Baza de date a procurorilor Republicii Moldova
Exemplu: Sîrbu Maxim
Căutare avansată
sursa foto: bizlaw.md

Lealin Iuri Vladimir

Procuratura Generală Chişinău

Date biografice

Procuror, Secția reprezentare în procedurile non-penale și implimentare CEDO în cadrul Procuraturii Generale

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implimentare CEDO în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 988-p din 14 septembrie 2012, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

Potrivit Hotărîrii nr. 12-213/12 din 11 septembrie 2012, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Naţional al Justiţiei, Lealin Iuri, pentru a fi numit în funcţia de procuror în procuratura sectorului Ciocana mun. Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare jurist de rangul al III-lea

Procuror, Secția reprezentare în procedurile non-penale și implimentare CEDO în cadrul Procuraturii Generale

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova Nr. 1074-p din 01 august 2016, numit în funcția de procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implimentare CEDO în cadrul Procuraturii Generale.

Prin Ordinul Procurorului General al Republicii Moldova nr. 988-p din 14 septembrie 2012, numit în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.

Potrivit Hotărîrii nr. 12-213/12 din 11 septembrie 2012, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General candidatura absolventului Institutului Naţional al Justiţiei, Lealin Iuri, pentru a fi numit în funcţia de procuror în procuratura sectorului Ciocana mun. Chişinău, cu conferirea gradului de clasificare jurist de rangul al III-lea

Prin Hotărârea nr. 1-43/2024 din 5 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică exercitată de domnul Iuri Lealin, procuror în Secția proceduri non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale, în calitate de formator în cadrul Institutului Național al Justiției, în perioada anului 2024, conform tematicii și orarelor seminarelor stabilite de această instituție.

Conform Hotarârii nr.1-168/2023 din 6 octombrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice și științifice, exercitate de către doamna Aliona Nesterov, adjunct al Procurorului General, domnul Iuri Lealin, procuror în Secția proceduri non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale și domnul Armen Oganesean, procuror în Procuratura municipiului Chișinău(în prezent delegat în Secția proceduri non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale), în vederea participării în calitate de experți la elaborarea unui studiu privind oportunitatea atribuirii procurorilor statutului de magistrat realizat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova de Susținere a Reformei Justiției Penale și Combaterea Corupției în Republica Moldova, implementat cu suportul financiar al Biroului pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, conform orarului stabilit de program.

Potrivit Deciziei nr. 39 din 9 iunie 2023 cu privire la candidatura lui Iuri LEALIN, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) și (4) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că candidatul întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea

Prin Hotărârea nr. 2-13/2023 din 27 ianuarie 2023, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 147,27 puncte al evaluării procurorului Iuri LEALIN, candidat la funcția de procuror-șef al Secției proceduri non-penale și implementare CEDO din cadrul Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-254/2022 din 17 noiembrie 2022, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, au fost transmise materialele în privința procurorului Iuri Leain, candidat la funcția de procuror-șef al Secției proceduri non-penale și implementare CEDO din cadrul Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii nr. 1-170/2022 din 8 august 2022, Consiliul Superior al Procurorilor i-a desemnat în calitate de membri în componența Comisiei pentru examenele de admitere din anul 2022 la Institutul Național al Justiției pe doamna Mariana Gornea, procuroră în Serviciul protecție drepturi copii a Procuraturii Generale și domnul Iuri Lealin, procuror în Secția proceduri non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 1-91/2022 din 18 mai 2022,Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, exercitată de către domnul Iuri Leain, procuror în Secția proceduri non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale, în vederea participării în calitate de consultant juridic național pentru instruirea membrilor Comisiei Electorale Centrale în cadrul proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente” implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova, conform orarului stabilit de program.

Potrivit Hotărârii nr.1-4/2022 din 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, pentru următorii procurori:

-Iurie Lealin, procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale;
-Mariana Cherpec, procuror-delegat în Secția politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
-Aliona Nesterov, procuror în Procuratura Anticorupție;
-Roman Porubin, procuror în Procuratura raionului Strășeni.

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:

Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.

Conform Hotărîrii nr. 12-220/16 din 11 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a împuternicit procurorii Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO din cadrul Direcţiei judiciare a Procuraturii Generale Marcel Dimitraş, Oleg Gavriliţă, Cristina Corciu, Alina Gîrla, Victoria Boldesco şi Iurii Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale.

Potrivit Hotărîrii nr. 656 din 13 martie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Lealin Iuri, calificativul Atestat. Prin Hotărîrea nr. 12-89/15 din 26 martie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 656 din 13 martie 2015.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019, în contextul aniversării a XXVIII-a a Zilei Independenţei, consemnată la data de 27 August 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”, în privinţa procurorului în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale, LEALIN Iuri.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Lealin Iurie - procuror în procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chişinău, cu acordarea Diplomei de Onoare a Procuraturii de categoria II.

Prin Hotărârea nr. 1-43/2024 din 5 februarie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică exercitată de domnul Iuri Lealin, procuror în Secția proceduri non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale, în calitate de formator în cadrul Institutului Național al Justiției, în perioada anului 2024, conform tematicii și orarelor seminarelor stabilite de această instituție.

Conform Hotarârii nr.1-168/2023 din 6 octombrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice și științifice, exercitate de către doamna Aliona Nesterov, adjunct al Procurorului General, domnul Iuri Lealin, procuror în Secția proceduri non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale și domnul Armen Oganesean, procuror în Procuratura municipiului Chișinău(în prezent delegat în Secția proceduri non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale), în vederea participării în calitate de experți la elaborarea unui studiu privind oportunitatea atribuirii procurorilor statutului de magistrat realizat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova de Susținere a Reformei Justiției Penale și Combaterea Corupției în Republica Moldova, implementat cu suportul financiar al Biroului pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, conform orarului stabilit de program.

Potrivit Deciziei nr. 39 din 9 iunie 2023 cu privire la candidatura lui Iuri LEALIN, candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor, Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, în temeiul art. 8 alin. (1), (2) și (4) și art. 13 alin. (5) din Legea nr. 26/2022, a decis că candidatul întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea

Prin Hotărârea nr. 2-13/2023 din 27 ianuarie 2023, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat punctajul final de 147,27 puncte al evaluării procurorului Iuri LEALIN, candidat la funcția de procuror-șef al Secției proceduri non-penale și implementare CEDO din cadrul Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.1-254/2022 din 17 noiembrie 2022, Colegiului pentru selecția și cariera procurorilor, au fost transmise materialele în privința procurorului Iuri Leain, candidat la funcția de procuror-șef al Secției proceduri non-penale și implementare CEDO din cadrul Procuraturii Generale.

Potrivit Hotărârii nr. 1-170/2022 din 8 august 2022, Consiliul Superior al Procurorilor i-a desemnat în calitate de membri în componența Comisiei pentru examenele de admitere din anul 2022 la Institutul Național al Justiției pe doamna Mariana Gornea, procuroră în Serviciul protecție drepturi copii a Procuraturii Generale și domnul Iuri Lealin, procuror în Secția proceduri non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale.

Prin Hotărârea nr. 1-91/2022 din 18 mai 2022,Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, exercitată de către domnul Iuri Leain, procuror în Secția proceduri non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale, în vederea participării în calitate de consultant juridic național pentru instruirea membrilor Comisiei Electorale Centrale în cadrul proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente” implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova, conform orarului stabilit de program.

Potrivit Hotărârii nr.1-4/2022 din 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, pentru următorii procurori:

-Iurie Lealin, procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale;
-Mariana Cherpec, procuror-delegat în Secția politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale;
-Aliona Nesterov, procuror în Procuratura Anticorupție;
-Roman Porubin, procuror în Procuratura raionului Strășeni.

Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 Septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție, pentru următorii procurori:

Mircea Roșioru, Ruslan Popov, Vladislav Guțan, Alexandru Nichita, Eduard Bulat, Ion Caracuian, Marcel Dimitraș, Veaceslav Soltan, Nicolae Zanevici, Mariana Gornea, Viorel Ciobanu, Iurie Lealin, Dumitru Obadă, Sergiu Russu, Igor Popa, Sergiu Bursacovschi, Diana Rotundu, Carolina Vidrașco-Brînză, Maxim Gropa, Octavian Iachimovschi, Victor Muntean și Mariana Botezatu.

Conform Hotărîrii nr. 12-220/16 din 11 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a împuternicit procurorii Secţiei reprezentare în procedurile non-penale şi implementare CEDO din cadrul Direcţiei judiciare a Procuraturii Generale Marcel Dimitraş, Oleg Gavriliţă, Cristina Corciu, Alina Gîrla, Victoria Boldesco şi Iurii Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale.

Potrivit Hotărîrii nr. 656 din 13 martie 2015, Colegiul de calificare a aplicat în privinţa domnului Lealin Iuri, calificativul Atestat. Prin Hotărîrea nr. 12-89/15 din 26 martie 2015, Consiliul Superior al Procurorilor a validat Hotărîrea Colegiului de calificare nr. 656 din 13 martie 2015.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019, în contextul aniversării a XXVIII-a a Zilei Independenţei, consemnată la data de 27 August 2019, Consiliul Superior al Procurorilor a propus Procurorului General aplicarea măsurii de încurajare Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”, în privinţa procurorului în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO a Procuraturii Generale, LEALIN Iuri.

Cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015, a propus încurajarea domnului Lealin Iurie - procuror în procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chişinău, cu acordarea Diplomei de Onoare a Procuraturii de categoria II.

 

Hotărârea nr. 1-43/2024 din 5 februarie 2024

Decizia nr. 39 din 9 iunie 2023 cu privire la candidatura lui Iuri LEALIN, Candidat la funcția de membru în CSP

Decizia nr. 39 din 9 iunie 2023 cu privire la candidatura lui Iuri LEALIN, Candidat la funcția de membru în CSP

Hotărârea nr. 2-13/2023 din 27 ianuarie 2023

Hotărârea nr. 1-170/2022 din 8 august 2022

Hotărârea nr. 1-91/2022 din 18 mai 2022

Hotărârea nr.1-4/2022 din 26 ianuarie 2022

Hotărârea nr. 1-82/2019 din 29 August 2019

Hotărîrea nr.12-12/15 din 22 ianuarie 2015

Hotărîrea nr. 12-89/15 din 26 martie 2015

Hotărîrea nr. 12-220/16 din 11 august 2016

Știri
  • Cine sunt candidații la funcția de judecător al CSJ care au promovat evaluarea și ce „păcate” le-au iertat membrii Comisiei Vetting: avere nejustificată, donații, ajutor de la socri și părinți

    14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

    ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

    14 persoane evaluate pe baza criteriilor de integritate financiară și etică au promovat  până la 1 mai 2024 evaluarea Comisiei Vetting și continuă lupta pentru a obține un fotoliu de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Din cei 37 de candidați înscriși în cursă, alți 13 așteaptă să fie evaluați, în timp ce 10 candidați fie s-au retras, fie nu au promovat evaluarea. 

    ZdG a analizat deciziile Comisiei Vetting și vă prezintă detalii despre cei 14 candidați la funcția de judecător al CSJ care ar putea ajunge în final judecători cu acte în regulă la CSJ. La toți cei 14 candidați membrii Comisiei au avut întrebări despre donații de mii de euro, ajutoare semnificative primite de la părinți, socri sau alți membri ai familiei, bunuri subevaluate sau chiar dosare examinate în condiții de posibile conflicte de interese ori de situații de incompatibilitate. Totuși, pentru că acei candidați au oferit explicații plauzibile membrilor Comisiei Vetting, aceștia nu au constatat, într-un final, „dubii serioase” pentru ca aceștia să nu promoveze evaluarea.

    Donații din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro de la sora sa

    Stela Bleșceaga este judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Ea a promovat evaluarea conform raportului din 21 martie 2024, pe care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a aprobat la 2 aprilie curent. Membrii Comisiei Vetting au avut întrebări legate de donațiile din străinătate în valoare de 32,6 mii de euro pe care magistrata le-a primit în perioada 2011-2022. Judecătoarea le-a spus membrilor Comisiei că banii au provenit de la sora sa stabilită în Franța, iar majoritatea banilor au fost primiți pentru achiziționarea unui apartament în Chișinău.

    Magistrata a mai indicat că sora ei a obținut banii din salariul său, dar și dintr-un împrumut în valoare de 15 mii de euro contractat la o bancă franceză. Comisia, după prezentarea informațiilor și a explicațiilor, a concluzionat că „nu are dubii privind sursa fondurilor din străinătate”. 

    Totodată, membrii Comisiei au întrebat-o pe judecătoare despre apartamentul achiziționat în 2020 în cadrul unui program inițiat de CSM pentru construcția unui bloc locativ cu apartamente destinate judecătorilor Judecătoriei Rîșcani, în contextul în care ea avea deja un alt apartament, cumpărat în 2007. Comisia a stabilit că documentele prezentate de Judecătoria Chișinău nu prevedeau criterii de eligibilitate pentru participarea la programul cu prețuri preferențiale pentru magistrați și că spre deosebire de alte programe similare implementate de CSM, acesta nu limita eligibilitatea doar la judecătorii care nu aveau un apartament în mun. Chișinău. Comisia a stabilit că banii pentru acest apartament au provenit de la sora magistratei din Franța.

    Comisia a mai stabilit că judecătoarea a examinat două cauze la nivel național în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat ulterior violarea Convenției. (Ciolacu c. R. Moldova, Mătăsaru c. R. Moldova). După ce a ascultat argumentele judecătoarei, Comisia a stabilit că deciziile „nu au constituit un act arbitrar”.

