Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Ivarlac Marina
Căutare avansată
sursa foto: bizlaw.md

Lealin Iuri Vladimir

Procuratura Generală Chişinău

Date biografice

Procuror, Secția reprezentare în procedurile non-penale și implimentare CEDO în cadrul Procuraturii Generale

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implimentare CEDO în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 988-p din 14 septembrie 2012, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

Potrivit Hotărîrii nr. 12-213/12 din 11 septembrie 2012, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Naţional al Justiţiei, Lealin Iuri, pentru a fi numit în funcţia de procuror în procuratura sectorului Ciocana mun. Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare jurist de rangul al III-lea

Procuror, Secția reprezentare în procedurile non-penale și implimentare CEDO în cadrul Procuraturii Generale

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implimentare CEDO în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 988-p din 14 septembrie 2012, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

Potrivit Hotărîrii nr. 12-213/12 din 11 septembrie 2012, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Naţional al Justiţiei, Lealin Iuri, pentru a fi numit în funcţia de procuror în procuratura sectorului Ciocana mun. Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare jurist de rangul al III-lea

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:

Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.

Conform Hotărîrii nr. 12-220/16 din 11 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a împuternicit procurorii Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO din cadrul Direcţiei judiciare a Procuraturii Generale Marcel Dimitraş, Oleg Gavriliţă, Cristina Corciu, Alina Gîrla, Victoria Boldesco şi Iurii Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale.

Potrivit Hotărîrii nr. 656 din 13 martie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Lealin Iuri, calificativul Atestat. Prin Hotărîrea nr. 12-89/15 din 26 martie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 656 din 13 martie 2015.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019, în contextul aniversării a XXVIII-a a Zilei Independenţei, consemnată la data de 27 August 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”, în privinţa procurorului în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale, LEALIN Iuri.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Lealin Iurie - procuror în procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chişinău, cu acordarea Diplomei de Onoare a Procuraturii de categoria II.

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:

Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.

Conform Hotărîrii nr. 12-220/16 din 11 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a împuternicit procurorii Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO din cadrul Direcţiei judiciare a Procuraturii Generale Marcel Dimitraş, Oleg Gavriliţă, Cristina Corciu, Alina Gîrla, Victoria Boldesco şi Iurii Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale.

Potrivit Hotărîrii nr. 656 din 13 martie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Lealin Iuri, calificativul Atestat. Prin Hotărîrea nr. 12-89/15 din 26 martie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 656 din 13 martie 2015.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019, în contextul aniversării a XXVIII-a a Zilei Independenţei, consemnată la data de 27 August 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”, în privinţa procurorului în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale, LEALIN Iuri.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Lealin Iurie - procuror în procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chişinău, cu acordarea Diplomei de Onoare a Procuraturii de categoria II.

 

Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019

Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărîrea nr. 12-89/15 din 26 martie 2015

Hotărîrea nr. 12-220/16 din 11 august 2016

Știri
  • Lupta pentru Consiliul Superior al Procurorilor: Cine sunt cei 14 candidaţi

    Adunarea generală a procurorilor, preconizată pentru data de 19 noiembrie 2021, urmează să aleagă cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru, din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate. În cursă s-au înscris 14 procurori: opt din ei vor candida pentrul cele patru locuri oferite reprezentanţilor procuraturilor teritoriale, iar alţii şase vor lupta pentru singurul mandat oferit celor din Procuratura Generală.

    Candidaţii din rândul acuzatorilor procuraturilor teritoriale și specializate

    Cristina Gladcov şi-a început cariera în 2011, în Procuratura raionului Cimişlia. Din augurst 2018, lucrează în Procuratura Anticorupţie. Numele Cristinei Gladcov a figurat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. Procurora respins ca neîntemeiată plângerea unui funcţionar din Rezina, acuzat şi plasat în arest preventiv pentru o infracţiune pe care nu a comis-o.

    Adunarea generală a procurorilor, preconizată pentru data de 19 noiembrie 2021, urmează să aleagă cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru, din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate. În cursă s-au înscris 14 procurori: opt din ei vor candida pentrul cele patru locuri oferite reprezentanţilor procuraturilor teritoriale, iar alţii şase vor lupta pentru singurul mandat oferit celor din Procuratura Generală.

    Candidaţii din rândul acuzatorilor procuraturilor teritoriale și specializate

    Cristina Gladcov şi-a început cariera în 2011, în Procuratura raionului Cimişlia. Din augurst 2018, lucrează în Procuratura Anticorupţie. Numele Cristinei Gladcov a figurat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. Procurora respins ca neîntemeiată plângerea unui funcţionar din Rezina, acuzat şi plasat în arest preventiv pentru o infracţiune pe care nu a comis-o.

    În calitate de procuroră anticorupţie, Crstina Gladcov s-a remarcat prin cateva dosare de rezonanţă, cum ar fi cel al medicilor de la Centrul Mamei şi Copilului sau al prodecanei de la facultatea de jurnalism a Universităţii de Studii Europene.

    Cristina Gladcov este soţia lui Valentin Gladcov, proprietarul şi administratorul unei firme de construcţii din Cimişlia, fondată în 2017. Acesta ar fi primit firma donaţie de la tatăţ său.

    Anul trecut, Cristina Gladcov a raportat donaţii în sumă totală de 3300 de euro cu ocazia diferitor evenimente de familie. Familia a mai avut venituri, în sumă de 780.000 de lei din chirie. Alte surse de venit au fost salariile, de 345.867 mii de lei anual pentru Cristina Gladcov şi de 108.500 de lei pentru Valentin Gladcov.

    Acuzatoarea deţine în proprietate o casă de locuit cu suprafaţa de 112 metri pătraţi, estimată la 336.340 de lei, oferită cu condiţia întreţinerii pe viaţă, şi un apartament de 70 de metri pătraţi, în valoare de 562.800 de lei.

    În anul curent, procurora Gladcov şi-a cumpărat maşină nouă: un BMW GT 520D, fabricat în 2017, pentru care a scos din buzunar 18.300 de euro.

    Gheorghe Graur este fiul lui Dumitru Graur, şeful secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale.

    Gheorghe Graur şi-a început cariera de procuror în Procuratura municipiului Bălți la data de 18.06.2018, însă în scurt timp a fost delegat să lucreze în Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS). În toamna anului 2020, CSP a dat curs demersului procurorului general, Alexandr Stoianiglo, de a-l transfera pe Gheorghe Graur în Procuratura municipiului Chişinău, oficiul Buiucani.

