Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Chiranda Vera
Căutare avansată
sursa foto: bizlaw.md

Lealin Iuri Vladimir

Procuratura Generală Chişinău

Date biografice

Procuror, Secția reprezentare în procedurile non-penale și implimentare CEDO în cadrul Procuraturii Generale

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implimentare CEDO în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 988-p din 14 septembrie 2012, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

Potrivit Hotărîrii nr. 12-213/12 din 11 septembrie 2012, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Naţional al Justiţiei, Lealin Iuri, pentru a fi numit în funcţia de procuror în procuratura sectorului Ciocana mun. Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare jurist de rangul al III-lea

Procuror, Secția reprezentare în procedurile non-penale și implimentare CEDO în cadrul Procuraturii Generale

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implimentare CEDO în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 988-p din 14 septembrie 2012, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

Potrivit Hotărîrii nr. 12-213/12 din 11 septembrie 2012, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Naţional al Justiţiei, Lealin Iuri, pentru a fi numit în funcţia de procuror în procuratura sectorului Ciocana mun. Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare jurist de rangul al III-lea

Potrivit Hotărârii nr.1-4/2022 din 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, pentru următorii procurori:
-Iurie Lealin, procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale;
-Mariana Cherpec, procuror-delegat în Secția politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
-Aliona Nesterov, procuror în Procuratura Anticorupție;
-Roman Porubin, procuror în Procuratura raionului Strășeni.

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:

Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.

Conform Hotărîrii nr. 12-220/16 din 11 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a împuternicit procurorii Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO din cadrul Direcţiei judiciare a Procuraturii Generale Marcel Dimitraş, Oleg Gavriliţă, Cristina Corciu, Alina Gîrla, Victoria Boldesco şi Iurii Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale.

Potrivit Hotărîrii nr. 656 din 13 martie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Lealin Iuri, calificativul Atestat. Prin Hotărîrea nr. 12-89/15 din 26 martie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 656 din 13 martie 2015.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019, în contextul aniversării a XXVIII-a a Zilei Independenţei, consemnată la data de 27 August 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”, în privinţa procurorului în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale, LEALIN Iuri.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Lealin Iurie - procuror în procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chişinău, cu acordarea Diplomei de Onoare a Procuraturii de categoria II.

Potrivit Hotărârii nr.1-4/2022 din 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, pentru următorii procurori:
-Iurie Lealin, procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale;
-Mariana Cherpec, procuror-delegat în Secția politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
-Aliona Nesterov, procuror în Procuratura Anticorupție;
-Roman Porubin, procuror în Procuratura raionului Strășeni.

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:

Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.

Conform Hotărîrii nr. 12-220/16 din 11 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a împuternicit procurorii Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO din cadrul Direcţiei judiciare a Procuraturii Generale Marcel Dimitraş, Oleg Gavriliţă, Cristina Corciu, Alina Gîrla, Victoria Boldesco şi Iurii Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale.

Potrivit Hotărîrii nr. 656 din 13 martie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Lealin Iuri, calificativul Atestat. Prin Hotărîrea nr. 12-89/15 din 26 martie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 656 din 13 martie 2015.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019, în contextul aniversării a XXVIII-a a Zilei Independenţei, consemnată la data de 27 August 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”, în privinţa procurorului în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale, LEALIN Iuri.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Lealin Iurie - procuror în procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chişinău, cu acordarea Diplomei de Onoare a Procuraturii de categoria II.

 

Hotărârea nr.1-4/2022 din 26 ianuarie 2022

Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019

Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărîrea nr. 12-89/15 din 26 martie 2015

Hotărîrea nr. 12-220/16 din 11 august 2016

Știri
  • Битва за Высший совет прокуроров. Кто претендует на место в совете, и почему это важно

    В Молдове изберут новый состав Высшего совета прокуроров. По замыслу властей — это первый шаг к очистке системы и проведению аттестации судей и прокуроров. На пять мест в Совете претендуют 18 прокуроров. NM рассказывает, почему эти выборы важны, и что известно о каждом  кандидате.

    Высший совет прокуроров

    Высший совет прокуроров — это орган самоуправления, в полномочия которого входит назначение и увольнение прокуроров, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета прокурорской системы. Совет также выбирает и назначает генерального прокурора и может его уволить по предложению спецкомиссии, уполномоченной оценивать работу генпрокурора. Совет, кроме того, рассматривает жалобы на генпрокурора и может разрешить начать против него уголовный процесс. Также Совет выбирает руководителей Антикоррупционной прокуратуры и Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Но окончательное решение при назначении глав этих прокуратур и генпрокурора принимает президент.

    В Молдове изберут новый состав Высшего совета прокуроров. По замыслу властей — это первый шаг к очистке системы и проведению аттестации судей и прокуроров. На пять мест в Совете претендуют 18 прокуроров. NM рассказывает, почему эти выборы важны, и что известно о каждом  кандидате.

    Высший совет прокуроров

    Высший совет прокуроров — это орган самоуправления, в полномочия которого входит назначение и увольнение прокуроров, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета прокурорской системы. Совет также выбирает и назначает генерального прокурора и может его уволить по предложению спецкомиссии, уполномоченной оценивать работу генпрокурора. Совет, кроме того, рассматривает жалобы на генпрокурора и может разрешить начать против него уголовный процесс. Также Совет выбирает руководителей Антикоррупционной прокуратуры и Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Но окончательное решение при назначении глав этих прокуратур и генпрокурора принимает президент.

    В Совет входят 12 человек, девять из которых выборные: пять прокуроров и четыре представителя гражданского общества. Еще трое входят в совет по праву должности: министр юстиции, глава Высшего совета магистратуры и Народный адвокат. Представителей гражданского общества выбирает президент, парламент, правительство и Академия наук. Прокуроров выбирают на общем собрании прокуроров. И тех, и других выбирают на четыре года.

    Нынешний состав Совета избрали в 2017 году, то есть во времена правления Демпартии и Владимира Плахотнюка. После смены власти предложений о переизбрании членов совета не было. Мандаты нынешнего состава совета истекли в 2021 году, но по предложению минюста их продлили. За это время в Молдове приняли новый закон, согласно которому, перед тем как допустить кандидатов к участию в выборах, их должны проверить на неподкупность. Проверку будет проводить спецкомиссия, в которую войдут молдавские и международные эксперты.

    По словам министра юстиции Сергея Литвиненко, проверка кандидатов в ВСП — первый шаг к очистке системы и проведению внешней аттестации судей и прокуроров. Именно Высший совет прокуроров будет утверждать заключения комиссии, которой предстоит аттестовать прокуроров.

    Кто претендует на место в Совете от Генпрокуратуры

    Георгий Борш

    Георгий Борш работает в прокуратуре с 1998 года, когда его назначили в районную прокуратуру Хынчешт. В 2017 году его перевели на работу в Генпрокуратуру в отдел реформ и менеджмента проектов. Георгий Борш был одним из соавторов программы «Стратегическое развитие прокуратуры 2021-2025».

    Юрий Лялин

    Юрий Лялин стал прокурором в 2012 году. Четыре года проработал в прокуратуре столичного сектора Чеканы, затем его перевели в Генпрокуратуру. Лялин работает в отделе имплементации Европейской конвенции по правам человека Генпрокуратуры, а также представляет в судах позицию Высшего совета прокуроров и Генпрокуратуры. C 2017 года он преподает в Нацинституте юстиции.

    Осенью 2019 года Лялин основал ассоциацию прокуроров «За порядок и справедливость». По его словам, ассоциация нужна, чтобы защитить прокуроров от влияния и давления, в том числе со стороны самой системы. Ассоциация выступает с предложениями о том  как измененить работу прокуратуры и публикует свои заключения на законопроекты, которые касаются юстиции.

    Лялин представляет позицию Генпрокуратуры в уголовном деле против отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло. Речь идет о деле, по которому Стояногло обвиняют в незаконной выплате компенсации экс-главе Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Обвинение по этому делу, отметим, представляет прокурор Антикоррупционной прокуратуры Виктор Фуртунэ.

    Дмитрий Обадэ

    Дмитрий Обадэ начал работать прокурором в Антикоррупционной прокуратуре в 2011 году. В 2013 году стал работать в Генеральной прокуратуре. В том же году возглавил один из отделов Генпрокуратуры, а в 2016 году его перевели в Антикоррупционную прокуратуру. В феврале 2020 года Обадэ назначили главой отдела криминологического анализа, согласования и законодательных предложений Управления политики, реформ и защиты общества Генпрокуратуры.

    Обадэ также — один из сооснователей ассоциации «За порядок и справедливость». Кроме того, с 2016 года он преподает в Национальном институте юстиции. С 2018 по 2020 год был советником директора Нацинститута юстиции. Также он преподает уголовно-процессуальное право в Госуниверситете.

    Кто претендует на место в Совете от других прокуратур

    Кристина Гладкова

    Кристина Гладкова начала работать прокурором в 2011 году. Тогда ее назначили в прокуратуру Чимишлии. В 2016 году перевели в прокуратуру Кишинева, а в 2017 — в Антикоррупционную прокуратуру.

    Кристина Гладкова, отметим, ведет дело о незаконном отчуждении территории, принадлежащей мэрии Дурлешт. Обвиняемыми по делу проходят лидер партии «Демократия дома» Василий Костюк, экс-депутат от Демпартии Вячеслав Неделя и дочь бывшего мэра Дурлешт Диана Круду. По данным следствия, в 2005-2007 годах сотрудники мэрии Дурлешт и местного совета помогли передать в частное владение 25 земельных участков, принадлежавших мэрии Дурлешт. И этим нанесли ущерб на 7,8 млн леев.

    Георгий Граур

    Георгий Граур начал работать в прокуратуре Бельц в 2018 году. До этого он год был помощником прокурора в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. В сентябре 2019 года его делегировали в Прокуратуру по борьбе с оргпреступностью, а в июне 2020 он вернулся в прокуратуру Бельц. В декабре 2020 года Высший совет прокуроров окончательно утвердил его перевод в Кишинев.

    Ремус Мороз

    Ремус Мороз начал работать помощником прокурора в 1998 году, а в 2004 году стал прокурором в прокуратуре Кантемира. С 2011 года работал в прокуратуре Хынчешт и в 2016 году возглавил ее. С 2013 по 2017 год Ремус Мороз входил в Высший совет прокуроров. С 2021 года он исполняет обязанности заместителя главного прокурора Страшен.

    В 2022 году Нацорган неподкупности (ANI) начал проверку Мороза. Поводом стало обращении Службы информации и безопасности (СИБ). По данным СИБ, Мороз и его бывшая жена пользуются автомобилем Mercedes GLC 250 Coupe, который зарегистрирован на ее родственников. Стоимость автомобиля, по информации СИБ, 800 тыс. леев. С 2018 по 2020 год автомобиль 200 раз выезжал за пределы Молдовы, в том числе в Турцию и Великобританию. При этом, по данным Пограничной полиции, в автомобиле находились только супруги Мороз.

    Сам прокурор рассказал журналистам, что автомобиль принадлежит родственникам жены. Мороз утверждает, что выезжал на нем за рубеж только один раз. Он также подчеркнул, что никогда не был в Великобритании и находится в разводе с женой.

    Елена Рошиор

    Елена Рошиор в 1999 году начала работать помощником прокурора в прокуратуре Новых Анен. В 2003 году стала прокурором в той же прокуратуре и работает там до сих пор.

    Василий Стойнов

    Василий Стойнов работает прокурором с 1993 года. Был помощником главных прокуроров Яловен, Кантемира, Комрата и Тараклии. С 2013 по 2017 год был членом Высшего совета прокуроров. В 2016 году его назначили замглавы Южного отделения Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью, в 2018 году — и.о. прокурора Гагаузии. В августе 2019 года Башкан Гагаузии Ирина Влах предложила тогдашнему и.о. генпрокурора Думитру Робу уволить Стойнова с должности. Ее просьба осталась без ответа.

    В июне 2020 года эту должность по указу Александра Стояногло занял Виктор Кыльчик, а Стойнов вернулся к работе в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. В ноябре 2021 года Робу, вновь назначенный и.о. генпрокурора, предложил Высшему совету прокуроров назначить Стойнова на должность и.о. прокурора Гагаузии. Высший совет прокуроров не утвердил это предложение, хотя Робу уже подписал указ о назначении.

    Олеся Вырлан

    Олеся Вырлан в 2005 году начала работать в прокуратуре Резины. В 2019 году ее перевели работать в прокуратуру Яловен.

    Алена Нестерова

    Алена Нестерова в 2011 году начала работать в прокуратуре Чекан. В 2019 году ее перевели в Антикоррупционную прокуратуру.

    Виталий Кодряну

    Виталий Кодряну в 2003 году начал работать в прокуратуре Рышкановки. В 2011 году стал работать в Генеральной прокуратуре. С 2016 года Кодряну работает в Антикоррупционной прокуратуре.

    В 2018 году журналисты ZdG выяснили, что прокурор отсудил у государства квартиру площадью 49 кв.м. Кодряну также судился с семьей, которая жила в этой квартире с 1999 года. Законный владелец этой квартиры умер, и прокурор добивался, чтобы ее признали «свободной». В 2016 году Кодряну выиграл несколько судов. Через два года эта история получила огласку, и против Кодряну начали дисциплинарную проверку на основании жалобы родственников владельца квартиры. Через некоторое время проверку закрыли.

    Кристина Робу

    Кристина Робу в 2014 году стала работать прокурором в прокуратуре Чадыр-Лунги. В ноябре 2021 года ее назначили замглавы Антикоррупционной прокуратуры. Ее кандидатуру предложил член Высшего совета прокуроров Константин Шушу. Выступая с этим предложением, Шушу подчеркнул, что она не состоит в родстве с и.о. генпрокурора Думитру Робу.

    Анатолий Гырбу

    Анатолий Гырбу с 2005 года работает в прокуратуре Унген. В 2021 году он претендовал на пост прокурора Страшен. Комиссия по оценке деятельности прокуроров дала положительное заключение. Сейчас Гырбу занимает должность исполняющего обязанности замглавы прокуратуры Калараша.

    Ион Лозован

    Ион Лозован в 2009 году начал работать в прокуратуре Телешент. В 2016 году стал прокурором в Северном отделении Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью и особым делам. В марте 2021 года по указу генпрокурора Александра Стояногло его назначили и.о. главы прокуратуры Бричан, а в мае 2021 Высший совет прокуроров утвердил его в должности.

    Аурелиан Буздуган

    Аурелиан Буздуган с 2011 года работал заместителем прокурора Страшен. 27 апреля 2021 года по указу генпрокурора Александра Стояногло его назначили исполняющим обязанности прокурора Новых Анен.

    Эдуард Паня

    Эдуард Паня в 2007 году начал работать в прокуратуре Кантемира. В 2013 году стал заместителем главного прокурора Кантемира. В 2016 году его перевели в Антикоррупционную прокуратуру. Летом 2016 года на Паню поступило несколько жалоб в инспекцию прокуроров. Жалобы были от и.о. главы управления уголовного преследования и криминалистики Адриана Миркоса, главы отдела унификации практики Владимира Лупу и и.о. главы управления борьбы с торговлей людьми Эдуарда Булата (это — отделы Генпрокуратуры). Жалобы объединили в одну.

    Рассмотрев их, инспекция пришла к выводу, что Эдуард Паня и его начальник Адриан Прокоавэ затянули расследования пяти уголовных дел. Одно из них касалось наркоторговли. Дисциплинарная коллегия объявила Пане выговор. Высший совет прокуроров, рассмотрев жалобу прокурора на решение коллегии, решил смягчить наказание и ограничиться предупреждением.