    În 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar „având în vedere războiul din Ucraina”

    Sergiu Brigai este procuror în cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), iar din 2021 – adjunct interimar al instituției. El a promovat evaluarea conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 27 februarie 2024. 

    Comisia a avut întrebări legate de câteva aspecte ale activității candidatului: diferite retrageri și depuneri în conturile bancare efectuate de către procuror și soția lui, donațiile de care a beneficiat ultima pe parcursul anilor 2021-2022, un transfer din Israel primit de socrul său, prețul scăzut de achiziție al unui apartament procurat de socrii săi și prețul scăzut al unui spațiu nelocativ achiziționat de către procuror, prețul unui automobil achiziționat în 2015 de către soția acestuia și transferurile primite în 2015 și în perioada următoare de sora lui.

    Cu privire la toate aceste aspecte, procurorul a oferit explicații membrilor Comisiei. Acesta a spus că în 2022 a ales să retragă banii din conturi și să-i păstreze în numerar, „având în vedere războiul din Ucraina” și că banii au provenit din salarii și economii. El a mai spus că socrul său a primit aproape 4 mii de dolari din Israel de la o persoană neidentificată, „în legătură cu un litigiu privind salariile datorate socrului și altor persoane pentru munca prestată în această țară în 2001-2004”. 

    Totodată, procurorul a explicat că socrii săi au cumpărat un apartament în 2017, iar în acte a fost indicat un preț mai mic, pentru că „vânzătorul a refuzat să finalizeze tranzacția dacă în contract nu se indica un preț mai mic…”, iar el a procurat un spațiu nelocativ (debara) cu un preț mai mic decât prețul cadastral, pentru că acesta se afla „la subsolul blocului de locuințe”. Totodată, Comisia a stabilit că transferurile primite de sora procurorului au provenit de la soțul ei care muncea în Canada.

    Casă nefinalizată pe strada Ciocârliei, bani de la tatăl copilului ei și litigii examinate în condiții de posibile conflicte de interese

    Aurelia Cazacliu este judecătoare la Judecătoria Chișinău. Ea a promovat evaluarea conform raportului Comisiei Vetting din 20 februarie 2024, acceptat de CSM la 7 martie 2024. Comisia a avut întrebări cu privire la scopul unor împrumuturi și sursa de rambursare a acestora, sursa mijloacelor financiare pentru construcția unei case și achiziționarea unei mașini, o donație nedeclarată de 100 de mii de lei de la tatăl copilului magistratei, faptul  că nu s-a abținut de la judecarea unor cauze în care erau implicați tatăl copilului ei și fratele acestuia și posibila sustragere de la depunerea declarației de avere pentru anul 2019. 

    Comisia a stabilit că în perioada 2011-2022, judecătoarea a luat șapte împrumuturi – șase de la bănci și unul de la o persoană fizică, toate fiind folosite pentru a construi o casă pe strada Ciocârliei din Chișinău și pentru a achiziționa o mașină Toyota Auris. Comisia a stabilit că banii au fost rambursați din salariul judecătoarei, din alte împrumuturi, dar și din „asistența financiară acordată de tatăl copilului ei”. Comisia a mai constatat din fotografiile prezentate de judecătoare că imobilul nu este finalizat, iar  „gradul de finalizare pare să corespundă volumului de investiții”, astfel că dubiile au fost înlăturate.

    Totodată, Comisia a stabilit că judecătoarea nu a declarat o donație în valoare de 100 de mii de lei primită de la tatăl copilului său în 2015, dar că acești bani nu au constituit un cadou,  „ci mai degrabă, executarea unei creanțe legate de pensia pentru întreținerea copilului pentru perioada 2011-2014”. Comisia a stabilit ca fiind justificată lipsa declarării donației,  ținând cont de faptul că donatorul și donatarul, deși, conform legii, nu sunt rude, „sunt un cuplu de părinți, iar relația lor ar trebui să fie considerată echivalentă unei relații de familie”.

    Totodată, s-a mai stabilit că judecătoarea a emis câteva decizii în dosare în care era vizat tatăl copilului ei. Mai exact, ea a decis conexarea unor cauze în care acesta era vizat, dar, deși urma să se abțină prin depunerea unei declarații,  „ținând cont de absența oricărui impact negativ…, comisia a stabilit că aceasta este o încălcare minoră, care, dacă va fi supusă unei proceduri disciplinare, ar avea drept rezultat aplicarea unei sancțiuni minime, avertismentul”. 

    Totodată, Comisia a constatat că deși judecătoarea a examinat și un alt dosar în care reprezentant al unei victime era tatăl copilului său, ea nu ar fi cunoscut despre acest fapt și că în situația în care ar fi trebuit totuși să identifice relația și să-și declare abținerea de la examinarea dosarului, încălcarea ar fi fost, la fel, una minoră și în afara perioadei de evaluare. Totodată, Comisia a stabilit că declarația de avere pentru anul 2019 nu a fost depusă din cauza unor erori tehnice.

    Mediator și judecător în același timp. Întrebări despre cheltuieli și venituri la candidatul Cerbu

    Adrian Cerbu este judecător la Judecătoria Criuleni. El a promovat evaluarea conform  raportului Comisiei Vetting din 19 martie 2024, acceptat de CSM la 26 martie. Comisia a cerut clarificări de la acesta legate de câteva aspecte: diferența dintre avere, cheltuieli și venituri pentru anii 2011 și 2020, faptul că nu a declarat un împrumut și unele conturi bancare, potențiala admitere a unei incompatibilități și tranzacțiile efectuate de către tatăl și socrii săi. 

    Comisia a stabilit că 2011 și 2022 au fost ani în care a fost calculat un flux de numerar negativ (diferență între venituri și cheltuieli), dar pentru că suma a fost de 114,8 mii de lei și nu depășea plafonul de 234 de mii de lei, stabiliți prin lege ca fiind marja maximă admisă, nu a cerut clarificări de la candidatul la funcția de judecător al CSJ. Comisia a constatat că judecătorul nu a declarat un împrumut în valoare de 50 de mii de lei de la o bancă din R. Moldova. Judecătorul a motivat acest lucru printr-o eroare, împrumutul fiind declarat în anul următor. Cerbu nu a declarat pe parcursul anilor 10 conturi bancare, dar Comisia a constatat că ele erau folosite pentru salarii și împrumuturi bancare și că „nu s-a constatat utilizarea vreunui cont pentru a face depozite, a primi sau a transfera sume mari de bani”.

    Comisia a mai stabilit că Adrian Cerbu a deținut calitatea de mediator în aceeași perioadă în care era și judecător. Acesta a spus însă că, deși deținea calitatea de mediator, nu a lucrat în această poziție și că nu s-a înregistrat niciodată ca mediator individual, astfel că membrii Comisiei nu au constatat „niciun risc de conflict de interese sau prejudiciere a interesului public”. 

    Adrian Cerbu a fost solicitat să explice și mai multe tranzacții ale tatălui, dar și ale socrului său, care deținea 36 de mii de euro într-un cont bancar. „Subiectul a furnizat informații pentru fiecare dintre aceste aspecte. Comisia nu a identificat legături financiare în perioada de evaluare între el și părinții săi ori între el și socrii săi”, se precizează în raport.

    „Avertisment”, două „mustrări” și sustragerea de la depunerea declarațiilor de avere pentru doi ani – probleme depistate la candidata Cherpec

    Mariana Cherpec este procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău. Ea a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificată, pentru că la 8 iunie 2023, când candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), aceasta promovase pre-vettingul. 

    Comisia a constatat că Mariana Cherpec avea obligația să prezinte declarații anuale de avere din anul 2010, anul în care a devenit procuroră. Ea nu a depus declarații pentru anii 2010 și 2011, dar a depus declarații anuale în anii ulteriori, iar acest fapt a fost cauzat de o  interpretare eronată a legii.

    Totodată, Comisia a mai descoperit că din 2014 până în 2016 au fost inițiate trei proceduri disciplinare cu privire la activitatea candidatei în calitate de procuroră, ceea ce a dus la sancțiuni sub forma unui avertisment și a două mustrări. După mai multe explicații și analize, Comisia a concluzionat faptul că cele trei proceduri disciplinare nu reprezintă un impediment pentru promovarea evaluării. „Din 2016 nu a mai fost vizată în alte proceduri disciplinare, candidata demonstrând performanțe ridicate la altă Procuratură, sub o altă conducere, duce Comisia la concluzia că candidata a atenuat suficient preocupările pe care Comisia le-a avut în legătură cu cele trei hotărâri de sancționare luate în privința candidatei în perioada 2014- 2016”, se menționează în decizie.


    Candidatul care nu avea încredere în sistemul bancar și care ținea acasă 64 de mii de euro

    Leonid Chirtoacă este avocat și la fel ca Mariana Cherpec, a promovat evaluarea Comisiei Vetting fără a fi verificat, pentru că trecuse evaluarea Comisiei Pre-Vetting conform deciziei  din 21 august 2023. 

    Comisia l-a întrebat pe candidatul la funcția de judecător al CSJ despre informațiile din declarația sa anuală de avere și interese personale pentru 2018 depusă la Comisie, în care a declarat economii în numerar în sumă de 64 de mii de euro. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei, candidatul a declarat că această sumă a fost acumulată în perioada 1994-2018. Candidatul a menționat, de asemenea, că suma de 45,6 mii de euro din totalul economiilor în numerar a fost acumulată în perioada 2008-2018. În răspunsurile sale la întrebările scrise ale Comisiei și în timpul audierii, candidatul a indicat că el și soția lui au acumulat suma de aproximativ 19 mii de euro ca economii în numerar înainte de 2008. Din informațiile de care a dispus Comisia, în perioada 2008-2018, candidatul și soția lui au avut un venit net total de 2,34 milioane de lei (estimativ 120 de mii de euro). 

    Leonid Chirtoacă a explicat că „din cauza lipsei de încredere în sistemul bancar și a problemelor cu lichiditatea”, el și soția lui preferau să păstreze banii acasă, unde aveau un seif și un sistem de securitate. În răspunsul la întrebarea Comisiei privind calculul exact al   sumelor de bani economisiți în fiecare an în perioada 2008-2018, candidatul a explicat că familia sa avea un stil de viață modest și cunoștea cheltuielile pe care le avea, astfel, nu a fost foarte dificil pentru candidat și soția lui să calculeze sumele pentru a face estimări pentru Comisie”, se menționează în decizia Comisiei Pre-Vetting.

    Comisia l-a mai chestionat pe Leonid Chirtoacă despre un apartament de 51,1 metri pătrați pe care îl deține „într-unul dintre statele europene”. Apartamentul a fost achiziționat în 2019. În răspunsurile sale la întrebările Comisiei, în scris și la audiere, candidatul a declarat că a folosit economiile acumulate în perioada 1994-2018 (64 de mii de euro) pentru a achiziționa apartamentul cu suma de 51 de mii de euro. Candidatul a furnizat Comisiei și o copie a  contractului de vânzare-cumpărare. Candidatul a explicat că a deschis un cont bancar în acea țară anterior achiziției apartamentului și a depus gradual suma de 52 de mii de euro. Candidatul a mai declarat că înainte de a achiziționa apartamentul, el și soția lui au călătorit în acea țară de mai multe ori, luând cu ei de fiecare dată o sumă care nu depășea 10 mii de euro de persoană. Candidatul le-a spus membrilor Comisiei că nu a declarat numerarul pe care îl transporta cu el, deoarece nu era obligat prin lege. Avocatul a prezentat ulterior un extras de cont bancar care conținea transferul sumei de 51 de mii de euro în contul vânzătorului apartamentului pe 27 mai 2019. 

    „Candidatul a furnizat o explicație credibilă cu privire la economiile în numerar acumulate de el și de soția sa în perioada 2008-2018 și care au fost folosite pentru achiziționarea apartamentului lor în străinătate. Candidatul a furnizat în mod prompt atât explicațiile, într-o manieră clară și sinceră, cât și toate documentele relevante”, a concluzionat Comisia în decizia prin care Leonid Chirtoacă a promovat evaluarea.

    Avere nejustificată nesemnificativă și donații de la rude justificate de candidata Ciocanu

    Aliona Ciocanu este avocată și a promovat evaluarea Comisiei Vetting prin decizia din 20 februarie 2024. Raportul în privința sa a fost acceptat de CSM la 7 martie curent. 

    Comisia a stabilit că există o diferență între fluxurile financiare de intrare și de ieșire ale gospodăriei candidatei (avere nejustificată) pentru anii 2014, 2018 și 2021. „Valoarea totală a soldului negativ acumulat de gospodăria candidatei în perioada de evaluare (2011-2022) este -182 889 MDL. Totuși, acesta nu depășește pragul de 234 de mii de lei”, a constatat Comisia. Totodată, candidata nu a fost de acord cu cele constatate de Comisie și a prezentat în cadrul ședinței sume de economii în numerar nedeclarate anterior pentru perioada 2011-2017.

    Comisia a mai constatat că Aliona Ciocanu a beneficiat de donații de la o rudă  în sumă de peste 162 de mii de lei. „Donațiile din 2018 și 2019 au constituit cadouri cu ocazia a diverse sărbători. Donația din 2021 a fost destinată pentru acoperirea cheltuielilor pentru viitoarele funeralii ale tatălui ei”, raporta comisia, care însă, după ce a analizat toate aspectele concluziona că „dubiile Comisiei cu privire la sursa donațiilor nu au fost înlăturate pe deplin”. Comisia a avut și întrebări legate de donațiile de care a beneficiat soțul candidatei de la o rudă, în valoare totală de 125 de mii de lei. Analiza datelor financiare ale acelei rude a demonstrat însă că aceasta avea suficiente resurse financiare pentru a justifica donația. 

