Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Pripa Ion
Căutare avansată
sursa foto: presedinte.md

Robu Dumitru

Procuratura municipiului Chișinău

Date biografice

Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1232-VIII din 31 iulie 2019, desemnat în funcția de Procuror General interimar al Republicii Moldova.

Conform Hotărârii nr. 1-67/2019 din 31 iulie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv propunerea Parlamentului Republicii Moldova privind înaintarea candidaturii procurorului Dumitru Robu la funcția de Procuror General interimar.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 199-p din 01 Martie 2018, numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 12-31/18 din 15 februarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propuus Procurorului General candidatura domnului Dumitru Robu pentru numirea în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 786-p din 08 iulie 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 996-p din 24 iulie 2013, numit în funcția de procuror în Secţia combatere trafic de fiinţe umane din cadrul Procuraturii Generale.

Experienţă profesională:
01.03.2018 - procuror, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău
25.07.2016 - procuror în procuratura Anticorupţie
24.07.2013 - procuror în Secția combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale
14.01.2008 - procuror în Procuratura de Transport
15.05.2007 - procuror în Procuratura r-lui Floreşti
10.07.2006 - procuror - interimar în procuratura r-lui Floreşti

Studii:
1987 - 1998 - Şcoala medie generală nr.1 din or. Nisporeni
1998 - 2003 - Universitatea de Sudii Umanistice din Moldova, Facultatea Drept, specialitatea Drept

Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.1232-VIII din 31 iulie 2019, desemnat în funcția de Procuror General interimar al Republicii Moldova.

Conform Hotărârii nr. 1-67/2019 din 31 iulie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv propunerea Parlamentului Republicii Moldova privind înaintarea candidaturii procurorului Dumitru Robu la funcția de Procuror General interimar.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 199-p din 01 Martie 2018, numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău.

Potrivit Hotărârii nr. 12-31/18 din 15 februarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propuus Procurorului General candidatura domnului Dumitru Robu pentru numirea în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal, pentru un mandat de 5 ani.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 786-p din 08 iulie 2016, numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 996-p din 24 iulie 2013, numit în funcția de procuror în Secţia combatere trafic de fiinţe umane din cadrul Procuraturii Generale.

Experienţă profesională:
01.03.2018 - procuror, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău
25.07.2016 - procuror în procuratura Anticorupţie
24.07.2013 - procuror în Secția combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale
14.01.2008 - procuror în Procuratura de Transport
15.05.2007 - procuror în Procuratura r-lui Floreşti
10.07.2006 - procuror - interimar în procuratura r-lui Floreşti

Studii:
1987 - 1998 - Şcoala medie generală nr.1 din or. Nisporeni
1998 - 2003 - Universitatea de Sudii Umanistice din Moldova, Facultatea Drept, specialitatea Drept

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, acțiunile procurorului Dumitru Robu (a cerut aplicarea arestului preventiv faţă de reclamant) au fost obiect de examinare la CtEDO.

Vasiliciuc c. Moldoveihotărârea din 02/05/2017, numărul cererii 15944/11, violarea art. 5.1 CEDO - detenția reclamantului nu putea fi considerată necesară și lipsită de arbitraritate.
Curtea a considerat că instanțele naționale urmau să demonstreze în mod convingător că detenția era necesară. În cazul când autoritățile dispun arestarea preventivă pe motivul omiterii de a da curs citației, acestea urmează să se asigure că persoana respectivă a fost citată corespunzător și că a dispus de timp suficient să se conformeze și că s-au întreprins măsuri rezonabile pentru a verifica dacă aceasta de fapt se ascunde. De fapt acesta nu a fost cazul din speță, unde autoritățile au ales o abordare formalistică a chestiunii citării reclamantului și când reclamantul nu a apărut au concluzionat că acesta se ascunde.
În cererea sa habeas corpus reclamantul a invocat că ea nu a fost citată la procuratură și s-a obligat să se prezinte și a predat pașaportul. Refuzul autorităților naționale de a verifica argumentele reclamantului privind citarea necorespunzătoare și de a-i acorda posibilitatea de a apărea în fața autorităților a convins Curtea că detenția reclamantului nu poate fi considerată necesară și lipsită de arbitraritate în sensul Articolului 5 § 1 (c) din Convenție 

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 10-6/18 din 08 februarie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Dumitru ROBU, candidat la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, care a obţinut punctajul final de 143,66

Prin Hotărârea nr. 12-17/18 din 01 februarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor cererile următorilor candidați care solicită numirea în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef în procuratura teritorială: Petru Tofan, Ion Covalciuc, Nicolae Geru, Sergiu Crețu, Vitalie Bișleaga, Dumitru Robu, Vladislav Bobrov și Lilian Corpaci.

Conform Hotărârea nr.10-110/17 din 14 decembrie 2017, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobt rezultatul final al evaluării procurorului Dumitru ROBU, candidat la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, care a obţinut punctajul final de 145,2.

Prin Hotărârea nr. 499 din 17 mai 2014, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Dumitru Robu, procuror al Secţiei combatere trafic de fiinţe umane din cadrul Procuraturii Generale, calificativul Atestat. Prin Hotărârea nr.12-105/14 din 29 mai 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a validat hotărîrea Colegiului de calificare nr. 499 din 17 mai 2014.

DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017, a propus Procurorului General încurajarea domnului Robu Dumitru, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu MEDALIA ”Pentru serviciu impecabil” Clasa III.

Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015, a propus Procurorului General încurajarea domnului Robu Dumitru, procuror Secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Robu Dumitru, procuror secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria I.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, acțiunile procurorului Dumitru Robu (a cerut aplicarea arestului preventiv faţă de reclamant) au fost obiect de examinare la CtEDO.

Vasiliciuc c. Moldoveihotărârea din 02/05/2017, numărul cererii 15944/11, violarea art. 5.1 CEDO - detenția reclamantului nu putea fi considerată necesară și lipsită de arbitraritate.
Curtea a considerat că instanțele naționale urmau să demonstreze în mod convingător că detenția era necesară. În cazul când autoritățile dispun arestarea preventivă pe motivul omiterii de a da curs citației, acestea urmează să se asigure că persoana respectivă a fost citată corespunzător și că a dispus de timp suficient să se conformeze și că s-au întreprins măsuri rezonabile pentru a verifica dacă aceasta de fapt se ascunde. De fapt acesta nu a fost cazul din speță, unde autoritățile au ales o abordare formalistică a chestiunii citării reclamantului și când reclamantul nu a apărut au concluzionat că acesta se ascunde.
În cererea sa habeas corpus reclamantul a invocat că ea nu a fost citată la procuratură și s-a obligat să se prezinte și a predat pașaportul. Refuzul autorităților naționale de a verifica argumentele reclamantului privind citarea necorespunzătoare și de a-i acorda posibilitatea de a apărea în fața autorităților a convins Curtea că detenția reclamantului nu poate fi considerată necesară și lipsită de arbitraritate în sensul Articolului 5 § 1 (c) din Convenție 

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Potrivit Hotărârii nr. 10-6/18 din 08 februarie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Dumitru ROBU, candidat la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, care a obţinut punctajul final de 143,66

Prin Hotărârea nr. 12-17/18 din 01 februarie 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a transmis Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor cererile următorilor candidați care solicită numirea în funcţia de procuror-şef sau de adjunct al procurorului-şef în procuratura teritorială: Petru Tofan, Ion Covalciuc, Nicolae Geru, Sergiu Crețu, Vitalie Bișleaga, Dumitru Robu, Vladislav Bobrov și Lilian Corpaci.

Conform Hotărârea nr.10-110/17 din 14 decembrie 2017, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobt rezultatul final al evaluării procurorului Dumitru ROBU, candidat la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, care a obţinut punctajul final de 145,2.

Prin Hotărârea nr. 499 din 17 mai 2014, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Dumitru Robu, procuror al Secţiei combatere trafic de fiinţe umane din cadrul Procuraturii Generale, calificativul Atestat. Prin Hotărârea nr.12-105/14 din 29 mai 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a validat hotărîrea Colegiului de calificare nr. 499 din 17 mai 2014.

DISTINCȚII
Cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017, a propus Procurorului General încurajarea domnului Robu Dumitru, procuror în Procuratura Anticorupţie, cu MEDALIA ”Pentru serviciu impecabil” Clasa III.

Pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIV-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliului Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015, a propus Procurorului General încurajarea domnului Robu Dumitru, procuror Secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Prin Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014, examinând chestiunea cu privire la încurajarea unor procurori pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXIII-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General încurajarea domnului Robu Dumitru, procuror secţie în cadrul Procuraturii Generale, cu Diploma de Onoare a Procuraturii de categoria I.

 

Hotărârea nr. 1-67/2019 din 31 iulie 2019

Hotărârea nr. 10-6/18 din 08 februarie 2018

Hotărârea nr. 12-31/18 din 15 februarie 2018

Hotărârea nr. 12-17/18 din 01 februarie 2018

Cauze CtEDO Robu D.

Hotărârea nr.10-110/17 din 14 decembrie 2017

Hotărârea nr. 12-128/17 din 07 septembrie 2017

Hotărârea nr.12-203/15 din 10 septembrie 2015

Hotărârea nr. 499 din 17 mai 2014

Hotărârea nr.12-151/14 din 20 august 2014

Știri
  • Salariile, achizițiile și donațiile procurorilor șefi în 2019

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Pe parcursul anului 2019, conducerea Procuraturii Generale (PG), șefii Procuraturii Anticorupție (PA), Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) și Procuraturii mun. Chișinău au ridicat salarii de peste 20 de mii de lei, au primit donații și au cumpărat mașini.

    Ziarul de Gardă a făcut o radiografie a declarațiilor de avere și interese pentru anul 2019 ale procurorilor șefi și oferă detalii despre veniturile și tranzacțiile făcute de aceștia.

    Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo a fost remunerat în prima lună (decembrie 2019) de activitate la PG cu 1 659 de lei.

    Înainte de a fi numit în funcție însă, Stoianoglo a fost angajat al organizației non-guvernamentale CMI Finlanda – Crisis Management Initiative, cu sediul la Helsinki, unde a ridicat un salariu de peste jumătate de milion de lei în 2019 – 557 379 de lei.

    Familia procurorului general al R. Moldova deține în proprietate două imobile, un apartament de 161 de metri pătrați – în valoare de 942 047 de lei și un alt imobil de 60 de metri pătrați în valoare de 844 000 de lei.

    Potrivit documentului, familia Stoianoglo este proprietara a două mașini, un Hyundai Tucson fabricat în 2017 și cumpărat în același an cu 350 de mii de lei și un Mitsubishi Outlander fabricat în 2005, cumpărat în 2007 cu 80 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese pentru 2019, familia Stoianoglo deținea în conturile bancare 10 520 de euro și 24 919 lei.