    Gheorghe Graur nu a raportat în proprietate bunuri imobile. Singura avere a omului legii, potrivit Declaraţiei de avere şi interese personale, este un automobil de model Audi, fabricat în 1998 şi procurat în 2017 cu 4000 de euro.

    Eduard Florea şi-a început cariera în 1992 în Procuratura raionului Ungheni, în calitate de anchetator. Din aprilie 2007 până în octombrie 2010 a fost procuror şef al raionului Făleşti. În toamna anului 2010 a revenit în Procuratura Ungheni, doar că în calitate de şef, funcţie pe care a deţinut-o până în aprilie 2021.

    Vara trecută, Eduard Florea a fost subiectul unei anchete a postului de televiziune Jurnal TV, care a descoperit că omul legii locuieşte şi are viză de reşedinţă într-o casă de lux pe care nu a declarat-o. Procurorul a explicat că imobilul îi aparţine surorii sale, stabilită cu traiul în Marea Britanie. Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a decis să investigheze averea procurorului din Ungheni.

    Omul legii a declarat că deţine în folosinţă patru automobile, dintre care o Toyota Rav 4, toate înregistrate pe numele surorii sale. Eduard Florea a declarat în proprietate şi un apartasment de 47 de metri pătraţi, oferit ca locuinţă de serviciu în 1992, şi un automonil de model VAZ – 2108, fabricat în 1997.

    Ruslan Lungu şi-a început activitatea în Procuratura raionului Ceadîr Lunga. În mai 2011, a fost transferat în Procuratura municipiului Bender, fiind numir în funcţia de procuror şef. La 29 iulie 2021, Ruslan Lungu a fost transferat în PCCOCS.

    Ruslan Lungu figurează într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.md pentru că a beneficiat de donații în mărime de 4.000 de euro, fără a indica în declarația de avere de la cine au venit banii. „Banii sunt din urma vânzării casei părintești, care a fost scrisă pe numele fratelui meu, după decesul tatălui. Jumătate din sumă este pentru mine, și jumătate pentru frate”, a explicat Lungu.

    Ruslan Lungu deţine în proprietate, din 2015, un apartament de 55 de metri pătraţi, iar în 2016 şi-a cumpărat cu 170.000 de lei un automobil de model Volvo XC90, fabricat în 2006.

    Anul trecut, procurorul Lungu s-a împrumutat de la o bancă comercială cu 175 mii de lei.

    Remus Moroz este adjunct interimar al şefului Procuraturii raionului Străşeni. Anterior, Remus Moroz a deţinut un mandat de cinci ani de procuror şef al raionului Hânceşti. În perioada anilor 2013-2017, a deţinut mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

    Procurorul deţine, din 2012, un apartament de 101 metri pătraţi, estimat la 593.310 de lei. Din mijloacele de transport, omul legii a raportat un automobil de model Volga, fabricat în 1969, pe care l-a procurat anul trecut cu 3000 de lei.

    Tot anul trecut, Remus Moroz s-a împrumutat cu 30.000 de dolari de la o persoană fizică, fără dobândă, obligându-se să restituie datoria în decurs de patru ani. În 2019, procurorul a împrumutat de la aceiaşi persoană 10 mii de euro, datorie scadentă în anul curent.

    Soţia procurorului este fondatoarea şi administratoarea întreprinderii Regal Lux Tur SRL, de unde a raportat venituri salariale de 45.414 de lei, pentru anul 2020.

    Elena Roşior este îngajată în Procuratura raionului Anenii Noi din 1999, anul când a absolvit facultatea de drept. Procurora nu a deţinut niciodată funcţii administrative în cadrul instituţiei.

    Elena Roşior figurează într-o investigaţie jurnalistică a portalului Anticorupţie.md. Aceasta a beneficiat anul trecut de o donație în mărime de 22.000 de euro de la mama sa, Lidia Morari. Acuzatoarea a precizat că de fapt, nu e vorba despre o donație, ci despre mai multe tranzacții în baza unei procuri.

    „Cu părinții avem o avere comună. Soțul s-a ocupat de tranzacții, cu o parte din mijloacele financiare care au apărut pe contul soțului ulterior au fost făcute tranzacții pe bunuri imobile care aparțineau mamei. Proveniența mijloacelor financiare la momentul când s-a făcut tranzacția a fost dovedită în instituția financiar bancară. Nu sunt donații, ci bunuri. Ulterior bunurile apar iar pe numele mamei. Nu ne-a dăruit mama suma. De facto, nu am primit banii părinților. Soțul acționează în baza unei procuri în timpul când mama era plecată, e vorba de tranzacții prin procură”, a punctat Elena Roșior.

    Acuzatoarea a mai raportat şi trei conturi bancare, în sumă totală de de 45 de mii de euro.

    Familia Roşior deţine în proprietate trei automobile, un Nissan evaluat la 200.000 de lei, şi două maşini de model Dacia Logan, care ar fi costat 2000 şi 5000 de lei.

    Pe lângă salariul de procuror de 245.986, raportat pentru anul trecut, Elena Roşior a mai declarat un salariu de 17.988 de la Venicio Grup SRL, o firmă din raionul Străşeni, specializată în comerţul cu produse alimentare. Precizăm că funcţia de procuror este incompatibilă cu oricare funcţia, cu excepţia activităţilor didactice şi stiinţifice.

    Vasile Stoinov activează în Procuratură, începând cu anul 1993. A lucrat în mai multe procuraturi teritoriale: Ialoveni, Cantemir, Comrat şi Taraclia. În 2016, a fost desemnat şef adjunct al oficiului Sud al PCCOCS, iar în 2018, a deţinut interimatul de procuror şef al Găgăuziri. În perioada anilor 2009-2013, a fost membru al Colegiului disciplinar al procurorilor. Din 2013 până în 2017 a deţinut mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

    La 1 noiembrie curent, procurorul general interimar l-a desemnat pe Vasile Stoinov să asigure interimatul de procuror şef al Găgăuziei.

    Familia omului legii deţine în proprietate două case de locuit şi două apartamente, iar un apartament, aflat în Taraclia, l-a vândut anul trecut cu 14.000 USD. Soţia sa este profesor şcolar şi a avut anul trecut venituri salariale de 181.092 lei. Procurorul Stoinov a raportat un cont bancar înregistrat pe numele soţiei, în care se păstrează 20.000 USD.