    În concluzie, Comisia Vetting a decis că Aliona Ciocanu promovează evaluarea, pentru că „nu a identificat fapte care ar genera dubii serioase de necorespundere a candidatei cu criteriile de integritate etică și financiară”.

    Candidatul care a recunoscut că a indicat un preț mai mic decât cel achitat real la procurarea și vânzarea unui apartament

    Iuri Lealin este procuror în Secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale și a promovat evaluarea fără să fie audiat de Comisia Vetting, pentru că, la fel ca și alți candidați la funcția de judecător al  CSJ, promovase la 23 iunie 2023 pre-vettingul, el fiind și candidat la funcția de membru în CSP. 

    Lealin a fost chestionat cu privire la achiziționarea unui apartament în 2014 și vânzarea acestuia în 2017, dar și cu privire la achiziționarea unei case în 2017 și sursele mijloacelor financiare pentru această tranzacție. 

    Comisia a stabilit că Lealin, la 20 iunie 2014, a achiziționat un apartament cu suprafața de 31,1 metri pătrați în mun. Chișinău. Prețul contractual a fost de 165,4 mii de lei, adică circa 8,8 mii de euro, preț care era identic cu valoarea cadastrală a apartamentului. 

    Candidatul a informat Comisia că atunci când a achiziționat acest apartament, vânzătorul a dorit să se indice în contract valoarea cadastrală, nu prețul real achitat – așa cum, potrivit candidatului, se obișnuia pe atunci. Candidatul a inclus, de asemenea, valoarea cadastrală/ prețul contractual în declarația sa cu privire la venituri și proprietate pentru 2014. Candidatul a informat Comisia că prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, echivalentul a circa 503 mii de lei. 

    „Deși candidatul nu a putut prezenta o copie a contractului de vânzare-cumpărare din anul 2014, acesta a putut prezenta o copie a unui document semnat de vânzătorul apartamentului, în care era indicat că vânzătorul a primit de la candidat suma totală de 27 de mii de euro”, se menționează în raportul Comisiei. 

    În document se mai precizează că la 8 iunie 2017, candidatul și soția lui au vândut apartamentul cu același preț contractual (valoare cadastrală) de 165,4 mii de lei indicat în contractul de vânzare-cumpărare din 2014. Aceasta a fost suma pe care candidatul a indicat-o și în declarația sa anuală pentru 2017 ca venit din vânzarea apartamentului. 

    Candidatul a informat însă Comisia că și în acest caz, prețul real plătit pentru apartament a fost de 27 de mii de euro, adică același preț ca atunci când a fost cumpărat cu trei ani mai devreme. În urma unei evaluări efectuate în anul 2017 de către un evaluator independent în scopul stabilirii de către bancă a condițiilor ipotecare, valoarea de piață a apartamentului a fost estimată la 480 de mii de lei – circa 23 de mii de euro, constata Comisia. 

    Iuri Lealin a informat Comisia că nu a achitat impozitul pentru creșterea de capital atunci când a vândut apartamentul în anul 2017. Atât în răspunsurile sale la întrebările scrise, cât și la cele adresate în cadrul audierii, candidatul a susținut că nu a existat obligația de plată a unui asemenea impozit, deoarece nu a existat nicio diferență între prețul real de achiziție din anul 2014 și prețul real de vânzare din anul 2017. Când a fost întrebat în cadrul audierii dacă s-ar putea să nu fi fost obligat să plătească un astfel de impozit și din motiv că apartamentul era locuința lor principală în care au locuit mai mulți ani, candidatul a indicat că nu a analizat acest aspect în detaliu, deoarece, în opinia sa, nu trebuia să plătească niciun impozit, având în vedere că prețurile au fost aceleași în 2014 și în 2017. 

    Comisia a verificat și aspectele ce țin de procurarea unei case. La 10 iulie 2017, candidatul și soția lui au cumpărat un teren de 0,0109 ha și o casă de 83,8 metri pătrați în com. Stăuceni, mun. Chișinău. Casa era expusă la vânzare cu prețul de 55 de mii de euro pe un site de anunțuri. După negocieri, prețul convenit a fost de 980 de mii de lei, adică circa 47 de mii de euro. 

    Întrebat despre sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014, candidatul a informat Comisia că el și soția lui s-au căsătorit în anul 2013 și că au primit donații cu ocazia nunții în sumă de 360 de mii de lei. În ceea ce privește sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea casei în anul 2017, candidatul a menționat trei surse: vânzarea în anul 2017 a apartamentului cumpărat în anul 2014, donațiile în sumă de 420 de mii de lei de la o cumetrie care a avut loc în anul 2016 și economiile acumulate de candidat și soția lui din salariile și indemnizațiile din anii precedenți. În cadrul audierii, candidatul a comunicat informații suplimentare cu privire la sursele financiare pentru achiziționarea apartamentului în anul 2014.

    Acesta a precizat că prețul real achitat pentru apartament a fost de 27 de mii de euro și că pe lângă donațiile de la nuntă în sumă de 360 de mii de lei, făcute preponderent de mama sa și de socrii săi, acesta a reușit să economisească și o parte din veniturile pe care le-a obținut începând cu anul 2010, când a început studiile la Institutul Național al Justiției pentru a deveni procuror și în special, din anii 2012 și 2013, când a început să lucreze ca procuror, iar soția lui a început și ea să obțină venituri din munca sa. În acea perioadă, candidatul a locuit în apartamentul mamei sale, fapt ce i-a permis să evite cheltuielile majore și să facă economii, se precizează în raport. 

    După analiza acestor detalii, Comisia a decis că Iuri Lealin „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și, astfel, promovează evaluarea”.

    Avere nejustificată, dar fără să depășească pragul stabilit de lege, în cazul magistratei Miron

    Aliona Miron este judecătoare CSJ în funcție și a obținut recent funcția de membră a CSM. Deși a trecut evaluarea Comisiei Vetting, ea nu va judeca dosare la CSJ până în 2030. 

    Aliona Miron este singura care a reușit să treacă testul integrității din a doua încercare, după ce, inițial, Comisia Pre-Vetting a constatat  „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară” atunci când ea a candidat la funcția de membră a CSM. După decizia CSJ care a dispus reluarea evaluării, Miron a trecut testul, iar membrii Comisiei și-au schimbat decizia: candidata întrunește condițiile de integritate etică și financiară. 

    Între timp, la 22 decembrie 2023, Miron a trecut și de testul Comisiei Vetting, cea care a constatat că magistrata poate rămâne judecătoare la CSJ. CSM a acceptat raportul la 13 februarie 2024. Pentru că trecuse și evaluarea Comisiei Pre-Vetting, judecătoarea a candidat la 29 februarie pentru un loc de membru al CSM din partea CSJ și a fost votată. Ulterior, CSM a dispus detașarea ei din funcția de președintă interimară a CSJ în funcția de membră a  CSM până în 2030. 

    În decizia Comisiei Vetting în privința Alionei Miron s-a pus accent pe câteva aspecte: avere inexplicabilă pentru anii 2011 și 2016, procurarea de către soțul ei a unei motociclete uzate la un preț posibil redus, un împrumut din 2015 de la cumnata ei în valoare de 10 mii de euro și faptul că nu s-a abținut de la examinarea unei cauze în perioada anilor 2021-2022 în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei.

    „Chiar dacă fluxurile de numerar negative pentru anii 2011 și 2016 au fost tratate ca avere nejustificată, totalul nu ar depăși pragul de 234 de mii”, au concluzionat membrii Comisiei Vetting. 

    Cu referire la motocicleta uzată procurată de soțul ei cu 17,5 mii de lei, preț sub cel de piață, judecătoarea a explicat că aceasta a fost procurată din Regatul Unit și „nu se afla în stare de a fi condusă la momentul respectiv”. Cât despre împrumut, aceasta a prezentat dovezi care au demonstrat legalitatea acestuia și faptul că ulterior familia sa a rambursat doar 5 mii de euro. Comisia a mai constatat că deși judecătoarea a examinat un dosar în care o parte a fost reprezentată de un avocat de la biroul de avocați în care era angajat fiul ei, magistrata a acționat cu bună-credință. Comisia a stabilit că în 2021, când același avocat a participat pe un alt dosar, ea a depus declarație de abținere, care însă a fost respinsă de completul care a examinat declarația. Totodată, Comisia a subliniat că în acea cauză penală, completul din care făcea parte și judecătoarea Miron s-a pronunțat, în cele din urmă, împotriva părții reprezentate de acel avocat.

    Socrii au ajutat financiar familia Procurorului General interimar

    Ion Munteanu este Procuror General interimar și a promovat evaluarea Comisiei Vetting conform deciziei din 21 martie 2024, aprobată de CSM la 15 aprilie. Comisia a avut întrebări despre declararea unor economii în numerar de 700 de mii de lei în 2013, vânzarea unei companii la un preț posibil subevaluat de către soția acestuia, achiziția unei proprietăți în numele părinților săi, donarea de proprietăți, utilizarea de vehicule scumpe achiziționate de socri, presupuse investiții în România și îndoieli de integritate ridicate în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu în legătură cu unele dosare penale. 

    Despre cei 700 de mii de lei în numerar pe care i-a declarat la sfârșitul anului 2013, Munteanu le-a spus membrilor Comisiei că originea economiilor reprezenta o plată de dividende în valoare de circa 1,3 milioane de lei primită de soția sa de la o firmă care activa în domeniul construcțiilor. Plata dividendelor a fost confirmată prin extrase de cont, iar Comisia „nu a avut îndoieli cu privire la economiile în numerar”. 

    În aprilie 2014, soția lui Munteanu a vândut compania pentru suma de 5400 de lei, deși ea avea venituri și profit, dar și drepturi înregistrate asupra a opt proprietăți. Totuși, „deși au fost identificate unele neconcordanțe în explicațiile subiectului, Comisia nu a identificat fapte care să demonstreze neplata impozitelor în legătură cu vânzarea firmei”, se spune în decizia Comisiei. 

    Comisia a mai analizat și achiziția unui imobil în numele părinților candidatului pentru care, în 2015, Ion Munteanu a efectuat o plată de 478 de mii de lei. Candidatul a explicat că acea plată a fost efectuată în numele părinților săi, folosind exclusiv economiile acestora. Deși datele fiscale consultate de membrii Comisiei au arătat că în perioada 2011-2015 părinții candidatului au avut venituri salariale de doar 217 mii de lei și venituri din asigurări sociale de circa 203 mii de lei, „având în vedere durata perioadei în care au fost primite plățile  sociale în favoarea părinților subiectului, lipsa altor investiții majore și activitatea profesională a părinților înainte de 2011, este plauzibil că părinții subiectului ar fi putut economisi suma necesară pentru achiziționarea imobilului”, a concluzionat Comisia Vetting.

    Ion Munteanu a mai fost întrebat și despre casa de la Stăuceni primită drept donație în 2017 de soția sa de la părinții ei. Comisia a identificat că socrii acestuia dispuneau de suficiente resurse pentru a oferi sprijin financiar. Și automobilele scumpe deținute sau utilizate de-a lungul timpului (Mercedes sau Land Rover) de familia candidatului au fost, de asemenea, cumpărate cu ajutorul socrilor procurorului, a constatat Comisia. 

    Membrii Comisiei au mai analizat și scurgerile de pe Telegram în care se vorbea despre faptul că familia lui Ion Munteanu deținea un apartament la Brașov, România, că a investit 9,6 milioane de euro într-o fabrică agricolă din România și că prin intermediul socrilor săi a investit 650 de mii de euro în alte proprietăți imobiliare în România. Comisia a constatat că pe caz fusese anterior depusă o plângere la Procuratura Generală, dar că procurorul  desemnat pentru a investiga acuzația a refuzat pornirea urmăririi penale. 

    Membrilor Comisiei, Ion Munteanu le-a spus că apartamentul din Brașov aparține socrilor săi, iar el și soția „au facilitat cumpărarea acelui apartament prin negocierea prevederilor contractului și transferul prețului din banii care aparțineau socrilor”. În ceea ce privește  celelalte investiții, Munteanu a explicat că sumele în cauză, circa 10 milioane de euro, erau doar estimări furnizate de socrul său unui verișor în cadrul „unei potențiale afaceri mediate de subiect”. „Comisia nu a putut identifica nicio dovadă că presupusa investiție ar fi avut loc. Comisia nu a putut identifica alte dovezi care să confirme legăturile dintre subiect și proprietățile în cauză”, se menționează în raport. 

    Ultimul aspect analizat de Comisie s-a referit la acuzațiile privind lipsa de integritate în contextul exercitării urmăririi penale pe unele dosare. Comisia a constatat însă că nu există încălcări ale criteriilor de integritate etică.

    Deși Comisia a privit sceptic explicațiile candidatei cu privire la prețul unor automobile achiziționate, nu a constatat încălcări ale criteriilor de integritate financiară

    Stela Procopciuc, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Bălți, detașată ulterior pentru o perioadă la CSJ, a promovat evaluarea conform raportului din 14 martie, acceptat de CSM la 19 martie 2024. 

    Comisia a solicitat de la Stela Procopciuc clarificări suplimentare cu privire la tranzacțiile cu vehicule la prețuri posibil subevaluate și la implicarea în două cazuri care au condus la încălcarea Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului (CEDO). Comisia a constatat că judecătoarea, în 2016, a achiziționat un automobil de model Mercedes B150  fabricat în 2006 la un preț contractual de 50 de mii de lei. În declarația sa de avere și interese personale depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) pentru anul 2020, ea a declarat că a vândut acest autovehicul contra sumei de 20 de mii de lei, adică circa o mie de euro. 