    Ruslan Popov, unul dintre cei mai avuți adjuncți ai procurorului general, care locuiește într-un imobil de „milioane” din Mileştii Mici, Ialoveni, și deține două mașini Hyundai fabricate și cumpărate în 2017, a vândut în 2019, cu 850 mii de lei, un apartament de peste 122 m.p., situat în blocurile de pe str. Melestiu din capitală, construite special pentru angajații procuraturii.

    Anul trecut, Ruslan Popov a ridicat lunar un salariu de 22 de mii de lei (339 477 de lei pentru întreg anul) la Procuratura Generală. Alte 78 de mii de lei procurorul le-a obținut drept salariu și remunerare la Institutul Național al Justiției, Universitatea de Stat din Moldova și Centrul „La Strada”. Pe parcursul anului trecut, Ruslan Popov a avut mai multe deplasări peste hotare, în România, Serbia și Spania, pentru care a primit diurne în valoare totală de circa 76 de mii de lei.

    Tot anul trecut adjunctul procurorului general indică că i-a împrumutat tatălui său un milion de lei, bani pe care acesta ar urma să-i întoarcă fără dobândă peste 20 de ani, în 2040.

    Între timp, din 2014 și 2016, Iulia Popov, soția procurorului, are două datorii în sumă totală de 15 mii de euro către părinții săi, Ion (decedat între timp) și Pelaghia Oprea. Banii ar trebui rambursați până în 2034, respectiv, 2036.

    În declarația sa de avere nu se regăsesc cele peste 8 hectare agricole cumpărate de familia procurorului la începutul anului trecut.

    Ceilalți doi adjuncți ai procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Perevoznic, nu au făcut anul trecut vreo tranzacție de cumpărare sau vânzare. Mircea Roșioru a fost remunerat în 2019 cu 37 de mii de lei lunar la PG, iar Iurie Perevoznic, cu 97 386 de lei pentru acitvitatea între iulie-decembrie în cadrul Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și cu 16 055 de lei pentru activitatea până în iulie la AO Centrul de Drept al Femeilor.

    Veniturile de milioane ale șefului interimar al PA

    Din 11 decembrie 2019 șef interimar la Procuratura Anticorupție este Serghei Gavajuc, care anterior a exercitat funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al PA, șef al Oficiului Nord. 

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2019, Gavajuc a ridicat de la Procuratură un salariu de 353 de mii de lei. Acesta a fost remunerat și cu 21 943 de lei pentru activitatea la Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

    Soția procurorului a contribuit în 2019 cu aproape jumătate de milion de lei la bugetul familiei, drept onorariu pentru activitatea în Cabinetul avocatului „Stela Gavajuc”.

    Familia a obținut anul trecut 600 de mii de lei după înstrăinarea firmei „Elecanplus” SRL și 500 de mii de lei din darea în locațiunea a unor spații.

    Familia procurorului deține două terenuri intravilane, un apartament, o casă de locuit de 107 m2, dar și alte două averi imobile.

    Procurorul mai declară și două automobile: o Skoda procurată în 2016 cu o valoare de 90 de mii de lei și un Mercedes procurat în 2018, cu o valoare de 150 de mii de lei.

    La momentul completării actului de avere și interese, Serghei Gavajuc avea în conturile bancare 413 mii de lei, iar soția acestuia – 722 de mii de lei.

    Eduard Varzar, adjunct al șefului PA, a avut în 2019 un venit salarial de peste 331 de mii de lei și a obținut 150 de mii de lei din vânzarea unui automobil Toyota Prius fabricat în 2010.
    Ion Munteanu, declară doar venituri salariale în 2019, de 28 de mii de lei lunar. Salariul de procuror-șef al Procuraturii Cantemir și cea de adjunct la PA, 23 de mii de lei lunar, constituie și unica sursă de venit a lui Adrian Procoavă.

    Un alt adjunct al șefiei PA, Marcel Dumbrăvan a vândut anul trecut cu 6 mii de lei un Renault Scenic fabricat în 2004 și a achiziționat un automobil de aceeași marcă, doar că fabricat în 2015, pentru care a plătit 185 de mii de lei. Dumbrăvan a avut venituri salariale de 331 de mii de lei în 2019.

    Cel de-al cincilea adjunct al PA, Vladislav Cojocaru, șef Procuraturii Căușeni, se numără printre procurorii care anul trecut au primit donații. Acesta trece în actul de avere donații de 5 700 de euro de la Vera Morosanu și 4 900 USD de la Veronica Morosan. Anul trecut, procurorul a vândut trei terenuri cu 35 de mii de lei, și a achiziționat cu 50 de mii de lei jumătate dintr-un teren intravilan. Acesta a avut un venit salarial lunar mediu de 23 de mii de lei.

    De altfel, mai mulți procurori anticorupție au avut donații în 2019. Procurorul Eugen Balan și soția sa au avut donații de 200 de mii de lei de la părinții acestora. Familia a vândut un BMW cu 9 mii de euro și a cumpărat un Audi A 6, fabricat în 2015, cu 25 500 de euro. Donație de 10 mii de lei de la părinți a avut și procurorul anticorupție Andrei Balan, iar procurorul Mihail Ivanov declară că pe parcursul anului trecut la zilele de naștere ale membrilor familiei a obținut o mie de euro și cinci mii de lei. Un alt procuror anticorupție, Vitalie Ivanov declară 5 mii de euro și și cotă parte dintr-un apartament din Chișinău drept donații de la părinții săi și ai soției. Cu donații de 6 mii de euro s-a ales și Octavian Iachimovschi unul dintre procurorii care conduce grupul de urmărire penală din dosarul penal privind frauda bancară. Procurorul susține că banii au fost donați în cadrul unui eveniment de familie, cumetrie. Octavian Iachimovschi a avut anul trecut și un venit de 16 500 de euro din înstrăinarea unui apartament. Pentru activitatea la PG, acesta a fost remunerat cu un salariu lunar de 25 de mii de lei.

    Șeful interimar PCCOCS nu a completat declarația de avere

    Din decembrie, șef interimar la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale este Ion Caracuian.

    Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (ANI) nu am găsit declarația de avere a acestuia. Contactat, Ion Caracuian spune că nu a completat încă declarația, deoarece activează prin cumul în mai multe locuri și nu a reușit să adune toate actele în situația în care mai multe instituții nu funcționează în această perioadă. Șeful interimar al PCCOCS susține că perioada depunerii actelor a fost prelungită în legătură cu situația de urgență. Reprezentantul ANI, Victor Moloșag, neagă însă această informație și precizează că termenul-limită de depunere a actelor a fost 31 martie 2020.

    Conform declarației pentru 2018, familia Caracuian deține în proprietate o casă, un apartament, două averi imobile, două terenuri agricole și unul intravilan – toate obținute în baza contractelor de donație sau de moștenitor. În 2000, Ion Caracuian Primăria comunei Sângera i-a oferit omului legii un teren pentru construcție.

    Familia Caracuian conduce un Nissan, fabricat în 2002, pentru care în 2012 procurorul afirmă că a plătit 10 mii de lei.

    La fel ca la PA, PCCOCS are cinci procurori-șefi adjuncți.

    Unul dintre aceștia, Aurel Ciocan declară donații de 28 de mii de euro obținuți în 2019 la un eveniment de familie, mai exact la nuntă, dar și 92 de mii de lei din vânzarea unui automobil de model Skoda Octavia fabricat în 2006. Procurorul a avut un salariu mediu lunar de 19 mii de lei anul trecut.

    De donații a beneficiat în 2019 și un alt adjunct, interimar, al PCCOCS, Roman Dorogan. Pe lângă salariul lunar de peste 18 mii de lei, acesta a primit și o donație de 30 de mii de lei de la părinții săi.

    Adjunctul Taras Patraman a vândut mașina de model Volkswagen Golf fabricată în 2009 la același preț la care în 2017 declara că a cumpărat-o, 10 mii de lei. Patraman, care a ridicat lunar un salariu de peste 30 de mii de lei, a contractat un credit de 100 de mii de lei în 2019, cu o rată a dobânzii de 7%. Banii urmează a fi întorși până în 2022.

    Oleg Baciu, un alt adjunct al procurorului-șef al PCCOCS, a devenit în 2019 posesorul unei mașini Skoda Superb, fabricată, la fel, în 2019. Procurorul spune că deține mașina în baza unor „contracte translative de posesie şi de folosinţă” și că aceasta are o valoare de 37 650 de euro.

    În baza unor acte similare, procurorul deține din 2016 și un autoturism Hyundai, fabricat la fel în 2016. Procurorul, cu salariu lunar de 29 de mii de lei, are, din 2018, o datorie de 600 de mii de lei către BC Moldindconbank SA. Creditul e scadent în 2028 și are o rată a dobânzii de 5%. Oleg Baciu are și două datorii în sumă totală de 35 de mii de euro către două persoane fizice, pe care trebuie să întoarcă până în 2023 și 2025.

    Fără schimbări în ultimii ani este declarația de avere a Lucreției Zaharia, adjunctă a șefului PCCOCS din 2017. Unicul venit al acesteia în 2019 este salariul de 350 de mii de lei, ceea ce-i asigură un venit mediu lunar de 29 de mii de lei.

    Și procurorii PCCOCS s-au bucurat de donații în 2019. Petrușca Sergiu a primit o donație de 2 mii de euro de la Elena Petrușca, iar procurora Mariana Cazacu declară 212 mii de lei – bani oferiți în cadrul unui eveniment de familie – cumetrie. Familia procurorei Cazacu a vândut anul trecut un apartament cu 10 620 de euro și a făcut cumpărături de aproape un milion de lei, achiziționând un apartament de 73 m.p. și o mașină Lexus CT 200H fabricat în 2013. Procurorul Denis Rotaru declară 100 de mii de lei drept bani primiți de la rude în cadrul unui eveniment de familie – botez.

    Veniturile declarate de șefii Procuraturii mun. Chișinău

    Oleg Afanasii, procuror-șef al Secției Control al Activității Speciale de Investigații și Asigurarea Regimului Secret al Procuraturii Generale, exercită de aproape o lună interimatul funcției de șef al Procuraturii Chișinău, după ce Ștefan Șaptefraț și-a dat demisia, la doar o săptămână distanță după ce Ziarul de Gardă a publicat investigația „Cum să devii milionar prin împrumuturi nerambursate și promisiuni ilegale neonorate. În rolul principal — fiul procurorului-șef al Capitalei”. 

    Oleg Afanasii nu a făcut nicio achiziție în ultimii cinci ani. Acesta raportează un salariu lunar de 30 de mii de lei pentru 2019. Noul șef interimar al Procuraturii mun. Chișinău are în proprietate o casă de 133 de m.p., un garaj și o altă avere imobilă, un teren intravilan și două terenuri agricole. Toate aceste aceste bunuri procurorul susține că le deține în baza unor contracte de donații. Din 2014, Oleg Afanasii conduce un Mercedes 320 CDI fabricat în 2006, pe care l-a cumpărat cu 195 de mii de lei.

    Salariul, de 28 de mii de lei, a fost și unica sursă de venit anul trecut pentru adjunctul interimar al Procuraturii Chișinău, Mihai Pascal, numit în funcție, la fel ca Oleg Afanasii, acum o lună.