    Olesea Vîrlan şi-a început cariera în Procuratura raionului Rezina, iar din februarie 2019 lucrează în Procuratura raionului Ialoveni. Procurora deţine în proprietate un apartament de 51,5 metri pătraţi, pentru care a achitat, în 2019, 817.973 de lei.

    În perioada 2019-2020, Olesea Vîrrlan a contractat 7 credite, în sumă totală de 784.000 de lei.

    Candidaţii din partea Procuraturii Generale

    Vladimir Adam este procuror din 1990. În iulie 2013, a fost numit în funcția de şef al Secției judiciar penale din cadrul Procuraturii Generale. La 1 august 2016, a fost desemnat în funcția de procuror-șef al Secției unificare a practicii din domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Procuraturii Generale. 

    Pentru activitate îndelungată în organele procuraturii, contribuţie la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept şi înalt profesionalism, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 29 ianuarie 2015, i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”. 

    Potrivit Hotărârii din 7 decembrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vladimir Adam, care a obţinut punctajul final de 144,5. în toamna anului 2019, Vladimie Adam a fost unul din cei 20 de candidaţi înscrişi în concursul pentru funcţia de procuror general.

    În Declarația de avere și interese personale pentru 2020, Vladimir Adam a indicat venituri de 374.632 de lei. Procurorul a mai raportat un teren intravilan de 11 ari, evaluat la 593 de mii de lei, o casă de locuit de 113,7 metri pătrați, cumpărată în 2000, cu 593 de mii de lei și două apartamente, de 50,9 metri pătrați, evaluat la 310 mii de lei, respectiv cu suprafața de 86,4 metri pătrați, cumpărat în 2016, cu 518 mii de lei. Adam conduce, din 2020, un Mercedes în valoare de 297mii de lei.

    Gheorghe Borş a făcut dreptul la Universitatea din Iaşi, iar cariera a început-o în anul 1998, în Procuratura din Hânceşti. La 22 Decembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Generale, secția politici, reforme și management al proiectelor.

    Procurorul deţine în proprietate un teren de 3 ari în intravilan, un apartament cu suprafaţa de 67 metri pătraţi, din 2012, estimat la 146.039 lei, şi un garaj care l-a costat 43.331 de lei. În 2016, omul legii şi-a cumpărat un automobil de model Mazda-2, fabricat în 2005, care l-a costat 10.000 de lei. În 2013, Gheorghe Borş a contractat un credit de 160.000 lei, pentru o perioadă de 20 de ani.

    Absolvent al Universităţii din Iaşi, Eduard Bulat este procuror-șef al secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Activează în organele procuraturii din 1994.

    În perioada augist-noiembrie 2019 a fost adjunctul procurorului general interimar, Dumitru Robu. După preluarea de către Robu a interimatului funcţiei de procuror general, în octombrie 2019, Bulat a fost desemnat din nou procuror general adjunct interimar.

    Eduard Bulat a participat, în toamna anului 2019, la concursul pentru funcţia de procuror general, competiţie câştigată de Alexandr Stoianoglo. Eduard Bulat a înaintat Ministerului Justiției o cerere de chemare în judecată prin care contestat desfășurarea concursului pentru preselectarea candidaților la șefia Procuraturii Generale, precum și rezultatele acestui concurs. Cererea nu a avut finalitate.

    Numele lui Bulat apare într-un articol publicat pe portalul Moldova Curată, în care se menționează că procurorul investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din Capitală, în care au primit locuințe, la jumătate de preţ, mai mulţi procurori. Bulat a indicat, în declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, că a plătit, începând cu 2011, sute de mii de lei companiei care construia un bloc de apartamente. Astfel, în iunie 2011, a plătit 155.288 de lei, în decembrie 2011 – 109.542, în iunie 2012 – 140.980 şi în noiembrie 2014 – 351.588. El a făcut aceste plăți în condițiile în care a trecut în declarație un salariu anual de 130.519 de lei pentru 2014. El a explicat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat, fără dobândă, sora sa, aflată peste hotare.

    Eduard Bulat a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

    În Declarația de avere și interese personale pentru 2020, Bulat indică un salariu mediu lunar de peste 30 de mii de lei. El a trecut pe hârtie două apartamente și un garaj. Unul din apartamente l-a vândut anul trecut cu 22.000 euro. Banii i-a investit într-un automobil de model BMW X3, fabricat în 2016.

    Omul legii are de achitat, până în 2041, două datorii în sumă totală de 55 .000 de euro către o persoană fizică.

    Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, începând cu august 2016. Anterior, după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei, a lucrat timp de patru ani în oficiul Ciocana al Procuraturii municipiului Chişinău.

    Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

    În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie.

    Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019. Organizaţia respectivă a fost fondată de un grup de acuzatori care nu au semnat în vara anului 2019 declarația procurorului general, Eduard Harunjen, privind pretinsele presiuni politice asupra procurorilor.

    Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei.

    Iuri Lealin a mai raportat şi un automobil, Lexus RX 400H, fabricat în 2008 şi procurat în 2018 cu 50.000 de lei.

    Procurorul a declarat pentru anul trecut un salariu anual de 345.918 lei, alţii 36.600 fiind obţinuţi din activitatea didactică.

    Dumitru Obadă a fost numit în aprilie 2021 în funcția de procuror-șef al secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Până atunci, a fost şef interimar al secţiei respective.

    În ianuarie 2021, Obadă s-a ales cu insigna Eminent al Procuraturii, chiar dacă a lipsit timp de patru ani din sistem. În iunie 2016, după o carieră de patru ani în cadrul Procuraturii Generale, Dumitru Obadă este angajat la Procuratura Anticorupţie, unde nu se reţine prea mult timp şi părăseşte procuratura pentru Institutul Naţional al Justiţiei.

    Soţia sa, Constanţa Obadă, este notar, iar din 2014 deţine o cotă de 25 la sută din SRL Şapte Spice, o brutărie care timp de șase ani a reuşit să se afirme pe piaţa produselor de panificaţie din Republica Moldova. Familia Obadă mai are în proprietate două apartamente şi o casă de locuit de 192 de metri pătraţi, dată în exploatare în 2017, fiind evaluată la 2,3 milioane de lei.