    Dar, Comisia a remarcat că potrivit datelor de pe portalurile naționale de vânzări, automobilele similare de modelul și anul fabricării se vindeau la prețuri care variau între 4,3 și 6,5 mii de euro. Astfel, Comisia i-a solicitat candidatei să menționeze prețul real plătit pentru automobil în 2016, costul real de care a beneficiat când a vândut automobilul în 2020, precum și să explice prețul redus al automobilului în comparație cu valoarea de piață. 

    Stela Procopciuc a răspuns că prețurile indicate în contractele de vânzare-cumpărare și în declarațiile de avere și de interese personale depuse la ANI sunt cele care au fost efectiv plătite. Totodată, aceasta a explicat că prețul de achiziție a fost unul redus din cauza stării tehnice a automobilului, afectat de accidentele anterioare. Candidata a explicat că automobilul a fost vândut la un preț redus din cauza parcursului mare, de peste 180 de mii de km și a stării tehnice precare. Stela Procopciuc a prezentat copii ale contractelor de vânzare-cumpărare ale automobilului atât pentru 2016, cât și pentru 2020.

    Deși Comisia a privit sceptic la explicațiile candidatei, a constatat că „informațiile disponibile nu sugerează o încălcare a criteriilor de integritate financiară. Candidatul a avut soldul pozitiv, cu venituri suficient de mari în 2015 și 2016 pentru a achiziționa vehiculul la un preț mai mare, în conformitate cu estimările pieței. De asemenea, dacă acesta ar fi fost vândut în 2020 la valoarea de piață, orice cuantum al creșterii de capital obținut din vânzare nu ar fi în măsură să conducă la neachitarea de impozite care să depășească pragul de 58 500 lei”, așa cum prevede legea care stă la baza evaluării candidaților, a arătat Comisia. 

    Candidata a oferit explicații legate și de achiziția unui alt automobil, Renault Kadjar, fabricat în 2017, pentru care, la fel, a indicat în declarațiile de avere prețuri mai mici decât cele de piață. Judecătoarea a spus că mașina fusese avariată, iar din acest motiv, prețul era redus. 

    „În timp ce explicațiile prezentate de candidată par rezonabile, fotografiile automobilului Renault anexate la dosarul primei înmatriculări a vehiculului primit de la ASP arată că acesta nu era avariat. Acest fapt este confirmat și de valoarea în vamă stabilită la importul automobilului. Totuși, este posibil ca automobilul să fi fost avariat după ce a fost importat și înmatriculat în R. Moldova, dar înainte de a fi achiziționat de către candidată. Candidata a avut un sold pozitiv al veniturilor în 2019 (148 mii de lei) și 2020 (138 mii de lei), în măsura în care, chiar având în vedere că valoarea automobilului este mai mare decât cea declarată de candidată în declarații, nu s-ar înregistra o avere nejustificată”, a concluzionat Comisia Vetting. 

    Comisia a mai remarcat că Stela Procopciuc a fost implicată în examinarea a două cauze la nivel național în care CtEDO a constatat încălcări ale Convenției. Candidata a examinat cele două cauze în calitate de judecătoare la CA Bălți. Aceste cauze sunt: E.B. v. Republica Moldova și Gospodăria Țărănească „Alcaz G.A.” v. Republica Moldova. Candidata  a oferit explicații cu privire la aceste două cauze și la interpretarea prevederilor legale. „Comisia nu a considerat că decizia a fost arbitrară sau că a încălcat în alt mod criteriile de integritate etică”, a remarcat Comisia Vetting.

    Întrebările către Viorica Puica: avere inexplicabilă nesemnificativă și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului

    Viorica Puica este judecătoare la Curtea Constituțională a R. Moldova. Anterior a activat la Judecătoria Chișinău. Ea a fost transferată temporar la CSJ, iar în noiembrie 2023 a fost promovată de CSM în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională. Puica a promovat evaluarea Comisiei Vetting, ea fiind și candidată la funcția de judecătoare la CSJ, conform raportului din 22 decembrie 2023, aprobat de CSM la 20 februarie 2024. 

    Comisia de evaluare a solicitat clarificări suplimentare de la Viorica Puica cu privire la trei aspecte: o diferență între fluxul de numerar de intrare și fluxul de numerar de ieșire identificat al subiectului (avere inexplicabilă) pentru anul 2014, plata cheltuielilor personale dintr-un cont bancar al cabinetului avocatului deținut de soțul ei, Valeriu Puica, dar și supraevaluarea veniturilor ei și ale soțului în declarațiile de venituri și proprietate, iar din 2017 – de avere și interese personale, depuse de judecătoarea Puica între anii 2011-2022. 

    Comisia de evaluare a identificat că sursele de venit și alte intrări de numerar pentru gospodăria candidatei au constat în mare parte din salariul judecătoarei Viorica Puica pentru funcția pe care o deținea la Judecătoria Chișinău și veniturile obținute de la cabinetul avocatului Valeriu Puica.Â

    Pentru anul 2014, Comisia a calculat un flux de numerar negativ în sumă de 53 de mii de lei.  „Deși judecătoarea Puica a declarat că nu și-a putut estima în mod fiabil economiile sale de numerar la începutul anului 2014 (sau în ultimii doi ani), economiile din 2011-2013 ar fi putut acoperi fluxul de numerar negativ identificat pentru anul 2014, având în vedere fluxurile de numerar pozitive din anii precedenți. Comisia mai menționează că chiar dacă fluxul de numerar negativ pentru anul 2014 ar fi fost tratat ca avere nejustificată, acesta nu ar depăși pragul de 234 de mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei Vetting. 

    Totodată, la capitolul cheltuielilor personale din contul bancar al cabinetului avocatului soțului, magistrata a afirmat că cheltuielile personale au fost plătite din cont, dar numai după ce au fost plătite toate taxele. „Comisia a confirmat că cabinetul avocatului Valeriu Puica a plătit toate taxele datorate pe baza veniturilor și cheltuielilor raportate la Serviciul Fiscal de Stat. Comisia nu a putut determina în mod concludent dacă vreo cheltuială personală a fost calificată ca cheltuieli de afaceri. Cu toate acestea, informațiile furnizate de subiect și obținute în alt mod de către Comisie nu indică asupra faptului că dacă ar fi caracterizate ca și cheltuieli de afaceri, orice astfel de caracterizare ar avea ca rezultat impozite neplătite care să depășească pragul de 58,5 mii de lei”, se menționează în raportul Comisiei. 

    Comisia a mai constatat că declarațiile de avere și interese personale ale judecătoarei Puica pentru anii 2011-2022 identifică veniturile de la cabinetul avocatului Valeriu Puica în sume substanțial mai mari decât sunt identificate în înregistrările fiscale obținute de la Serviciul Fiscal de Stat. Ca răspuns la întrebările Comisiei, judecătoarea Puica a explicat că a menționat în declarații mai degrabă venitul brut decât net pentru cabinetul avocatului soțului ei, deoarece cerințele de raportare erau neclare. „Comisia constată că subiectul și-a raportat în mod similar propriile venituri – mai degrabă în sume brute decât nete. De asemenea, Comisia este de acord cu judecătoarea Puica că în acest sens, erau neclare instrucțiunile Autorității Naționale de Integritate și înainte de aceasta, instrucțiunile Comisiei Naționale de Integritate privind declarațiile de avere și interese personale. Prin urmare, nu au fost identificate fapte care ar da dubii serioase că judecătoarea Viorica Puica nu ar corespunde criteriilor de integritate etică”, a concluzionat Comisia Vetting.

    Judecătoarea a explicat cum a privatizat un apartament cu doar 546 de lei

    Diana Stănilă, judecătoare la CA Bălți, transferată temporar la CSJ în 2023, a promovat evaluarea conform raportului din 19 martie 2024, aprobat de CSM la 26 martie curent. 

    Comisia а solicitat de la Diana Stănilă clarificări suplimentare сu privire la trei aspecte:  privatizarea unui apartament în Bălți la un рrеț fоаrtе mic, tranzacțiile cu vehicule la рrеțuri posibil subevaluate și utilizarea uпui apartament în Chișinău duрă numirea în funcția de judecătoare lа Bălți. 

    Comisia a remarcat că apartamentul din Bălți al candidatei a fost privatizat în 2014 cu doar 546 de lei, deși avea o valoare cadastrală de 119 mii de lei.  Judecătoarea le-a spus că prețul de cumpărare a apartamentului, de 546 de lei, plus un impozit de 5 lei, a fost calculat de autoritățile publice locale din Bălți și că tranzacția a avut loc după ce ea a solicitat să-i fie transferat acel apartament în proprietate. „Chiar dacă prețul de cumpărare a fost foarte mic, Comisia nu a identificat fapte care să indice că subiectul a încălcat prevederile legii în procesul de achiziționare prin privatizare a apartamentului din Bălți”, a constatat Comisia Vetting. 

     

    Totodată, Comisia a analizat și tranzacțiile judecătoarei cu mașini la prețuri mai mici decât cele de piață. Mai exact, judecătoarea a cumpărat în 2021 un automobil Mazda 2 fabricat în 2010 cu 50 de mii de lei (2500 de euro), deși prețul de piață al unei asemenea mașini e puțin mai mare. Magistrata a precizat în discuțiile cu membrii Comisiei că mașina fusese procurată de fiul ei, care a asigurat-o că prețul de 50 de mii de lei a reprezentat costul real „și întrucât nu este șofer, l-a crezut și a indicat în declarația anuală suma de 50 de mii de lei”. Comisia a considerat credibile informațiile oferite de magistrată. 

    Comisia a întrebat-o pe judecătoare și despre apartamentul ei din Chișinău, dobândit în 2002 prin donație, din moment ce judecătoarea activa încă din 2009 la Bălți și ținând cont de faptul că ea nu raporta venituri. Magistrata le-a spus membrilor Comisiei că în acel apartament, până în 2018 a locuit fratele ei gratis, iar ulterior, în acea locuință nu a mai stat nimeni. Comisia a considerat veridice afirmațiile candidatei.

    Singurul candidat care a promovat evaluarea, dar în privința căruia CSM încă nu s-a expus

    Vladislav Gribincea este director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). El a promovat evaluarea Comisiei Vetting potrivit raportului din 11 aprilie curent. Raportul a fost trimis către CSM, care urmează să examineze în ședință publică detaliile evaluării, faptele relevante și să se pronunțe printr-o hotărâre motivată dacă acceptă sau respinge raportul Comisiei.

     

    Comisia Vetting a anunțat că va publica raportul de evaluare pe pagina sa web www.vettingmd.eu în termen de 3 zile de la pronunțarea CSM. CSM nu a anunțat când va examina acest raport, astfel că nu există informații publice despre constatările și argumentele Comisiei privind promovarea evaluării de către Vladislav Gribincea.

    13 candidați în așteptare. Alți 10 – fie au picat evaluarea, fie au renunțat

    Din cei 37 de candidați la funcția de judecător al CSJ înregistrați în cursă, 13 încă așteaptă să fie evaluați sau deja așteaptă deciziile Comisiei Vetting. 

    Lista celor 13 candidați care sunt în așteptare: 

    Vladimir Adam, procuror anticorupție

    Ruslan Berzoi, avocat

    Ludmila Bolocan, avocată

    Rodica Chirtoacă, avocată

    Andrian Ciobanu, judecător, CA Bălți

    Diana Ioniță, inspector judiciar CSM

    Grigore Manole, judecător, Judecătoria Chișinău

    Dumitru Mardari, avocat, ex-judecător CSJ

    Dorin Munteanu, judecător, Judecătoria Chișinău

    Mariana Pitic, judecătoare CSJ în funcție

    Alexandru Rotari, avocat

    Ion Tețcu, procuror

    Anatolie Țurcanu, judecător CSJ în funcție

    Alți 10 candidați fie au picat evaluarea, fie s-au retras din concurs. 

    Lista celor 10 persoane care au picat evaluarea ori s-au retras din concurs:

    Svetlana Balmuș, membră CSP  –  propunere de nepromovare

    Ion Buruiană, avocat –  propunere de nepromovare

    Irina Iacub, avocată – propunere de nepromovare

    Mihai Lvovschi, avocat – propunere de nepromovare

    Tamara Chișcă-Doneva, judecătoare în funcție la CSJ – a demisionat

    Ion Crețu, avocat – s-a retras din concurs

    Ion Guzun, judecător în funcție la CSJ – a demisionat

    Artur Macovei, avocat – s-a retras din concurs

    Ludmila Ouș, avocată, ex-judecătoare – s-a retras din concurs

    Svetlana Susarenco, directoare a Școlii Doctorale Științe Juridice, USM – s-a retras din concurs

    Cum va arăta noua CSJ: 20 de judecători, dintre care 11 – judecători de carieră și 9 – din avocatură, procuratură și mediul academic

    La 30 martie 2023, Parlamentul a adoptat un pachet de legi privind reforma Curții Supreme de Justiție (CSJ). Legile au intrat în vigoare la 6 aprilie 2023 și prevăd că instanța supremă nu va mai examina un număr foarte mare de dosare, ci va avea rolul principal de a uniformiza practica judiciară, adică de a ghida magistrații din instanțele ierarhic inferioare privind soluționarea anumitor probleme de drept. Totodată, se schimbă și numărul de judecători în completele CSJ. Judecătorii vor examina dosarele în trei, nu în cinci.

    Totodată, s-a schimbat și numărul de judecători de la Curtea Supremă, de la 33 la 20, iar pentru funcţia de magistrat al CSJ pot candida nu doar judecătorii de carieră, cum a fost până acum, ci și avocaţii, procurorii sau profesorii universitari în domeniul dreptului. Vor putea candida pentru CSJ judecătorii cu mai mult de 8 ani de experienţă, persoanele care au activat cel puțin 6 ani la Curtea Constituțională sau la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și avocaţii, procurorii, profesorii universitari cu mai mult de 10 ani de experienţă. La CSJ vor fi 9 magistrați care vin din avocatură, procuratură și din mediul academic, precum și 11 judecători de carieră.