    29 апреля 2021 года Эдурада Паню назначили главой прокуратуры Леова.

    Василий Плеван

    Василий Плеван в 2014 году начал работать в прокуратуре Страшен, в 2015 его перевели в прокуратуру Яловен. С октября 2019 года работает в Антикоррупционной прокуратуре.

    Плеван получил известность осенью 2021 года. Тогда Высший совет прокуроров поручил ему расследовать жалобу экс-главы Антикоррупционной прокуратуры Виорела Мораря на отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло. Морарь пожаловался на то, что Стояногло на пресс-конференции 4 октября 2021 года обнародовал информацию из мобильного телефона Мораря, полученную в ходе расследования открытого против него уголовного дела. В переписке Морарь обсуждал с представителями НПО и дипмиссий способы дискредитации Стояногло. В декабре прокурор Плеван на основании жалобы Мораря завел дело по двум статьям: «нарушение неприкосновенности личной жизни» и «разглашение данных уголовного преследования». Обвинения Стояногло предъявили в 2022 году.

    Тогда же, осенью 2021 года, Плевану поручили проверить жалобу адвоката Игоря Хлопецкого на и.о. генпрокурора Думитру Робу. Жалоба касается нарушений закона, которые Робу якобы допустил в уголовном деле, начатом против отстраненного от должности заместителя генпрокурора Руслана Попова. Других деталей жалобы не разглашают, чтобы «не навредить расследованию». Плеван попытался взять самоотвод. Пока неизвестно, приняли ли этот самоотвод.

    В начале 2022 года Плевану поступило на рассмотрение еще одно дело против Стояногло. Его открыли на основании жалобы экс-депутата от партии «Действие и солидарность» Инги Григориу. Дело связано с нарушениями, которые Стояногло якобы допустил в деле о высылке турецких учителей. Сам Стояногло утверждает, что не имел никакого отношения к этому делу. Сначала жалобу Григориу рассматривал прокурор Андрей Балан. Он посчитал, что нет поводов открывать уголовное дело. Григориу обратилась с повторной жалобой к и.о. главы Антикоррупционной прокуратуры Елене Казаковой. Та распорядилась открыть уголовное дело и поручила его вести Плевану. При этом Плеван попытался взять самоотвод, объяснив это тем, что его жена работает помощником судьи Апелляционной палаты (АП) Кишинева, которая рассматривает дело о незаконной высылке турецких учителей. Высший совет прокуроров передал заявление Плевана руководству Антикоррупционной прокуратуры. Решения по нему пока нет.

    Марьяна Керпек

    Марьяна Керпек в 2010 году начала работать прокурором в прокуратуре Ботаники.

    Осенью 2021 года Керпек назначили ответственной за связь Генпрокуратуры с прессой. В 2022 году член Высшего совета прокуроров предложил назначить Керпек членом специальной дисциплинарной коллегии, чтобы проверить, совершил ли Стояногло дисциплинарное нарушение, опубликовав пост в Facebook. Ее кандидатуру, однако, не поддержали другие члены Совета.

  • Năvala procurorilor peste avocatură: Candidaţii-,,surpriză”din lista celor care vor să ajungă apărători

    Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor urmează să decidă, marţi, în 69 de de dosare depuse pentru a obţine licenţă de apărător. 49 din ei sunt foşti şi actuali procurori, iar opt au făcut parte din magistratură. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale, majoritatea din ele fiind pornite pentru infracţiuni de corupţie.

    Cei 69 de pretendenţi la licenţa de avocat încearcă să beneficieze de o prevedere din Legea cu privire la Avocatură, votată de fostul Parlament la 14 iunie 2021, care permite accederea în breasla apărătorilor, fără examene, a celor care au absolvit Institutul Naţional al Justiţiei, instituţie obligatorie pentru toţi procurorii şi judecătorii, şi care au lucrat cel puţin 6 ani în sistem. Planurile le-ar putea fi date peste cap de modificările la Legea cu privire la Avocatură, votate în două lecturi de actualul Parlament în ziua de 21 ianuarie, care îi va pune pe picior egal pe toţi doritorii de a îmbrăca roba de avocat, indiferent dacă sunt judecători sau procurori, şi să susţină examene. Până la intra în vigoare, însă mai este nevoie ca legea să fie promulgată de şefa statului, apoi publicată în Monitorul Oficial. Astfel, o bună parte din cei 69 de candidaţi au şanse reale să se aleagă pe ultima sută de metri cu licenţele râvnite.

    Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor urmează să decidă, marţi, în 69 de de dosare depuse pentru a obţine licenţă de apărător. 49 din ei sunt foşti şi actuali procurori, iar opt au făcut parte din magistratură. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale, majoritatea din ele fiind pornite pentru infracţiuni de corupţie.

    Cei 69 de pretendenţi la licenţa de avocat încearcă să beneficieze de o prevedere din Legea cu privire la Avocatură, votată de fostul Parlament la 14 iunie 2021, care permite accederea în breasla apărătorilor, fără examene, a celor care au absolvit Institutul Naţional al Justiţiei, instituţie obligatorie pentru toţi procurorii şi judecătorii, şi care au lucrat cel puţin 6 ani în sistem. Planurile le-ar putea fi date peste cap de modificările la Legea cu privire la Avocatură, votate în două lecturi de actualul Parlament în ziua de 21 ianuarie, care îi va pune pe picior egal pe toţi doritorii de a îmbrăca roba de avocat, indiferent dacă sunt judecători sau procurori, şi să susţină examene. Până la intra în vigoare, însă mai este nevoie ca legea să fie promulgată de şefa statului, apoi publicată în Monitorul Oficial. Astfel, o bună parte din cei 69 de candidaţi au şanse reale să se aleagă pe ultima sută de metri cu licenţele râvnite.

    1. Mircea Roşioru este fost procuror general adjunct şi a depus cerere de demisie atât din funcţie, cât şi din sistem, în octombrie 2021, la scurt timp după reţinerea lui Alexandr Stoianoglo.

    Mircea Roşioru şi-a început cariera în Procuratură în 2001. În martie 2017, ex-procurorul general, Eduard Harunjen, l-a avansat pe Roşioru în funcţia de procuror general adjunct, iar în decembrie 2019, Alexandr Stoianoglo l-a menţinut în funcţie. Mircea Roşioru a declarat pentru Anticorupţie.md că părăseşte sistemul pentru a se face o schimbare. „Probabil că trebuie să se facă o schimbare şi nu vreau să încurc. Plec ca să poată face schimbarea”, ne-a declarat omul legii.

    Mircea Roşioru a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 317.063 lei, iar alte 8716 lei le-a obţinut din activitatea didactică. În cei 20 de ani de carieră, procurorul Roşioru s-a ales cu două apartamente, de 59,5 metri pătraţi în 2009, şi de 121,3 metri pătraţi, în 2018. Potrivit lui Roşioru, primul apartament i-a fost oferit de tatăl său în posesie gratuită. Cel de al doilea imobil l-a costat pe omul legii 826.245 lei. Roşioru mai deţine în proprietate un teren pentru construcţii cu suprafaţa de 6 ari şi un garaj estimat la 88.267 lei. Roşioru a mai declarat şi un automobil de model Opel Astra, fabricat în 2005 şi cumpărat în 2011 cu 61.000 lei.

    Mircea Roşioru figurează în dosarul Stoianoglo pentru complicitate în eliberarea din închisoare a afaceristului Veaceslav Platon.

    2. Ion Caracuian, despre care se spune că este cumătru cu procurorul general adjunct, Ruslan Popov, învinuit într-un dosar pentru îmbogăţire ilicită, a demisionat în luna octombrie, la puţin peste un an de la desemnare. Caracuian nu a indicat cauza pentru care pleacă din sistem, invocând motive personale.

    Ion Caracuian a fost numit şef interimar la PCCOCS în decembrie 2019, după preluarea conducerii Procuraturii Generale de către Alexandr Stoianoglo. La începutul lunii septembrie 2020, el a câştigat concursul pentru funcţia de şef al PCCOCS, fiind singurul participant. Până să ajungă şef la PCCOCS, Caracuian a fost şeful secţiei pentru combaterea torturii din cadrul Procuraturii Generale.

    Ion Caracuian, este bănuit de îmbogăţire ilicită. Surse din cadrul Procuraturii ne-au comunicat că fostul şef al PCCOCA este bănuit că în luna noiembrie a anului trecut a vândut cu 30.000 de euro un automobil de model Santa Fe, care i-ar fi aparţinut, însă era înregistrat pe o persoană terţă.

    Precizăm că la 13 noiembrie, Ion Caracuian a făcut modificări în Declaraţia de avere şi interese personale. Fostul şef a inclus un automobil de model Santa Fe, fabricat în 2019 şi evaluat la 630.000 de lei, care i-ar fi fost dat în posesie de către cetăţeanul Valeriu Afteni.

    3. Victor Plugaru, procurorul din Procuratura municipiului Chişinău care a gestionat dosarul expulzării profesorilor turci, în care a fost inculpat fostul directort al SIS, Vasile Botnari, a părăsit, toamna trecută, sistemul, după 13 ani de activitate.

    Victor Plugaru a fost cel care a clasat dosarul penal pornit în 2019 pentru a verifica dacă a fost legală perfectarea dublelor identități pentru fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc și omul de afaceri Vaja Jhashi.

    Victor Plugaru a raportat pentru anul trecut două apartamente, dintre care unul, cu suprafaţa de 66 metri pătraţi, a fost cumpărat în 2011. În 2017, omul legii şi-a cumpărat şi garaj, cu suprafaţa de 54,8 metri pătraţi, care l-a costat 85.500 de lei. În 2019, Victor Plugaru şi-a cumpărat cu 360 de mii de lei un automobil de model Audi Q 5. Anul trecut, acuzatorul şi-a procurat şi un automobil BMW 530i, pentru care a achitat 460.320 de lei. Tot în 2020, Victor Plugaru a vândut un automobil Mercedes E200, pentru care a încasat 400.000 de lei. Omul legii a mai raportat remitenţe de 680 de euro din Italia şi un ajutor de 100.000 de lei din partea bunelului.

    4. Adriana Bețișor, fostă șefă adjunctă și interimară a Procuraturii Anticorupție, a depus cerere de eliberare din organele Procuraturii, în iulie 2019, invocând motive personale.

    Adriana Bețișor a fost procurora care a instrumentat, în 2015, unul dintre cele mai răsunătoare dosare de corupție, cel în care a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare, pentru corupere pasivă şi trafic de influenţă, fostul premier Vlad Filat. A gestionat mai multe dosare de rezonanţă. În iulie 2012, presa a scris că a condus grupul de procurori care au efectuat percheziţii în oficiile unor firme din reţeaua omului de afaceri Veaceslav Platon. Un an mai târziu, tot ea a instrumentat dosarul intentat omului de afaceri Leonid Volneanschi, patronul firmelor care gestionează businessul „Elat” din Chişinău, cauză încetată la sfârșitul lui 2013, din lipsa infracţiunii.

    În 2013, Beţişor a gestionat și dosarul penal pe numele lui Boris Focşa, fost ministru al Culturii, suspectat de implicare în vânzarea ilegală a monumentelor istorice din str. M. Eminescu nr. 52 din Chişinău. În 2014–2015, s-a ocupat de dosarele privind frauda din sistemul bancar, inclusiv dosarele penale pe numele lui Ilan Şor. Beţişor a instrumentat şi dosarul „Caravita”, firmă afiliată lui Filat prin intermediul lui Ion Rusu, cumnatul şi naşul acestuia.

    După plecarea din sistem, Adriana Beţişor nu a mai apărut în spaţul public. În septembrie 2021, procurorii au transmis în judecată un dosar în care fosta procuroră este acuzată de corupţie pasivă în proporţii deosebit de mari.

    5.Adrian Popenco, fost şef-adjunct al Procuraturii municipiului Chişinău, Adrian Popenco, a demisionat din funcţie şi din sistem la începutul anului curent. Popenco a nimerit de mai multe ori în vizorul presei pentru presupuse acţiuni de corupţie şi a fost subiectul unei anchete a Centrului pentru Investigaţii Jurnalistice din Moldova (CIJM) despre averea înregistrată pe numele rudelor. Adrian Popenco şi-a motivat plecarea din sistem prin faptul că doreşte să încerce şi alte activităţi.

    Adrian Popenco și-a început cariera în Procuratura Anticorupție în 2007. A fost numit șef adjunct al instituției respective în noiembrie 2013. În toamna anului 2015, a ajuns în atenția opiniei publice după ce a primit și a înregistrat denunțul lui Ilan Șor împotriva fostului premier Vlad Filat.

    În toamna anului 2020, Popenco a fost denunțat de fostul angajat al Centrului Național Anticorupție, Ruslan Harcenco, că ar fi unul dintre beneficiarii mitei de 100.000 de euro oferită la începutul anului 2016 de către președintele Federației de Basket din Moldova, Octavian Vucol, învinuit într-un dosar de escrocherie. Omul legii a respins acuzația.

    CIJM a publicat anterior o anchetă în care se arată că Adrian Popenco locuiește într-o casă de milioane aflată într-un cartier de lux din localitatea Dumbrava, lângă Capitală, și conduce de trei ani un Mercedes de ultima generație. Cu toate acestea, omul legii susține că nu îi aparține nimic. După spusele sale, casa este a socrilor săi, iar mașina – a unei rude generoase.

    Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a pornit, în decembrie 2020, să verifice averea procurorului Popenco. Până în prezent, nu a fost emis un act de constatare.

    6.Eduard Florea şi-a început cariera în 1992 în Procuratura raionului Ungheni, în calitate de anchetator. Din aprilie 2007 până în octombrie 2010 a fost procuror şef al raionului Făleşti. În toamna anului 2010 a revenit în Procuratura Ungheni, doar că în calitate de şef, funcţie pe care a deţinut-o până în aprilie 2021.

    Vara trecută, Eduard Florea a fost subiectul unei anchete a postului de televiziune Jurnal TV, care a descoperit că omul legii locuieşte şi are viză de reşedinţă într-o casă de lux pe care nu a declarat-o. Procurorul a explicat că imobilul îi aparţine surorii sale, stabilită cu traiul în Marea Britanie. Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a decis să investigheze averea procurorului din Ungheni.

    Omul legii a declarat că deţine în folosinţă patru automobile, dintre care o Toyota Rav 4, toate înregistrate pe numele surorii sale. Eduard Florea a declarat în proprietate şi un apartasment de 47 de metri pătraţi, oferit ca locuinţă de serviciu în 1992, şi un automonil de model VAZ – 2108, fabricat în 1997.

    7. Daniel Baraliuc este procuror în Procuratura municipiului Chişinău. În august 2019, procurorul Daniel Baraliuc a nimerit în lista celor 20 de procurori, întocmită de deputaţii Radu Marian şi Dan Perciun, a căror avere urma să fie verificată. Motivul a fost că Baraliuc a indicat o mașină de model Toyota Prius Plus din 2013 la preț de 10 000 lei, asta deși un autoturism similar ar costa de la 8.800 de euro, pe piața auto.

    În 2019, Baraliuc a ajuns în atenţia presei şi pentru faptul că ar fi primit donaţie un apartament din sectorul Buiucani al Capitalei de la o femeie cu dizabilităţi mintale. Aceasta transformase apartamentul, înregistrat pe numele procurorului, într-o gunoişte, iar ia dormea în scara blocului.

    Baraliuc este acuzatorul care a gestionat dosarul penl pe numele fostului avocat Valerian Mînzat.