    Și un alt adjunct, Dumitru Robu, fost procuror general interimar al R. Moldova între iulie-decembrie 2019, declară venituri doar din salariu. Acesta a fost remunerat la Procuratura Generală cu peste 25 de mii de lei lunar.

    Al treilea șef adjunct al Procuraturii Chișinău, Adrian Popencoa vândut cu jumătate de milion de lei un automobil de model Mercedes E250 CDI fabricat în 2015. Anul trecut, Popenco declara că mașina o conduce din 2018 și că are o valoare de 330 de mii de lei. Procurorul a avut un salariu de peste 17 mii de lei lunar.

    Eduard Maşnic, şeful Oficiului Buiucani și adjunct al procurorului Chişinăului, a avut venituri din salariu de 255 de mii de lei. Soția acestuia, angajată a companiei de construcții „ExFactor-Grup” SRL, a avut un salariu de 240 de mii de lei în 2019.

    Roman Eremciuc, alt adjunct al Procuraturii mun. Chişinău, şeful Oficiului Centru, a primit, din salariu, 249 mii de lei. Acesta, la fel ca în anii trecuți, se bucură de donații în partea familiei. În 2019, spre exemplu, procurorul raportează venituri de 70 de mii de lei în cadrul unui eveniment de familie. Alte 20 de mii de lei, Roman Eremciuc le-a obținut din vânzarea unui bun imobil.

    Marcel Cimbir, şeful Oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău, a avut, din salariu, venituri de 249 mii de lei.

    Igor Popa, şef al Oficiului Ciocana al Procuraturii Chişinău din decembrie 2019, este fost adjunct al ex-procurorului general Eduard Harujen și al ex-procurorului general interimar Dumitru Robu. Igor Popa trece în actul de avere o remunerare de 417 de mii de lei în în aceste funcții pe parcursul anului trecut, adică un salariu mediu 34 de mii de lei lunar.

    Din 2019, Corneliu Bratunov, adjunctul șefului procurorului de Chişinău şi şeful Oficiului Râşcani al instituţiei, conduce o mașină Volvo XC 90, fabricată în 2014, despre care afirmă că nu-i aparține în proprietate. În decembrie însă, acesta a vândut cu 120 de mii de lei un Hyundai, fabricat în 2011, automobil despre care în declarația pentru 2018 procurorul declara că are o valoare de 10 mii de lei. 

    Anul trecut, Corneliu Bratunov spune că a împrumutat tatălui său 6 mii de euro fără dobândă și că a primit donații de 250 de euro de la Igor Grigoriev, fratele soției sale. Acestuia, de altfel, până în 2021, familia Bratunov urmează să-i întoarcă o datorie de 5 mii de euro. Șeful oficiului Ciocana al Procuraturii Chișinău a avut în 2019 un salariu de 255 de mii de lei.

    Sursa: zdg.md

  • CV-ul oficial al noului procuror interimar general. Unde și-a făcut studiile și ce experiență profesională are

    Procuratura Generală a făcut public CV-ul noului procuror general interimar, Dumitru Robu, numit în funcția respectivă acum o săptămână. Potrivit acestui CV, Dumitru Robu are o experiență în organele Procuraturii de 12 ani și a făcut studiile la Universitatea de Studii Umanistice din Moldova.

    Procuratura Generală a făcut public CV-ul noului procuror general interimar, Dumitru Robu, numit în funcția respectivă acum o săptămână. Potrivit acestui CV, Dumitru Robu are o experiență în organele Procuraturii de 12 ani și a făcut studiile la Universitatea de Studii Umanistice din Moldova.

    CV-ul lui Dumitru Robu:

    Data şi locul naşterii – 02.11.1980 , oraşul Nisporeni
    Starea civilă: căsătorit, doi copii

    Experienţă profesională:
    01.03.2018 – procuror, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Chişinău
    25.07.2016 – procuror în procuratura Anticorupţie
    24.07.2013 – procuror în Secția combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale
    14.01.2008 – procuror în Procuratura de Transport
    15.05.2007 – procuror în Procuratura r-lui Floreşti
    10.07.2006 – procuror – interimar în procuratura r-lui Floreşti

    Studii:
    1987 – 1998 – Şcoala medie generală nr.1 din or. Nisporeni
    1998 – 2003 – Universitatea de Sudii Umanistice din Moldova, Facultatea Drept, specialitatea Drept

    Limbi străine: rusa, engleza
    Prin ordinul Procurorului General a fost decorat cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii” şi Medalia „Pentru serviciu impecabil” de clasa III.

     

    Dumitru Robu este procurorul în gestiunea căruia, la etapa inițială, se afla dosarul licitației trucate privind amenajarea parcărilor în Chișinău, în care sunt vizați fostul primar Dorin Chirtoacă, ex-primarul Nistor Grozavu, omul de afaceri Alexandru Pincevschi, ex-șeful Direcției Generale transport Public și Căi de Comunicație Igor Gamrețki, fostul consilier municipal Ghenadie Ivașcenco și administratorii a trei firme de parking, Serghei Islentiev (PLS „Parcare”), Alexei Curti, („Sizif-L”) și Olga Andriuța (reprezentanta prin procură a „PLS Parcare”).

    Noul procuror general interimar declara anterior pentru ZdG că și-a depus dosarul la Parlament, pentru funcția de procuror general interimar, cu scopul „de a spori încrederea” în Procuratura Generală.
    Sursa: zdg.md

  • Cum a evoluat averea declarată de noul procuror general interimar în ultimii 7 ani

    Dumitru Robu, procurorul general interimar ales de Parlament și avizat pozitiv de Consiliul Superior al Procurorilor, indică în declarațiile de avere și interese că a beneficiat, în ultimii patru ani, de donații în valoare totală de 27 mii de euro. Banii i-au fost oferiți de părinții soției, care, conform declarațiilor noului procuror general interimar, muncesc de mai mulți ani în străinătate.

    Dumitru Robu este procuror din luna mai 2006, activând inițial în cadrul Centrului de pregătire a cadrelor Procuraturii, iar ulterior în Procuratura Florești.

    Dumitru Robu, procurorul general interimar ales de Parlament și avizat pozitiv de Consiliul Superior al Procurorilor, indică în declarațiile de avere și interese că a beneficiat, în ultimii patru ani, de donații în valoare totală de 27 mii de euro. Banii i-au fost oferiți de părinții soției, care, conform declarațiilor noului procuror general interimar, muncesc de mai mulți ani în străinătate.

    Dumitru Robu este procuror din luna mai 2006, activând inițial în cadrul Centrului de pregătire a cadrelor Procuraturii, iar ulterior în Procuratura Florești.

    În declarația sa despre venituri și proprietate pentru 2012, prima disponibilă online, Dumitru Robu a indicat că era angajat în cadrul Procuraturii de Transport, fiind numit prin ordinul procurorului general în ianuarie 2008. Pe atunci, acesta ridica un salariu lunar de aproximativ 6 mii de lei, egal cu cel al soției sale. Procurorul conducea un Renault Magane, fabricat în 2008, pe care îl deținea prin contract de comodat din 2012. Soția sa, Diana Robu, deținea un automobil Smart, fabricat în 2006 și achiziționat în 2010. Din 2011, famila Robu investea în construcția unui apartament, în blocul destinat angajaților procuraturii, suma de 36,8 mii de euro.

    Prima donație declarată: 6 mii de euro în 2015

    În iulie 2013, Dumitru Robu se transferă în cadrul secției pentru combaterea traficului de persoane a Procuraturii Generale și beneficiază, lunar, de un salariu de aproximativ 7 mii de lei. Soția sa, angajată a Companiei Moldatsa, primește 18,5 mii de lei pe lună. În 2013, soții Robu nu fac achiziții, declarând aceleași bunuri ca și în 2012.

    În 2014, soții Dumitru și Diana Robu încasează salarii similare cu cele din 2013. Ei vând automobilul Smart, pe care l-au achiziționat în 2010, pe o sumă de 30 mii de lei. În urma unui contract de comodat intră în posesia unui Nissan Juke, fabricat în 2011. Totodată, din declarație dispare automobilul Renaul Megane, pe care-l conducea Dumitru Robu, tot în baza unui contract de comodat.

    În declarația de avere pentru 2015, procurorul Robu declară, pentru prima dată, în afară de veniturile salariale ale familiei, donații în sumă de 6 mii de euro. Dar, la fel ca și în anul anterior, familia nu face vreo achiziție importantă.

    Transferul la PA și dosarul de rezonanță pe care l-a gestionat

    În iulie 2016, Dumitru Robu este transferat la Procuratura Anticorupție (PA), la doar câteva luni distanță după ce șefia instituției era preluată de Viorel Morari. După reforma Procuraturii, salariile acuzatorilor de stat se dublează, iar Dumitru Robu indică venituri lunare de aproximativ 13 mii de lei, în timp ce soția sa, care muncea la Moldatsa, încasa lunar nu mai puțin de 18,3 mii de lei.

    În 2016, familia procurorului Robu indică, la capitolul donații, o sumă mai mare: 8 mii de euro. Tot în acel an, în declarația acuzatorului de stat se regăsește apartamentul de 93 m.p., achiziționat cu 544 mii de lei în urma contractului de investiții din 2011, dar și un loc de parcare care a costat 5,5 mii de euro.

    În 2017, Dumitru Robu, fiind la PA, gestionează unul dintre cele mai răsunătoare dosare ale anului, cel privind parcările cu plată din capitală în care sunt anchetați primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, viceprimarul Nistor Grozavu, dar și șeful Direcției Transport Public și Căi de Comunicație, Igor Gamrețchi. La scurt timp, Chirtoacă este înlăturat din fruntea Primăriei, pe tot parcursul procesului acuzând că a fost ținta unui dosar politic, organizat de Partidul Democrat pentru a-și subordona Primăria Chișinău.

    În același an, Dumitru Robu beneficiază de un salariu lunar de 25 de mii de lei, iar soția sa de unul de 28 de mii de lei. Tot în 2017, Dumitru Robu indică în declarația de avere o nouă donație în valoare de 5 mii de euro de la Liuba Ghețîu, soacra sa. Acesta înstrăinează apartamentul cumpărat în blocul pentru procurori pentru suma de 589 mii de lei. În schimb, procură un alt apartament, de 85 m.p. pentru suma de 479 mii de lei.

    14 mii de euro la botez și alți 8 mii de euro, donați de socri

    În 2017, Dumitru Robu își depune candidatura la funcția de șef adjunct al PA, dar nu o obține, Consiliul Superior al Procuraturii preferând-o pe Adriana Bețișor, care avea cel mai mare punctaj obținut în urma evaluării de către Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor.

    În 2018, Dumitru Robu pleacă de la PA, după ce, în prealabil, participă la concursul pentru suplinirea funcției de adjunct al Procuraturii Chișinău. El îl învinge pe colegul său de la PA, Vladislav Bobrov, și este numit în funcție pentru un mandat de cinci ani. În perioada în care Robu a fost adjunct la Procuratura Chișinău, instituția era (și mai este) condusă de procurorul Ștefan Șaptefraț.