    La 10 aprilie 2023, CSM a anunțat concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecători la CSJ, dintre care 11 – din rândul judecătorilor și 9 – din rândul profesioniștilor din avocatură, procuratură și mediul academic. Ulterior, termenul de depunere a dosarelor a fost prelungit. 
    Sursa: zdg.md

  • Ultima sută de metri în competiția pentru un loc în CSP

    În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice realizate de portalul anticorupție.md. În listă au fost admiși doar procurorii care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor, care va avea loc miercuri, 23 august. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

    În chirie și fără bijuterie patru roți

    Mariana Cherpec are o experiență de aproape 13 ani în procuratură. Imediat după absolvirea Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2010, a fost numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din luna noiembrie 2017 până în luna iulie 2019, Mariana Cherpec a activat la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica. Din iulie 2019 până în februarie 2023, a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mijloacele de informare în masă în cadrul Procuraturii Generale, iar din februarie curent activează în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău.

    În doar câtreva zile, organul de autoadministrare a Procuraturii, Adunarea Generală a Procurorilor va alege noii membri în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. În cursa pentru cele cinci locuri din CSP au fost admiși șapte candidați: Cherpec Mariana, Lealin Iurie, Nesterov Aliona, Obadă Dumitru, Panea Eduard, Roșior Elena și Vîrlan Olesea. Unii dintre candidați au fost vizați în investigații jurnalistice realizate de portalul anticorupție.md. În listă au fost admiși doar procurorii care au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Membrii CSP urmează să fie aleşi de către Adunarea generală a procurorilor, care va avea loc miercuri, 23 august. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru - din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate.

    În chirie și fără bijuterie patru roți

    Mariana Cherpec are o experiență de aproape 13 ani în procuratură. Imediat după absolvirea Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2010, a fost numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău. Din luna noiembrie 2017 până în luna iulie 2019, Mariana Cherpec a activat la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica. Din iulie 2019 până în februarie 2023, a activat în funcția de procuroră responsabilă de comunicarea cu mijloacele de informare în masă în cadrul Procuraturii Generale, iar din februarie curent activează în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii mun. Chișinău.

    La 27 iunie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitatea didactică, în vederea participării în calitate de expert în procesul elaborării Studiului cu tematica „Lidership-ul feminin în profesiile juridice” și a unui ghid privind portretul femeii lider din domeniul justiției cadrul Programului de Susținere a Reformei Justiției Penale și Combaterea Corupției în Republica Moldova 2021-2024, implementat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA, conform orarului stabilit de program.

    Pe parcursul celor 13 ani de activitate, procurora Mariana Cherpec a adunat două mustrări și un avertisment. Toate pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare, în 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu în cadrul instrumentării unei cauze penale, iar în 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.

    Întrebată de membrii Comisiei Pre-Vetting despre procedurile disciplinare intentate împotriva ei, procurora a explicat că aceste sesizări au fost rezultatul unei relații dificile între ea și procurorul-șef de atunci al Procuraturii sectorului Centru mun. Chișinău, întrucât aveau opinii diferite cu privire la rolul și gradul de independență a unui procuror, fiind în mod regulat opuse cu privire la deciziile care trebuie luate în cazuri individuale. 

    Funcția de procuror pe care majoritatea o consideră bănoasă nu se vizualizează la fel în declarația de avere și interese personale a procurorei Mariana Ceherpec. Potrivit sursei, aceasta nu are o casă a sa și nici un mijloc de transport.

    Contactată de anticoruptie.md, Cherpec a menționat că deocamdată închiriază o locuință, dar în această primăvară a încheiat un contract de investiție pentru un apartament, care încă este la etapa de construcție. Informația nu se regăsește în ultima declarație de avere, întrucât contractul a fost încheiat mai târziu, spune Mariana Cherpec.

    „Pâna la acest moment nu s-a schimbat nimic. La fel locuiesc cu chirie și nu dețin nici automobil. Însa în primavara anului curent am încheiat un contract de investiție în construcția unui bun viitor, sub formă de apartament, care înca nu este dat in exploatare și se află în proces de construcție. Asupra acestui bun înca nu dețin dreptul de proprietate”, a precizat Mariana Cherpec.

    La capitolul venituri, procurora indică că a pe parcursul anului 2022 a obținut venituri din salariu, de 381983.69 lei și 18.430 lei din activitatea în cadrul unui proiect finanțat de „Biroul Internațional pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii” (INL) a Departamentului de Stat al SUA.

    Automobil mare, dodobândit cu bani mărunți

    Iuri Lealin a devenit procuror în 2012. Timp de 4 ani a activat în Procuratura sectorului Ciocana din capitală, iar apoi a fost transferat la Procuratura Generală. Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, începând cu august 2016.

    Prin Hotărârea nr.1-79/2020 din 10 septembrie 2020, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile de formator exercitate în anii de studii 2020 - 2021 la Institutul Național al Justiției, în cadrul programelor de formare inițială și continuă, conform tematicilor și orarelor seminarelor stabilite de această instituție.

    La 1 august 2016, Consiliul Superior al Procurorilor l-a împuternicit pe Iuri Lealin să reprezinte în instanţele de judecată interesele Consiliului Superior al Procurorilor, cu dreptul de a exercita toate actele procedurale.

    În 2019, a fost decorat cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

    Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

    În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie. După publicarea anchetei, Lealin a acuzat-o pe autoarea anchetei, în cadrul unei emisiuni televizate, că ar avea o ură patologică pentru procurori.

    Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019.

    Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2022, Iuri Lealin a ridicat retritribuții salariale de puțin peste 355 de mii de lei, la care se adaugă aproximativ 22 de mii de lei din activitatea științifică și didactică. 27 de mii 800 de lei reprezintă salariul de la Institutul Național al Justiției.

    Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Conform răspunsurilor pe care le-a oferit în fața Comisiei Pre-Vettting, Lealin a declarat că pentru achiziționarea casei a folosit trei surse: vânzarea, în anul 2017, a apartamentului cumpărat în anul 2014, donații în sumă de 420.000 MDL de la o cumetrie și economii acumulate de acuzator și soția sa din salariile și indemnizațiile din anii precedenți.

    Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei. Lealin a mai raportat şi un automobil, Lexus RX 400H, fabricat în 2008 şi procurat în 2018 cu 50.000 de lei, preţul de piaţă fiind de 148.689 lei. Funcționarul a argumentat prețul mic prin faptul că mașina i-a fost adusă de un prieten, din Elveția, în stare tehnică defectă. Pentru repararea mașinii a cheltuit mai puțin de 1000 de euro, iar începând cu anul 2021 a inclus în declarațiile de avere și taxele vamale achitate în 2018 pentru mașină, de 98.000 lei. 

    Donații și remitențe de mii de euro

    Aliona Nesterov a început activitatea în procuratură la 1 noiembrie 2011, fiind numită în funcția de procuror în Procuratura sectorului Ciocana, municipiul Chișinău.  În ianuarie 2015 a fost suspendată din funcție pentru acordare concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului, iar în decembrie 2016 a revenit în funcția de procuror în Procuratura municipiului Chișinău. Patru ani mai târziu și-a continuat activitatea în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. De la începutul acestui an CSP a dispus numirea Aliona Nesterov în funcția de adjunct al Procurorului General interimar, pe perioada exercitării mandatului de Procurorul General interimar.

    La 7 septembrie 2020, Aliona Nesterov a fost numită în funcția de procuror în Procuratura Anticorupție. Este deţinătoare, din 2021, a Insignei „Eminent al Procuraturii”

    La 26 ianuarie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.

    În 2021, Nesterov a figurat în investigația Anticorupție.md “Săracii” procurori cu apartamente, case și zeci de mii de euro donați de părinți și rude” în care se arată că aceasta a primit 8.000 de ruble, 1.000 de euro și 14.850 de dolari. Sumele constituie remitențele primite de procurora PA, Aliona Nesterov, de la mama, care muncește de 14 ani în străinătate. „Nu este venitul meu, doar a venit pe numele meu”, a explicat atunci acuzatoarea.

    Remitențele din străinătate au continuat să apară în contul Alionei Nesterov şi anul trecut, când i-au fost transferați în total 5.900 de euro, dar și o donație de 3.000 de euro.

    Tot pe parcursul anului trecut a obținut venituri în sumă de 72.000 euro de pe urma înstrăinării bunurilor mobile și imobile, fără a fi specificat despre ce este vorba mai exact, iar la o săptămână distanță familia Nesterov a achiziționat un apartament cu suparafața de 121,4 m2, în sumă de 105 mii euro, valoarea de piață a bunului imobil fiind de 74.000 euro.  

    Aliona Nesterov mai declară și un alt apartament cumpărat în 2017, de 49,8 metri pătraţi, care ar fi costat-o 279.853 de lei.

    Tot în declarație se regăsesc și două autoturisme, ambele dobândite în 2019. O Toyota Auris, declarată la 115.000 lei şi oToyota Prius Plus care ar fi fost transmis în folosinţă gratuită, dar i-ar aparține de drept socrului procurorei.

    Drumul de la CEDO spre CSP, parcurs la turații maxime 

    Dumitru Obadă a fost numit în funcția de procuror în anul 2011. A rămas în această funcție până în 2016, iar ulterior a fost numit procuror în cadrul Procuraturii Anticorupție. După aproape 5 ani este avansat și numit la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor în funcția de procuror-șef al Secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale, pentru un mandat de 5 ani.  La începutul lunii iunie 2022, procurorul Dumitru Obadă a fost numit prin hotrărâre de Guvern agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

    Pe parcursul anului 2022, Obadă a ridicat salarii din patru surse, de la Ministerul Justiției (170.716 lei), Procuratura Generală (198.028 lei), Universitatea de Stat din Moldova (23.622 lei) și Institutul Național al Justiției (66.221 lei). De asemenea, a fost remunerat de Consiliul Europei pentru activitatea de cercetare cu 6.978 euro. La toate aceste mai este adăugat și venitul soției din funcția de notar, dar și din cota de 25% pe care o are la o brutărie renumită din țară. 

    Acuzatorul declară că are în proprietate o casă de locuit de 192 de metri pătraţi, dată în folosință în 2017 și evaluată la 2,3 milioane de lei. În 2021 familia Obadă s-a ales printr-un contract de donație cu o casă de locuit de 62,5 m.p, o construcție auxiliară și un garaj. Lista este completată cu încă două apartamente, unul de 69 m.p, iar al doilea, achiziționat în 2011, de 44 m.p. 

    În 2019, familia şi-a procurat trei camioane de model Ford Tranzit şi un automobil Volvo XC90, fabricat în 2014, care i-a costat 400.000 de lei. În 2020 în garajul familiei Obadă a mai apărut oToyota RAV 4, care l-a costat peste 507.000 de lei. Ultima achiziție a avut loc în 2022, de această dată procurorul a optat pentru o bijuterie pe 2 roți, o motocicletă Honda VT750C pentru care a achitat 980 mii lei. 

    În cadrul evaluării integrității financiare, comisia a descoperit că există discrepanțe între cheltuielile suportate de soția lui Dumitru Obadă pentru închirierea spațiului de activitate prezentate comisiei și cele declarate la Serviciul Fiscal de Stat (SFS). De exemplu, pentru anul 2019, candidatul a declarat cheltuieli de chirie de 160.000 lei, în timp ce la SFS suma era de 205.746 lei. Pentru anul 2020, el a declarat cheltuieli de chirie de 228.000 lei, 214.125 lei fiind declarați la SFS.

    Obadă a argumentat diferența prin faptul că nu avea toate actele confirmative în momentul în care a trebuit să le prezinte. Iar așa cum avea un termen limitat de prezentare a transmis sumele estimative.

    „Sumele au fost estimative, la memorie, din cauza perioadei scurte te timp care mi-a fost dată la dispoziție. Pentru ca, ulterior, la prima rundă de întrebări, să revin și să furnizez toate anexele, declarațiile fiscale cu plățile curente realizate”, a răspuns Obadă.  

    Răspunsul a înlăturat dubiile comisiei, iar hotărârea a fost luată în favoarea lui Dumitru Obadă care „întrunește criteriile de integritate etică și financiară și promovează evaluarea”.

    Terenuri moștenite și case donate

    Eduard Panea a fost numit în funcția de procuror la 16 octombrie 2007,  în cadrul Procuraturii raionului Cantemir. În august 2015, Panea a fost transferat în cadrul Procuraturii Anticorupție, oficiul Sud. În noiembrie 2020 Eduard Panea a fost desemnat de procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo să asigure interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, iar din 2021 a fost numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, pentru un mandat de 5 ani, după ce a fost declarat învingător al concursului la care a participat doar el.

    De-a lungul activității, Eduard Panea a trecut şi printr-o procedură disciplinară. În 2017, a fost sancționat disciplinar cu mustrare pentru tergiversarea urmăririi penale. Omul legii a contestat decizia și măsura a fost schimbată din mustrare în avertisment.

    În declarația de avere și interese personale pentru anul 2022, procurorul declară că pe parcursul anului trecut a încasat venituri din șapte surse. Funcționarul a obținut salariu (304845.24 lei), dobânzi bancare (25912.46 lei), indemnizații pentru copii și de parternitate (un total de peste 244 mii lei), indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă. Totodată, s-a ales și cu un transfer generos pe card în sumă de peste 72 mii lei.

    Eduard Panea deţine în proprietate un teren pentru construcţie de 0,1256 ha în satul Cania din raionul Cantemir, care i-a fost oferit gratuit de către consiliul local, în 2015. În 2021 i-au fost lăsate moștenire 7 cote de teren agricol. În același an a dobândit alte două terenuri extravilane, dar și un alt teren aflat în circuitul civil.