    8.Procurorul de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Taras Patraman, este suspectat de includerea intenționată a unor date false în declarația de avere și interese personale. Aceasta este concluzia inspectorului de integritate Serghei Pleșca după ce a constatat că procurorul Patraman a indicat în declarație de avere și interese personală o mașină de 10.000 de lei când, de fapt, ar fi plătit pentru vehicul 7.850 de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova au scris, în februarie 2020, că singura avere declarată de Taras Patraman este mașina cu pricina. 

    Conform raportului de consultare a bazei de date Sistemul Informațional Integrat Vamal, la care face trimitere inspectorul de integritate, la 28 aprilie 2017, o persoană fizică a finalizat în vamă procedura de import a vehiculului uzat Volkswagen Golf cu valoare de 120.000 de lei. Mașina a fost cumpărată în Elveția cu 2.500 de franci.

    În același timp, raportul de consultare a bazei de date www.999.md din 22 august 2020 confirmă că în sistemul informațional ținut de SRL Simpals a fost publicat articolul publicitar, cu ultima modificare la 4 iulie 2017, privind anunțarea pentru vânzare a mașinii cu pricina, la prețul de 7.850 de euro.    

    Inspectorul de integritate a sesizat organul de urmărire penală în vederea pornirii urmăririi penale pe numeile lui Taras Patraman.

    9. Alexandru Caraman este procuror PCCOCS şi a fost vizat într-o anchetă a CIJM. Acesta şi-a procurat, în 2020, un apartament cu suprafaţa de 107,8 metri pătraţi în Federaţia Rusă, pentru care a achitat 8.577.000 de ruble.Omul legii mai deţine în proprietate şi un apartament de peste 80 de metri pătraţi, procurat în 2013. Deşi păstrează într-un cont bancar 322.929 de lei, Alexandru Caraman a împrumutat în 2020 două milioane de lei de la o persoană fizică, fără nicio dobândă, pe un termen de 10 ani.

    Caraman este cunoscut pentru gestionarea unui dosar din seria 7 aprilie 2009, în care era învinuit fost vicecomisar al municipiului Chuşinău, Iacob Gumeniţă. După un proces care a durat mai mulţi ani, Gumeniţă a fost achitat.

    10. Andrei Baeșu a plecat în decembrie 2019 de la Procuratura Anticorupție după un control efectuat de Procuratura Generală. El a fost cercetat penal pentru amestec în înfăptuirea urmăririi penale la investigarea fraudei bancare. Baeșu este cunoscut opiniei publice pentru rolul său în dosarul lui Veaceslav Platon și al primarului de Orhei, Ilan Şor.

    De asemenea, Baeșu figurează într-o anchetă a CIJM despre un caz de mită mușamalizat de oamenii legii. Un om de afaceri a oferit 235.000 de euro procurorilor anticorupție pentru încetarea urmăririi penale. Cazul a ajuns în gestiunea procurorului Baeșu, însă nu a avut finalitate.

    O altă anchetă a CIJM arată că Baeșu a beneficiat în ultimii ani de donații de mii de euro, iar în 2018, a făcut cumpărături de peste 1.000.000 de lei, de vreme ce întregul venit al familiei a fost de trei ori mai mic.

    După plecarea dn sistem, Baeşu şi-a încercat norocul în magistratură şi ca inspector de integritate.

    În 2020, când Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, pe numele lui Baeşu a fost pornit un dosar penal pentru că ar fi fabricat dosarul lui Veaceslav Platon.

    Şi mandat de procuror, şi licenţă de avocat

    O parte din cei care speră să fie admişi marţi în avocatură sunt procuror aflaţi în plină activitate. Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

    În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie.

    Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019. Organizaţia respectivă a fost fondată de un grup de acuzatori care nu au semnat în vara anului 2019 declarația procurorului general, Eduard Harunjen, privind pretinsele presiuni politice asupra procurorilor.

    Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei.

    Printre acuzatorii care vor să obţină licenţă de avocat este şi Victor Furtună, cel care a pornit mai multe dosare penale şi l-a reţinut toamna trecută pe Alexandr Stoianoglo. Victor Furtună ne-a declarat că nu intenţionează să părăsească Procuratura şi că încearcă să se folosească de o oportunitate pe care i-o oferă la moment legislaţia. „Rămân în Procuratură. Dar modificările făcute vara trecută la Legea cu privire la Avocatură nu împiedică ca un procuror să obţină licenţa de avocat. Dar aceasta nu înseamnă că voi fi concomitent şi procuror, şi avocat”, a precizat Furtună.

    O declaraţie similară ne-a făcut şi colegul său din Procuratura Anticorupţie, Victor Cazacu, care reprezintă acuzarea în sosarul fostului şef de la PCCOCS, Nicolae Chitoroagă: „Rămân în Procuratură, dar beneficiez, ca şi alţi colegi, de oportunităţile oferite”.

    Candidaţii din magistratură cu probleme de integritate

    Majoritatea judecătorilor înscrişi în lista celor 69 au probleme de integritate. De exemplu, Sergiu Furdui, fost judecător la Curtea de Apel Chişinău, care a plecat din sistem în martie 2021. Furdui a activat în calitate de magistrat la Curtea de Apel Chișinău din anul 2012. El a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe scandaluri publice. În 2012, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi „un stat separat”. CSM a decis atunci ca judecătorul să fie „atenționat”. În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor.

    Zinaida Talpalaru este judecătoarea care, în 2017, a admis parțial acțiunea înaintată de Exclusiv Media - companie afiliată socialiștilor, împotriva RISE Moldova, care a demascat operațiunea "Bahamas". Magistrata şi-a dat demisia la începutul anului trecut, după 24 de ani de activitate în sistem.

    Oleg Ciumaş, ex-judecător la Bălţi, a plecat din sistem în septembrie 2021. Acesta a fost cercetat penal, în 2018, pentru că în timp ce se afla la volanul mașinii sale, ar fi fost implicat într-un accident rutier în urma căruia un motociclist de 21 de ani și-a pierdut viața.

    Oleg Ciumaș a făcut parte din completul de judecători de la Judecătoria Fălești, care la 4 februarie 2015, aproape de miezul nopții, a pronunțat sentința în dosarul vânătorii VIP din Pădurea Domnească, care a avut loc la 23 decembrie 2012 , soldată cu decesul lui Sorin Stați. și la care au participat mai mulți oficiali de rang înalt.

    Judecătoarea Maria Negru a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău în luna noiembrie a anului trecut.Maria Negru este sora influentului avocat și proprietar al unor instituții de învățământ, inclusiv în domeniul dreptului, Gheorghe Avornic. Întâmplător sau nu, CSM a propus candidatura Mariei Negru pentru avansare în perioada când Gheorghe Avornic era membru al Consiliului. Gheorghe Avornic a părăsit sala de ședințe în momentul examinării chestiunii cu privire la sora sa.

    Maria Negru a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit de 112,9 metri pătrați, estimate cadastral la 921,7 mii de lei, a terenului de trei ari și a unei construcții accesorii în urma semnării unui contract de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună cu înstrăinarea cotei-părți din imobil cu condiția întreținerii pe viață. În 2018,magistrata declara despre finisarea construcției imobilului, pe care l-a dat în exploatare la 20 februarie 2019. Maria Negru a mai raportat că la finele anului 2018 a vândut cu 1,1 milioane de lei un apartament de pe strada Sergiu Rădăuțanu din Chișinău.

    Familia Negru mai deține în proprietate o mașină de teren de model Nissan X Trail, fabricat în 2006, pe care a procurat-o în 2009 cu 100 de mii de lei. Familia Negru nu deține afaceri.

    Aurelia Toderaş, Eduard Răţoi şi Eugeniu Bejenaru au făcut parte dintr-un top al celor mai avuţi judecători din Bălţi.

    Comisia de licenţiere – între ciocan şi nicovală

    Şedinţa de marţi a Comisiei de licenţiere a UAM va fi prima în actuala componenţa, în urma alegerilor din decembrie. Adrian Tăbârţă, preşedintele Comisiei, ne-a declarat că se află într-o mare dilemă, după amendamentul votat vineri la Legea Avocaturii. „Nu am văzut modificările şi nu pot să mă expun. Am înţeles că este prevăzut caracterul retroactiv al Legii. Dar se ştie că o lege civilă nu are caracter retroactiv, aşa cum are o lege penală. Nu exclud că cineva ar putea să o atace în Curtea Constituţională. Cei care au depus solicitări pentru licenţă s-au condus de legislaţie şi vor fi nedreptăţiţi într-un fel”, a declarat Tăbârţă.

    Preşedintele Comisiei de licenţiere a mai spus că o altă problemă o reprezintă încadrarea în calificativul „reputaţie ireproşabilă”. „Cunosc că unii din lista celor 69 de candidaţi au probleme cu legea. Poate ar fi fost mai bine ca legiuitorul să stabilească nişte filtre privind reputaţia ireproşabilă. Aici iarăşi suntem puşi între ciocan şi nicovală. Pe de o parte, suntem criticaţi dacă un procuror sau judecător cu probleme de integritate este admis în avocatură. Pe de altă parte, este prezumţia nevinovăţiei şi mulţi dintre candidaţii la care le-am refuzat acordarea licenţei, ne-au acţionat în judecată, au câştigat şi am fost impuşi să le plătim cheltuielile de judecată. Cum s-a întâmplat în cazul fostei magistrate Ludmila Ouş care era cercetată pentru corupţie. Ne-a acţionat în judecată şi am fost impuşi nu doar să o acceptăm în breaslă, dar şi să-i achităm onorariul de 5000 de lei pentru avocata Natalia Moloşag. Dar UAM este o organizaţie non-profit, care există din cotizaţiile de membru, iar astfel de procese ar conduce la falimentul ei”, a precizat Adrian Tăbârţă.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Iurie Lealin(procuror): „Simpla evaluarea a magistraților nu este reformă”

    Comisia de la Veneția a dat un aviz critic recentelor modificări legislative operate de majoritatea PAS, prin care procurorul general a fost exclus din Consiliul Superior al Procurorilor și a fost introdusă o procedură de evaluare a performanței acestuia, care face posibilă demiterea sa înainte de termen. Comisia (grup independent de experți creat sub umbrela Consiliului Europei) recomandă întoarcerea procurorului general în Consiliul Superior al Procurorilor ca membru din oficiu și „revizuirea semnificativă” a prevederilor despre evaluarea activității procurorului general. Acestea ar trebui să descrie „în mod clar natura și principalii indicatori ai evaluării performanței” și să clarifice modul în care evaluarea performanței „este diferită de răspunderea disciplinară”.

    Se așteaptă și un aviz privind ideea „evaluării externe” a magistraților.

    Europa Liberă a stat de vorbă cu procurorul Iurie Lealin, președintele Asociației procurorilor pentru ordine și dreptate.

    Comisia de la Veneția a dat un aviz critic recentelor modificări legislative operate de majoritatea PAS, prin care procurorul general a fost exclus din Consiliul Superior al Procurorilor și a fost introdusă o procedură de evaluare a performanței acestuia, care face posibilă demiterea sa înainte de termen. Comisia (grup independent de experți creat sub umbrela Consiliului Europei) recomandă întoarcerea procurorului general în Consiliul Superior al Procurorilor ca membru din oficiu și „revizuirea semnificativă” a prevederilor despre evaluarea activității procurorului general. Acestea ar trebui să descrie „în mod clar natura și principalii indicatori ai evaluării performanței” și să clarifice modul în care evaluarea performanței „este diferită de răspunderea disciplinară”.

    Se așteaptă și un aviz privind ideea „evaluării externe” a magistraților.

    Europa Liberă a stat de vorbă cu procurorul Iurie Lealin, președintele Asociației procurorilor pentru ordine și dreptate.

    Europa Liberă: Vorbim despre reforma în procuratură. Viziuni acum încep să curgă cu duiumul, am putea spune că sunt foarte multe din diferite tabere. Pe de o parte, cei de la guvernare încearcă să spună că există suficientă voință politică pentru ca această reformă să aibă și o finalitate, astfel încât cetățeanul să recâștige încrederea, în primul rând, în justiția Republicii Moldova, pe de altă parte, să vedem dacă această voință politică se suprapune cu ceea ce cred și înțeleg cei care activează în acest sistem. Dvs. ce punct de vedere împărtășiți, e făcută cu dreptul această reformă, se poate îmbunătăți, se poate mai mult de criticat ca, până la urmă, tot îmbunătățire să aducă această reformă în domeniul justiției și, mai cu seamă, în domeniul procuraturii?

    Iurie Lealin: „Da. Deși sunt președinte de asociație, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, eu vin cu o viziune personală, fiindcă va fi și o apreciere critică la ceea ce se face. Sigur că noi avem viziuni cu privire la reformă și despre necesitatea reformei nu ne îndoim. În general, e nevoie de schimbări, e nevoie de reforme, asta nu se pune la dubii.

    Schimbarea adusă de politicieni
    Cumva ignoranța factorului de decizie în cadrul procuraturii este o problemă, pe parcursul mai multor ani cumva nu s-au văzut aceste probleme din sistem, cumva s-a venit cu niște reacții că noi suntem independenți, lăsați-ne în pace. Și acesta a fost un factor foarte negativ, fiindcă atunci când toată societatea deja fierbea și fierbe în continuare și înțelege că sunt acolo probleme, chiar a fost o greșeală să spui că probleme nu sunt și noi lucrăm așa cum lucrăm.”

    Europa Liberă: Dar până acum a fost o zonă de confort pentru procurori, că au acceptat să activeze, chiar dacă se trimiteau săgeți cu critică la adresa lor?

    Iurie Lealin: „Desigur pentru unii a fost o zonă de confort, alții, probabil, și-au dorit și în continuare doresc anumite schimbări și, iată, noi am ajuns la punctul când deja s-a schimbat conjunctura și vine politicul cu anumite soluții, și se pare că societatea este gata să accepte practic orice soluție doar să fie o schimbare. Problema este că nu orice soluție este bună și nu orice soluție este eficientă și aici trebuie să analizăm, fiindcă este un lucru foarte serios, care va aduce impact nu doar procurorilor și judecătorilor, nu doar justiției, dar și vieții sociale, politice și economice.”

    Europa Liberă: Conceptul privind evaluarea externă a procurorilor, judecătorilor, elaborat de Ministerul Justiției, dar așa se crede că el încă mai poate fi îmbunătățit.

    Iurie Lealin: „Suntem la etapa așteptării evaluării Comisiei de la Veneția, dar se pare că Ministerul Justiției deja și-a creat un plan că în luna februarie, dacă nu greșesc, vine avizul, pe urmă o să fie create organele respective și se va merge mai departe, se interpretează acest aviz de la Comisia pentru Democrație prin Drept, cunoscută în Republica Moldova cu denumirea Comisia de la Veneția, ca o formalitate și aici noi tot avem anumite rezerve...”

    Europa Liberă: Să nu se întâmple să fie și acel verdict negativ,precum cel pe care l-a trimis ieri autorităților Republicii Moldova referitor la evaluarea procurorilor, dar haideți să vorbim mai întâi despre acest concept. Cum îl vedeți Dvs., cum l-ați aprecia?

    Iurie Lealin: „Ca să avem un punct de pornire, eu aș dori să facem trimitere la Albania, la exemplul Albaniei, fiindcă inițial când s-a venit cu acel concept, autorii și promotorii conceptului au făcut trimitere anume la exemplul Albaniei. Și eu aici îmi amintesc de Joanne Rowling, cine a citit „Harry Potter”, este autoarea celebrului roman „Harry Potter”, ea permanent avea practic o obsesie să trimită eroii principali în pădurile Albaniei, fiindcă este o țară reală, dar cumva mai îndepărtată, misterioasă și nimeni nu știe ce-i acolo. Păi, eu am impresia că noi suntem cam în aceeași situație, se face trimitere la exemplul Albaniei, pe care noi urmează să-l analizăm...”