    Tot în 2018, Dumitru Robu indică în declarația de avere și interese faptul că, împreună cu soția, au primit, pe lângă salariu, o donație de 8 mii de euro de la socrul său, Ivan Ghețîu. Totodată, în urma ceremoniei de botez a copilului, procurorul susține că a încasat suma de 14 mii de euro. Alți 200 de mii de lei intră în conturile familiei procurorului de la Casa Națională de Asigurări Sociale sub formă de îndemnizații acordate la nașterea copilului. În 2018, soții Robu fac două achiziții: cumpără un garaj cu 50 mii de lei și un automobil Lexus CT200H, plătind 8,7 mii de euro.

    Candidatura lui Robu, votată de 78 de deputați, inclusiv de opoziție

    Solicitat de ZdG, Dumitru Robu ne-a transmis, prin intermediul serviciului de presă al Procuraturii Generale că donațiile în valoare totală de 27 mii de euro, provenite de la socri, pe care acesta le-a indicat în ultimii 4 ani în declarațiile de avere, se datorează faptului că aceștia lucrează în străinătate începând cu 2003.

    Candidatura lui Dumitru Robu pentru funcția de procuror general interimar a fost susținută de 78 de deputați din PSRM, Blocul ACUM, PDM și chiar Partidul Șor.

    Miercuri, 31 iulie 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a avizat pozitiv candidatura acestuia și hotărârea Parlamentului, iar la scurt timp, Igor Dodon, președintele R. Moldova, a semnat decretul de numire în funcție. Dumitru Robu a fost prezentat colectivului Procuraturii Generale în prezența șefului statului, a adjuncților procurorului general, Mircea Roșioru și Iurie Garaba, și a președintei CSP, Angela Motuzoc.

    „Societatea așteaptă foarte mult de la noi. Personal, am să-mi dau aportul, iar cu ajutorul dvs, haideți să ne dăm străduința ca să redobândim încrederea și să sporim încrederea societății (în procuratură, n.r.)”a promis Robu, la prezentarea în fața colegilor.
    Sursa: zdg.md

  • Noul procuror general interimar, finul de cununie al unei procurore anchetată penal, cumătră cu un ministru din noul Guvern

    Noul procuror general interimar, numit astăzi, 31 iulie 2019, în funcție, prin decretul președintelui Igor Dodon, este finul de cununie al procurorei Vera Chiranda, care, la rândul său, este cumătră cu viceprim-ministrul și ministrului Afacerilor Interne, Andrei Năstase, afirmă surse ale ZdG.

    Prin intermediul serviciului de presă al Procuraturii Generale, Dumitru Robu a recunoscut că nașa sa de cununie este Vera Chiranda, procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. Aceasta a fost reținută în octombrie 2018 în dosarul mitei pentru cinci judecători, fiind învinuită că ar fi intermediat transmiterea mijloacelor bănești de la persoane interesate către magistrații vizați în dosar.

    Noul procuror general interimar, numit astăzi, 31 iulie 2019, în funcție, prin decretul președintelui Igor Dodon, este finul de cununie al procurorei Vera Chiranda, care, la rândul său, este cumătră cu viceprim-ministrul și ministrului Afacerilor Interne, Andrei Năstase, afirmă surse ale ZdG.

    Prin intermediul serviciului de presă al Procuraturii Generale, Dumitru Robu a recunoscut că nașa sa de cununie este Vera Chiranda, procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. Aceasta a fost reținută în octombrie 2018 în dosarul mitei pentru cinci judecători, fiind învinuită că ar fi intermediat transmiterea mijloacelor bănești de la persoane interesate către magistrații vizați în dosar.

    Dosarul Verei Chiranda se află, în prezent, pe masa judecătorilor de la Judecătoria Chișinău, iar prima ședință în dosar a avut loc în luna aprilie. Am apelat-o telefonic pe avocata Verei Chiranda pentru a discuta la subiect, însă aceasta nu a răspuns la apeluri.

    Înainte de a activa la Procuratura municipiului Chișinău, Vera Chiranda a activat din 1996 și până în 2014 la Procuratura de Transport, acolo unde timp de trei ani a activat și actualul ministru al Afacerilor Interne, Andrei Năstase, iar ulterior, din anul 2008, și procurorul general interimar, Dumitru Robu.

    Informația despre faptul că Andrei Năstase ar fi cumătru cu Vera Chiranda, ne-a fost comunicată de către surse din cadrul Procuraturii Generale. Contactat telefonic la 30 iulie, Năstase nu a negat această relație, menționând că trebuie să se documenteze pentru a veni cu o reacție. Totodată însă, Andrei Năstase a declarat că nu are vreo legătură cu numirea lui Dumitru Robu în funcția de procuror general interimar.

    „În primul rând, să fie clar. Toată lumea suspectează pe toată lumea, dar eu nu am nicio treabă cu acest procuror Robu. Vreau să văd în ce măsură trebuie să răspund la aceste acuzații. Relațiile mele cu cumătrii și rudele nu au nicio treabă cu procurorii și cu asta”, ne-a spus Năstase, solicându-ne să revenim cu un apel.

    Contactat repetat pe parcursul zilei de 31 iulie, Năstase a invocat că este ocupat. I-am trimis ulterior acestuia un mesaj, dar nu am primit încă un răspuns.

    Președintele Igor Dodon a semnat astăzi, 31 iulie, decretul privind numirea lui Dumitru Robu în funcția de procuror general interimar, asta după ce luni, 30 iulie, Parlamentul a votat o hotărâre în acest sens. Dumitru Robu a fost înaintat pentru funcția de procuror general interimar de către deputații Alexandru Slusari, Igor Grosu și Vlad Batrîncea, asta deși pentru funcția respectivă au depus dosarele și alți opt candidați.

    Dumitru Robu a ajuns interimar la Procuratura Generală după ce Parlamentul a modificat Legea cu privire la Procuratură, menționând că procurorul general interimar se numește prin decret prezidențial la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), iar în cazul în care CSP nu înaintează un candidat, acesta este înaintat de către Parlament, așa cum a fost și în cazul lui Robu.

    Dumitru Robu este adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău din februarie 2018, după ce anterior, timp de aproape doi ani a fost procuror anticorupție. Până la Procuratura Anticorupție, Dumitru Robu a fost procuror în Secția combatere trafic de ființe umane a Procuraturii Generale și acuzator de stat în Procuratura de Transport

    În decembrie 2017, cu ocazia aniversării a XXVI-a de la proclamarea independenței R. Moldova, Dumitru Robu a fost decorat de fostul procuror general Eduard Harunjen cu medalia „Pentru serviciu impecabil” Clasa III.
    Sursa: zdg.md

  • Președintele Republicii Moldova a avut o întrevedere cu candidatul la funcția de Procuror General interimar

    Președintele țării, Igor Dodon, a avut o întrevedere cu candidatul la funcția de Procuror General interimar al Republicii Moldova, propus de legislativ, dl Dumitru Robu.

    Părțile au discutat despre situația dificilă din domeniu și sarcina Procurorului General interimar de a asigura activitatea instituției în conformitate cu standardele democratice și așteptările cetățenilor.

    Președintele țării, Igor Dodon, a avut o întrevedere cu candidatul la funcția de Procuror General interimar al Republicii Moldova, propus de legislativ, dl Dumitru Robu.

    Părțile au discutat despre situația dificilă din domeniu și sarcina Procurorului General interimar de a asigura activitatea instituției în conformitate cu standardele democratice și așteptările cetățenilor.

    În cadrul dialogului, șeful statului și-a exprimat speranța că Procurorul General interimar va respecta cu strictețe legile și Constituția țării, va restabili buna imagine a instituției, asigurînd investigarea infracțiunilor, comise de fosta guvernare.

    De asemenea, Igor Dodon a subliniat că societatea este în așteptarea unor anchete veritabile:
    - cu privire la investigarea fraudei bancare, 
    - uzurparea puterii în stat din luna iunie curent, 
    - a schemelor infracționale create în diverse domenii ale economiei țării, etc.

    Totodată, Președintele țării și-a exprimat speranța că dl Robu va fi în stare să asigure tragerea la răspundere a tuturor celor care au furat din banii publici, precum și va contribui la implementarea conformă a reformei procuraturii.

    Astfel, Igor Dodon a decis că va semna decretul privind numirea domnului Dumitru Robu în funcția de Procuror General interimar al Republicii Moldova.
    Sursa: presedinte.md

  • /VIDEO/ Procurorul Robu tot mai sus. Va fi adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Municipale

    Procurorul Dumitru Robu, care instrumentează dosarul trucării licitației privind parcările cu plata în Chișinău, în care este cercetat și Dorin Chirtoacă, va fi avansat în funcție.

    „CSP hotărăște de a propune procurorului general candidatura lui Dumitru Robu pentru numirea în funcție de adjunct al șefului Procuraturii municipiului Chișinău, pentru un mandat de cinci ani. Vă felicităm și vă dorim succes în activitate”, a declarat Angela Motuzoc, șefa organului colegial CSP.

    Procurorul Dumitru Robu, care instrumentează dosarul trucării licitației privind parcările cu plata în Chișinău, în care este cercetat și Dorin Chirtoacă, va fi avansat în funcție.

    „CSP hotărăște de a propune procurorului general candidatura lui Dumitru Robu pentru numirea în funcție de adjunct al șefului Procuraturii municipiului Chișinău, pentru un mandat de cinci ani. Vă felicităm și vă dorim succes în activitate”, a declarat Angela Motuzoc, șefa organului colegial CSP.

    Dumitru Robu a concurat pentru funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipale cu Vladislav Bobrov, procurorul care instrumentează dosarul fostului deputat Chiril Lucinschi. Cei doi au concurat anterior și pentru funcția de adjunct al șefului Procuraturii Anticorupție, dar funcția a fost câștigată de Adriana Bețișor, cea care a obținut condamnarea fostului premier Vlad Filat.

    Robu a devenit cunoscut opiniei publice după ce a administrat dosarul licitațiilor truncate în care sunt vizați primarul suspendat, Dorin Chirtoacă, viceprimarul Nistor Grozavu, și alți funcționari din cadrul Primăriei.

    În 2016, Dumitru Robu împreună cu soția au adunat un venit de peste 380 de mii de lei și tot în acel an s-au mutat la casă nouă – un imobil de 93 de metri pătrați, estimat la 540 de mii de lei. Procurorul mai are în posesie un Nissan Juke, iar cu ocazia împlinirii a 26 de ani de la proclamarea Independentei, Consiliul Superior al Procurorilor l-a decorat cu „Medalia pentru serviciu impecabil”.
    Sursa: tv8.md

  • Doi procurori anticorupție, cunoscuți opiniei publice, vor să fie transferați la o procuratură teritorială. La ce posturi râvnesc

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a scos la concurs mai multe funcții de conducere, dar nu pentru toate au fost înregistrați și candidați.