    Pe parcursul anului trecut lista terenurilor agricole aflate în posesia procurorului a fost completată cu încă unul, care a fost donat. 

    Tot în 2021 a moştenit 3/8 dintr-o casă cu suprafaţa de 79.64 metri pătraţi. Omul legii mai declară și un apartament de 52,8 m2 care i-a fost donat în 2015, unde nu ar fi făcut nici o investiție.  

    În 2019, Panea şi-a procurat de peste hotare un automobil Honda CR-V, fabricat în 2006, pentru care a scos din buzunar 1500 de euro. Anterior, acuzatorul a declarat un autoturism Volkswagen Passat la valoarea de 20.000 de lei, care a fost înstrăinat în 2021 cu 3700 de euro.

    Mașină de 2000 de lei și donații de la și pentru mama sa

    Elena Roşior este angajată în Procuratura raionului Anenii Noi din 1999, anul când a absolvit facultatea de drept. În 2014 acuzatoarea a fost suspendată din funcție în legătură cu acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului și a revenit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Anenii Noi în decembrie 2016. Începând cu luna iunie 2022, Roșior a fist numită de Procurorul General Interimar în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi, pentru un mandat de 5 ani.

    În lista veniturilor declarate de acuzatoare pentru anul 2022 se regăsește salariul de puțin peste 265 mii lei, salariul soțului de peste 34 mii lei de la ” CVIN COM” SRL, dar și venituri din dobânda de la depozitul bancar (83 euro), alocații pentru creșterea copilului (2.860 RON) și indemnizații pentru concediu medical (23.449 lei), ultimele fiind înregistrate pe contul soțului.

    Pentru anul trecut căsuța donațiilor a fost goală, comparativ cu alte declarații. Elena Roşior figurează într-o investigaţie jurnalistică a portalului Anticorupţie.md. Aceasta a beneficiat, în 2020, de o donație în mărime de 22.000 de euro de la mama sa, Lidia Morari. Acuzatoarea a precizat că, de fapt, nu e vorba despre o donație, ci despre mai multe tranzacții în baza unei procuri.

    „Cu părinții avem o avere comună. Soțul s-a ocupat de tranzacții, cu o parte din mijloacele financiare care au apărut pe contul soțului ulterior au fost făcute tranzacții pe bunuri imobile care aparțineau mamei. Proveniența mijloacelor financiare la momentul când s-a făcut tranzacția a fost dovedită în instituția financiar bancară. Nu sunt donații, ci bunuri. Ulterior bunurile apar iar pe numele mamei. Nu ne-a dăruit mama suma. De facto, nu am primit banii părinților. Soțul acționează în baza unei procuri în timpul când mama era plecată, e vorba de tranzacții prin procură”, a punctat atunci Elena Roșior.

    Elena Roșior a declarat că a mai primit o donație de 5 mii de euro de la mamă și pe parcursul anului 2018.

    Familia Roșior are în posesie o casă de locuit de 107,4 m2, achiziționată în 2004 cu 246946 lei. Roşior a raportat, pentru anul 2022, în proprietate trei automobile, un Nissan Qashqai evaluat la 200.000 de lei, o maşină de model Dacia Logan, care ar fi costat-o 2000 de lei și un Renault Megane achiziționat în 2021 (a.p. 2015) cu 95.000 de lei.

    Prețul mic al Daciei Logan pe care o are încă în posesie familia Roșior, de numai 100 de euro, este explicat de acuzatoare prin faptul că soțul ei a lucrat aproximativ zece ani ca agent de vânzări pentru o companie, ce includea în pachetul de compensare pentru agenții săi o ofertă de a vinde automobilul folosit de agentul de vânzări în scopuri de serviciu, la un preț preferențial de 2.000 MDL, dacă agentul de vânzări a lucrat cel puțin trei ani pentru companie. Oferta nu a fost oficializată în scris. Având în vedere că salariul era mic, oferta de a cumpăra automobilul la un preț atât de mic era atractivă pentru soțul Elenei Roșior. El a cumpărat automobilul după trei ani de muncă în acea companie și după ce a parcurs cu acesta toată țara, inclusiv pe drumurile din zona rurală, în calitatea sa de agent de vânzări.

    Familia Roșior are la activ trei conturi bancare, pe care au adunat 40 mii euro și peste 19 mii de roni. În cadrul interviului dat în fața Comisiei Pre-Vetiing, acuzatoarea a explicat sursa mijloacelor bănești păstrate în bănci. Potrivit acesteia, banii depuși la bancă au fost câștigați de soțul ei care a muncit în Grecia la o companie de construcții în perioadele 1997-1999 și 2001 – 2003. În acea perioadă, soțul ar fi obținut venituri totale de 51.269 euro.

    Activitate ireproșabilă, cu... venituri modeste

    Olesea Vîrlan (Stavinschi) şi-a început cariera, în 2005, în Procuratura raionului Rezina. Din februarie 2019 lucrează în Procuratura raionului Ialoveni, iar din septembrie 2022, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat-o adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni.

    De-a lungul celor aproape două decenii de muncă în funcția de acuzator, Vîrlan nu a primit nici un avertisment și nici o mustrare, obținând doar premii de încurajare pentru activitățile desfășurate.

    Cu prilejul aniversării a XXIX-a de la formarea Procuraturii Republicii Moldova, Consiliul Superior al Procurorilor prin Hotărârea nr. 1-9/2021 din 28 ianuarie 2021, a propus procurorului general încurajarea procurorului Vîrlan Olesea,cu Medalia ”Pentru serviciu impecabil”, Clasa III.

    Potrivit Hotărârii nr. 12-123/18 din 02 august 2018, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului general aplicarea măsurilor de încurajare în privința procurorului Stavinschi Olesea, procuror în Procuratura raionului Rezina, cu Oferirea unui cadou simbolic. Potrivit Hotărârii nr. 12-25/16 din 22 ianuarie 2016, cu prilejul Zilei lucrătorului procuraturii, luînd în consideraţie rezultatele activităţii desfășurate, indicatorii de performanţă calitativi şi cantitativi obţinuţi pe parcursul anului 2015, calităţile profesionale şi morale ale unor procurori, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului eneral încurajarea Olesei Stavinschi cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

    Acuzatoarea declară că pe parcursul anului 2022 a obținut venituri doar din salariu, de puțin peste 225 mii lei și 5.903 lei de la CNAS pentru incapacitate temporară de muncă. În lista de bunuri pe care le are în proprietate, Olesea Vîrlan declară un teren agricol obținut în 2016 prin moștenire. Vîrlan a achiziționat în 2019 un apartament de 51,5 m2, pentru care a achitat peste 817 mii lei.

    Olesea Vîrlan conduce un autoturism de model Toyota Aygo, fabricat în anul 2007, pentru care a dat din buzunar, în 2017, 60 mii lei. Inițial în declarațiile anuale din 2017-2021, procurora declara că valoarea automobilului este de 0 lei, întrucât, potrivit ei, atunci când a făcut achiziția nu era obligată de lege să declare valoarea bunului, iar mai târziu pur și simplu a uitat.    
    Sursa: anticoruptie.md

     

     

  • Încă patru candidați la funcții în CSP au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

    Comisia Pre-Vetting a finalizat evaluarea în privința procurorilor Mariana Cherpec, Iuri Lealin, Olesea Vîrlan și Elena Roșior, candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit Comisiei, cei patru corespund criteriilor de integritate și promovează evaluarea. Informația detaliată despre rezultatul verificărilor se conține în deciziile transmise astăzi candidaților și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest caz.

    La această etapă, Comisia este în drept să comunice doar informația privind rezultatul evaluării, întrucât deciziile pot fi publicate exclusiv cu acordul candidaților vizați. Aceștia urmează să notifice Comisia dacă se opun sau nu publicării în 48 de ore de la primirea deciziei, potrivit Legii nr. 26/2022. Deciziile pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile din data recepționării, în temeiul prevederilor aceleiași legi.

    Comisia Pre-Vetting a finalizat evaluarea în privința procurorilor Mariana Cherpec, Iuri Lealin, Olesea Vîrlan și Elena Roșior, candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Potrivit Comisiei, cei patru corespund criteriilor de integritate și promovează evaluarea. Informația detaliată despre rezultatul verificărilor se conține în deciziile transmise astăzi candidaților și CSP-ului, instituția responsabilă de organizarea concursului în acest caz.

    La această etapă, Comisia este în drept să comunice doar informația privind rezultatul evaluării, întrucât deciziile pot fi publicate exclusiv cu acordul candidaților vizați. Aceștia urmează să notifice Comisia dacă se opun sau nu publicării în 48 de ore de la primirea deciziei, potrivit Legii nr. 26/2022. Deciziile pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție în termen de 5 zile din data recepționării, în temeiul prevederilor aceleiași legi.

    Mariana Cherpec, procuroră în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal, și Iuri Lealin, procuror în cadrul Procuraturii Generale, au fost audiați de Comisia Pre-Vetting în cadrul primei runde de audieri, pentru a deveni eligibili pentru o funcție de membru în principalul organul de autoadministrare a procurorilor. Candidatele Olesea Vîrlan, adjunctă interimară a procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni, și Elena Roșior, adjunctă a procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi, au fost audiate în runda a două de interviuri publice. Audierile s-au axat pe subiecte de integritate financiară și etică.

    Din totalul de 18 candidați, înscriși în concursul de ocupare a funcției de membru în CSP, până în acest moment, șase candidați au promovat evaluarea, opt candidați nu au promovat, iar patru candidați sunt în așteptarea verdictului Comisiei Pre-Vetting.
    Sursa: vetting.md

  • Битва за Высший совет прокуроров. Кто претендует на место в совете, и почему это важно

    В Молдове изберут новый состав Высшего совета прокуроров. По замыслу властей — это первый шаг к очистке системы и проведению аттестации судей и прокуроров. На пять мест в Совете претендуют 18 прокуроров. NM рассказывает, почему эти выборы важны, и что известно о каждом  кандидате.

    Высший совет прокуроров

    Высший совет прокуроров — это орган самоуправления, в полномочия которого входит назначение и увольнение прокуроров, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета прокурорской системы. Совет также выбирает и назначает генерального прокурора и может его уволить по предложению спецкомиссии, уполномоченной оценивать работу генпрокурора. Совет, кроме того, рассматривает жалобы на генпрокурора и может разрешить начать против него уголовный процесс. Также Совет выбирает руководителей Антикоррупционной прокуратуры и Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Но окончательное решение при назначении глав этих прокуратур и генпрокурора принимает президент.

    В Молдове изберут новый состав Высшего совета прокуроров. По замыслу властей — это первый шаг к очистке системы и проведению аттестации судей и прокуроров. На пять мест в Совете претендуют 18 прокуроров. NM рассказывает, почему эти выборы важны, и что известно о каждом  кандидате.

    Высший совет прокуроров

    Высший совет прокуроров — это орган самоуправления, в полномочия которого входит назначение и увольнение прокуроров, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета прокурорской системы. Совет также выбирает и назначает генерального прокурора и может его уволить по предложению спецкомиссии, уполномоченной оценивать работу генпрокурора. Совет, кроме того, рассматривает жалобы на генпрокурора и может разрешить начать против него уголовный процесс. Также Совет выбирает руководителей Антикоррупционной прокуратуры и Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Но окончательное решение при назначении глав этих прокуратур и генпрокурора принимает президент.

    В Совет входят 12 человек, девять из которых выборные: пять прокуроров и четыре представителя гражданского общества. Еще трое входят в совет по праву должности: министр юстиции, глава Высшего совета магистратуры и Народный адвокат. Представителей гражданского общества выбирает президент, парламент, правительство и Академия наук. Прокуроров выбирают на общем собрании прокуроров. И тех, и других выбирают на четыре года.

    Нынешний состав Совета избрали в 2017 году, то есть во времена правления Демпартии и Владимира Плахотнюка. После смены власти предложений о переизбрании членов совета не было. Мандаты нынешнего состава совета истекли в 2021 году, но по предложению минюста их продлили. За это время в Молдове приняли новый закон, согласно которому, перед тем как допустить кандидатов к участию в выборах, их должны проверить на неподкупность. Проверку будет проводить спецкомиссия, в которую войдут молдавские и международные эксперты.

    По словам министра юстиции Сергея Литвиненко, проверка кандидатов в ВСП — первый шаг к очистке системы и проведению внешней аттестации судей и прокуроров. Именно Высший совет прокуроров будет утверждать заключения комиссии, которой предстоит аттестовать прокуроров.

    Кто претендует на место в Совете от Генпрокуратуры

    Георгий Борш

    Георгий Борш работает в прокуратуре с 1998 года, когда его назначили в районную прокуратуру Хынчешт. В 2017 году его перевели на работу в Генпрокуратуру в отдел реформ и менеджмента проектов. Георгий Борш был одним из соавторов программы «Стратегическое развитие прокуратуры 2021-2025».

    Юрий Лялин

    Юрий Лялин стал прокурором в 2012 году. Четыре года проработал в прокуратуре столичного сектора Чеканы, затем его перевели в Генпрокуратуру. Лялин работает в отделе имплементации Европейской конвенции по правам человека Генпрокуратуры, а также представляет в судах позицию Высшего совета прокуроров и Генпрокуратуры. C 2017 года он преподает в Нацинституте юстиции.

    Осенью 2019 года Лялин основал ассоциацию прокуроров «За порядок и справедливость». По его словам, ассоциация нужна, чтобы защитить прокуроров от влияния и давления, в том числе со стороны самой системы. Ассоциация выступает с предложениями о том  как измененить работу прокуратуры и публикует свои заключения на законопроекты, которые касаются юстиции.