    Europa Liberă: Dar se crede că situația din Republica Moldova ar fi comparabilă cu cea din Albania? Au trecut ani buni de când și în Albania se vorbește despre această reformă și acolo se crede că începe deja să dea roade acest concept de reformare.

    Iurie Lealin: „Da, dacă vorbim de exemplul Albaniei, trebuie să înțelegem că acolo încă nu s-a finalizat acel proces.”

    Europa Liberă: Este adevărat.

    Iurie Lealin: „Noi încă nu avem concluzii clare dacă este o experiență pozitivă sau negativă.

    Evaluarea externă ar putea dura 10 ani
    Primul lucru pe care vreau să-l spun este că e un proces foarte îndelungat, dacă vorbim de Albania, a fost aprobat în anul 2016, de facto, s-a început în anul 2017. Ei încă nu știu, probabil n-au ajuns nici la jumătate, fiindcă după cele mai optimiste prognoze date chiar de guvernul albanez, ei mai au încă 6 ani pentru a finaliza procesul.”

    Europa Liberă: Și pentru Republica Moldova ar trebui tot 10 ani să treacă, dacă se pun bazele astăzi?

    Iurie Lealin: „Aceasta-i o întrebare foarte bună, fiindcă noi avem și mai mulți judecători și procurori decât în Albania și, cu siguranță, asta nu înseamnă că și noi vom avea parte de acei 10 ani de evaluare, poate că va fi mai puțin, dar toți trebuie să înțeleagă că este un proces foarte îndelungat și foarte problematic.”

    Europa Liberă: De ce problematic?

    Iurie Lealin: „Acuși ajungem, dar eu aș vrea să spun că, în primul rând, îndelungat și eu cred că noi am putea să obținem rezultate bune în termen mult mai restrâns, nu în 10 ani, nu în 5 ani, dar, nu știu, poate în 2 ani să facem o schimbare care va fi, într-adevăr, veritabilă și credibilă și să sporim și încrederea în sistemul justiției. Al doilea aspect care ține de Albania, de evaluarea externă, eu nu știu dacă autorii și promotorii acestui concept au evaluat această problemă sau eventuala problemă, dar în Albania sistemul justiției s-a ciocnit cu o criză profundă de cadre...”

    Europa Liberă: Lucru valabil și pentru Republica Moldova.

    Iurie Lealin: „Cu siguranță va fi valabil, fiindcă totuși câteva sute de judecători și procurori acolo au fost evaluați, majoritatea au fost excluși din sistem, bine, nu majoritatea, un pic peste jumătate, pe lângă asta, mulți au plecat singuri, fie că n-au vrut să fie supuși evaluării externe, fie ca să-și manifeste dezacordul cu ceea ce se întâmplă.”

    Europa Liberă: Protest împotriva celor de la putere.

    Iurie Lealin: „Din diferite motive și, într-adevăr, Albania s-a ciocnit cu o criză profundă de cadre, în unele instanțe judecătorești a rămas să activeze un singur judecător, procesele acolo și penale, și civile se fixează bine dacă-s pe anul 2024, în procuratură este o criză de cadre și, în special, de cadre competente.

    Și aici deja s-a ajuns la rezultate inverse celor scontate, fiindcă și corupția, și crima organizată au fost o perioadă de timp în ascensiune, dacă vorbim de Albania, dar anume datorită acelei crize de cadre.”

    Din nou despre lipsa de cadre
    Europa Liberă: Haideți să vorbim despre realitățile din Republica Moldova, ați spus-o chiar Dvs. că numărul magistraților este mult mai mare.

    Iurie Lealin: „Da, dacă vorbim de realitățile Republicii Moldova, în contextul unei eventuale crize de cadre, în concept noi, într-adevăr, regăsim o mențiune că se va majora numărul de locuri la Institutul Național al Justiției și astfel cumva se va soluționa deficitul de cadre. Și aici eu vreau să fac o mică remarcă, fiindcă sunt și eu formator în cadrul Institutului Național al Justiției deja de mai mulți ani și iarăși este opinia mea personală, dar cumva calitatea promoțiilor în aspect general este în declin. Asta nu înseamnă că acolo nu sunt persoane cu capacități, ele sunt și la funcția de judecător, și la funcția de procuror, dar...”

    Europa Liberă: Dar Dvs. îi pregătiți să fie buni și foarte buni?

    Iurie Lealin: „Sigur, dar depinde și cine intră în Institutul Național al Justiției și este un factor obiectiv, prestigiul profesiilor de judecător și procuror se află în declin și, respectiv, mai puține persoane își doresc să acceadă în aceste profesii.”

    Europa Liberă: Declinul acesta vine pentru că chiar unii procurori și judecători au compromis această profesie.

    Iurie Lealin: „Posibil că multe lucruri care se discută sunt adevărate, dar altele nu prea sunt adevărate, dar oricum este un fapt obiectiv...”

    Europa Liberă: Haideți să vedem, criză de cadre poate să fie pe parcursul evaluării?

    Iurie Lealin: „Da, la asta și am vrut să fac trimitere, dar aici nu putem să nu menționăm Institutul Național al Justiției, fiindcă este practic principala instituție de pregătire a judecătorilor și procurorilor.

    Acolo au mai rămas din vechime anumite posibilități de accedere în profesie, dar sursa principală este Institutul Național al Justiției și aici o să dau un exemplu: eu tot am trecut prin Institutul Național al Justiției 11 ani în urmă. În anul 2010, când eu am fost admis la examene, deci pe lângă mine mai erau încă 97 de candidați la funcția de procuror, cu acte în regulă, care au trecut etapele preliminare, admiși la examen pentru 10 locuri la funcția de procuror, 98 în total, la 10 locuri, deci erau 10 pe un loc.

    La momentul actual se scot la concurs, de regulă, cam 25-30 de locuri și sunt cam 60-70 de candidați, deja, practic, doi – doi și un pic pe un loc. Dacă se majorează numărul de locuri în Institutul Național al Justiției, eventual chiar se dublează, deși dacă o să avem o criză de cadre așa cum a fost în Albania, dublarea numărului de locuri nu o să ne ajute.”

    Europa Liberă: Dacă se face promisa curățenie în sistem, eu bănuiesc că totuși vor dori tinerii să vină să profeseze și ca judecător, și ca procuror.

    Iurie Lealin: „Putem să fim optimiști, dar trebuie să analizăm toate posibilitățile și toate posibilele scenarii și, dacă avem acel exemplu al Albaniei, trebuie să vedem și lucrurile pozitive, și lucrurile negative, cel puțin ca să fim pregătiți.”

    Simpla evaluarea a magistraților nu este reformă
    Europa Liberă: Dar ca să nu ne oprim prea mult la exemplul Albaniei, pentru că a devenit clar ce se întâmplă în acea țară, în Republica Moldova cum vedeți Dvs. schimbarea situației în domeniu, ținând cont și de acest concept?

    Iurie Lealin: „Noi ne-am dori, sigur, o abordare mult mai strategică, mai sistemică, să se vină cu o reformă mult mai complexă, doar simpla evaluare a judecătorilor și procurorilor nu va fi una eficientă.”

    Europa Liberă: De ce?

    Iurie Lealin: „Voi fi nevoit iarăși să fac trimitere la Albania, fiindcă și în Albania nu s-a mers doar pe evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Acolo a fost aprobat un concept foarte global de reformă, deci a fost o strategie de reformă care a conținut 7 piloni: reforma instanței de jurisdicție constituțională, reforma instanțelor judecătorești, a justiției penale, a instruirii, a pregătirii juridice, deci a profesiilor libere, inclusiv avocaturii, a infrastructurii instanțelor de judecată și a procuraturii, a combaterii corupției ș.a.m.d. Și asta a fost, evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor a fost doar un element din acei 7 piloni și reforma se efectuează ca un complex de măsuri, nimeni niciodată n-a spus acolo că doar evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor este un panaceu care va schimba tot sistemul și după asta sistemul va funcționa altfel.

    Și acum revenim la ceea ce este în Republica Moldova, noi toți suntem de aceeași opinie, haideți să discutăm despre eficiență și o să spun lucrurile care mie îmi par clare.

    Deci, în procuratură și în instanțele de judecată – și de aici trebuie să pornim – sunt oameni diferiți. Eu cred că nimeni asta nu pune la îndoială, da, se mai aud lozinci că toți sunt corupți și toți trebuie să fie dați afară, de regulă asta se întâmplă atunci când se termină argumentele. Atunci când dispare fundamentarea juridică sau logică se recurge la trimitere la lozinci, că nu avem ce discuta, toți sunt corupți și trebuie dați afară.”

    Europa Liberă: Da, dar nici nu se poate închide ochii și să nu se vadă că există corupție și acolo, că există persoane care s-au îmbogățit peste noapte, care nu pot să dovedească agonisirea acestor averi?

    Iurie Lealin: „Cu siguranță, există corupție, asta înseamnă că există oameni lipsiți de integritate, dar nimeni care are o gândire critică nu o să nege faptul că sunt oameni diferiți ca și în orice domeniu – și social, și cultural, și în învățământ, și în medicină sunt oameni diferiți.”

    Europa Liberă: Și curățenia asta cum se face, nu prin evaluare?

    Iurie Lealin: „Da. Să facem un exercițiu logic mai întâi, ca să ajungem până la evaluare. Deci, să ne închipuim că noi îi dăm pe toți afară din sistem și...”

    Europa Liberă: Eu nu am auzit de la nimeni o asemenea declarație că toți trebuie să plece.

    Eeste vorba doar de schimbarea jucătorilor, nu de schimbarea regulilor jocului.
    Iurie Lealin: „Sunt, mai sunt, sau majoritatea, sau toți. Dar să ne închipuim că toți au să plece, toți judecătorii și toți procurorii și noi luăm în locul lor alte persoane și iarăși idealizăm, fiindcă au să fie persoane tot din societatea noastră, dar îi idealizăm, că-i luăm, nu știu, dintr-o mănăstire – 500 la funcția de judecător și 700 la funcția de procuror sau de pe altă planetă, care nu sunt din societatea noastră, idealizăm, ca să înțeleagă toți că este vorba doar de schimbarea jucătorilor sau a unei părți de jucători, și nu de schimbarea regulilor jocului în esență.


    Fiindcă noi înțelegem că oamenii sunt corupți sau comit acte de corupție, de aceea că ei au așa oportunități de a comite acte de corupție, ei sunt loiali față de politic, de aceea că sunt așa niște oportunități și premise ca să primească niște funcții, de exemplu, în schimbul loialității față de politic. Și dacă acest lucru nu se schimbă, indiferent cine va veni, alți oameni, peste un anumit timp, o parte din ei au să cedeze acelor tentații, o parte nu vor ceda tentațiilor și iarăși vom avea un sistem cu oameni diferiți. Și vom avea același sistem cu oameni diferiți, care va funcționa exact așa cum funcționează actualul sistem.”

    Europa Liberă: Ce propuneți Dvs.? Iată, această evaluare externă, parțial acceptată, parțial, unii experți spun că nu va da rezultatele scontate, ce soluții aveți Dvs. pentru această situație ca să aibă un deznodământ?

    Iurie Lealin: „Eu, de exemplu, mă întreb: ei bine, o să aibă loc evaluarea și după asta ce o să se întâmple, toți cei care vor veni deja se va prezuma că toată viața lor vor activa în mod corect, nu vor comite acte de corupție ș.a.m.d.? Adică vor fi exceptați de orice control și de orice alte evaluări?”

    „Trebuie să se înceapă cu schimbări sistemice”
    Europa Liberă: Nimeni nu a spus că vor pleca toți cei 700 și vin alții într-un an de zile 700 noi și, mai ales, că e o problemă când e vorba de resursele umane. Spuneți și Dvs. cum vedeți rezolvarea problemei ca totuși să se facă curățenie și să fie livrate rezultate și pe potriva așteptărilor cetățenilor, pentru că cetățeanul trebuie să fie, în cele din urmă, câștigătorul acestor schimbări din societate.

    Iurie Lealin: „Sigur, eu susțin totuși ideea că trebuie să se înceapă cu schimbări sistemice, trebuie să fie înlăturate acele oportunități de corupție, trebuie să fie consolidată independența procurorilor și judecătorilor așa ca să nu mai fie acele premise de a manifesta loialitate față de politic.

    Monica Macovei, fosta ministră a Justiției în România și fostă Europarlamentară în studioul de la Praga al Europei Libere (foto arhivă)
    ### VEZI ȘI... ###
    Monica Macovei despre evaluarea procurorilor: Dacă nu dai rezultate, îți dai demisia
    Sigur, aici există un paradox, fiindcă reforma este elaborată și promovată, și efectuată de politic și aici ca și cum politicul ar trebui să-și taie creanga, dar așa pare doar la prima vedere, fiindcă atunci când întărești sistemul judecătoresc, în esență creezi premise pentru o dezvoltare pe un timp foarte îndelungat, fiindcă haideți să ne întrebăm: ce o să fie mai departe? Odată și odată puterea o să se schimbe, ce o să rămână după evaluarea respectivă, o să se schimbe lucrurile, o să funcționeze sistemul altfel?”

    Europa Liberă: Sistemic, ce ar însemna, în opinia Dvs., să se înceapă?

    Colegiile funcționează permanent și durabil
    Iurie Lealin: „Și în cadrul sistemului judecătoresc, și în procuratură, noi avem organe de autoadministrare care, în principiu, au funcțiile respective, inclusiv de a curăța sistemul. Noi avem și Colegiul de evaluare, avem și Colegiul de carieră și selecție, noi avem și Colegiul de disciplină și dacă, într-adevăr, ele își fac treaba, atunci nici nu ar fi nevoie de evaluarea respectivă externă.

    Asta în primul rând și, în al doilea rând, aceste colegii funcționează permanent și durabil și nu este doar o chestiune de o singură dată, adică noi trebuie să mergem cu niște soluții de lungă durată.”

    „Să facă un pas înapoi”
    Europa Liberă: Dar puteți să puneți umărul ca să îmbunătățiți acest concept, dacă se insistă pe ideea că ar trebui revizuit în proporții mari acest concept?

    Iurie Lealin: „Sigur că ar trebui să vină, în primul rând, o dorință din partea politicului și eu cred că avizul de la Comisia de la Veneția care va veni, nu știu dacă în luna februarie sau mai devreme, sau mai târziu, el va veni, eu nu văd cum acest aviz să fie unul pozitiv față de ceea ce se propune și eu cred că asta ar fi o oportunitate pentru cei care au elaborat acest concept să facă un pas înapoi.”

    Europa Liberă: Pentru Ministerul Justiției?

    Pentru a evalua, trebuie să înțelegi care sunt problemele din sistem.
    Iurie Lealin: „Da, inclusiv pentru Ministerul Justiției, să facă un pas înapoi și să-l regândească poate nici nu la nivel de concept, dar la nivel de pre-concept, să vină cu soluții, fiindcă faptul că astăzi o soluție universală care va schimba totul sigur că nu rezistă niciunui fel de critici, nu va schimba nimic și atunci trebuie să se găsească poate alte soluții, dar pentru asta iarăși trebuie să fie implicați cât mai mulți actori și societatea civilă, și judecătorii, și procurorii, pe care acum nimeni nu-i ascultă, fiindcă, vă spuneam, argumentul este: dar ce să discutăm cu voi, dacă noi pe voi trebuie să vă evaluăm?