    Potrivit unei hotărâri a Consiliului, procurorii anticorupție Dumitru Robu și Vladislav Bobrov vor să fie adjuncți ai procurorului-șef la Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal. Aceștia sunt singurii candidați înscriși la concursul pentru acest post.

    Anterior, ei au candidat și pentru postul de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Atunci, însă, CSP a decis că procurorul Adriana Bețișor este cea potrivită pentru a ocupa această funcție.

    Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a scos la concurs mai multe funcții de conducere, dar nu pentru toate au fost înregistrați și candidați.

    Potrivit unei hotărâri a Consiliului, procurorii anticorupție Dumitru Robu și Vladislav Bobrov vor să fie adjuncți ai procurorului-șef la Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal. Aceștia sunt singurii candidați înscriși la concursul pentru acest post.

    Anterior, ei au candidat și pentru postul de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Atunci, însă, CSP a decis că procurorul Adriana Bețișor este cea potrivită pentru a ocupa această funcție.

    Dumitru Robu este acuzator de stat în dosarele intentate primarului suspendat al capitalei, Dorin Chirtoacă, iar Vladislav Bobrov instrumentează dosarul fostului deputat Chiril Lucinschi.

    În același timp, pentru postul de procuror-șef al Procuraturii raionului Criuleni și-a depus dosarul procurorul-șef interimar al Procuraturii raionului Ștefan Vodă, Petru Tofan, iar pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Glodeni s-a înscris Ion Covalciuc, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Bălți.

    Mai mult, pentru postul de procuror-șef al Procuraturii raionului Dubăsari candidează actualul șef interimar, Nicolae Geru. Totodată, procuror-șef al procuraturii raionului Rîșcani ar putea să fie desemnat Sergiu Crețu, care în prezent este procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Dondușeni. Un alt adjunct interimar al procurorului-șef, care vrea să avanseze în carieră, este Vitalie Bișleaga. Acesta țintește postul de Procuror-șef al Procuraturii raionului Ștefan-Vodă, dar pentru orice eventualitate candidează și pentru funcția de adjunct.

    Adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Orhei ar putea deveni Lilian Corpaci. Acesta este în prezent procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal.

    Nu s-a înregistrat, însă, niciun candidat pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Rezina, astfel concursul a fost declarat nul. Nu este nimeni interesat nici de următoarele posturi:

    adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Cantemir;
    adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Nisporeni;
    adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Cahul;
    adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Taraclia.
    Sursa: bizlaw.md

  • Mai mulți procurori au primit distincții. Cine sunt aceștia

    Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor:

    Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
    Adrian Mircos – procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică;
    Valeriu Chitoraga – procuror-şef al procuraturii raionului Ialoveni.

    Totodată, mai mulți acuzatori de stat au primit Crucea ”Pentru Merit” Clasa II. Aceștia sunt:

    Peste 20 de procurori au primit astăzi distincții. Decorațiile le-au fost înmânate de Procurorul General al Republicii Moldova, Eduard Harunjen, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Printre cei care au primit distincții sunt mai mulți șefi din cadrul instituției. Astfel, Crucea ”Pentru Merit” Clasa I le-a fost oferită procurorilor:

    Valeriu Bodeanu – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
    Adrian Mircos – procuror-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică;
    Valeriu Chitoraga – procuror-şef al procuraturii raionului Ialoveni.

    Totodată, mai mulți acuzatori de stat au primit Crucea ”Pentru Merit” Clasa II. Aceștia sunt:

    Lucreția Zaharia – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale;
    Viorel Morari – procuror-șef al Procuraturii Anticorupție;
    Serghei Cebotari – procuror-şef al procuraturii raionului Soroca;
    Covalciuc Ion – procuror-şef interimar al procuraturii raionului Glodeni.

    De asemenea, astăzi au mai fost înmânate Medalii ”Pentru serviciu impecabil” Clasa II procurorilor:
    Vladislav Guţan – procuror-şef al Secţiei asistenţă juridică internaţională;
    Vasile Ciubotaru – procuror-şef al procuraturii raionului Teleneşti;
    Lorenta Gorea – procuror în Secţia protocol, cooperare internaţională şi integrare europeană.

    Medalia ”Pentru serviciu impecabil” Clasa III le-a fost oferită procurorilor:
    Roman Eremciuc – adjunct al procurorului-şef al Procuraturii mun. Chişinău, şef al Oficiului Centru;
    Andrei Roşca – procuror-şef al procuraturii raionului Rezina;
    Radu Gojan – procuror în Secţia unificare a practicii în domeniul urmăririi penale;
    Dorin Compan – procuror în Procuratura Anticorupţie;
    Aurel Ciocan – procuror în Procuratura mun. Chişinău, Oficiul Ciocana;
    Dumitru Robu – procuror în Procuratura Anticorupţie;
    Valentina Gavdiuc – procuror în procuratura de circumscripţie Bălţi;
    Ion Steclari – Procuror în procuratura raionului Ungheni.

    În același timp, Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii” a fost obținută de:
    Vladislav Cojocaru – procuror-şef al procuraturii raionului Căuşeni;
    Ruslan Lungu – Procuror-şef al procuraturii mun. Bender;
    Vasile Stoinov – adjunct al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

    Procurorii au fost nominalizați pentru a fi decorați cu ocazia aniversării a XXVI-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Atunci CSP, la propunerea conducătorilor subdiviziunilor Procuraturii, a prezentat Procurorului General o listă de peste 80 de procurori pentru a fi încurajați pentru activitatea desfășurată. Astăzi, distincții au primit însă de 4 ori mai puțini.

    Procurorul General, Eduard Harunjen, i-a felicitat pe cei care au primit titluri și i-a îndemnat ”să fie un exemplu pentru colectivele pe care le conduc”.

    Sursa: bizlaw.md

  • Bețișor, Robu sau Bobrov? Cine va fi adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție

    Trei procurori, care au instrumentat dosare celebre ale unor politicieni, pretind la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), pentru acest post au candidat:

    Adriana Bețișor – adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție;
    Dumitru Robu – procuror în Procuratura Anticorupție;
    Vladislav Bobrov – procuror în Procuratura Anticorupție.

    Trei procurori, care au instrumentat dosare celebre ale unor politicieni, pretind la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), pentru acest post au candidat:

    Adriana Bețișor – adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție;
    Dumitru Robu – procuror în Procuratura Anticorupție;
    Vladislav Bobrov – procuror în Procuratura Anticorupție.

    Se pare că cea mai mare șansă să ocupe acest post îl are Adriana Bețișor. Aceasta a obținut 90,66 puncte. În același timp, contracandidații săi, Dumitru Robu și Vladislav Bobrov, au obținut câte 87,66 și, respectiv, 79,6 puncte.

    Potrivit CSP, toți candidații au fost evaluați în mod extraordinar de către Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor, obținând calificativul ”foarte bine”. De asemenea, în hotărâre se mai precizează că cei trei au o vechime în muncă mai mare de 5 ani și sunt apți din punct de vedere medical pentru a exercita funcția de procuror.

    Dosarele acestora au fost transmise Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor.

    Adriana Bețișor a devenit cunoscută opiniei publice după ce a instrumentat dosarul fostului premier Vlad Filat. Tot de dosarele unor politicieni se ocupă și procurorii Dumitru Robu și Vladislav Bobrov. Dumitru Robu este acuzator de stat în dosarele intentate primarului suspendat al capitalei, Dorin Chirtoacă, iar Vladislav Bobrov instrumentează dosarul fostului deputat Chiril Lucinschi.
    Sursa: bizlaw.md

  • Peste 80 de procurori vor primi medalii. Cine sunt aceștia și pentru ce sunt decorați

    Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a decis să oferite diverse distincții la 83 de procurori. Printre cei decorați se regăsesc nume cunoscute opiniei publice. Aceștia au devenit cunoscuți după ce au instrumentat dosare de rezonanță.

    Potrivit unei hotărâri a CSP, acuzatorii de stat sunt decorați ”pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova”.

    Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) a decis să oferite diverse distincții la 83 de procurori. Printre cei decorați se regăsesc nume cunoscute opiniei publice. Aceștia au devenit cunoscuți după ce au instrumentat dosare de rezonanță.

    Potrivit unei hotărâri a CSP, acuzatorii de stat sunt decorați ”pentru îndeplinirea exemplară a obligaţiilor de serviciu, iniţiativă şi operativitate, cu prilejul aniversării a XXVI-a de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova”.

    Cea mai importantantă distincție, CRUCEA «Pentru Merit» Clasa I, va fi acordată procurorului-şef al Direcţiei urmărire penală şi criminalistică, Adrian Mircos. Aceeași distincție urmează să îi fie înmânată și procurorului-şef al Procuraturii raionului Ialoveni, Valeriu Chitoraga.

    Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, va primi CRUCEA «Pentru Merit» Clasa II. De aceeași distincție urmează să se mai bucure:

    Serghei Cebotari, procuror-şef al Procuraturii raionului Soroca;
    Ion Covalciuc, adjunct al procurorului-şef al Procuraturii municipiului Bălţi.

    Printre procurorii decorați se regăsește și Dumitru Robu. Acesta a devenit cunoscut opiniei publice, în acesta an, după ce a instrumentat dosarul parcărilor cu plată și a primarului municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă. El va primi MEDALIA «Pentru serviciu impecabil» Clasa III.

    Cine sunt ceilați procurori decorați și ce distincții vor primi, vedeți aici.

    Regulamentul privind aplicarea măsurilor de încurajare a procurorilor şi acordarea distincţiilor Procuraturii prevede că decorațiile se oferă prin Ordinul Procurorului General, la propunerea CSP. Regulamentul mai stipulează că procurorul ce urmează a fi încurajat, în ultimul an nu trebuie să aibă sancțiuni disciplinare sau să fie pornite în privința sa proceduri disciplinare. Totodată, la evaluarea performanțelor în activitatea procurorului, calificativele obținute trebuie să fie ”excelent” și ”foarte bine”. De asemenea, trebuie să obțină rezultate pozitive la investigarea/judecarea cazurilor de rezonanță socială sporită sau de o complexitate deosebită.

    Documentul mai prevede că, pentru încurajar, trebuie să fie propuşi exclusiv procurorii cu cei mai buni indicatori de performanţă calitativi şi cantitativi, obţinuţi pe parcursul anului.