    Лялин представляет позицию Генпрокуратуры в уголовном деле против отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло. Речь идет о деле, по которому Стояногло обвиняют в незаконной выплате компенсации экс-главе Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью. Обвинение по этому делу, отметим, представляет прокурор Антикоррупционной прокуратуры Виктор Фуртунэ.

    Дмитрий Обадэ

    Дмитрий Обадэ начал работать прокурором в Антикоррупционной прокуратуре в 2011 году. В 2013 году стал работать в Генеральной прокуратуре. В том же году возглавил один из отделов Генпрокуратуры, а в 2016 году его перевели в Антикоррупционную прокуратуру. В феврале 2020 года Обадэ назначили главой отдела криминологического анализа, согласования и законодательных предложений Управления политики, реформ и защиты общества Генпрокуратуры.

    Обадэ также — один из сооснователей ассоциации «За порядок и справедливость». Кроме того, с 2016 года он преподает в Национальном институте юстиции. С 2018 по 2020 год был советником директора Нацинститута юстиции. Также он преподает уголовно-процессуальное право в Госуниверситете.

    Кто претендует на место в Совете от других прокуратур

    Кристина Гладкова

    Кристина Гладкова начала работать прокурором в 2011 году. Тогда ее назначили в прокуратуру Чимишлии. В 2016 году перевели в прокуратуру Кишинева, а в 2017 — в Антикоррупционную прокуратуру.

    Кристина Гладкова, отметим, ведет дело о незаконном отчуждении территории, принадлежащей мэрии Дурлешт. Обвиняемыми по делу проходят лидер партии «Демократия дома» Василий Костюк, экс-депутат от Демпартии Вячеслав Неделя и дочь бывшего мэра Дурлешт Диана Круду. По данным следствия, в 2005-2007 годах сотрудники мэрии Дурлешт и местного совета помогли передать в частное владение 25 земельных участков, принадлежавших мэрии Дурлешт. И этим нанесли ущерб на 7,8 млн леев.

    Георгий Граур

    Георгий Граур начал работать в прокуратуре Бельц в 2018 году. До этого он год был помощником прокурора в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. В сентябре 2019 года его делегировали в Прокуратуру по борьбе с оргпреступностью, а в июне 2020 он вернулся в прокуратуру Бельц. В декабре 2020 года Высший совет прокуроров окончательно утвердил его перевод в Кишинев.

    Ремус Мороз

    Ремус Мороз начал работать помощником прокурора в 1998 году, а в 2004 году стал прокурором в прокуратуре Кантемира. С 2011 года работал в прокуратуре Хынчешт и в 2016 году возглавил ее. С 2013 по 2017 год Ремус Мороз входил в Высший совет прокуроров. С 2021 года он исполняет обязанности заместителя главного прокурора Страшен.

    В 2022 году Нацорган неподкупности (ANI) начал проверку Мороза. Поводом стало обращении Службы информации и безопасности (СИБ). По данным СИБ, Мороз и его бывшая жена пользуются автомобилем Mercedes GLC 250 Coupe, который зарегистрирован на ее родственников. Стоимость автомобиля, по информации СИБ, 800 тыс. леев. С 2018 по 2020 год автомобиль 200 раз выезжал за пределы Молдовы, в том числе в Турцию и Великобританию. При этом, по данным Пограничной полиции, в автомобиле находились только супруги Мороз.

    Сам прокурор рассказал журналистам, что автомобиль принадлежит родственникам жены. Мороз утверждает, что выезжал на нем за рубеж только один раз. Он также подчеркнул, что никогда не был в Великобритании и находится в разводе с женой.

    Елена Рошиор

    Елена Рошиор в 1999 году начала работать помощником прокурора в прокуратуре Новых Анен. В 2003 году стала прокурором в той же прокуратуре и работает там до сих пор.

    Василий Стойнов

    Василий Стойнов работает прокурором с 1993 года. Был помощником главных прокуроров Яловен, Кантемира, Комрата и Тараклии. С 2013 по 2017 год был членом Высшего совета прокуроров. В 2016 году его назначили замглавы Южного отделения Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью, в 2018 году — и.о. прокурора Гагаузии. В августе 2019 года Башкан Гагаузии Ирина Влах предложила тогдашнему и.о. генпрокурора Думитру Робу уволить Стойнова с должности. Ее просьба осталась без ответа.

    В июне 2020 года эту должность по указу Александра Стояногло занял Виктор Кыльчик, а Стойнов вернулся к работе в Прокуратуре по борьбе с оргпреступностью. В ноябре 2021 года Робу, вновь назначенный и.о. генпрокурора, предложил Высшему совету прокуроров назначить Стойнова на должность и.о. прокурора Гагаузии. Высший совет прокуроров не утвердил это предложение, хотя Робу уже подписал указ о назначении.

    Олеся Вырлан

    Олеся Вырлан в 2005 году начала работать в прокуратуре Резины. В 2019 году ее перевели работать в прокуратуру Яловен.

    Алена Нестерова

    Алена Нестерова в 2011 году начала работать в прокуратуре Чекан. В 2019 году ее перевели в Антикоррупционную прокуратуру.

    Виталий Кодряну

    Виталий Кодряну в 2003 году начал работать в прокуратуре Рышкановки. В 2011 году стал работать в Генеральной прокуратуре. С 2016 года Кодряну работает в Антикоррупционной прокуратуре.

    В 2018 году журналисты ZdG выяснили, что прокурор отсудил у государства квартиру площадью 49 кв.м. Кодряну также судился с семьей, которая жила в этой квартире с 1999 года. Законный владелец этой квартиры умер, и прокурор добивался, чтобы ее признали «свободной». В 2016 году Кодряну выиграл несколько судов. Через два года эта история получила огласку, и против Кодряну начали дисциплинарную проверку на основании жалобы родственников владельца квартиры. Через некоторое время проверку закрыли.

    Кристина Робу

    Кристина Робу в 2014 году стала работать прокурором в прокуратуре Чадыр-Лунги. В ноябре 2021 года ее назначили замглавы Антикоррупционной прокуратуры. Ее кандидатуру предложил член Высшего совета прокуроров Константин Шушу. Выступая с этим предложением, Шушу подчеркнул, что она не состоит в родстве с и.о. генпрокурора Думитру Робу.

    Анатолий Гырбу

    Анатолий Гырбу с 2005 года работает в прокуратуре Унген. В 2021 году он претендовал на пост прокурора Страшен. Комиссия по оценке деятельности прокуроров дала положительное заключение. Сейчас Гырбу занимает должность исполняющего обязанности замглавы прокуратуры Калараша.

    Ион Лозован

    Ион Лозован в 2009 году начал работать в прокуратуре Телешент. В 2016 году стал прокурором в Северном отделении Прокуратуры по борьбе с оргпреступностью и особым делам. В марте 2021 года по указу генпрокурора Александра Стояногло его назначили и.о. главы прокуратуры Бричан, а в мае 2021 Высший совет прокуроров утвердил его в должности.

    Аурелиан Буздуган

    Аурелиан Буздуган с 2011 года работал заместителем прокурора Страшен. 27 апреля 2021 года по указу генпрокурора Александра Стояногло его назначили исполняющим обязанности прокурора Новых Анен.

    Эдуард Паня

    Эдуард Паня в 2007 году начал работать в прокуратуре Кантемира. В 2013 году стал заместителем главного прокурора Кантемира. В 2016 году его перевели в Антикоррупционную прокуратуру. Летом 2016 года на Паню поступило несколько жалоб в инспекцию прокуроров. Жалобы были от и.о. главы управления уголовного преследования и криминалистики Адриана Миркоса, главы отдела унификации практики Владимира Лупу и и.о. главы управления борьбы с торговлей людьми Эдуарда Булата (это — отделы Генпрокуратуры). Жалобы объединили в одну.

    Рассмотрев их, инспекция пришла к выводу, что Эдуард Паня и его начальник Адриан Прокоавэ затянули расследования пяти уголовных дел. Одно из них касалось наркоторговли. Дисциплинарная коллегия объявила Пане выговор. Высший совет прокуроров, рассмотрев жалобу прокурора на решение коллегии, решил смягчить наказание и ограничиться предупреждением.

    29 апреля 2021 года Эдурада Паню назначили главой прокуратуры Леова.

    Василий Плеван

    Василий Плеван в 2014 году начал работать в прокуратуре Страшен, в 2015 его перевели в прокуратуру Яловен. С октября 2019 года работает в Антикоррупционной прокуратуре.

    Плеван получил известность осенью 2021 года. Тогда Высший совет прокуроров поручил ему расследовать жалобу экс-главы Антикоррупционной прокуратуры Виорела Мораря на отстраненного от должности генпрокурора Александра Стояногло. Морарь пожаловался на то, что Стояногло на пресс-конференции 4 октября 2021 года обнародовал информацию из мобильного телефона Мораря, полученную в ходе расследования открытого против него уголовного дела. В переписке Морарь обсуждал с представителями НПО и дипмиссий способы дискредитации Стояногло. В декабре прокурор Плеван на основании жалобы Мораря завел дело по двум статьям: «нарушение неприкосновенности личной жизни» и «разглашение данных уголовного преследования». Обвинения Стояногло предъявили в 2022 году.

    Тогда же, осенью 2021 года, Плевану поручили проверить жалобу адвоката Игоря Хлопецкого на и.о. генпрокурора Думитру Робу. Жалоба касается нарушений закона, которые Робу якобы допустил в уголовном деле, начатом против отстраненного от должности заместителя генпрокурора Руслана Попова. Других деталей жалобы не разглашают, чтобы «не навредить расследованию». Плеван попытался взять самоотвод. Пока неизвестно, приняли ли этот самоотвод.

    В начале 2022 года Плевану поступило на рассмотрение еще одно дело против Стояногло. Его открыли на основании жалобы экс-депутата от партии «Действие и солидарность» Инги Григориу. Дело связано с нарушениями, которые Стояногло якобы допустил в деле о высылке турецких учителей. Сам Стояногло утверждает, что не имел никакого отношения к этому делу. Сначала жалобу Григориу рассматривал прокурор Андрей Балан. Он посчитал, что нет поводов открывать уголовное дело. Григориу обратилась с повторной жалобой к и.о. главы Антикоррупционной прокуратуры Елене Казаковой. Та распорядилась открыть уголовное дело и поручила его вести Плевану. При этом Плеван попытался взять самоотвод, объяснив это тем, что его жена работает помощником судьи Апелляционной палаты (АП) Кишинева, которая рассматривает дело о незаконной высылке турецких учителей. Высший совет прокуроров передал заявление Плевана руководству Антикоррупционной прокуратуры. Решения по нему пока нет.

    Марьяна Керпек

    Марьяна Керпек в 2010 году начала работать прокурором в прокуратуре Ботаники.

    Осенью 2021 года Керпек назначили ответственной за связь Генпрокуратуры с прессой. В 2022 году член Высшего совета прокуроров предложил назначить Керпек членом специальной дисциплинарной коллегии, чтобы проверить, совершил ли Стояногло дисциплинарное нарушение, опубликовав пост в Facebook. Ее кандидатуру, однако, не поддержали другие члены Совета.

  • Năvala procurorilor peste avocatură: Candidaţii-,,surpriză”din lista celor care vor să ajungă apărători

    Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor urmează să decidă, marţi, în 69 de de dosare depuse pentru a obţine licenţă de apărător. 49 din ei sunt foşti şi actuali procurori, iar opt au făcut parte din magistratură. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale, majoritatea din ele fiind pornite pentru infracţiuni de corupţie.

    Cei 69 de pretendenţi la licenţa de avocat încearcă să beneficieze de o prevedere din Legea cu privire la Avocatură, votată de fostul Parlament la 14 iunie 2021, care permite accederea în breasla apărătorilor, fără examene, a celor care au absolvit Institutul Naţional al Justiţiei, instituţie obligatorie pentru toţi procurorii şi judecătorii, şi care au lucrat cel puţin 6 ani în sistem. Planurile le-ar putea fi date peste cap de modificările la Legea cu privire la Avocatură, votate în două lecturi de actualul Parlament în ziua de 21 ianuarie, care îi va pune pe picior egal pe toţi doritorii de a îmbrăca roba de avocat, indiferent dacă sunt judecători sau procurori, şi să susţină examene. Până la intra în vigoare, însă mai este nevoie ca legea să fie promulgată de şefa statului, apoi publicată în Monitorul Oficial. Astfel, o bună parte din cei 69 de candidaţi au şanse reale să se aleagă pe ultima sută de metri cu licenţele râvnite.

    Comisia de licenţiere a Uniunii Avocaţilor urmează să decidă, marţi, în 69 de de dosare depuse pentru a obţine licenţă de apărător. 49 din ei sunt foşti şi actuali procurori, iar opt au făcut parte din magistratură. Mai bine de jumătate dintre candidaţi au figurat în anchete jurnalistice sau au statut în dosare penale, majoritatea din ele fiind pornite pentru infracţiuni de corupţie.

    Cei 69 de pretendenţi la licenţa de avocat încearcă să beneficieze de o prevedere din Legea cu privire la Avocatură, votată de fostul Parlament la 14 iunie 2021, care permite accederea în breasla apărătorilor, fără examene, a celor care au absolvit Institutul Naţional al Justiţiei, instituţie obligatorie pentru toţi procurorii şi judecătorii, şi care au lucrat cel puţin 6 ani în sistem. Planurile le-ar putea fi date peste cap de modificările la Legea cu privire la Avocatură, votate în două lecturi de actualul Parlament în ziua de 21 ianuarie, care îi va pune pe picior egal pe toţi doritorii de a îmbrăca roba de avocat, indiferent dacă sunt judecători sau procurori, şi să susţină examene. Până la intra în vigoare, însă mai este nevoie ca legea să fie promulgată de şefa statului, apoi publicată în Monitorul Oficial. Astfel, o bună parte din cei 69 de candidaţi au şanse reale să se aleagă pe ultima sută de metri cu licenţele râvnite.