    Dar pentru a evalua, pentru a veni cu soluții trebuie să înțelegi care sunt problemele din sistem, dacă tu nu le înțelegi, înseamnă că și soluțiile nu pot fi corecte.”

    Europa Liberă: Dar Dvs. ați putea să ne spuneți care sunt problemele din sistem?

    Iurie Lealin: „În primul rând, lipsa de independență și responsabilitate și aici ar trebui să se meargă pe întărirea acelei independențe funcționale a procurorilor și responsabilității.”

    Europa Liberă: Dar cine atentează la independența procurorilor și judecătorilor?

    Iurie Lealin: „Așa a fost construit sistemul și iarăși eu nu vreau să spun, fiindcă prin asta cumva o să obijduiesc colegii, inclusiv judecători, dacă o să spun că ei nu sunt independenți, dar sunt anumite vulnerabilități care creează probleme. Și iarăși, aceasta nu înseamnă că, de exemplu, la judecători pe fiecare dosar va veni cineva și va spune ce decizie să ia, dar poate să nimerească așa un dosar de rezonanță când vor fi anumite implicații și există vulnerabilități.”

    „Toate puterile au spus că vor justiție independentă”
    Europa Liberă: Cel puțin, puterea de astăzi promite că vrea o justiție independentă din toate punctele de vedere.

    Iurie Lealin: „Toate puterile au spus că vor justiție independentă din toate punctele de vedere, n-a fost nicio putere care să spună că noi vrem să subminăm justiția. Și totuși, noi suntem acolo unde suntem acum și eu mi-aș dori ca cumva societatea civilă să aibă un rol mai activ.”

    Europa Liberă: Cu excepția independenței justiției, care alte probleme le vedeți destul de vulnerabile?


    Iurie Lealin: „Deci, independența și responsabilitatea sunt două lucruri interdependente și asta trebuie de înțeles, fiindcă dacă nu este independență, nu-i poți cere omului să fie responsabil, el întotdeauna o să paseze responsabilitatea pe alții și acela care pune semnătura, acela trebuie să fie omul care ia decizia. Acesta este punctul-cheie de la care trebuie să pornim și să asigurăm în acest mod independența.

    Este marea corupție investigată și sancționată suficient?
    ### VEZI ȘI... ###
    Evaluarea externă nu este garanție de succes (V. Gribincea și reformele justiției)
    Dacă vorbim de procuratură, de atâtea ori s-a discutat și posibilitatea atribuirii procurorului statutul de magistrat, dacă ne uităm la reforma 2013-2016 la început care erau declarațiile și toți spuneau că, da, este necesar, fiindcă a fost o reformă, într-adevăr, globală, cu implicarea partenerilor externi, cu societatea civilă și la început toți spuneau că este nevoie și pe parcurs, dacă vă uitați într-o retrospectivă, s-au schimbat acele viziuni și s-a spus că nu, parcă nu trebuie, haideți cumva să delimităm doar ierarhia procesuală de ierarhia administrativă și practic nu s-a schimbat nimic în acest sens.”

    Europa Liberă: Ca impactul să fie pozitiv și în baza așteptărilor celor care lucrează în sistem, dar și ale celor care conduc astăzi Republica Moldova, ce ar trebui încă să se întreprindă astăzi?

    Iurie Lealin: „Ar trebui, în primul rând, să se meargă cu o strategie de reformare, dacă s-a făcut iarăși trimitere la albanezi, și nu doar la albanezi, întotdeauna s-a mers cu o strategie, nu cu niște acțiuni rupte din context, dar cu o strategie care a fost pe larg discutată, în care s-au găsit anumite compromisuri și consensuri, care a fost elaborată inclusiv cu participarea partenerilor externi și care a trecut și avizarea Comisiei de la Veneția, care este una foarte importantă în acest sens și este important să obținem acel aviz până la adoptarea, și nu după, cum se întâmplă, cu părere de rău, în ultimul timp.”

    Europa Liberă: Puteți să ne spuneți la modul cel mai sincer, totuși sunt foarte mulți procurori care se tem de această evaluare externă și de ce s-ar teme, dacă se tem?

    Iurie Lealin: „Eu nu sunt împotriva evaluării externe, dacă, într-adevăr, scopul este lupta contra corupției.

    Eu nu sunt împotriva evaluării externe, dacă, într-adevăr, scopul este lupta contra corupției.
    Problema este în asigurarea unor garanții de obiectivitate și corespunderea unor standarde, pentru că lipsa obiectivității în procesul de evaluare nu este o problemă doar a judecătorilor și procurorilor, fiindcă dacă nu se va efectua obiectiv, aceasta-i o problemă a tuturor, va discredita întreg procesul de evaluare și de reforme. Și aici sunt îngrijorări foarte serioase legate de obiectivitate, fiindcă noi am mai avut comisii independente, nu vreau acum să fac referire, inclusiv cu participarea experților străini și cumva rezultatele nu au fost cele care s-au așteptat.

    Eu nu știu dacă noi mai avem posibilitatea să mai experimentăm cu acele comisii cvasi-independente și dacă era vorba de o persoană sau activitatea celor care până acum era una limitată, deci acum se vorbește de întreg sistemul. Noi putem să-l distrugem dacă nu va fi un proces obiectiv și aici sunt întrebări și îngrijorări referitoare la asigurarea acelei obiectivități.”

    Europa Liberă: Ați spus Dvs. că sunt 700 de procurori. Nu e un număr prea mare pentru Republica Moldova?

    Iurie Lealin: „Este greu de spus. Probabil urmează a fi efectuate niște aprecieri în acest sens, dar dacă cineva s-ar gândi să reducă ar trebui să vină și cu soluții, fiindcă la momentul actual procurorii sunt încărcați cu lucru și aceasta înseamnă că, dacă se reduce numărul, urmează să fie redistribuit acel lucru altcuiva și trebuie de gândit cui și ce lucru ar putea să fie redistribuit.

    Exact același lucru e cu judecătorii, cu instanțele judecătorești, fiindcă dacă ne uităm statistic și împărțim la numărul de procurori este destul de impunător volumul de lucru.”

    Europa Liberă: Acum e discutat pe larg verdictul Comisiei de la Veneția referitor la evaluarea procurorului general, dar se pare că acest verdict deja e valabil pentru ceea ce se va întâmpla în viitor, nu are o putere retroactivă. Aici am să-l citez și pe speakerul Igor Grosu, spunea că „procesul de evaluare a activității procurorului general va continua, în pofida criticilor aduse de Comisia de la Veneția”. A spus și ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, că aceste recomandări venite de la Comisia de la Veneția vor fi examinate cu cea mai mare atenție și luate în calcul pentru deciziile care urmează.

    Iurie Lealin: „Da, și asta este o problemă. Iarăși, aici s-a început aplicarea acelei legi și după asta a venit avizul Comisiei de la Veneția și, practic, multe efecte deja au fost produse.”

    Europa Liberă: Nu mai sunt în funcție adjuncții procurorului general, a fost pus în funcție un procuror general ad-interim...

    Iurie Lealin: „Da, a fost numit procurorul general interimar în funcție, ei au plecat, deja nu mai poate fi aplicat acea lege, chiar dacă va suferi modificări conform avizului Comisiei de la Veneția și, cu părere de rău, cumva asta se transformă într-o obișnuință nu prea bună, fiindcă noi am avut în anul 2019 Legea privind numirea procurorului general interimar, când s-a numit și după asta a fost declarat neconstituțional după ce și-a epuizat efectul, am avut procedura de evaluare a procurorului general, care s-a declarat neconstituțională, dar deja după ce s-a produs preselecția și 12 din 16 candidați au fost excluși, iarăși s-a modificat pentru viitor.

    Comisia Veneția critică legea procuraturii. Opoziția cere demisia ministrului Justiției
    Acum iarăși o să se modifice, dar pentru viitor, dar este foarte important să ne încadrăm în limitele constituționale, fiindcă Constituția este limita respectivă contra abuzurilor, este Legea Fundamentală și este o linie roșie, inclusiv pentru cei care au puterea și trebuie s-o respectăm așa cum ea este.”

    Formula propusă de politicieni mai mult trezește îngrijorări decât optimism.
    Europa Liberă: Pe moment vă îngrijorează sau vă încurajează această reformă care trebuie totuși făcută în sistemul justiției?

    Iurie Lealin: „Noi suntem convinși că este nevoie de o reformă și de o schimbare, dar formula propusă de politicieni mai mult trezește îngrijorări decât optimism și, nu știu, discutând cu colegii, toți sunt foarte mirați de ceea ce se întâmplă...”

    Europa Liberă: Ca să nu fiți surprinși, trebuie comunicare, comunicare între cei care activează și cei care își propun să schimbe situația.

    Iurie Lealin: „Dar, cu părere de rău, nu există dorință din partea politicului și cei optimiști consideră că probabil trebuie să ajungem la marginea prăpastiei ca politicul să-și dea seama că drumul nu este chiar reușit și atunci să facă un pas înapoi, și atunci să implice și pe alții și, într-adevăr, să elaboreze o strategie viabilă de reformă.”

    Europa Liberă: Dvs. ați spus că în Albania unii în semn de protest au abandonat activitățile pe care le aveau. În Republica Moldova pleacă cineva în semn de protest din sistem?

    Iurie Lealin: „Încă nu este clar, încă nu este legislația. La acest moment este un concept care încă nu a fost până la urmă definitivat, deci proiectul încă nimeni nu l-a văzut.

    Cu siguranță, vor fi plecări și în Republica Moldova, eu sunt convins de aceasta și dacă mai vorbim de exemplul Albaniei, ar trebui să spunem că acolo de fapt s-a început cu evaluarea judecătorilor de la Curtea Constituțională. Este încă o deosebire de ceea ce se propune în conceptul de la noi, cumva judecătorii de la Curtea Constituțională nu sunt menționați. Mai mult decât atât, cumva am văzut că s-a dorit să se meargă pe altă soluție, cu majorarea salariilor și aici eu...”

    Europa Liberă: Președinta nu a promulgat...

    Iurie Lealin: „Da, dar, cel puțin la nivel de fundamentare, noi ne-am dori ca să fie o poziție uniformă. Dacă sporim integritatea prin evaluare, atunci toți să fie evaluați, dacă sporim integritatea prin majorarea salariilor, atunci probabil că la toți trebuie să se majoreze salariile sau toți să fie evaluați și la toți să se majoreze salariile.”

    Europa Liberă: Ne amintim, pe timpul președintelui Timofti au fost majorate salariile semnificativ pentru judecători.

    Iurie Lealin: „Și pentru procurori.”

    Europa Liberă: Și pentru procurori.

    Iurie Lealin: „Și a fost o lege foarte bună, a fost Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor...”

    Europa Liberă: Și s-a lichidat corupția din sistem?

    Iurie Lealin: „Acuși ajungem. Voiam doar să spun că salariul judecătorilor și procurorilor și acolo se regăseau, apropo, și judecătorii de la Curtea Constituțională, judecătorii de toate nivelurile și salariul acesta al lor era legat de salariul mediu pe economie. Cu cât mai mare era salariul mediu pe economie, cu atât mai mare sau mai mic era salariul judecătorilor și procurorilor și era foarte echitabil, în primul rând, dar ceea ce este mai importat e că politicul nu avea posibilitate să influențeze și să mărească pentru anumite categorii de judecători sau procurori.

    Deci, politicul nu avea niciun fel de implicație, era un parametru macroeconomic - salariul mediu pe economie.”

    Europa Liberă: Dar, sincer, acea majorare de salarii pentru judecători și procurori i-a făcut mai puțin coruptibili pe cei din sistem?

    Iurie Lealin: „Eu cred că da.”

    Salarii mai mari, corupție mai mică
    Europa Liberă: Tocmai după acele majorări s-a vorbit că această corupție s-a înrădăcinat mult în sistemul justiției.

    Iurie Lealin: „Poate s-a vorbit după asta, eu sunt sigur că corupția a existat și atunci, și după și poate și acum, nu poate, dar cu siguranță există și acum corupție. Trebuie să spunem despre aceste lucruri, dar eu cred că corupția de nivel uzual, când noi am avut foarte multe sentințe de condamnare și de achitare a corupției și poate țineți minte toate cazurile respective cu sume foarte minore, cu judecători și procurori și cumva așa cazuri au dispărut deja, fiindcă, cred eu, când salariul era de 3.000 de lei, puteai să te aștepți și de la acei judecători că ei, pentru 50 de euro, 200 de dolari și alte sume care figurau acolo, puteau să soluționeze cumva niște chestiuni uzuale.

    Eu nu cred că acum după majorare, cel puțin, se recurge la așa ceva, dar corupția mare este altceva și aici ar trebui să se vină cu alte metode de soluționare, cu siguranță ea există și continuă să existe, indiferent care ar fi salariul, de aceea...”

    Europa Liberă: Deci, indiferent dacă va crește sau nu și mai mult salariul, nu se scapă de corupție?

    Iurie Lealin: „Este nevoie de un complex de măsuri și creșterea salariului este doar una din acele măsuri. Dacă avem un salariu mizerabil, nu poți să...”

    Europa Liberă: Dar politicienii înclină să creadă că aceste majorări de salarii ar putea anume să facă să nu mai fie atât de înalt gradul de corupție în rândul celor care activează în domeniul justiției.

    Iurie Lealin: „Nu știu, la noi salariul nu a crescut deja de 3 sau de 4 ani, la procurori și la judecători. Permanent se face trimitere că avem salariu mare, dar deja nici nu pare așa de mare în comparație cu sfera privată, dar chiar și în anumite domenii publice deja nu este atât de mare.”

    Europa Liberă: Dar care este salariul mediu în sistem?

    Iurie Lealin: „Deci, ca să nu amăgesc, dar un procuror sau un judecător începător primește 14-15 mii de lei.”

    Europa Liberă: Și cel care are câțiva ani stagiu ajunge la o leafă mai mare?

    Iurie Lealin: „Va crește. Dacă va activa 6 ani, va crește cam cu 1.000 de lei, dacă va activa 12 ani, va crește cu încă vreo 1.000 de lei și mai departe deja nu crește, dacă el rămâne la procuratura teritorială. Deci, el are șansa să crească doar dacă va activa în Procuratura Generală sau în procuratura specializată, dar iarăși nu crește chiar atât de semnificativ cum se insinuează.”

    Europa Liberă: Dle procuror, și chiar pe final. Credeți că dosarele de rezonanță totuși vor avea finalitate, pentru că în societate cetățenii încă mai trăiesc cu gândul că, dacă se face curățenie în sistem, ar putea să fie pedepsiți cei care au încurcat buzunarul personal cu buzunarul statului?

    Iurie Lealin: „Este greu de spus. Și eu sunt procuror și nu aș putea să spun despre o finalitate a unor dosare pe care le gestionează colegii. Noi aici chiar trebuie să fim optimiști, pentru că vor fi rezultate.

    Eu cred că nimeni acum nu ar putea nega faptul că se lucrează în acest domeniu, rezultatele deja o să le vedem, urmărim și noi ca procurori și toți urmărim cu interes care o să fie finalitatea acestor dosare și eu cred că societatea civilă trebuie să țină la control și să informeze publicul și instituțiile mass-media, și toți să fie la curent cu finalitatea, pentru că asta tot este important.”

    Sursa: moldova.europalibera.org

  • Lupta pentru Consiliul Superior al Procurorilor: Cine sunt cei 14 candidaţi

    Adunarea generală a procurorilor, preconizată pentru data de 19 noiembrie 2021, urmează să aleagă cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru, din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate. În cursă s-au înscris 14 procurori: opt din ei vor candida pentrul cele patru locuri oferite reprezentanţilor procuraturilor teritoriale, iar alţii şase vor lupta pentru singurul mandat oferit celor din Procuratura Generală.