    În 2019, familia şi-a procurat trei camioane de model Ford Trasnzit şi un automobil Volvo XC90, fabricat în 2014, care i-a costat 400 de mii de lei. Un an mai târziu, omul legii şi-a procurat şi o maşină de teren Toyota RAV 4, fabricată în 3020, pentru care a achitat 507.200 lei. Familia mai deţine în proprietate trei autocamioane Ford Transit, cumpărate în 2019.

    Dumitru Obadă a raportat pentru anul trecut venituri din salariul de procuror de 279.901 lei, iar peste 200.000 de lei i-a câştigat din activitatea didactică. Soţia sa a avut venituri din 948.142 de lei din prestarea serviciilor notariale.

    Mihail Vinogradov şi-a început cariera la Procuratura din Ocniţa, în 1996, în calitate de ajutor al procurorului. Începând cu 24 martie 2021, activează ca procuror în secţia unificare a practicii reprezentării învinuirii în instanţele de judecată din cadrul Procuraturii Generale.

    În perioada 2009-2013, Mihail Vinogradov a fost membru al CSP.

    Procurorul Vinogradov deţine în proprietate un apartament cu suprafaţa de 82,5 metri pătraţi, procurat în 2017 cu 124.999 şi puţin peste două hectare de teren agricol. Omul legii are datorii de 264.000 lei şi 25.000 euro, pe care s-a obligat să le achite până în anul 2025. Mihail Vinogradov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 278.564 de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • «На тебя давят, пока ты не станешь покладистым». Как работает прокуратура изнутри. История от первого лица

    Год назад в Молдове появилась ассоциация прокуроров «За порядок и справедливость». Инициатором ее создания был прокурор Юрий Лялин, который с помощью такой ассоциации хотел защитить прокуроров от влияния и давления, в том числе со стороны самой системы. Лялин рассказал NM, почему ситуация в прокуратуре, несмотря на приход нового генпрокурора, не изменилась, а также, как система воспитывает в прокурорах послушность и безынициативность, и почему прокуроры не могут «воевать» с депутатами.

    NM публикует монолог прокурора от первого лица.

    «Что он вообще себе позволяет?»

    Когда молодой прокурор только приходит на работу в прокуратуру, ему приходится весьма непросто. Он очень уязвим, так как многого еще не знает и может допускать ошибки. Он зависит от коллег и начальника.

    Год назад в Молдове появилась ассоциация прокуроров «За порядок и справедливость». Инициатором ее создания был прокурор Юрий Лялин, который с помощью такой ассоциации хотел защитить прокуроров от влияния и давления, в том числе со стороны самой системы. Лялин рассказал NM, почему ситуация в прокуратуре, несмотря на приход нового генпрокурора, не изменилась, а также, как система воспитывает в прокурорах послушность и безынициативность, и почему прокуроры не могут «воевать» с депутатами.

    NM публикует монолог прокурора от первого лица.

    «Что он вообще себе позволяет?»

    Когда молодой прокурор только приходит на работу в прокуратуру, ему приходится весьма непросто. Он очень уязвим, так как многого еще не знает и может допускать ошибки. Он зависит от коллег и начальника.

    Я стал прокурором в 2012 году. Я считал, что прокурор должен быть независимым и принимать решения самостоятельно. Но в ситуации, когда ты многого еще не знаешь, сложно придерживаться своих принципов, так как ты, по сути, еще нуждаешься в помощи.

    Когда я только начинал работать прокурором, в Уголовно-процессуальный кодекс внесли изменения. До этого прокуроры все свои действия согласовывали с начальником, который подписывал их постановления, а внесенные в УПК изменения позволили прокурорам самим принимать решения. Но на практике все осталось по-старому. Я стал принимать решения сам, сообщая шефу лишь о своих решениях. На собраниях, которые у нас проходили каждую неделю, на меня стали показывать пальцем и оказывать моральное давление: «Кто это такой, что он вообще себе позволяет?». Коллеги смотрели на меня с опаской. Все это было очень неприятно.

     

    Во многих прокуратурах есть начальник и лояльные ему прокуроры, которые таким образом зарабатывают себе бонусы. Если появляется человек, который отстаивает свои принципы, коллеги от него отдаляются, чтобы не создавать себе проблем.

    «Мне казалось, я делаю что-то революционное»

    Однажды мой шеф попросил принести ему все дела, которые я вел. У меня было 50-60 дел, я подумал, что на проверку. Но шеф передал эти дела другим прокурорам, хотя для этого не было законных оснований. А меня перевел на другую работу. Тогда прокуратура занималась, в том числе, «общим надзором». Мы проводили проверки вне уголовного процесса, но, если находили какие-то нарушения, возбуждали уголовные дела. Может, мой шеф думал, что наказывает меня, но я сказал: «Хорошо, мне это нравится». За несколько лет работы в этом направлении я возбудил много уголовных дел в результате этих проверок.

    Одно из таких дел возникло благодаря тому, что я часто мониторил прессу. На сайте одного столичного пригорода я увидел новость, что там снесли забор, который был частью памятника архитектуры. Он окружал церковь, которую признали архитектурным памятником. Я завел дело по факту разрушения памятника, но мне было больше интересно, на какие деньги построили новый забор.

    Я выяснил, что забор построили на деньги мэрии, но без решения местного совета, тендер прошел с нарушениями, все решил мэр. Я завел по этому факту уголовное дело о превышении служебных полномочий. Мне казалось, что я делаю что-то революционное. Это был мэр одной из правящих партий. В итоге первая судебная инстанция его оправдала, хотя такого не могло быть. Я собрал все доказательства, и там в принципе не должно было быть оправдательного приговора. В худшем случае суд мог бы рассмотреть все выявленные нарушения не как единое преступление, а как отдельные административные правонарушения, но и в этом случае оправдательного приговора не должно было быть.

    Апелляционная палата, рассматривая апелляцию, признала мэра виновным, но Высшая судебная палата (ВСП) его оправдала. При этом за три месяца до заседания ВСП тогдашний мэр Кишинева Дорин Киртоакэ сказал в одном из телеэфиров, что подсудимый мэр «уже решил свои вопросы с ВСП, и там будет оправдательный приговор». Такие ситуации, кроме прочего, демотивируют прокуроров расследовать преступления, которые, возможно, совершили представители власти.