    Ponderea persoanelor propuse spre încurajare nu trebuie să depăşească 15% din efectivul subdiviziunii. În același timp, este necesar să fie respectată consecutivitatea ierarhică a distincţiilor și să fie luată în consideraţie vechimea în muncă în specialitate a procurorului.
    sursa: bizlaw.md

  • Iurie Chirinciuc, acuzat de acte de coruptie, ramane in arest in izolator. Alexandru Pincevschi, cercetat in dosarul pracarilor cu plata a fost plasat in arest la domiciliu - VIDEO

    Ministrul Transporturilor Iurie Chirinciuc, acuzat de acte de coruptie, ramane in arest in izolator. Decizia a fost luata astazi de catre magistratii de la Curtea de Apel, la demersul avocatilor acestuia, care s-a examinat in lipsa ministrului. Mai norocos a fost astazi milionarul Alexandru Pincevschi, cercetat in dosarul pracarilor cu plata care la fel a contestat mandatul de arest emis pe numele lui. Acesta a fost plasat astazi in arest la domiciliu asa cum colaboreaza cu ancheta.

    Ministrul Transporturilor Iurie Chirinciuc, acuzat de acte de coruptie, ramane in arest in izolator. Decizia a fost luata astazi de catre magistratii de la Curtea de Apel, la demersul avocatilor acestuia, care s-a examinat in lipsa ministrului. Mai norocos a fost astazi milionarul Alexandru Pincevschi, cercetat in dosarul pracarilor cu plata care la fel a contestat mandatul de arest emis pe numele lui. Acesta a fost plasat astazi in arest la domiciliu asa cum colaboreaza cu ancheta.

    Alexandru PINCEVSCHI, OM DE AFACERI: “Am colaborat cu ancheta.”

     Insotit de ofiterii CNA, dar si de bodyguarzii sai, Alexandru Pincevschi a fost scurt in declaratii. Procurorii spun ca acesta si-a recunoscut partial vina, motiv pentru care ei nu s-au impotrivit demersului avocatilor.

    Dumitru ROBU, PROCUROR PROCURATURA ANTICORUPTIE: “Dumnealui a confirmat o parte din faptele ce i se incrimineaza...”
     Avocatul lui Pincevschi insa spune ca lucrurile nu stau tocmai asa.

    Ion VIZDOAGA, AVOCAT: “Ceea ce a confirmat clientul meu nu este o infractiune. Nu putem sa va dam multe detalii insa clientul meu este nevinovat.”
     Alexandru Pincevschi este invinuit ca ar fi stat in spatele firmei ce a castigat licitatia pentru amenajarea parcarilor cu plata din capitala. Din spusele oamenilor legii, licitatia ar fi fost trucata in complicitate cu functionarii de la primarie.  

    Tot astazi, magistratii de la Curtea de Apel au examinat si recursul avocatilor lui Iurie Chrinciuc care saptamana trecuta a fost arestat pentru 30 de zile.

    Ministrul transporturilor nu a avut insa azi motiv de bucurie asa cum judecatorii i-au mentinut mandatul emis de judecatoria Buiucani. Procurorii au insistat ca acestuia sa nu-i fie modificata masura de reprimare, iar demnitarul a lipsit de la sedinta.

    Victoria FURTUNA, PROCUROR PROCURATURA ANTICORUPTIE: “Noi mai avem de facut actiuni de urmarire penala si el ar putea sa le prejudicieze.”
     Iurie Chirinciuc fost retinut pe 27 aprilie si ulterior arestat pentru 30 de zile. Potrivit CNA, ministrul transporturilor impreuna cu sefii a doua companii de constructii ar fi pus la cale o schema de spalare de bani.
    Chirinciuc ar fi exercitat presiuni asupra unei firme, care a castigat dreptul de a repara soseaua de centura a capitalei, ca sa cedeze o parte din lucrari altei companii, dar si jumatate din bani. Ar fi vorba de 4 milioane de jumatate de euro. Chirinciuc se declara nevinovat.
    Sursa Protv.md

     

  • Slăbiciunea pentru aviaţie a rudelor demnitarilor din R. Moldova

    Ocupă pos­turi de dem­ni­tate publică, dar nu uită şi de rudele lor. Este vorba de mem­brii unor par­tide, mini­ş­tri, şefi de la minis­tere şi şefi ai mai mul­tor struc­turi de forţă ale căror rude acti­vează în avi­a­ţie, dome­niu cu cele mai mari sala­rii pe eco­no­mie. Aceş­tia nu sunt anga­jaţi la pri­vat, ci la între­prin­de­rea de stat Mol­dATSA, res­pon­sa­bilă de sigu­ranţa tra­fi­cu­lui aerian, de la miş­ca­rea aero­na­vei la sol, ate­ri­zare, sau tranzi­ta­rea spa­ţi­u­lui aerian al R. Mol­dova. Aici, sora unui vice­mi­nis­tru ridică un sala­riu de cel puţin 50 de mii de lei, iar fiul unei foste minis­tre – de cel puţin 30 de mii de lei. În medie, sala­ri­ile şefi­lor de depar­ta­mente încep de la 20 de mii de lei.

    Această între­prin­dere este o ade­vă­rată pepi­nieră de nea­muri ale şefi­lor mai mul­tor insti­tu­ţii de stat, cum ar fi Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie, SIS, ale unor lideri de par­tide, ale şefi­lor unor pro­cu­ra­turi, dar şi ale unor magis­traţi impor­tanţi. Numă­rul rude­lor dem­ni­ta­ri­lor care au ales să acti­veze la această între­prin­dere este cu ade­vă­rat impre­sio­nant.

    Ocupă pos­turi de dem­ni­tate publică, dar nu uită şi de rudele lor. Este vorba de mem­brii unor par­tide, mini­ş­tri, şefi de la minis­tere şi şefi ai mai mul­tor struc­turi de forţă ale căror rude acti­vează în avi­a­ţie, dome­niu cu cele mai mari sala­rii pe eco­no­mie. Aceş­tia nu sunt anga­jaţi la pri­vat, ci la între­prin­de­rea de stat Mol­dATSA, res­pon­sa­bilă de sigu­ranţa tra­fi­cu­lui aerian, de la miş­ca­rea aero­na­vei la sol, ate­ri­zare, sau tranzi­ta­rea spa­ţi­u­lui aerian al R. Mol­dova. Aici, sora unui vice­mi­nis­tru ridică un sala­riu de cel puţin 50 de mii de lei, iar fiul unei foste minis­tre – de cel puţin 30 de mii de lei. În medie, sala­ri­ile şefi­lor de depar­ta­mente încep de la 20 de mii de lei.

    Această între­prin­dere este o ade­vă­rată pepi­nieră de nea­muri ale şefi­lor mai mul­tor insti­tu­ţii de stat, cum ar fi Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie, SIS, ale unor lideri de par­tide, ale şefi­lor unor pro­cu­ra­turi, dar şi ale unor magis­traţi impor­tanţi. Numă­rul rude­lor dem­ni­ta­ri­lor care au ales să acti­veze la această între­prin­dere este cu ade­vă­rat impre­sio­nant.

    Surse de la Mol­dATSA spun că între­prin­de­rea are şi mari pro­bleme finan­ci­are. Lucru stra­niu, deo­a­rece veni­tu­rile com­pa­niei sunt sigure, or, la ate­ri­za­rea, deco­la­rea şi tranzi­ta­rea spa­ţi­u­lui aerian al R. Mol­dova, în mod auto­mat, în con­tu­rile Mol­dATSA intră plăţi impre­sio­nante, achi­tate pen­tru ghi­da­rea avi­oa­ne­lor. În 2013, între­prin­de­rea era cali­fi­cată pe a doua pozi­ţie după pro­fi­tul obţi­nut, din rân­dul între­prin­de­ri­lor de stat, fiind depă­şită doar de Mol­d­te­le­com.

    Pier­de­rile finan­ci­are ale com­pa­niei nu au stă­vi­lit însă ava­lanşa de anga­jări după cri­te­rii poli­tice sau de rude­nie. Doar în 2014, la această între­prin­dere au fost anga­jaţi apro­xi­ma­tiv 20 de apro­pi­aţi ai unor fun­cţio­nari influ­enţi. În unele cazuri, chiar au fost cre­ate fun­cţii şi depar­ta­mente noi, pen­tru copiii, fra­ţii şi finii unor dem­ni­tari, chiar dacă aceste noi depar­ta­mente sunt inu­tile.

    Fiul fostei ministre, deputata Valentina Buliga, şef la 23 de ani

    Pri­mul erou al aces­tui subiect este Ale­xan­dru Buliga, şef al Depar­ta­men­tu­lui achi­zi­ţii. Ale­xan­dru este fiul depu­ta­tei demo­crate Valen­tina Buliga, ex-ministră a Mun­cii, Pro­te­cţiei Soci­ale şi Fami­liei. Lan­sa­rea în poli­tică şi anga­ja­rea la Mol­dATSA au venit pen­tru fiul fos­tei minis­tre PD foarte devreme. În 2007, când avea 18 ani, Ale­xan­dru a ade­rat la PD. În 2014, într-un inter­viu, fiul depu­ta­tei şi-a moti­vat ast­fel pasul: „ale­ge­rea a fost una sim­plă – nu cred că există o echipă mai potri­vită care mi-ar împăr­tăşi viziu­nea şi care mi-ar fi înţe­les ide­ile. Totuşi, cel mai mare motiv a fost dorinţa de a mă implica, de a face ceva pen­tru a schimba lucru­rile din R. Mol­dova”. Se pare că ade­ra­rea la par­tid i-a adus mai multe bene­fi­cii lui Ale­xan­dru Buliga decât R. Mol­dova. La doar 23 de ani, acesta devine şef la achi­zi­ţii, în cadrul unei între­prin­deri de stat care face anual cum­pă­ră­turi de zeci de mili­oane de lei.

    În ace­laşi inter­viu, Ale­xan­dru regretă rea­li­ta­tea de la noi, în care „per­soa­nele, în mare parte, sunt jude­cate pen­tru cine sunt părinţii lor, şi nu pen­tru pro­pri­ile acţiuni sau cali­tăţi. Dar nu neg că acest fapt aduce une­ori şi bene­fi­cii. Eu, însă, încerc să mă afirm ca per­soană, şi nu ca fiul Valen­ti­nei Buliga”, afirma fiul depu­ta­tei PD.

    Mari­ana Tabu­ică este sora lui Vla­di­mir Cebo­tari. Până a pre­lua fun­cţia de vice­mi­nis­tru al Trans­por­tu­ri­lor, în iunie 2013, Vla­di­mir Cebo­tari a acti­vat în cadrul Com­pa­niei de stat „Air-Moldova” şi a fost direc­tor al Admi­nis­tra­ţiei de Stat a Avi­a­ţiei Civile. Acum acesta este direc­to­rul Căi­lor Ferate din Mol­dova.

    Mari­ana Tabu­ică este soţia lui Andrei Tabu­ică, fost pre­zen­ta­tor al emi­siu­nii „Auto­ex­pert”, la un post TV, impli­cat în scan­da­lul de escro­che­rie în dome­niul imo­bi­liar. Alt­fel numit „scan­da­lul man­sar­de­lor”. Mari­ana deţine fun­cţia de direc­tor finan­ciar, iar din unele surse – aceasta ar fi con­du­că­toa­rea din umbră a între­prin­de­rii. Bănu­iala a fost con­fir­mată când, într-un mate­rial ce viza şefii între­prin­de­ri­lor de stat, am încer­cat să-l con­tac­tăm pe Vea­ce­slav Frunze, direc­to­rul în acte, iar anga­ja­ţii aces­tei com­pa­nii ne-au redi­re­cţio­nat repe­tat la Mari­ana Tabu­ică, deşi subiec­tul nu viza direct com­pa­nia, ci doar admi­nis­tra­to­rul ei.