    Candidaţii din rândul acuzatorilor procuraturilor teritoriale și specializate

    Cristina Gladcov şi-a început cariera în 2011, în Procuratura raionului Cimişlia. Din augurst 2018, lucrează în Procuratura Anticorupţie. Numele Cristinei Gladcov a figurat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. Procurora respins ca neîntemeiată plângerea unui funcţionar din Rezina, acuzat şi plasat în arest preventiv pentru o infracţiune pe care nu a comis-o.

    Adunarea generală a procurorilor, preconizată pentru data de 19 noiembrie 2021, urmează să aleagă cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru, din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate. În cursă s-au înscris 14 procurori: opt din ei vor candida pentrul cele patru locuri oferite reprezentanţilor procuraturilor teritoriale, iar alţii şase vor lupta pentru singurul mandat oferit celor din Procuratura Generală.

    Candidaţii din rândul acuzatorilor procuraturilor teritoriale și specializate

    Cristina Gladcov şi-a început cariera în 2011, în Procuratura raionului Cimişlia. Din augurst 2018, lucrează în Procuratura Anticorupţie. Numele Cristinei Gladcov a figurat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. Procurora respins ca neîntemeiată plângerea unui funcţionar din Rezina, acuzat şi plasat în arest preventiv pentru o infracţiune pe care nu a comis-o.

    În calitate de procuroră anticorupţie, Crstina Gladcov s-a remarcat prin cateva dosare de rezonanţă, cum ar fi cel al medicilor de la Centrul Mamei şi Copilului sau al prodecanei de la facultatea de jurnalism a Universităţii de Studii Europene.

    Cristina Gladcov este soţia lui Valentin Gladcov, proprietarul şi administratorul unei firme de construcţii din Cimişlia, fondată în 2017. Acesta ar fi primit firma donaţie de la tatăţ său.

    Anul trecut, Cristina Gladcov a raportat donaţii în sumă totală de 3300 de euro cu ocazia diferitor evenimente de familie. Familia a mai avut venituri, în sumă de 780.000 de lei din chirie. Alte surse de venit au fost salariile, de 345.867 mii de lei anual pentru Cristina Gladcov şi de 108.500 de lei pentru Valentin Gladcov.

    Acuzatoarea deţine în proprietate o casă de locuit cu suprafaţa de 112 metri pătraţi, estimată la 336.340 de lei, oferită cu condiţia întreţinerii pe viaţă, şi un apartament de 70 de metri pătraţi, în valoare de 562.800 de lei.

    În anul curent, procurora Gladcov şi-a cumpărat maşină nouă: un BMW GT 520D, fabricat în 2017, pentru care a scos din buzunar 18.300 de euro.

    Gheorghe Graur este fiul lui Dumitru Graur, şeful secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale.

    Gheorghe Graur şi-a început cariera de procuror în Procuratura municipiului Bălți la data de 18.06.2018, însă în scurt timp a fost delegat să lucreze în Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS). În toamna anului 2020, CSP a dat curs demersului procurorului general, Alexandr Stoianiglo, de a-l transfera pe Gheorghe Graur în Procuratura municipiului Chişinău, oficiul Buiucani.

    Gheorghe Graur nu a raportat în proprietate bunuri imobile. Singura avere a omului legii, potrivit Declaraţiei de avere şi interese personale, este un automobil de model Audi, fabricat în 1998 şi procurat în 2017 cu 4000 de euro.

    Eduard Florea şi-a început cariera în 1992 în Procuratura raionului Ungheni, în calitate de anchetator. Din aprilie 2007 până în octombrie 2010 a fost procuror şef al raionului Făleşti. În toamna anului 2010 a revenit în Procuratura Ungheni, doar că în calitate de şef, funcţie pe care a deţinut-o până în aprilie 2021.

    Vara trecută, Eduard Florea a fost subiectul unei anchete a postului de televiziune Jurnal TV, care a descoperit că omul legii locuieşte şi are viză de reşedinţă într-o casă de lux pe care nu a declarat-o. Procurorul a explicat că imobilul îi aparţine surorii sale, stabilită cu traiul în Marea Britanie. Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a decis să investigheze averea procurorului din Ungheni.

    Omul legii a declarat că deţine în folosinţă patru automobile, dintre care o Toyota Rav 4, toate înregistrate pe numele surorii sale. Eduard Florea a declarat în proprietate şi un apartasment de 47 de metri pătraţi, oferit ca locuinţă de serviciu în 1992, şi un automonil de model VAZ – 2108, fabricat în 1997.

    Ruslan Lungu şi-a început activitatea în Procuratura raionului Ceadîr Lunga. În mai 2011, a fost transferat în Procuratura municipiului Bender, fiind numir în funcţia de procuror şef. La 29 iulie 2021, Ruslan Lungu a fost transferat în PCCOCS.

    Ruslan Lungu figurează într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.md pentru că a beneficiat de donații în mărime de 4.000 de euro, fără a indica în declarația de avere de la cine au venit banii. „Banii sunt din urma vânzării casei părintești, care a fost scrisă pe numele fratelui meu, după decesul tatălui. Jumătate din sumă este pentru mine, și jumătate pentru frate”, a explicat Lungu.

    Ruslan Lungu deţine în proprietate, din 2015, un apartament de 55 de metri pătraţi, iar în 2016 şi-a cumpărat cu 170.000 de lei un automobil de model Volvo XC90, fabricat în 2006.

    Anul trecut, procurorul Lungu s-a împrumutat de la o bancă comercială cu 175 mii de lei.

    Remus Moroz este adjunct interimar al şefului Procuraturii raionului Străşeni. Anterior, Remus Moroz a deţinut un mandat de cinci ani de procuror şef al raionului Hânceşti. În perioada anilor 2013-2017, a deţinut mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

    Procurorul deţine, din 2012, un apartament de 101 metri pătraţi, estimat la 593.310 de lei. Din mijloacele de transport, omul legii a raportat un automobil de model Volga, fabricat în 1969, pe care l-a procurat anul trecut cu 3000 de lei.

    Tot anul trecut, Remus Moroz s-a împrumutat cu 30.000 de dolari de la o persoană fizică, fără dobândă, obligându-se să restituie datoria în decurs de patru ani. În 2019, procurorul a împrumutat de la aceiaşi persoană 10 mii de euro, datorie scadentă în anul curent.

    Soţia procurorului este fondatoarea şi administratoarea întreprinderii Regal Lux Tur SRL, de unde a raportat venituri salariale de 45.414 de lei, pentru anul 2020.

    Elena Roşior este îngajată în Procuratura raionului Anenii Noi din 1999, anul când a absolvit facultatea de drept. Procurora nu a deţinut niciodată funcţii administrative în cadrul instituţiei.

    Elena Roşior figurează într-o investigaţie jurnalistică a portalului Anticorupţie.md. Aceasta a beneficiat anul trecut de o donație în mărime de 22.000 de euro de la mama sa, Lidia Morari. Acuzatoarea a precizat că de fapt, nu e vorba despre o donație, ci despre mai multe tranzacții în baza unei procuri.

    „Cu părinții avem o avere comună. Soțul s-a ocupat de tranzacții, cu o parte din mijloacele financiare care au apărut pe contul soțului ulterior au fost făcute tranzacții pe bunuri imobile care aparțineau mamei. Proveniența mijloacelor financiare la momentul când s-a făcut tranzacția a fost dovedită în instituția financiar bancară. Nu sunt donații, ci bunuri. Ulterior bunurile apar iar pe numele mamei. Nu ne-a dăruit mama suma. De facto, nu am primit banii părinților. Soțul acționează în baza unei procuri în timpul când mama era plecată, e vorba de tranzacții prin procură”, a punctat Elena Roșior.

    Acuzatoarea a mai raportat şi trei conturi bancare, în sumă totală de de 45 de mii de euro.

    Familia Roşior deţine în proprietate trei automobile, un Nissan evaluat la 200.000 de lei, şi două maşini de model Dacia Logan, care ar fi costat 2000 şi 5000 de lei.

    Pe lângă salariul de procuror de 245.986, raportat pentru anul trecut, Elena Roşior a mai declarat un salariu de 17.988 de la Venicio Grup SRL, o firmă din raionul Străşeni, specializată în comerţul cu produse alimentare. Precizăm că funcţia de procuror este incompatibilă cu oricare funcţia, cu excepţia activităţilor didactice şi stiinţifice.

    Vasile Stoinov activează în Procuratură, începând cu anul 1993. A lucrat în mai multe procuraturi teritoriale: Ialoveni, Cantemir, Comrat şi Taraclia. În 2016, a fost desemnat şef adjunct al oficiului Sud al PCCOCS, iar în 2018, a deţinut interimatul de procuror şef al Găgăuziri. În perioada anilor 2009-2013, a fost membru al Colegiului disciplinar al procurorilor. Din 2013 până în 2017 a deţinut mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

    La 1 noiembrie curent, procurorul general interimar l-a desemnat pe Vasile Stoinov să asigure interimatul de procuror şef al Găgăuziei.

    Familia omului legii deţine în proprietate două case de locuit şi două apartamente, iar un apartament, aflat în Taraclia, l-a vândut anul trecut cu 14.000 USD. Soţia sa este profesor şcolar şi a avut anul trecut venituri salariale de 181.092 lei. Procurorul Stoinov a raportat un cont bancar înregistrat pe numele soţiei, în care se păstrează 20.000 USD.

    Olesea Vîrlan şi-a început cariera în Procuratura raionului Rezina, iar din februarie 2019 lucrează în Procuratura raionului Ialoveni. Procurora deţine în proprietate un apartament de 51,5 metri pătraţi, pentru care a achitat, în 2019, 817.973 de lei.

    În perioada 2019-2020, Olesea Vîrrlan a contractat 7 credite, în sumă totală de 784.000 de lei.

    Candidaţii din partea Procuraturii Generale

    Vladimir Adam este procuror din 1990. În iulie 2013, a fost numit în funcția de şef al Secției judiciar penale din cadrul Procuraturii Generale. La 1 august 2016, a fost desemnat în funcția de procuror-șef al Secției unificare a practicii din domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Procuraturii Generale. 

    Pentru activitate îndelungată în organele procuraturii, contribuţie la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept şi înalt profesionalism, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 29 ianuarie 2015, i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”. 

    Potrivit Hotărârii din 7 decembrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vladimir Adam, care a obţinut punctajul final de 144,5. în toamna anului 2019, Vladimie Adam a fost unul din cei 20 de candidaţi înscrişi în concursul pentru funcţia de procuror general.

    În Declarația de avere și interese personale pentru 2020, Vladimir Adam a indicat venituri de 374.632 de lei. Procurorul a mai raportat un teren intravilan de 11 ari, evaluat la 593 de mii de lei, o casă de locuit de 113,7 metri pătrați, cumpărată în 2000, cu 593 de mii de lei și două apartamente, de 50,9 metri pătrați, evaluat la 310 mii de lei, respectiv cu suprafața de 86,4 metri pătrați, cumpărat în 2016, cu 518 mii de lei. Adam conduce, din 2020, un Mercedes în valoare de 297mii de lei.

    Gheorghe Borş a făcut dreptul la Universitatea din Iaşi, iar cariera a început-o în anul 1998, în Procuratura din Hânceşti. La 22 Decembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Generale, secția politici, reforme și management al proiectelor.

    Procurorul deţine în proprietate un teren de 3 ari în intravilan, un apartament cu suprafaţa de 67 metri pătraţi, din 2012, estimat la 146.039 lei, şi un garaj care l-a costat 43.331 de lei. În 2016, omul legii şi-a cumpărat un automobil de model Mazda-2, fabricat în 2005, care l-a costat 10.000 de lei. În 2013, Gheorghe Borş a contractat un credit de 160.000 lei, pentru o perioadă de 20 de ani.

    Absolvent al Universităţii din Iaşi, Eduard Bulat este procuror-șef al secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Activează în organele procuraturii din 1994.

    În perioada augist-noiembrie 2019 a fost adjunctul procurorului general interimar, Dumitru Robu. După preluarea de către Robu a interimatului funcţiei de procuror general, în octombrie 2019, Bulat a fost desemnat din nou procuror general adjunct interimar.

    Eduard Bulat a participat, în toamna anului 2019, la concursul pentru funcţia de procuror general, competiţie câştigată de Alexandr Stoianoglo. Eduard Bulat a înaintat Ministerului Justiției o cerere de chemare în judecată prin care contestat desfășurarea concursului pentru preselectarea candidaților la șefia Procuraturii Generale, precum și rezultatele acestui concurs. Cererea nu a avut finalitate.

    Numele lui Bulat apare într-un articol publicat pe portalul Moldova Curată, în care se menționează că procurorul investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din Capitală, în care au primit locuințe, la jumătate de preţ, mai mulţi procurori. Bulat a indicat, în declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, că a plătit, începând cu 2011, sute de mii de lei companiei care construia un bloc de apartamente. Astfel, în iunie 2011, a plătit 155.288 de lei, în decembrie 2011 – 109.542, în iunie 2012 – 140.980 şi în noiembrie 2014 – 351.588. El a făcut aceste plăți în condițiile în care a trecut în declarație un salariu anual de 130.519 de lei pentru 2014. El a explicat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat, fără dobândă, sora sa, aflată peste hotare.

    Eduard Bulat a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

    În Declarația de avere și interese personale pentru 2020, Bulat indică un salariu mediu lunar de peste 30 de mii de lei. El a trecut pe hârtie două apartamente și un garaj. Unul din apartamente l-a vândut anul trecut cu 22.000 euro. Banii i-a investit într-un automobil de model BMW X3, fabricat în 2016.

    Omul legii are de achitat, până în 2041, două datorii în sumă totală de 55 .000 de euro către o persoană fizică.

    Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, începând cu august 2016. Anterior, după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei, a lucrat timp de patru ani în oficiul Ciocana al Procuraturii municipiului Chişinău.

    Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

    În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie.

    Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019. Organizaţia respectivă a fost fondată de un grup de acuzatori care nu au semnat în vara anului 2019 declarația procurorului general, Eduard Harunjen, privind pretinsele presiuni politice asupra procurorilor.

    Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei.

    Iuri Lealin a mai raportat şi un automobil, Lexus RX 400H, fabricat în 2008 şi procurat în 2018 cu 50.000 de lei.

    Procurorul a declarat pentru anul trecut un salariu anual de 345.918 lei, alţii 36.600 fiind obţinuţi din activitatea didactică.

    Dumitru Obadă a fost numit în aprilie 2021 în funcția de procuror-șef al secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Până atunci, a fost şef interimar al secţiei respective.

    În ianuarie 2021, Obadă s-a ales cu insigna Eminent al Procuraturii, chiar dacă a lipsit timp de patru ani din sistem. În iunie 2016, după o carieră de patru ani în cadrul Procuraturii Generale, Dumitru Obadă este angajat la Procuratura Anticorupţie, unde nu se reţine prea mult timp şi părăseşte procuratura pentru Institutul Naţional al Justiţiei.

    Soţia sa, Constanţa Obadă, este notar, iar din 2014 deţine o cotă de 25 la sută din SRL Şapte Spice, o brutărie care timp de șase ani a reuşit să se afirme pe piaţa produselor de panificaţie din Republica Moldova. Familia Obadă mai are în proprietate două apartamente şi o casă de locuit de 192 de metri pătraţi, dată în exploatare în 2017, fiind evaluată la 2,3 milioane de lei.