    «Снова закручивают гайки»

    Идея создать ассоциацию прокуроров появилась в 2013 году, но тогда не было возможности ее реализовать. В 2019 году, когда сменилась власть и руководство Генпрокуратуры, такая возможность появилась. Мы хотели защитить прокуроров от самой системы и от влияния извне. Есть много политиков и бизнесменов, которые хотят влиять на прокуроров. Для этого у них есть разные возможности, в том числе пресса. При этом у прокурора практически нет возможности защитить себя. Я думал, что ассоциация может помочь тем прокурорам, которые хотят действовать в рамках закона.

    Но меня ждало разочарование, в том числе в коллегах. Я считал, что многие думают так же, как и я, и тоже хотят что-то изменить. Но оказалось, что таких немного. А через несколько месяцев в системе снова начали закручивать гайки. Например, ты просто говоришь, что в системе есть такая-то проблема, давайте ее решим. Но все это воспринимают, как критику и чью-то попытку вмешаться в какие-то процессы. Людям сложно понять, что кто-то готов самоорганизоваться. Некоторые коллеги начали распространять слухи, что кто-то посредством этой ассоциации пытается на кого-то давить. Разумеется, это не так, но каждый раз, когда ассоциация высказывает свое мнение в критическом ключе, они говорят — ну вот, мы были правы, неспроста же эта критика.

    Я условно разделяю коллег на несколько категорий: люди, которые чувствуют себя достаточно комфортно в сложившейся системе; люди которые просто не видят проблем — чаще всего это руководители, они видят, что система работает, и не собираются что-то менять; люди, которые видят проблемы, но не хотят бороться, потому что это влечет за собой негативные последствия лично для них. И последняя категория — небольшая группа людей, которые видят проблемы и хотят бороться за то, чтобы их решить.

    «За последний год система не изменилась»

    Я считаю, что за последний год [после приходом нового генпрокурора] положение дел в прокуратуре не изменилось. Конечно, были какие-то изменения: перераспределение ответственности между специальными прокуратурами, проверки, кадровые перестановки. Но, к сожалению, суть самой системы осталась прежней. Она осталась продолжением советской системы прокуратуры. И это не меняется, несмотря на разные реформы — и большие, маленькие.

    Сейчас много говорят о процессуальной независимости прокуроров. Но мы не можем говорить о независимости прокурора, если у вышестоящего прокурора есть возможность повлиять на исход какого-то дела, пусть даже незаконно. И такая возможность есть. Все просто: начальник берет дело и распределяет тому, кому надо, и он принимает решение, которое надо. И точно так же начальник может забрать дело у неподходящего прокурора. И, хотя есть четкие критерии для передачи дел, эти критерии, исходя из моего опыта и опыта моих коллег, не соблюдают. К тому же нет механизма, который бы контролировал соблюдение закона при передаче дел.

    Начальник распределяет и объем работы по своему личному усмотрению, что тоже можно использовать, как механизм влияния на прокуроров. Ты с чем-то не согласен — тебя завалили работой, а у твоего коллеги пустой стол. И так будет, пока ты не станешь более покладистым.

    По сути, закон дает начальникам достаточно широкий набор инструментов для непроцессуального влияния на прокурора. Может, для кого-то не проблема прийти к начальнику и спросить, что делать с этим делом и с тем. И начальник скажет — это дело в суд, а это надо прекратить. Но что делать тем прокурорам, которые отстаивают свою независимость? Они по идее должны написать рапорт на начальника, если он оказыает на них ненадлежащее влияние, то есть войти с ним в конфликт. При этом, по сути, рапорт никто не рассмотрит, а прокурору придется работать в том же коллективе и с тем же начальником.

    В других странах прокуроры могут писать жалобы на давление в Высший совет прокуроров. И таких жалоб там очень много, несмотря на более широкие гарантии независимости, чем у нас. Я не могу вспомнить у нас ни одного такого обращения в Высший совет прокуроров. Прокуроры уверены, что обращаться в совет по такому поводу нет смысла.

    «Система воспитывает в прокурорах безынициативность»

    Многие прокуроры разочаровались и считают, что бороться с системой бессмысленно. Мы создали ассоциацию не для того, чтобы воевать с какими-то начальниками, а чтобы попытаться изменить систему. Но это очень сложно. Система такая, какая есть, она воспитывает в прокурорах безынициативность.

    Я разочаровался и в коллегах. Они сами не готовы бороться за это. А делать это за них и быть громоотводом — очень тяжело. Сейчас то, что мы делаем в ассоциации, больше вредит карьере, чем влияет на систему. К примеру, есть регламент, одобренный на уровне генпрокурора, который позволяет начальнику Прокуратуры муниципия Кишинев распределять прокуроров между офисами по своему усмотрению. Теоретически это может быть так: сегодня ты на Чеканах, а завтра ты на Буюканах. Будь добр, передай все дела. Я считаю, что это тоже один из инструментов, позволяющих влиять и давить на прокуроров.

    Мы попросили пересмотреть регламент, ведь подобные переводы влияют на карьеру прокуроров и могут быть использованы для подавления независимости. Но нам ответили, что в этом нет необходимости. Хотя у судей была подобная ситуация, и в марте 2020 года Конституционный суд признал такую практику неконституционной.

    В других странах профессиональные ассоциации имеют огромный авторитет, к их мнению прислушиваются. Нам хотелось перенять этот опыт. Но очень многое зависит и от конкретных руководителей самой прокуратуры.

    «У прокуроров нет возможности защитить себя»

    Сейчас прокуроров критикуют все кому не лень. Люди негативно относятся к прокурорам, в том числе потому, что об этом каждый день говорят по телевизору политики и эксперты. Хотя большинство прокуроров не имеют никакого отношения ни к делам о краже миллиарда, ни к другим громким делам. Политикам очень удобно говорить — это не мы, это кто-то хуже нас. При этом почему-то уходит на задний план тот факт, что все самые резонансные преступления совершались именно политиками или благодаря им. А у прокуроров, по сути, нет возможности защитить себя от этого. Очень сложно противопоставить свою позицию человеку, у которого есть ресурсы, электорат. Даже если ты прав. Все аргументы утонут в информационном шуме.