    La rân­dul lor, soţii Tabu­ică mai sunt şi naşii de cunu­nie ai fii­cei depu­ta­tei comu­niste Vio­leta Iva­nov,Mad­len Mel­nic, numele căreia apare pe pagi­nile mai mul­tor tablo­ide din Chi­şi­nău. Tot­o­dată, Vla­di­mir Cebo­tari, mai bine zis, deja Mari­ana Tabu­ică, l-a anga­jat la Mol­dATSA, în cali­tate de jurist, pe vărul său, Rado­mir Cebo­tari.

    Ministrul Transporturilor, cu rude în aviaţie

    În mod absurd, între­prin­de­rea de stat nu acţio­nează ca un agent eco­no­mic. Ast­fel poate fi cata­lo­gată prac­tica de a angaja per­so­nal neca­li­fi­cat şi de a-l tri­mite la cur­suri. Aceste cur­suri pot dura şi jumă­tate de an, timp în care aceşti anga­jaţi îşi ridică sala­riul prac­tic fără a munci.

    Acesta este cazul exper­tu­lui coor­do­na­tor în secu­ri­tate Nata­lia Cucoară, care este cum­nata minis­tru­lui Trans­por­tu­ri­lor, Vasile Bot­nari, şi soţia vice­di­rec­to­ru­lui „Aero­port Han­d­ling” SA, Valen­tin Cucoară. Acesta fiind fra­tele soţiei minis­tru­lui demo­crat. Bot­nari nu a uitat nici de fra­tele său, Igor Bot­nari, care este de ase­me­nea direc­tor adjunct la „Aero­port Han­d­ling”. Această com­pa­nie a apa­rţi­nut în pro­porţii de 100% sta­tu­lui, însă apro­xi­ma­tiv un an în urmă a fost pri­va­ti­zată. Moti­vul pri­va­ti­ză­rii fiind pier­de­rile finan­ci­are pe care această soci­e­tate comer­ci­ală le suporta în ulti­mii ani sub admi­nis­tra­rea sta­tu­lui. Tot­o­dată, minis­trul Bot­nari şi-a adus la această firmă şi finul de cunu­nie. Acesta se numeşte Vita­lie Novac, care acti­vează la Mol­dATSA ca şef al dire­cţiei juri­dice.

    La această între­prin­dere îl găsim şi pe Andrei Adam, direc­to­rul dire­cţiei admi­nis­tra­tive Mol­dATSA. El este soţul Nata­liei Adam, care ar fi asis­tenta lui Vla­di­mir Pla­ho­t­niuc. Nu am putut afla dacă aceasta ar fi într-adevăr asis­tenta depu­ta­tu­lui demo­crat, pe pagina ei de face­book Nata­lia Adam pos­tând că lucrează la clu­bul de noapte Drive, o disco­tecă, pro­pri­e­tate a lui Pla­ho­t­niuc. Tot­o­dată, şi foto­gra­fi­ile pos­tate pe reţe­lele de soci­a­li­zare în care soţii Adam apar cu logoul Par­ti­du­lui Demo­crat ne suge­rează apar­te­nenţa lor la această for­ma­ţiune poli­tică.

    Tata — şef la SIS, fiica — şefa securităţii la MoldATSA

    Rudele şefi­lor de la SIS demon­strează şi ele slă­bi­ciuni pen­tru avi­a­ţia civilă. Este vorba de Sanda Rusu, fiica şefu­lui SIS, Mihai Balan, sora inter­pre­tu­lui Dan Balan. Chiar dacă mama sa, Lud­mila Balan, cunos­cută de toţi ca „tanti Lud­mila”, şi fra­tele său ţin de lumea show­bi­zu­lui, Sanda se pare că a decis să împăr­tă­şească cariera tată­lui său, fiind şi ea anga­jată la Mol­dATSA, în cali­tate de direc­tor adjunct pe secu­ri­tate. Rusu, odată anga­jată, a avut nevoie de cur­suri de cali­fi­care, plătite de între­prin­dere.

    O altă prac­tică răs­pân­dită, popu­lară şi la alte între­prin­deri cu capi­tal de stat, este anga­ja­rea la com­pa­nie şi deta­şa­rea la minis­tere. Ast­fel, aceste per­soane acti­vează în cazul dat la Minis­te­rul Trans­por­tu­ri­lor, dar ridică sala­riul de 15 — 20 de mii de lei de la Mol­dATSA. Asta în timp ce cole­gii lor de la minis­ter au un sala­riu de apro­xi­ma­tiv 3 — 5 mii de lei.

    La această com­pa­nie şi-au găsit un loc căl­duţ şi rudele magis­tra­ţi­lor şi pro­cu­ro­ri­lor din capi­tală.

    Ole­sea Clim este direc­tor adjunct al dire­cţiei juri­dice şi soţia lui Roman Clim, fost şef inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port, actual pro­cu­ror în sec­to­rul Cio­cana. Aceasta mai este şi nora lui Euge­niu Clim, jude­că­tor la Cur­tea de Apel Chi­şi­nău. Ast­fel, nora magis­tra­tu­lui de la CA Chi­şi­nău deţine o fun­cţie impor­tantă la între­prin­de­rea con­tro­lată de PD.

    Naşul la CNA, fina — şefă la MoldATSA

    Nici rudele repre­zen­tanţi­lor CNA nu lip­sesc din lista celor care şi-au ales dome­niul avi­a­ţiei ca pri­o­ri­tate. Aici o găsim şi peOlga Ţărnă, anga­jată în cali­tate de eco­no­mistă la ser­vi­ciul ana­lize şi tarife. Aceasta ar fi fina de cunu­nie a şefu­lui CNA, Vio­rel Che­traru, şi soţia lui Ale­xan­dru Ţărnă, fost şef al Dire­cţiei Inves­ti­ga­rea Fra­u­de­lor Eco­no­mice în Trans­port, MAI.

    Con­tac­tată de ZdG, Olga Ţărnă nu a con­fir­mat şi nici nu a negat că este fina gene­ra­lu­lui Che­traru, şeful celei mai impor­tante insti­tu­ţii abi­li­tate să com­bată coru­pţia, aceasta a insis­tat doar să afle de unde avem ast­fel de infor­ma­ţii.

    La această com­pa­nie, des­co­pe­rim mai mulţi apro­pi­aţi ai fun­cţio­na­ri­lor aces­tei dire­cţii MAI, spe­cia­li­zată în com­ba­te­rea fra­u­de­lor în trans­port, dar şi ai foş­ti­lor şi actu­a­li­lor anga­jaţi ai Pro­cu­ra­tu­rii Trans­por­tu­ri­lor.

    Aşa am depis­tat numele juris­tei Ana Buga, fiica lui Dumi­tru Buga, şeful Inspec­to­ra­tu­lui de Poli­ţie Bota­nica. Îna­inte de mar­tie 2013, când a ajuns la Bota­nica, Buga a fost şef al Dire­cţiei Poli­ţie în Trans­port, MAI. Potri­vit CV-ului său, pos­tat pe site-ul IGP, Buga a ocu­pat, în ulti­mii 20 de ani, mai multe fun­cţii în MAI, legate de res­pec­ta­rea ordi­nii publice la Aero­por­tul Inter­na­ţio­nal Chi­şi­nău.

    Diana Robu este spe­cia­listă în sigu­ranţa zbo­ru­ri­lor, iar soţul său, Dumi­tru Robu, a acti­vat până în anul 2014 în cali­tate de pro­cu­ror în trans­port, fiind trans­fe­rat la Pro­cu­ra­tura Gene­rală. Pen­tru a înţe­lege atrac­ti­vi­ta­tea aces­tei între­prin­deri, vom ana­liza decla­ra­ţia de venit a pro­cu­ro­ru­lui Dumi­tru Robu. Acesta a decla­rat, pen­tru 2013, un venit anual de apro­xi­ma­tiv 85 de mii de lei, iar soţia sa – un venit de apro­xi­ma­tiv trei ori mai mare, de 223 de mii de lei.

    De ase­me­nea, o altă juristă de la Mol­dATSA, Mari­ana Guzun, este fiica pro­cu­ro­ru­lui adjunct al Pro­cu­ra­tu­rii în Trans­port, Ghe­or­ghe Guzun. Acesta a pără­sit această fun­cţie la sfârşi­tul lunii tre­cute.

    Această dire­cţie de la MAI şi Pro­cu­ra­tura Trans­por­tu­ri­lor sunt în mod direct res­pon­sa­bile de inves­ti­ga­rea unor posi­bile fra­ude în dome­niul trans­por­tu­ri­lor, inclu­siv cele care ar putea avea loc la Mol­dATSA. Res­pec­tiv, oame­nii legii, în caz de încăl­cări, sunt nevo­iţi să-şi cer­ce­teze pro­pri­ile rude.

    Departament deschis de dragul fiicei

    Corina Cecan, direc­toa­rea Depar­ta­men­tu­lui rela­ţii externe şi rela­ţii cu publi­cul, ar fi fiica direc­to­ru­lui adjunct Petru Erhan, fost direc­tor inte­ri­mar al între­prin­de­rii. Acest depar­ta­ment ar fi fost des­chis anume pen­tru fiica lui Erhan. În mod nor­mal, Mol­dATSA nu are nevoie de PR, sau de pro­mo­va­rea ser­vi­ci­i­lor sale. Acesta fiind un lucru inu­til, deo­a­rece tra­se­ele aeriene sunt sta­bi­lite de insti­tu­ţi­ile inter­na­ţio­nale ce regle­men­tează acest dome­niu şi nici­de­cum nu pot fi modi­fi­cate de un depar­ta­ment de PR din R. Mol­dova.

    ZdG a încer­cat să obţină de la anti­ca­mera direc­to­ru­lui Vea­ce­slav Frunze numă­rul de con­tact al ser­vi­ci­u­lui rela­ţii cu publi­cul de la Mol­dATSA, dar – fără suc­ces. Secre­tara direc­to­ru­lui a refu­zat, mai multe zile la rând, să ne facă legă­tura cu acest depar­ta­ment al aces­tei între­prin­deri de stat.

