că şi angajaţilor din administraţie le-a fost micşorat salariul, numai că doar celor fără „spete”. „Nu ştiu ce a făcut, şmecherit Tabuică şi au fost nevoiţi să le taie salariile. Da, au tăiat salariile şi la administraţie, numai că nu la toţi, numai la unii, au făcut-o selectiv”, ne spune Grigore Crudu.
În timp ce rudele ştabilor moldoveni o duc bine la MoldATSA, dispecerii avia, care duc greul acestei munci în această companie, s-au trezit cu salariile micşorate. Unii dintre ei ne-au relatat că veniturile lor au fost scăzute cu aproximativ 40 — 45%, în timp ce salariile personalului din administraţie, cu mici excepţii, a rămas acelaşi.
După apariţia ziarului, joi 21 mai, serviciul de presă al CNA a transmis o soliciatare prin care a cerut dezminţirea informaţiei precum că o angajată de la MoldATSA ar fi fina şefului acestei instituţii, Viorel Chetraru.
“Considerăm că, în materialul, semnat de jurnalistul Alexandru Bolfa, a fost admisă o eroare gravă pe care, solicităm, să o remediaţi. Este vorba despre citatul intitulat “Naşul la CNA, fina – şefă la MoldATSA”, în care jurnalistul afirmă că directorul CNA Viorel Chetraru ar fi naşul de cununie al cuplului Alexandru şi Olga Ţărnă. Această informaţie este una greşită şi nu corespunde adevărului. Viorel Chetraru nu este naşul de cununie al Olgăi şi Alexandru Ţărnă şi nici nu se află în vreo relaţie de rudenie cu cei doi. Uzând de dreptul la replică, solicităm dezminţirea acestei afirmaţii cu publicarea acesteia în ediţia tipărită a ziarului, dar şi pe site-ul Ziarului de Gardă.”
Pentru a evita o posibilă greşeală ZdG a verificat încă o dată această informaţie, iar surse de la MoldATSA, ne spun că la această întreprindere nu este un secret legătura de rudeniei dintre Olga Ţărnă şi Viorel Chetraru.
sursa: zdg.md