    Летом 2019 года депутаты опубликовали список «прокуроров-коррупционеров». Депутаты посмотрели декларации о доходах прокуроров и сравнили цены автомобилей, которые они указали со средними ценами на [доске объявлений] 999, и выявили какие-то несоответствия. Меня это очень удивило. Во-первых, в представленных депутатами данных были неточности. Во-вторых, это же депутаты, в их компетенции как раз все изменить. Создать на уровне системы барьеры, чтобы люди незаконно не могли обогащаться. Но они ничего лучше не смогли придумать, чем проверить стоимость машин на доске 999.

    Недавно я отправил ответ на обращение одного депутата [Думитру Алайбы]. Мой ответ был в том же ключе, что и другие мои ответы на подобные обращения, в том числе депутатов — и от партий власти, и оппозиционных: пожалуйста, представьте доказательства, укажите что-то конкретное, как минимум подпишите свое заявление, потому что оно не подписано. Ведь эти требования к жалобам предусмотрены законом, которые сами депутаты и приняли. Депутат опубликовал мой ответ на странице в Facebook со своим комментарием и всем прочим. Люди прочитают [и сделают выводы]. А что я могу этому противопоставить? Или я теперь должен написать ему ответ в Facebook? Потом он мне там же ответит. Что дальше?

    «Эта идея утопична»

    Те же политики, которые критикуют прокуроров, продвигают идею внешней аттестации судей и прокуроров. Они считают, что внешняя комиссия очистит систему от плохих прокуроров, а на их место придут честные и неподкупные. Эта идея утопична по своей сути. Даже если мы уберем всех нечестных и приведем на их места честных, система останется прежней. И через некоторое время некоторые из этих честных и неподкупных начнут пользоваться возможностями, которые предлагает система. Ничего не изменится. Но есть еще детали. Кто будет проводить эту аттестацию? Все говорят — независимая комиссия. Но у нас уже не раз обжигались с такими «независимыми комиссиями».

    К тому же эту идею раскритиковала Венецианская комиссия (ВК). Но и после этого никаких других идей по перезагрузке системы не предлагается. Поэтому у меня создается впечатление, что некоторые политические силы тем, несмотря на негативное заключение ВК, хотят реализовать эту идею, чтобы получить возможность и дальше назначать своих судей и прокуроров. По сути, у политических сил сейчас не так много возможностей влиять на какие-то назначения. Комиссию в итоге будут создавать те же политики.

    При этом в прокуратуре есть внутренняя система оценки прокуроров. Есть квалификационные коллегии, оценочные. Но по итогам этих аттестаций прокуроры, о которых генпрокурор говорил, что они работали с нарушениями, в том числе Николай Китороагэ, Виорел Морарь, получали оценки «превосходно». Надо искать, почему эта внутренняя система профессиональной оценки не работает, и сделать так, чтобы она работала. Мне кажется, это логичнее. Надо просто настроить эту систему оценки так, чтобы она нормально работала.

    «Почему ни один из них не взял на себя смелость?»

    В прошлом году мы проводили проверки в специализированных прокуратурах. И генпрокурор по итогам проверок публично сообщил о нарушениях, допущенных некоторыми прокурорами. Проблема в том, что некоторые из этих нарушений были общей практикой. А общая практика на уровне отдельно взятой прокуратуры говорит о том, что это не позиция прокуроров, которые непосредственно ведут или руководят уголовным преследованием. Это говорит о том, что это позиция начальника, а у прокуроров этой прокуратуры есть проблемы с независимостью.

    Вот сейчас прокуроры отказались от обвинений против судей по делу о Ландромате. В [следственной] группе, которая тогда занималась этим делом, было примерно 20 прокуроров. И что, ни один из них не увидел, что там есть проблема с доказательствами или с квалификацией [преступления]? Почему ни один из них не взял на себя смелость высказаться или написать особое мнение? Все как один посчитали, что там был состав преступления. Это говорит о том, что у прокуроров нет индивидуального мышления, нет ответственности и нет независимости. Так не должно быть. Каждый должен принимать решения, как он считает нужным, и нести за эти решения ответственность.
    .
    Мне бы хотелось, чтобы наша ассоциация положительно повлияла на работу прокуратуры. Но все двигается очень медленно, потому что у нас нет никакой поддержки, а только энтузиазм. К сожалению, и общественное мнение сконцентрировано на достаточно поверхностных вещах, а чтобы изменить положение дел, нужно понимать саму суть процессов. Политики тоже предлагают довольно поверхностные решения, которые в лучшем случае ни на что не повлияют, но могут и навредить правосудию. Они и не могут ничего другого предложить, потому что ни они, ни так называемые эксперты никогда не работали прокурорами или судьями, соответственно, имеют лишь общие представления о том, что происходит в системе.

    Мне отчасти понятно, почему никто не спрашивает мнение самих прокуроров или судей. Ведь считается, что эти системы довольно консервативны — зачем их спрашивать, если они в любом случае будут против изменений? Но и среди прокуроров и, я уверен, среди судей достаточно людей, которые хотят изменений и имеют потенциал для того, чтобы изменить положение дел изнутри.

    Но для всего этого нужна мотивация. Как минимум гражданское общество должно твердо дать понять, что заинтересовано в этих изменениях и, в первую очередь, заинтересовано в защите независимости прокуроров и судей. Ведь независимость — это не личная привилегия прокурора или судьи, а гарантия для любого гражданина, который столкнется с системой юстиции, что его дело рассмотрят объективно и непредвзято.

  • (INTERVIU) Iurii Lealin: Noi am creat o Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate deoarece simțim necesitatea unor schimbări profunde și calitative în Procuratură

    Mai mulți procurori, care spun că au o altă viziune despre cum ar trebui să funcționeze o asociație profesională a acuzatorilor de stat, au creat în urmă cu aproape un an Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”. Cine sunt membrii acesteia, ce intenționează să facă și de ce nu au semnat declarația Procurorului General referitoare la presiunile politice asupra procurorilor, am discutat cu președintele Asociației, Iurii Lealin.

    BizLaw: Când a fost fondată Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”?

    Iurii Lealin: Înregistrarea oficială a avut loc la 26 septembrie 2019.

    BizLaw: Ce v-ați propus să faceți atunci când a fost fondată asociația și ce ați reușit până în prezent?

    Mai mulți procurori, care spun că au o altă viziune despre cum ar trebui să funcționeze o asociație profesională a acuzatorilor de stat, au creat în urmă cu aproape un an Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”. Cine sunt membrii acesteia, ce intenționează să facă și de ce nu au semnat declarația Procurorului General referitoare la presiunile politice asupra procurorilor, am discutat cu președintele Asociației, Iurii Lealin.