    Nu lip­sesc din lista per­soa­ne­lor anga­jate la această între­prin­dere nici nea­mu­rile libe­ra­li­lor. Ast­fel, la Mol­dATSA îl găsim şi pe socrul lui Lucian Chir­toacă, Gri­gore Crudu. Acesta, deşi ar avea stu­dii de elec­tri­cian, lucrează în cali­tate de audi­tor intern, mese­rie ce pre­su­pune con­tro­lul acti­vi­tă­ţii anga­ja­ţi­lor şi al uti­la­ju­lui de la această com­pa­nie. Lucian Chir­toacă este fra­tele pri­ma­ru­lui capi­ta­lei, Dorin Chir­toacă, şi nepo­tul lide­ru­lui Par­ti­du­lui Libe­ral (PL), Mihai Ghimpu. Amin­tim că PL, prin Ana­tol Şalaru, mem­bru al aces­tei for­ma­ţiuni, a con­dus Minis­te­rul Trans­por­tu­ri­lor şi Infras­truc­tu­rii Dru­mu­ri­lor din anul 2009 până în anul 2013.

    Surse de la Mol­dATSA ne spun că e vorba de un cerc vicios, în care unii dem­ni­tari îşi anga­jează la această între­prin­dere rudele, iar aces­tea îşi trag şi ele apro­pi­a­ţii la tre­uca avi­a­ţiei. Ast­fel se ajunge la situ­a­ţia în care depar­ta­mente întregi sunt alcă­tu­ite numai din fini, cume­tri, naşi şi copii ai unor fun­cţio­nari.

    Cariera fulminantă a fiului fostei ministre Buliga

    Mai multe per­soane vizate în acest mate­rial ne-au decla­rat că legă­tu­rile de rude­nie nu le-au aju­tat să obţină pos­tu­rile bine plătite. Acesta este şi cazul fiu­lui depu­ta­tei Valen­tina Buliga, care s-a ară­tat rău iri­tat de între­bă­rile noas­tre.

    „De unde aţi luat că vâr­sta este un impe­di­ment? Eu m-am anga­jat aici în 2012, când Minis­te­rul Trans­por­tu­ri­lor era sub PL, şi numi­rea mea nu este dato­rită mamei mele. Am avut ini­ţial pozi­ţii foarte mici şi apoi am cres­cut. Dacă aţi avea date con­crete şi aţi ana­liza par­cur­sul meu la Mol­dATSA, aţi vedea cum am lucrat eu de la înce­put şi cum am ajuns în fun­cţia dată. Voi aţi auzit de undeva că fecio­rul lui Buliga e şef de secţie acolo şi v-aţi por­nit să-l deni­graţi. Eu am lucrat, am meri­tat pro­mo­vă­rile în fun­cţie, maică-mea nu are nimic cu pro­mo­va­rea mea”, ne-a spus Buliga.

    Într-adevăr, Ale­xan­dru Buliga nu a fost anga­jat ca şef atunci când între­prin­de­rea era sub con­tro­lul libe­ra­li­lor, însă pro­mo­va­rea, întâm­plă­tor sau nu, a venit după ce şi com­pa­nia res­pec­tivă a tre­cut sub con­tro­lul Par­ti­du­lui Demo­crat. Ast­fel, fiul depu­ta­tei a fost anga­jat în 2012 în cali­tate de eco­no­mist, iar cre­ş­te­rea pe scara ierar­hică, de care ne vor­bea Ale­xan­dru Buliga, a durat numai un an, în 2013 acesta fiind făcut şef al secţiei achi­zi­ţii.

    După con­vor­bi­rea cu Ale­xan­dru Buliga, ZdG nu a mai putut vorbi cu nimeni de la Mol­dATSA. Fiica şefu­lui SIS, Mihai Balan, Sanda Rusu, după spu­sele anga­ja­ţi­lor aces­tei între­prin­deri, s-ar afla într-un con­ce­diu de două zile, în care a intrat chiar în ziua în care i-am tele­fo­nat – joi, 14 mai.

    Gri­gore Crudu, socrul lui Lucian Chir­toacă, fra­tele pri­ma­ru­lui de Chi­şi­nău, a fost dis­po­ni­bi­li­zat cu „o săp­tămână, două în urmă”.

    Şeful între­prin­de­rii, Vea­ce­slav Frunze, a fost ocu­pat zile în şir; după spu­sele secre­ta­rei, acesta ori era ple­cat, ori se afla în şedinţe care durau ore.

    Nici Mari­ana Tabu­ică, direc­toa­rea finan­ci­ară, nu a dorit să vor­bească cu noi. Repre­zen­tanţii Mol­dATSA ne-au spus că aceasta ştie că o cău­tăm, are numă­rul nos­tru de tele­fon şi să aştep­tăm când ne va suna. Am sunat la numă­rul de ser­vi­ciu al lui Tabu­ică, dar câteva zile la rând nu a răs­puns nimeni la acest tele­fon, iar direc­toa­rea finan­ci­ară nu a mai reve­nit cu un apel, după cum ne anu­nţase.

    Toţi juriştii, plecaţi la un proces inexistent

    Nici cu nora magis­tra­tu­lui Eugen Clim nu a fost posi­bil să vor­bim. La numă­rul de tele­fon al depar­ta­men­tu­lui juri­dic, la care de obi­cei răs­punde aceasta, a ridi­cat recep­to­rul o femeie care a spus că nu este Ole­sea Clim şi că „nu vă pot ajuta cu nimic”. Am rugat-o să trans­mită recep­to­rul per­soa­nei cău­tate de noi şi am pri­mit ace­laşi răs­puns. „Nu vă pot ajuta cu nimic”, a spus femeia şi a pus recep­to­rul. Am reve­nit iarăşi la ace­laşi număr şi de această dată ne-a răs­puns Ale­xan­dru Buliga, care ne-a spus că în depar­ta­men­tul juri­dic nu ar fi nimeni, deo­a­rece toţi juri­ş­tii ar fi la un pro­ces de jude­cată. Între­bat de ce a răs­puns el la apel, acesta a moti­vat că ape­lul ar fi redi­re­cţio­nat auto­mat către secţia con­dusă de el.

    Am aflat că Mol­dATSA are cel puţin 8 juri­şti, fără cei anga­jaţi şi deta­şaţi la Minis­te­rul Trans­por­tu­ri­lor. În acest caz, am con­tro­lat dacă în acea zi între­prin­de­rea avea vreun pro­ces, iar după numă­rul juri­ş­ti­lor, ar tre­bui să fie nu unul, ci mai multe pro­cese judi­ci­are la care să fi ple­cat toţi anga­ja­ţii depar­ta­men­tu­lui. Rezul­ta­tul este, potri­vit site-ului instante.md, că în acea zi între­prin­de­rea nu a avut niciun pro­ces de jude­cată.

    L-am găsit, însă, pe Gri­gore Crudu, care ne-a spus că de la sfârşi­tul lunii tre­cute nu mai lucrează la această com­pa­nie. Desi­gur, şi acesta neagă că gra­dele sale de rude­nie i-au per­mis anga­ja­rea, dar nu neagă că Mol­dATSA este un loc atrac­tiv pen­tru rudele dife­ri­tor fun­cţio­nari.

    „Dacă era legată anga­ja­rea mea de rude­nii, apoi pe mine nu mă dădeau afară pe lichi­da­rea fun­cţiei pe care o ocu­pam. Ce să încep eu a spune dacă sunt sau nu socrul cuiva, dacă nu am ape­lat la nimeni? Iar dacă ape­lam, nu mă dădeau afară, credeţi-mă. Voi mai bine v-aţi uita cum se lucrează acum la Mol­dATSA. Fina admi­nis­tra­to­ru­lui a fost pusă şef pe secu­ri­tate, uitaţi-vă – şeful pe juri­dic e finul minis­tru­lui (Vasile Bot­nari). Au făcut acum toţi dire­cţii şi şi-au pus nea­mu­rile şefi. Anga­jează rude care nu au idee de secu­ri­ta­tea tra­fi­cu­lui aerian şi, fără a lucra nicio zi, le tri­mit la cur­suri pe şase luni şi apoi le fac şefi. Eu m-am anga­jat ca sim­plu lucră­tor, con­sul­tant teh­nic, nu ca şef, asta după ce am lucrat ca inginer-şef mulţi ani”, ne spune Crudu.

    Băr­ba­tul ne spune că el ar avea totuşi stu­dii supe­ri­oare şi ne con­firmă infor­ma­ţia că între­prin­de­rea are pro­bleme finan­ci­are şi că dis­pe­ce­ri­lor le-au fost tăi­ate sala­ri­ile. În ace­laşi timp, Crudu zice că şi anga­ja­ţi­lor din admi­nis­tra­ţie le-a fost micşo­rat sala­riul, numai că doar celor fără „spete”. „Nu ştiu ce a făcut, şme­che­rit Tabu­ică şi au fost nevo­iţi să le taie sala­ri­ile. Da, au tăiat sala­ri­ile şi la admi­nis­tra­ţie, numai că nu la toţi, numai la unii, au făcut-o selec­tiv”, ne spune Gri­gore Crudu.

    În timp ce rudele şta­bi­lor mol­do­veni o duc bine la Mol­dATSA, dis­pe­ce­rii avia, care duc greul aces­tei munci în această com­pa­nie, s-au tre­zit cu sala­ri­ile micşo­rate. Unii din­tre ei ne-au rela­tat că veni­tu­rile lor au fost scă­zute cu apro­xi­ma­tiv 40 — 45%, în timp ce sala­ri­ile per­so­na­lu­lui din admi­nis­tra­ţie, cu mici exce­pţii, a rămas ace­laşi.

    După apa­ri­ţia zia­ru­lui, joi 21 mai, ser­vi­ciul de presă al CNA a trans­mis o soli­ci­a­tare prin care a cerut dezminţi­rea infor­ma­ţiei pre­cum că o anga­jată de la Mol­dATSA ar fi fina şefu­lui aces­tei insti­tu­ţii, Vio­rel Che­traru.

    “Con­si­de­răm că, în mate­ri­a­lul, sem­nat de jur­na­lis­tul Ale­xan­dru Bolfa, a fost admisă o eroare gravă pe care, soli­ci­tăm, să o reme­di­aţi. Este vorba des­pre cita­tul inti­tu­lat “Naşul la CNA, fina – şefă la Mol­dATSA”, în care jur­na­lis­tul afirmă că direc­to­rul CNA Vio­rel Che­traru ar fi naşul de cunu­nie al cuplu­lui Ale­xan­dru şi Olga Ţărnă. Această infor­ma­ţie este una greşită şi nu cores­punde ade­vă­ru­lui. Vio­rel Che­traru nu este naşul de cunu­nie al Olgăi şi Ale­xan­dru Ţărnă şi nici nu se află în vreo rela­ţie de rude­nie cu cei doi. Uzând de drep­tul la replică, soli­ci­tăm dezminţi­rea aces­tei afir­ma­ţii cu publi­ca­rea aces­teia în edi­ţia tipă­rită a zia­ru­lui, dar şi pe site-ul Zia­ru­lui de Gardă.”

    Pen­tru a evita o posi­bilă greşe­ală ZdG a veri­fi­cat încă o dată această infor­ma­ţie, iar surse de la Mol­dATSA, ne spun că la această între­prin­dere nu este un secret legă­tura de rude­niei din­tre Olga Ţărnă şi Vio­rel Che­traru.

    sursa: zdg.md

LASĂ UN COMENTARIU