    În 2019, familia şi-a procurat trei camioane de model Ford Trasnzit şi un automobil Volvo XC90, fabricat în 2014, care i-a costat 400 de mii de lei. Un an mai târziu, omul legii şi-a procurat şi o maşină de teren Toyota RAV 4, fabricată în 3020, pentru care a achitat 507.200 lei. Familia mai deţine în proprietate trei autocamioane Ford Transit, cumpărate în 2019.

    Dumitru Obadă a raportat pentru anul trecut venituri din salariul de procuror de 279.901 lei, iar peste 200.000 de lei i-a câştigat din activitatea didactică. Soţia sa a avut venituri din 948.142 de lei din prestarea serviciilor notariale.

    Mihail Vinogradov şi-a început cariera la Procuratura din Ocniţa, în 1996, în calitate de ajutor al procurorului. Începând cu 24 martie 2021, activează ca procuror în secţia unificare a practicii reprezentării învinuirii în instanţele de judecată din cadrul Procuraturii Generale.

    În perioada 2009-2013, Mihail Vinogradov a fost membru al CSP.

    Procurorul Vinogradov deţine în proprietate un apartament cu suprafaţa de 82,5 metri pătraţi, procurat în 2017 cu 124.999 şi puţin peste două hectare de teren agricol. Omul legii are datorii de 264.000 lei şi 25.000 euro, pe care s-a obligat să le achite până în anul 2025. Mihail Vinogradov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 278.564 de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • «На тебя давят, пока ты не станешь покладистым». Как работает прокуратура изнутри. История от первого лица

    Год назад в Молдове появилась ассоциация прокуроров «За порядок и справедливость». Инициатором ее создания был прокурор Юрий Лялин, который с помощью такой ассоциации хотел защитить прокуроров от влияния и давления, в том числе со стороны самой системы. Лялин рассказал NM, почему ситуация в прокуратуре, несмотря на приход нового генпрокурора, не изменилась, а также, как система воспитывает в прокурорах послушность и безынициативность, и почему прокуроры не могут «воевать» с депутатами.

    NM публикует монолог прокурора от первого лица.

    «Что он вообще себе позволяет?»

    Когда молодой прокурор только приходит на работу в прокуратуру, ему приходится весьма непросто. Он очень уязвим, так как многого еще не знает и может допускать ошибки. Он зависит от коллег и начальника.

    Год назад в Молдове появилась ассоциация прокуроров «За порядок и справедливость». Инициатором ее создания был прокурор Юрий Лялин, который с помощью такой ассоциации хотел защитить прокуроров от влияния и давления, в том числе со стороны самой системы. Лялин рассказал NM, почему ситуация в прокуратуре, несмотря на приход нового генпрокурора, не изменилась, а также, как система воспитывает в прокурорах послушность и безынициативность, и почему прокуроры не могут «воевать» с депутатами.

    NM публикует монолог прокурора от первого лица.

    «Что он вообще себе позволяет?»

    Когда молодой прокурор только приходит на работу в прокуратуру, ему приходится весьма непросто. Он очень уязвим, так как многого еще не знает и может допускать ошибки. Он зависит от коллег и начальника.

    Я стал прокурором в 2012 году. Я считал, что прокурор должен быть независимым и принимать решения самостоятельно. Но в ситуации, когда ты многого еще не знаешь, сложно придерживаться своих принципов, так как ты, по сути, еще нуждаешься в помощи.

    Когда я только начинал работать прокурором, в Уголовно-процессуальный кодекс внесли изменения. До этого прокуроры все свои действия согласовывали с начальником, который подписывал их постановления, а внесенные в УПК изменения позволили прокурорам самим принимать решения. Но на практике все осталось по-старому. Я стал принимать решения сам, сообщая шефу лишь о своих решениях. На собраниях, которые у нас проходили каждую неделю, на меня стали показывать пальцем и оказывать моральное давление: «Кто это такой, что он вообще себе позволяет?». Коллеги смотрели на меня с опаской. Все это было очень неприятно.

     

    Во многих прокуратурах есть начальник и лояльные ему прокуроры, которые таким образом зарабатывают себе бонусы. Если появляется человек, который отстаивает свои принципы, коллеги от него отдаляются, чтобы не создавать себе проблем.

    «Мне казалось, я делаю что-то революционное»

    Однажды мой шеф попросил принести ему все дела, которые я вел. У меня было 50-60 дел, я подумал, что на проверку. Но шеф передал эти дела другим прокурорам, хотя для этого не было законных оснований. А меня перевел на другую работу. Тогда прокуратура занималась, в том числе, «общим надзором». Мы проводили проверки вне уголовного процесса, но, если находили какие-то нарушения, возбуждали уголовные дела. Может, мой шеф думал, что наказывает меня, но я сказал: «Хорошо, мне это нравится». За несколько лет работы в этом направлении я возбудил много уголовных дел в результате этих проверок.

    Одно из таких дел возникло благодаря тому, что я часто мониторил прессу. На сайте одного столичного пригорода я увидел новость, что там снесли забор, который был частью памятника архитектуры. Он окружал церковь, которую признали архитектурным памятником. Я завел дело по факту разрушения памятника, но мне было больше интересно, на какие деньги построили новый забор.

    Я выяснил, что забор построили на деньги мэрии, но без решения местного совета, тендер прошел с нарушениями, все решил мэр. Я завел по этому факту уголовное дело о превышении служебных полномочий. Мне казалось, что я делаю что-то революционное. Это был мэр одной из правящих партий. В итоге первая судебная инстанция его оправдала, хотя такого не могло быть. Я собрал все доказательства, и там в принципе не должно было быть оправдательного приговора. В худшем случае суд мог бы рассмотреть все выявленные нарушения не как единое преступление, а как отдельные административные правонарушения, но и в этом случае оправдательного приговора не должно было быть.

    Апелляционная палата, рассматривая апелляцию, признала мэра виновным, но Высшая судебная палата (ВСП) его оправдала. При этом за три месяца до заседания ВСП тогдашний мэр Кишинева Дорин Киртоакэ сказал в одном из телеэфиров, что подсудимый мэр «уже решил свои вопросы с ВСП, и там будет оправдательный приговор». Такие ситуации, кроме прочего, демотивируют прокуроров расследовать преступления, которые, возможно, совершили представители власти.

    «Снова закручивают гайки»

    Идея создать ассоциацию прокуроров появилась в 2013 году, но тогда не было возможности ее реализовать. В 2019 году, когда сменилась власть и руководство Генпрокуратуры, такая возможность появилась. Мы хотели защитить прокуроров от самой системы и от влияния извне. Есть много политиков и бизнесменов, которые хотят влиять на прокуроров. Для этого у них есть разные возможности, в том числе пресса. При этом у прокурора практически нет возможности защитить себя. Я думал, что ассоциация может помочь тем прокурорам, которые хотят действовать в рамках закона.

    Но меня ждало разочарование, в том числе в коллегах. Я считал, что многие думают так же, как и я, и тоже хотят что-то изменить. Но оказалось, что таких немного. А через несколько месяцев в системе снова начали закручивать гайки. Например, ты просто говоришь, что в системе есть такая-то проблема, давайте ее решим. Но все это воспринимают, как критику и чью-то попытку вмешаться в какие-то процессы. Людям сложно понять, что кто-то готов самоорганизоваться. Некоторые коллеги начали распространять слухи, что кто-то посредством этой ассоциации пытается на кого-то давить. Разумеется, это не так, но каждый раз, когда ассоциация высказывает свое мнение в критическом ключе, они говорят — ну вот, мы были правы, неспроста же эта критика.

    Я условно разделяю коллег на несколько категорий: люди, которые чувствуют себя достаточно комфортно в сложившейся системе; люди которые просто не видят проблем — чаще всего это руководители, они видят, что система работает, и не собираются что-то менять; люди, которые видят проблемы, но не хотят бороться, потому что это влечет за собой негативные последствия лично для них. И последняя категория — небольшая группа людей, которые видят проблемы и хотят бороться за то, чтобы их решить.

    «За последний год система не изменилась»

    Я считаю, что за последний год [после приходом нового генпрокурора] положение дел в прокуратуре не изменилось. Конечно, были какие-то изменения: перераспределение ответственности между специальными прокуратурами, проверки, кадровые перестановки. Но, к сожалению, суть самой системы осталась прежней. Она осталась продолжением советской системы прокуратуры. И это не меняется, несмотря на разные реформы — и большие, маленькие.

    Сейчас много говорят о процессуальной независимости прокуроров. Но мы не можем говорить о независимости прокурора, если у вышестоящего прокурора есть возможность повлиять на исход какого-то дела, пусть даже незаконно. И такая возможность есть. Все просто: начальник берет дело и распределяет тому, кому надо, и он принимает решение, которое надо. И точно так же начальник может забрать дело у неподходящего прокурора. И, хотя есть четкие критерии для передачи дел, эти критерии, исходя из моего опыта и опыта моих коллег, не соблюдают. К тому же нет механизма, который бы контролировал соблюдение закона при передаче дел.

    Начальник распределяет и объем работы по своему личному усмотрению, что тоже можно использовать, как механизм влияния на прокуроров. Ты с чем-то не согласен — тебя завалили работой, а у твоего коллеги пустой стол. И так будет, пока ты не станешь более покладистым.

    По сути, закон дает начальникам достаточно широкий набор инструментов для непроцессуального влияния на прокурора. Может, для кого-то не проблема прийти к начальнику и спросить, что делать с этим делом и с тем. И начальник скажет — это дело в суд, а это надо прекратить. Но что делать тем прокурорам, которые отстаивают свою независимость? Они по идее должны написать рапорт на начальника, если он оказыает на них ненадлежащее влияние, то есть войти с ним в конфликт. При этом, по сути, рапорт никто не рассмотрит, а прокурору придется работать в том же коллективе и с тем же начальником.

    В других странах прокуроры могут писать жалобы на давление в Высший совет прокуроров. И таких жалоб там очень много, несмотря на более широкие гарантии независимости, чем у нас. Я не могу вспомнить у нас ни одного такого обращения в Высший совет прокуроров. Прокуроры уверены, что обращаться в совет по такому поводу нет смысла.

    «Система воспитывает в прокурорах безынициативность»

    Многие прокуроры разочаровались и считают, что бороться с системой бессмысленно. Мы создали ассоциацию не для того, чтобы воевать с какими-то начальниками, а чтобы попытаться изменить систему. Но это очень сложно. Система такая, какая есть, она воспитывает в прокурорах безынициативность.

    Я разочаровался и в коллегах. Они сами не готовы бороться за это. А делать это за них и быть громоотводом — очень тяжело. Сейчас то, что мы делаем в ассоциации, больше вредит карьере, чем влияет на систему. К примеру, есть регламент, одобренный на уровне генпрокурора, который позволяет начальнику Прокуратуры муниципия Кишинев распределять прокуроров между офисами по своему усмотрению. Теоретически это может быть так: сегодня ты на Чеканах, а завтра ты на Буюканах. Будь добр, передай все дела. Я считаю, что это тоже один из инструментов, позволяющих влиять и давить на прокуроров.

    Мы попросили пересмотреть регламент, ведь подобные переводы влияют на карьеру прокуроров и могут быть использованы для подавления независимости. Но нам ответили, что в этом нет необходимости. Хотя у судей была подобная ситуация, и в марте 2020 года Конституционный суд признал такую практику неконституционной.

    В других странах профессиональные ассоциации имеют огромный авторитет, к их мнению прислушиваются. Нам хотелось перенять этот опыт. Но очень многое зависит и от конкретных руководителей самой прокуратуры.

    «У прокуроров нет возможности защитить себя»

    Сейчас прокуроров критикуют все кому не лень. Люди негативно относятся к прокурорам, в том числе потому, что об этом каждый день говорят по телевизору политики и эксперты. Хотя большинство прокуроров не имеют никакого отношения ни к делам о краже миллиарда, ни к другим громким делам. Политикам очень удобно говорить — это не мы, это кто-то хуже нас. При этом почему-то уходит на задний план тот факт, что все самые резонансные преступления совершались именно политиками или благодаря им. А у прокуроров, по сути, нет возможности защитить себя от этого. Очень сложно противопоставить свою позицию человеку, у которого есть ресурсы, электорат. Даже если ты прав. Все аргументы утонут в информационном шуме.

    Летом 2019 года депутаты опубликовали список «прокуроров-коррупционеров». Депутаты посмотрели декларации о доходах прокуроров и сравнили цены автомобилей, которые они указали со средними ценами на [доске объявлений] 999, и выявили какие-то несоответствия. Меня это очень удивило. Во-первых, в представленных депутатами данных были неточности. Во-вторых, это же депутаты, в их компетенции как раз все изменить. Создать на уровне системы барьеры, чтобы люди незаконно не могли обогащаться. Но они ничего лучше не смогли придумать, чем проверить стоимость машин на доске 999.

    Недавно я отправил ответ на обращение одного депутата [Думитру Алайбы]. Мой ответ был в том же ключе, что и другие мои ответы на подобные обращения, в том числе депутатов — и от партий власти, и оппозиционных: пожалуйста, представьте доказательства, укажите что-то конкретное, как минимум подпишите свое заявление, потому что оно не подписано. Ведь эти требования к жалобам предусмотрены законом, которые сами депутаты и приняли. Депутат опубликовал мой ответ на странице в Facebook со своим комментарием и всем прочим. Люди прочитают [и сделают выводы]. А что я могу этому противопоставить? Или я теперь должен написать ему ответ в Facebook? Потом он мне там же ответит. Что дальше?

    «Эта идея утопична»

    Те же политики, которые критикуют прокуроров, продвигают идею внешней аттестации судей и прокуроров. Они считают, что внешняя комиссия очистит систему от плохих прокуроров, а на их место придут честные и неподкупные. Эта идея утопична по своей сути. Даже если мы уберем всех нечестных и приведем на их места честных, система останется прежней. И через некоторое время некоторые из этих честных и неподкупных начнут пользоваться возможностями, которые предлагает система. Ничего не изменится. Но есть еще детали. Кто будет проводить эту аттестацию? Все говорят — независимая комиссия. Но у нас уже не раз обжигались с такими «независимыми комиссиями».

    К тому же эту идею раскритиковала Венецианская комиссия (ВК). Но и после этого никаких других идей по перезагрузке системы не предлагается. Поэтому у меня создается впечатление, что некоторые политические силы тем, несмотря на негативное заключение ВК, хотят реализовать эту идею, чтобы получить возможность и дальше назначать своих судей и прокуроров. По сути, у политических сил сейчас не так много возможностей влиять на какие-то назначения. Комиссию в итоге будут создавать те же политики.

    При этом в прокуратуре есть внутренняя система оценки прокуроров. Есть квалификационные коллегии, оценочные. Но по итогам этих аттестаций прокуроры, о которых генпрокурор говорил, что они работали с нарушениями, в том числе Николай Китороагэ, Виорел Морарь, получали оценки «превосходно». Надо искать, почему эта внутренняя система профессиональной оценки не работает, и сделать так, чтобы она работала. Мне кажется, это логичнее. Надо просто настроить эту систему оценки так, чтобы она нормально работала.

    «Почему ни один из них не взял на себя смелость?»

    В прошлом году мы проводили проверки в специализированных прокуратурах. И генпрокурор по итогам проверок публично сообщил о нарушениях, допущенных некоторыми прокурорами. Проблема в том, что некоторые из этих нарушений были общей практикой. А общая практика на уровне отдельно взятой прокуратуры говорит о том, что это не позиция прокуроров, которые непосредственно ведут или руководят уголовным преследованием. Это говорит о том, что это позиция начальника, а у прокуроров этой прокуратуры есть проблемы с независимостью.