    BizLaw: Când a fost fondată Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”?

    Iurii Lealin: Înregistrarea oficială a avut loc la 26 septembrie 2019.

    BizLaw: Ce v-ați propus să faceți atunci când a fost fondată asociația și ce ați reușit până în prezent?

    Iurii Lealin: În primul rând, ne-am propus crearea unei plaforme viabile prin intermediul căreia procurorii vor putea să-și valorifice drepturile, dar și să comunice atât cu societatea, cât și cu factorii de decizie. Cred că am putea schimba lucrurile spre bine în Procuratură, aducând un plus de valoare prin promovarea ideilor noastre.

    Până în prezent am reușit să creăm o structură independentă care va servi drept fundament pentru dezvoltarea noastră în continuare, am aderat la Asociația Internațională a Procurorilor, am creat propria pagină web și am consolidat relațiile cu partenerii din alte asociații profesionale, dar și din mediul neguvernamental.

    Avem încă multe lucruri de realizat, dar a fost creată o bază care va permite să ne mișcăm mai departe.

     

    BizLaw: De ce a fost nevoie de o nouă asociație? Doar există Asociația Procurorilor Republicii Moldova?

    Iurii Lealin: Noi am creat o asociație deoarece simțim necesitatea unor schimbări profunde și calitative în Procuratură și, în același timp avem propriile viziuni cum ar trebui să fie o asociație profesională de procurori.

    Asociația Procurorilor din Republica Moldova din start a fost gândită ca unica asociație profesională a procurorilor, după modelul mai multor state din spațiul post-sovietic și este una destul de conservatoare.

    Am considerat că construirea unei noi asociații de la 0 va fi mai efecientă decât încercarea de a schimba starea lucrurilor în cadrul unicei asociații care a existat până nu demult. La moment am observat că existența noastră influențează anumite lucruri și în cadrul Asociației Procurorilor din Republica Moldova, deoarece pluralismul de opinii și concurența întotdeauna au generat progrese.

    BizLaw: Nu are suficientă independență Asociația Procurorilor din Republica Moldova? Este aceasta cumva o extensie a Procuraturii Generale?

    Iurii Lealin: Asociația Procurorilor din Republica Moldova are, de fapt, o misiune foarte importantă. Pe baza cotizațiilor de membri, procurorilor le sunt acordate ajutoarele materiale atunci când survin anumite riscuri (deces, boală ș.a.), sau aceste mijloace financiare sunt redirecționate pentru alte scopuri utile. Cred că în formatul în care există Asociația Procurorilor din Republica Moldova își realizează pe deplin această funcție. Noi, de exemplu, nu ne putem asuma aceasta, deoarece nu avem cotizații de membru.

    BizLaw: Câți membri are asociația și cine poate deveni membru? Aveți un filtru de selecție? Sunt acceptați și procurori implicați în dosare controversate sau despre care presa a scris că nu-și pot justifica averile?

    Iurii Lealin: Din Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate fac parte aproape patruzeci de membri. Iar membri activi sunt și mai puțini.

    Sigur, cu cât mai mulți membri are Asociația, cu atât este mai reprezentativă. Dar la moment noi chiar nu ne propunem să avem cât mai mulți membri deoarece, cum deja am spus, nu avem cotizații de membru și numărul de membri nu influențează potențialul nostru. Putem fi eficienți cu zece, cinci sau chiar trei membri, dacă aceștia sunt membri activi, care participă la dezvoltatea asociației și promovarea ideilor noastre. Avem în acest sens exemplul Asociației judecătorilor ”Vocea Justiției”, care este activă, având doar trei sau patru membri deocamdată.

    Cu regret, și pandemia a introdus anumite corective și a făcut imposibile mai multe activități planificate pentru promovarea asociației.

    Da, avem și filtru de selecție – cererile de aderare sunt examinate de către Consiliul de Administrare, iar în Statut sunt prevăzute anumite criterii. Aici este o problemă de etică, deoarece procurorii care fac parte din Cosiliul de Administrare ar trebui să evalueze cumva colegii care doresc să adere și, în unele cazuri, să refuze aderarea acestora. Conștientizăm că nu este totalmente corectă această practică, deoarece dăm calificative cât de ”buni” sunt colegii noștri. Dar, pe de altă parte, ținem foarte mult la numele și la reputația noastră. Cu părere de bine, nimeni din colegi a căror reputație trezește semne de întrebare nu a înaintat cererea de aderare și nu ne-a pus în situație.

    BizLaw: Din ce bani este finanțată activitatea asociației pe care o conduceți? Ați obținut resurse financiare de la instituții internaționale?

    Iurii Lealin: În primul rând, nu avem cheltuieli mari. Costurile operaționale, legate de activitatea asociației, ne-am asumat împreună cu alți membri activi.

    Am apelat și la diferite structuri internaționale, pentru a participa la anumite proiecte. La moment, ne-a fost aprobat un concept de proiect, împreună cu alte cinci asociații din Republica Moldova și România și suntem la etapa coordonării proiectului, finanțat din fondurile Consiliului Europei. De asemenea, așteptăm rezultatul coordonării unei linii de subgranturi de la Departamentul de Stat al SUA, și cred că avem șanse mari să o obținem.

    Dar aceste fonduri nu vor ajunge niciodată pe conturile asociației, deoarece ne-am propus de principiu să nu gestionăm careva sume bănești. Fondurile menționate ar putea fi utilizate doar pentru crearea unor oportunități pentru membrii asociației de a-și implementa și promova ideile, cum ar fi organizarea unor cursuri de instruire, realizarea unor studii pe diverse domenii, efectuarea unor vizite de studiu, etc.

    BizLaw: Care sunt garanțiile că anume această asociație este ceea de ce au nevoie procurorii?

    Iurii Lealin: Noi suntem deschiși pentru comunicarea cu societatea și, atunci când este în interesul procurorilor, intervenim către orice factori de decizie. Acest fapt crează diverse oportunități pentru procurorii care sunt în același gând cu noi. Sinceritatea și bunele intenții, dar și valorile pe care le promovăm, reprezintă un punct de reper pentru procurori.

    BizLaw: Recent Procurorul General a făcut o declarație precum că se fac presiuni politice asupra procurorilor, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate de ce nu a semnat acea declarație?