    Вот сейчас прокуроры отказались от обвинений против судей по делу о Ландромате. В [следственной] группе, которая тогда занималась этим делом, было примерно 20 прокуроров. И что, ни один из них не увидел, что там есть проблема с доказательствами или с квалификацией [преступления]? Почему ни один из них не взял на себя смелость высказаться или написать особое мнение? Все как один посчитали, что там был состав преступления. Это говорит о том, что у прокуроров нет индивидуального мышления, нет ответственности и нет независимости. Так не должно быть. Каждый должен принимать решения, как он считает нужным, и нести за эти решения ответственность.
    .
    Мне бы хотелось, чтобы наша ассоциация положительно повлияла на работу прокуратуры. Но все двигается очень медленно, потому что у нас нет никакой поддержки, а только энтузиазм. К сожалению, и общественное мнение сконцентрировано на достаточно поверхностных вещах, а чтобы изменить положение дел, нужно понимать саму суть процессов. Политики тоже предлагают довольно поверхностные решения, которые в лучшем случае ни на что не повлияют, но могут и навредить правосудию. Они и не могут ничего другого предложить, потому что ни они, ни так называемые эксперты никогда не работали прокурорами или судьями, соответственно, имеют лишь общие представления о том, что происходит в системе.

    Мне отчасти понятно, почему никто не спрашивает мнение самих прокуроров или судей. Ведь считается, что эти системы довольно консервативны — зачем их спрашивать, если они в любом случае будут против изменений? Но и среди прокуроров и, я уверен, среди судей достаточно людей, которые хотят изменений и имеют потенциал для того, чтобы изменить положение дел изнутри.

    Но для всего этого нужна мотивация. Как минимум гражданское общество должно твердо дать понять, что заинтересовано в этих изменениях и, в первую очередь, заинтересовано в защите независимости прокуроров и судей. Ведь независимость — это не личная привилегия прокурора или судьи, а гарантия для любого гражданина, который столкнется с системой юстиции, что его дело рассмотрят объективно и непредвзято.

  • (INTERVIU) Iurii Lealin: Noi am creat o Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate deoarece simțim necesitatea unor schimbări profunde și calitative în Procuratură

    Mai mulți procurori, care spun că au o altă viziune despre cum ar trebui să funcționeze o asociație profesională a acuzatorilor de stat, au creat în urmă cu aproape un an Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”. Cine sunt membrii acesteia, ce intenționează să facă și de ce nu au semnat declarația Procurorului General referitoare la presiunile politice asupra procurorilor, am discutat cu președintele Asociației, Iurii Lealin.

    BizLaw: Când a fost fondată Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”?

    Iurii Lealin: Înregistrarea oficială a avut loc la 26 septembrie 2019.

    BizLaw: Ce v-ați propus să faceți atunci când a fost fondată asociația și ce ați reușit până în prezent?

    Mai mulți procurori, care spun că au o altă viziune despre cum ar trebui să funcționeze o asociație profesională a acuzatorilor de stat, au creat în urmă cu aproape un an Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”. Cine sunt membrii acesteia, ce intenționează să facă și de ce nu au semnat declarația Procurorului General referitoare la presiunile politice asupra procurorilor, am discutat cu președintele Asociației, Iurii Lealin.

    BizLaw: Când a fost fondată Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”?

    Iurii Lealin: Înregistrarea oficială a avut loc la 26 septembrie 2019.

    BizLaw: Ce v-ați propus să faceți atunci când a fost fondată asociația și ce ați reușit până în prezent?

    Iurii Lealin: În primul rând, ne-am propus crearea unei plaforme viabile prin intermediul căreia procurorii vor putea să-și valorifice drepturile, dar și să comunice atât cu societatea, cât și cu factorii de decizie. Cred că am putea schimba lucrurile spre bine în Procuratură, aducând un plus de valoare prin promovarea ideilor noastre.

    Până în prezent am reușit să creăm o structură independentă care va servi drept fundament pentru dezvoltarea noastră în continuare, am aderat la Asociația Internațională a Procurorilor, am creat propria pagină web și am consolidat relațiile cu partenerii din alte asociații profesionale, dar și din mediul neguvernamental.

    Avem încă multe lucruri de realizat, dar a fost creată o bază care va permite să ne mișcăm mai departe.

     

    BizLaw: De ce a fost nevoie de o nouă asociație? Doar există Asociația Procurorilor Republicii Moldova?

    Iurii Lealin: Noi am creat o asociație deoarece simțim necesitatea unor schimbări profunde și calitative în Procuratură și, în același timp avem propriile viziuni cum ar trebui să fie o asociație profesională de procurori.

    Asociația Procurorilor din Republica Moldova din start a fost gândită ca unica asociație profesională a procurorilor, după modelul mai multor state din spațiul post-sovietic și este una destul de conservatoare.

    Am considerat că construirea unei noi asociații de la 0 va fi mai efecientă decât încercarea de a schimba starea lucrurilor în cadrul unicei asociații care a existat până nu demult. La moment am observat că existența noastră influențează anumite lucruri și în cadrul Asociației Procurorilor din Republica Moldova, deoarece pluralismul de opinii și concurența întotdeauna au generat progrese.

    BizLaw: Nu are suficientă independență Asociația Procurorilor din Republica Moldova? Este aceasta cumva o extensie a Procuraturii Generale?

    Iurii Lealin: Asociația Procurorilor din Republica Moldova are, de fapt, o misiune foarte importantă. Pe baza cotizațiilor de membri, procurorilor le sunt acordate ajutoarele materiale atunci când survin anumite riscuri (deces, boală ș.a.), sau aceste mijloace financiare sunt redirecționate pentru alte scopuri utile. Cred că în formatul în care există Asociația Procurorilor din Republica Moldova își realizează pe deplin această funcție. Noi, de exemplu, nu ne putem asuma aceasta, deoarece nu avem cotizații de membru.

    BizLaw: Câți membri are asociația și cine poate deveni membru? Aveți un filtru de selecție? Sunt acceptați și procurori implicați în dosare controversate sau despre care presa a scris că nu-și pot justifica averile?

    Iurii Lealin: Din Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate fac parte aproape patruzeci de membri. Iar membri activi sunt și mai puțini.

    Sigur, cu cât mai mulți membri are Asociația, cu atât este mai reprezentativă. Dar la moment noi chiar nu ne propunem să avem cât mai mulți membri deoarece, cum deja am spus, nu avem cotizații de membru și numărul de membri nu influențează potențialul nostru. Putem fi eficienți cu zece, cinci sau chiar trei membri, dacă aceștia sunt membri activi, care participă la dezvoltatea asociației și promovarea ideilor noastre. Avem în acest sens exemplul Asociației judecătorilor ”Vocea Justiției”, care este activă, având doar trei sau patru membri deocamdată.

    Cu regret, și pandemia a introdus anumite corective și a făcut imposibile mai multe activități planificate pentru promovarea asociației.

    Da, avem și filtru de selecție – cererile de aderare sunt examinate de către Consiliul de Administrare, iar în Statut sunt prevăzute anumite criterii. Aici este o problemă de etică, deoarece procurorii care fac parte din Cosiliul de Administrare ar trebui să evalueze cumva colegii care doresc să adere și, în unele cazuri, să refuze aderarea acestora. Conștientizăm că nu este totalmente corectă această practică, deoarece dăm calificative cât de ”buni” sunt colegii noștri. Dar, pe de altă parte, ținem foarte mult la numele și la reputația noastră. Cu părere de bine, nimeni din colegi a căror reputație trezește semne de întrebare nu a înaintat cererea de aderare și nu ne-a pus în situație.

    BizLaw: Din ce bani este finanțată activitatea asociației pe care o conduceți? Ați obținut resurse financiare de la instituții internaționale?

    Iurii Lealin: În primul rând, nu avem cheltuieli mari. Costurile operaționale, legate de activitatea asociației, ne-am asumat împreună cu alți membri activi.

    Am apelat și la diferite structuri internaționale, pentru a participa la anumite proiecte. La moment, ne-a fost aprobat un concept de proiect, împreună cu alte cinci asociații din Republica Moldova și România și suntem la etapa coordonării proiectului, finanțat din fondurile Consiliului Europei. De asemenea, așteptăm rezultatul coordonării unei linii de subgranturi de la Departamentul de Stat al SUA, și cred că avem șanse mari să o obținem.

    Dar aceste fonduri nu vor ajunge niciodată pe conturile asociației, deoarece ne-am propus de principiu să nu gestionăm careva sume bănești. Fondurile menționate ar putea fi utilizate doar pentru crearea unor oportunități pentru membrii asociației de a-și implementa și promova ideile, cum ar fi organizarea unor cursuri de instruire, realizarea unor studii pe diverse domenii, efectuarea unor vizite de studiu, etc.

    BizLaw: Care sunt garanțiile că anume această asociație este ceea de ce au nevoie procurorii?

    Iurii Lealin: Noi suntem deschiși pentru comunicarea cu societatea și, atunci când este în interesul procurorilor, intervenim către orice factori de decizie. Acest fapt crează diverse oportunități pentru procurorii care sunt în același gând cu noi. Sinceritatea și bunele intenții, dar și valorile pe care le promovăm, reprezintă un punct de reper pentru procurori.

    BizLaw: Recent Procurorul General a făcut o declarație precum că se fac presiuni politice asupra procurorilor, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate de ce nu a semnat acea declarație?

    Iurii Lealin: Noi toți am aflat despre această declarație din sursele media și, probabil, aceasta s-a discutat într-un cerc restrâns.

    Vreau să remarc că pornind de la standardele europene, implicarea politicului în procesul de înfăptuire a justiției este inadmisibilă. Nu cred că aici s-au avut în vedere presiuni administrative. Mai degrabă, presiuni prin intermediul declarațiilor lansate în spațiul public de către politicieni nemijlocit sau prin intermediul unor formatori de opinii. Astfel de presiuni într-adevăr există. În statele cu democrație avansată cetățenii taxează politicienii care își permit să comenteze soluțiile adoptate de judecători și procurori. La noi, însă, aceasta este cea mai simplă modalitate pentru politicieni de a-și ridica ratingul.

    Pe de altă parte, din ceea ce am văzut, percepția acestei declarații de către oameni nu a fost neapărat bună. Deja o bună parte a societății conștientizează că Procuratura are nevoie de schimbări sistemice, iar această declarație a fost percepută ca un apel de a păstra ”status quo”.

    Într-un astfel context, semnarea declarației de către asociațiile profesionale ar reprezenta un mesaj de susținere a conducerii Procuraturii Generale și o anumită etichetare a acestor asociații, iar noi nu ne dorim acest lucru.

    BizLaw: Dumneavoastră și colegii din asociație sunteți sau nu presați politic sau de către superiori în activitatea dumneavoastră de bază?

    Iurii Lealin: Nu cred că procurorii care nemijlocit conduc sau exercită urmărirea penală, ori reprezintă acuzarea de stat, sunt supuși unor presiuni politice. De regulă, aceste presiuni au loc la un alt nivel, asupra factorilor de decizie din cadrul Procuraturii. Careva presiuni asupra procurorilor pot să vină doar din partea procurorilor-șefi. Și soluția este simplă – asigurarea independenței funcționale reale pentru procurorii de rând, care efectuează acțiuni de urmărire penală și adoptă decizii pe cauze penale. Anume acești procurori urmează a fi responsabili pentru ceea ce se întâmplă în cauzele penale pe care le au în gestiune, dar, în același timp, orice implicare extraprocesuală a procurorilor-șefi trebuie să fie exclusă.

    BizLaw: Ce probleme au procurorii din Republica Moldova?

    Iurii Lealin: Cred că nu putem vorbi din numele tuturor procurorilor. Dar din studiile și sondajele care s-au efectuat în rândul procurorilor rezultă că există probleme în asigurarea independenței funcționale a acestora. Respectiv, acesta este unul din punctele noastre de reper.

    BizLaw: Cine ar trebui să le soluționeze?

    Iurii Lealin: În primul rând, însăși procurorii trebuie să spună tranșant că își doresc ridicarea statutului până la statutul de magistrat. Aceasta ar impune procurorilor o responsabilitate mai mare, dar în același timp i-ar oferi independența funcțională necesară și rezistență la orice fel de ingerințe.

    Totodată, astfel de schimbări ar trimite un semnal clar procurorilor și societății că funcția fundamentală a procurorului nu este de a obține o sentință de condamnare, ci de a se asigura că justiția este înfăptuită.

    Scopul propus nu ar putea fi realizat fără modificări legislative, dar procesele ar trebui să pornească din interior și susținute de societate.

    BizLaw: De ce procurorii moldoveni sunt priviți de societate ca niște ”mașini de deschis și închis dosare”?

    Iurii Lealin: Nu cred că întreaga societate așa ne vede, probabil sunt opinii diferite. Dar mi-aș dori ca procurorii să fie mai deschiși în comunicare, inclusiv în ceea ce privește evoluția unor cauze penale și soluțiile adoptate.

    Procurorii în permanență au fost instruiți să comunice prin intermediul serviciului de presă. Pe anumite cauze penale, informația ajunge la societate doar de la conducerea Procuraturii Generale.

    Această tactică are avantajele sale, dar în același timp depersonalizează lucrul procurorului care nemijlocit a adoptat decizia și cunoaște cel mai bine toate detaliile. În același timp, are loc transferul responsabilității de la procuror la instituție. Anume în acest context, posibil, Procuratura ar putea fi comparată cu o mașinărie de deschis și de închis dosare, iar procurorii ar fi doar niște piese.

    Admit că strategia de comunicare a Procuraturii cu societatea ar putea fi îmbunătățită.

    BizLaw: Uniunea Avocaților din Republica Moldova acuză procurorii de imixtiune în activitatea apărătorilor, cum comentați o asemenea acuzație?

    Iurii Lealin: Dacă au fost careva cazuri particulare, acestea ar urma să fie denunțate la Consiliul Superior al Procurorilor. Procedura de verificare a unor astfel de acuzații ar putea începe anume cu o astfel de sesizare. În context, președintele Uniunii Avocaților este membru de drept al Consiliului Superior al Procurorilor. Cred că Uniunea Avocaților are suficiente pârghii pentru a pune această întrebare pe rolul factorilor de decizie.

    BizLaw: Cât câștigă un procuror? Este salariul un venit suficient?

    Iurii Lealin: Salariul unui procuror din cadrul procuraturii teritoriale variază de la 18.000 până la 20.000 lei, în funcție de vechimea în muncă. Aceste sume rezultă din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar în coroborare cu Legea bugetului de stat pentru anul 2021. După calcularea impozitelor pe venit, fondului social și asigurării medicale, salariul net constituie aproximativ 15.000 lei sau chiar mai puțin.

    Eu nu văd vreo problemă cu referire la mărimea salariului, ci mai degrabă în modalitatea de calculare acestuia. Până la 1 decembrie 2018 salariul era calculat în baza Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor. Punctul de reper era salariul mediu pe economie, care depindea doar de factorii economici obiectivi. Însă legea menționată a fost abrogată și la moment salariul procurorului depinde de mărimea valorii de referință, stabilită de Parlament pentru fiecare an. Astfel, salariile procurorilor depind de voința politicului, ceea ce cu siguranță subminează o parte din independență instituțională.

    Suntem în așteptare ca subiecții cu drept de sesizare a Curții Constituționale să pună pe rolul Curții întrebarea privind constituționalitatea acestor modificări.
    Sursa: bizlaw.md

LASĂ UN COMENTARIU