    Iurii Lealin: Noi toți am aflat despre această declarație din sursele media și, probabil, aceasta s-a discutat într-un cerc restrâns.

    Vreau să remarc că pornind de la standardele europene, implicarea politicului în procesul de înfăptuire a justiției este inadmisibilă. Nu cred că aici s-au avut în vedere presiuni administrative. Mai degrabă, presiuni prin intermediul declarațiilor lansate în spațiul public de către politicieni nemijlocit sau prin intermediul unor formatori de opinii. Astfel de presiuni într-adevăr există. În statele cu democrație avansată cetățenii taxează politicienii care își permit să comenteze soluțiile adoptate de judecători și procurori. La noi, însă, aceasta este cea mai simplă modalitate pentru politicieni de a-și ridica ratingul.

    Pe de altă parte, din ceea ce am văzut, percepția acestei declarații de către oameni nu a fost neapărat bună. Deja o bună parte a societății conștientizează că Procuratura are nevoie de schimbări sistemice, iar această declarație a fost percepută ca un apel de a păstra ”status quo”.

    Într-un astfel context, semnarea declarației de către asociațiile profesionale ar reprezenta un mesaj de susținere a conducerii Procuraturii Generale și o anumită etichetare a acestor asociații, iar noi nu ne dorim acest lucru.

    BizLaw: Dumneavoastră și colegii din asociație sunteți sau nu presați politic sau de către superiori în activitatea dumneavoastră de bază?

    Iurii Lealin: Nu cred că procurorii care nemijlocit conduc sau exercită urmărirea penală, ori reprezintă acuzarea de stat, sunt supuși unor presiuni politice. De regulă, aceste presiuni au loc la un alt nivel, asupra factorilor de decizie din cadrul Procuraturii. Careva presiuni asupra procurorilor pot să vină doar din partea procurorilor-șefi. Și soluția este simplă – asigurarea independenței funcționale reale pentru procurorii de rând, care efectuează acțiuni de urmărire penală și adoptă decizii pe cauze penale. Anume acești procurori urmează a fi responsabili pentru ceea ce se întâmplă în cauzele penale pe care le au în gestiune, dar, în același timp, orice implicare extraprocesuală a procurorilor-șefi trebuie să fie exclusă.

    BizLaw: Ce probleme au procurorii din Republica Moldova?

    Iurii Lealin: Cred că nu putem vorbi din numele tuturor procurorilor. Dar din studiile și sondajele care s-au efectuat în rândul procurorilor rezultă că există probleme în asigurarea independenței funcționale a acestora. Respectiv, acesta este unul din punctele noastre de reper.

    BizLaw: Cine ar trebui să le soluționeze?

    Iurii Lealin: În primul rând, însăși procurorii trebuie să spună tranșant că își doresc ridicarea statutului până la statutul de magistrat. Aceasta ar impune procurorilor o responsabilitate mai mare, dar în același timp i-ar oferi independența funcțională necesară și rezistență la orice fel de ingerințe.

    Totodată, astfel de schimbări ar trimite un semnal clar procurorilor și societății că funcția fundamentală a procurorului nu este de a obține o sentință de condamnare, ci de a se asigura că justiția este înfăptuită.

    Scopul propus nu ar putea fi realizat fără modificări legislative, dar procesele ar trebui să pornească din interior și susținute de societate.

    BizLaw: De ce procurorii moldoveni sunt priviți de societate ca niște ”mașini de deschis și închis dosare”?

    Iurii Lealin: Nu cred că întreaga societate așa ne vede, probabil sunt opinii diferite. Dar mi-aș dori ca procurorii să fie mai deschiși în comunicare, inclusiv în ceea ce privește evoluția unor cauze penale și soluțiile adoptate.

    Procurorii în permanență au fost instruiți să comunice prin intermediul serviciului de presă. Pe anumite cauze penale, informația ajunge la societate doar de la conducerea Procuraturii Generale.

    Această tactică are avantajele sale, dar în același timp depersonalizează lucrul procurorului care nemijlocit a adoptat decizia și cunoaște cel mai bine toate detaliile. În același timp, are loc transferul responsabilității de la procuror la instituție. Anume în acest context, posibil, Procuratura ar putea fi comparată cu o mașinărie de deschis și de închis dosare, iar procurorii ar fi doar niște piese.

    Admit că strategia de comunicare a Procuraturii cu societatea ar putea fi îmbunătățită.

    BizLaw: Uniunea Avocaților din Republica Moldova acuză procurorii de imixtiune în activitatea apărătorilor, cum comentați o asemenea acuzație?

    Iurii Lealin: Dacă au fost careva cazuri particulare, acestea ar urma să fie denunțate la Consiliul Superior al Procurorilor. Procedura de verificare a unor astfel de acuzații ar putea începe anume cu o astfel de sesizare. În context, președintele Uniunii Avocaților este membru de drept al Consiliului Superior al Procurorilor. Cred că Uniunea Avocaților are suficiente pârghii pentru a pune această întrebare pe rolul factorilor de decizie.

    BizLaw: Cât câștigă un procuror? Este salariul un venit suficient?

    Iurii Lealin: Salariul unui procuror din cadrul procuraturii teritoriale variază de la 18.000 până la 20.000 lei, în funcție de vechimea în muncă. Aceste sume rezultă din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar în coroborare cu Legea bugetului de stat pentru anul 2021. După calcularea impozitelor pe venit, fondului social și asigurării medicale, salariul net constituie aproximativ 15.000 lei sau chiar mai puțin.

    Eu nu văd vreo problemă cu referire la mărimea salariului, ci mai degrabă în modalitatea de calculare acestuia. Până la 1 decembrie 2018 salariul era calculat în baza Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor. Punctul de reper era salariul mediu pe economie, care depindea doar de factorii economici obiectivi. Însă legea menționată a fost abrogată și la moment salariul procurorului depinde de mărimea valorii de referință, stabilită de Parlament pentru fiecare an. Astfel, salariile procurorilor depind de voința politicului, ceea ce cu siguranță subminează o parte din independență instituțională.

    Suntem în așteptare ca subiecții cu drept de sesizare a Curții Constituționale să pună pe rolul Curții întrebarea privind constituționalitatea acestor modificări.
    Sursa: bizlaw.md

LASĂ UN COMENTARIU