    1. Mircea Roşioru este fost procuror general adjunct şi a depus cerere de demisie atât din funcţie, cât şi din sistem, în octombrie 2021, la scurt timp după reţinerea lui Alexandr Stoianoglo.

    Mircea Roşioru şi-a început cariera în Procuratură în 2001. În martie 2017, ex-procurorul general, Eduard Harunjen, l-a avansat pe Roşioru în funcţia de procuror general adjunct, iar în decembrie 2019, Alexandr Stoianoglo l-a menţinut în funcţie. Mircea Roşioru a declarat pentru Anticorupţie.md că părăseşte sistemul pentru a se face o schimbare. „Probabil că trebuie să se facă o schimbare şi nu vreau să încurc. Plec ca să poată face schimbarea”, ne-a declarat omul legii.

    Mircea Roşioru a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 317.063 lei, iar alte 8716 lei le-a obţinut din activitatea didactică. În cei 20 de ani de carieră, procurorul Roşioru s-a ales cu două apartamente, de 59,5 metri pătraţi în 2009, şi de 121,3 metri pătraţi, în 2018. Potrivit lui Roşioru, primul apartament i-a fost oferit de tatăl său în posesie gratuită. Cel de al doilea imobil l-a costat pe omul legii 826.245 lei. Roşioru mai deţine în proprietate un teren pentru construcţii cu suprafaţa de 6 ari şi un garaj estimat la 88.267 lei. Roşioru a mai declarat şi un automobil de model Opel Astra, fabricat în 2005 şi cumpărat în 2011 cu 61.000 lei.

    Mircea Roşioru figurează în dosarul Stoianoglo pentru complicitate în eliberarea din închisoare a afaceristului Veaceslav Platon.

    2. Ion Caracuian, despre care se spune că este cumătru cu procurorul general adjunct, Ruslan Popov, învinuit într-un dosar pentru îmbogăţire ilicită, a demisionat în luna octombrie, la puţin peste un an de la desemnare. Caracuian nu a indicat cauza pentru care pleacă din sistem, invocând motive personale.

    Ion Caracuian a fost numit şef interimar la PCCOCS în decembrie 2019, după preluarea conducerii Procuraturii Generale de către Alexandr Stoianoglo. La începutul lunii septembrie 2020, el a câştigat concursul pentru funcţia de şef al PCCOCS, fiind singurul participant. Până să ajungă şef la PCCOCS, Caracuian a fost şeful secţiei pentru combaterea torturii din cadrul Procuraturii Generale.

    Ion Caracuian, este bănuit de îmbogăţire ilicită. Surse din cadrul Procuraturii ne-au comunicat că fostul şef al PCCOCA este bănuit că în luna noiembrie a anului trecut a vândut cu 30.000 de euro un automobil de model Santa Fe, care i-ar fi aparţinut, însă era înregistrat pe o persoană terţă.

    Precizăm că la 13 noiembrie, Ion Caracuian a făcut modificări în Declaraţia de avere şi interese personale. Fostul şef a inclus un automobil de model Santa Fe, fabricat în 2019 şi evaluat la 630.000 de lei, care i-ar fi fost dat în posesie de către cetăţeanul Valeriu Afteni.

    3. Victor Plugaru, procurorul din Procuratura municipiului Chişinău care a gestionat dosarul expulzării profesorilor turci, în care a fost inculpat fostul directort al SIS, Vasile Botnari, a părăsit, toamna trecută, sistemul, după 13 ani de activitate.

    Victor Plugaru a fost cel care a clasat dosarul penal pornit în 2019 pentru a verifica dacă a fost legală perfectarea dublelor identități pentru fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc și omul de afaceri Vaja Jhashi.

    Victor Plugaru a raportat pentru anul trecut două apartamente, dintre care unul, cu suprafaţa de 66 metri pătraţi, a fost cumpărat în 2011. În 2017, omul legii şi-a cumpărat şi garaj, cu suprafaţa de 54,8 metri pătraţi, care l-a costat 85.500 de lei. În 2019, Victor Plugaru şi-a cumpărat cu 360 de mii de lei un automobil de model Audi Q 5. Anul trecut, acuzatorul şi-a procurat şi un automobil BMW 530i, pentru care a achitat 460.320 de lei. Tot în 2020, Victor Plugaru a vândut un automobil Mercedes E200, pentru care a încasat 400.000 de lei. Omul legii a mai raportat remitenţe de 680 de euro din Italia şi un ajutor de 100.000 de lei din partea bunelului.

    4. Adriana Bețișor, fostă șefă adjunctă și interimară a Procuraturii Anticorupție, a depus cerere de eliberare din organele Procuraturii, în iulie 2019, invocând motive personale.

    Adriana Bețișor a fost procurora care a instrumentat, în 2015, unul dintre cele mai răsunătoare dosare de corupție, cel în care a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu executare, pentru corupere pasivă şi trafic de influenţă, fostul premier Vlad Filat. A gestionat mai multe dosare de rezonanţă. În iulie 2012, presa a scris că a condus grupul de procurori care au efectuat percheziţii în oficiile unor firme din reţeaua omului de afaceri Veaceslav Platon. Un an mai târziu, tot ea a instrumentat dosarul intentat omului de afaceri Leonid Volneanschi, patronul firmelor care gestionează businessul „Elat” din Chişinău, cauză încetată la sfârșitul lui 2013, din lipsa infracţiunii.

    În 2013, Beţişor a gestionat și dosarul penal pe numele lui Boris Focşa, fost ministru al Culturii, suspectat de implicare în vânzarea ilegală a monumentelor istorice din str. M. Eminescu nr. 52 din Chişinău. În 2014–2015, s-a ocupat de dosarele privind frauda din sistemul bancar, inclusiv dosarele penale pe numele lui Ilan Şor. Beţişor a instrumentat şi dosarul „Caravita”, firmă afiliată lui Filat prin intermediul lui Ion Rusu, cumnatul şi naşul acestuia.

    După plecarea din sistem, Adriana Beţişor nu a mai apărut în spaţul public. În septembrie 2021, procurorii au transmis în judecată un dosar în care fosta procuroră este acuzată de corupţie pasivă în proporţii deosebit de mari.

    5.Adrian Popenco, fost şef-adjunct al Procuraturii municipiului Chişinău, Adrian Popenco, a demisionat din funcţie şi din sistem la începutul anului curent. Popenco a nimerit de mai multe ori în vizorul presei pentru presupuse acţiuni de corupţie şi a fost subiectul unei anchete a Centrului pentru Investigaţii Jurnalistice din Moldova (CIJM) despre averea înregistrată pe numele rudelor. Adrian Popenco şi-a motivat plecarea din sistem prin faptul că doreşte să încerce şi alte activităţi.

    Adrian Popenco și-a început cariera în Procuratura Anticorupție în 2007. A fost numit șef adjunct al instituției respective în noiembrie 2013. În toamna anului 2015, a ajuns în atenția opiniei publice după ce a primit și a înregistrat denunțul lui Ilan Șor împotriva fostului premier Vlad Filat.

    În toamna anului 2020, Popenco a fost denunțat de fostul angajat al Centrului Național Anticorupție, Ruslan Harcenco, că ar fi unul dintre beneficiarii mitei de 100.000 de euro oferită la începutul anului 2016 de către președintele Federației de Basket din Moldova, Octavian Vucol, învinuit într-un dosar de escrocherie. Omul legii a respins acuzația.

    CIJM a publicat anterior o anchetă în care se arată că Adrian Popenco locuiește într-o casă de milioane aflată într-un cartier de lux din localitatea Dumbrava, lângă Capitală, și conduce de trei ani un Mercedes de ultima generație. Cu toate acestea, omul legii susține că nu îi aparține nimic. După spusele sale, casa este a socrilor săi, iar mașina – a unei rude generoase.

    Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a pornit, în decembrie 2020, să verifice averea procurorului Popenco. Până în prezent, nu a fost emis un act de constatare.

    6.Eduard Florea şi-a început cariera în 1992 în Procuratura raionului Ungheni, în calitate de anchetator. Din aprilie 2007 până în octombrie 2010 a fost procuror şef al raionului Făleşti. În toamna anului 2010 a revenit în Procuratura Ungheni, doar că în calitate de şef, funcţie pe care a deţinut-o până în aprilie 2021.

    Vara trecută, Eduard Florea a fost subiectul unei anchete a postului de televiziune Jurnal TV, care a descoperit că omul legii locuieşte şi are viză de reşedinţă într-o casă de lux pe care nu a declarat-o. Procurorul a explicat că imobilul îi aparţine surorii sale, stabilită cu traiul în Marea Britanie. Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a decis să investigheze averea procurorului din Ungheni.

    Omul legii a declarat că deţine în folosinţă patru automobile, dintre care o Toyota Rav 4, toate înregistrate pe numele surorii sale. Eduard Florea a declarat în proprietate şi un apartasment de 47 de metri pătraţi, oferit ca locuinţă de serviciu în 1992, şi un automonil de model VAZ – 2108, fabricat în 1997.

    7. Daniel Baraliuc este procuror în Procuratura municipiului Chişinău. În august 2019, procurorul Daniel Baraliuc a nimerit în lista celor 20 de procurori, întocmită de deputaţii Radu Marian şi Dan Perciun, a căror avere urma să fie verificată. Motivul a fost că Baraliuc a indicat o mașină de model Toyota Prius Plus din 2013 la preț de 10 000 lei, asta deși un autoturism similar ar costa de la 8.800 de euro, pe piața auto.

    În 2019, Baraliuc a ajuns în atenţia presei şi pentru faptul că ar fi primit donaţie un apartament din sectorul Buiucani al Capitalei de la o femeie cu dizabilităţi mintale. Aceasta transformase apartamentul, înregistrat pe numele procurorului, într-o gunoişte, iar ia dormea în scara blocului.

    Baraliuc este acuzatorul care a gestionat dosarul penl pe numele fostului avocat Valerian Mînzat.

    8.Procurorul de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Taras Patraman, este suspectat de includerea intenționată a unor date false în declarația de avere și interese personale. Aceasta este concluzia inspectorului de integritate Serghei Pleșca după ce a constatat că procurorul Patraman a indicat în declarație de avere și interese personală o mașină de 10.000 de lei când, de fapt, ar fi plătit pentru vehicul 7.850 de euro. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova au scris, în februarie 2020, că singura avere declarată de Taras Patraman este mașina cu pricina. 

    Conform raportului de consultare a bazei de date Sistemul Informațional Integrat Vamal, la care face trimitere inspectorul de integritate, la 28 aprilie 2017, o persoană fizică a finalizat în vamă procedura de import a vehiculului uzat Volkswagen Golf cu valoare de 120.000 de lei. Mașina a fost cumpărată în Elveția cu 2.500 de franci.

    În același timp, raportul de consultare a bazei de date www.999.md din 22 august 2020 confirmă că în sistemul informațional ținut de SRL Simpals a fost publicat articolul publicitar, cu ultima modificare la 4 iulie 2017, privind anunțarea pentru vânzare a mașinii cu pricina, la prețul de 7.850 de euro.    

    Inspectorul de integritate a sesizat organul de urmărire penală în vederea pornirii urmăririi penale pe numeile lui Taras Patraman.

    9. Alexandru Caraman este procuror PCCOCS şi a fost vizat într-o anchetă a CIJM. Acesta şi-a procurat, în 2020, un apartament cu suprafaţa de 107,8 metri pătraţi în Federaţia Rusă, pentru care a achitat 8.577.000 de ruble.Omul legii mai deţine în proprietate şi un apartament de peste 80 de metri pătraţi, procurat în 2013. Deşi păstrează într-un cont bancar 322.929 de lei, Alexandru Caraman a împrumutat în 2020 două milioane de lei de la o persoană fizică, fără nicio dobândă, pe un termen de 10 ani.

    Caraman este cunoscut pentru gestionarea unui dosar din seria 7 aprilie 2009, în care era învinuit fost vicecomisar al municipiului Chuşinău, Iacob Gumeniţă. După un proces care a durat mai mulţi ani, Gumeniţă a fost achitat.

    10. Andrei Baeșu a plecat în decembrie 2019 de la Procuratura Anticorupție după un control efectuat de Procuratura Generală. El a fost cercetat penal pentru amestec în înfăptuirea urmăririi penale la investigarea fraudei bancare. Baeșu este cunoscut opiniei publice pentru rolul său în dosarul lui Veaceslav Platon și al primarului de Orhei, Ilan Şor.

    De asemenea, Baeșu figurează într-o anchetă a CIJM despre un caz de mită mușamalizat de oamenii legii. Un om de afaceri a oferit 235.000 de euro procurorilor anticorupție pentru încetarea urmăririi penale. Cazul a ajuns în gestiunea procurorului Baeșu, însă nu a avut finalitate.

    O altă anchetă a CIJM arată că Baeșu a beneficiat în ultimii ani de donații de mii de euro, iar în 2018, a făcut cumpărături de peste 1.000.000 de lei, de vreme ce întregul venit al familiei a fost de trei ori mai mic.

    După plecarea dn sistem, Baeşu şi-a încercat norocul în magistratură şi ca inspector de integritate.

    În 2020, când Procuratura Generală era condusă de Alexandr Stoianoglo, pe numele lui Baeşu a fost pornit un dosar penal pentru că ar fi fabricat dosarul lui Veaceslav Platon.

    Şi mandat de procuror, şi licenţă de avocat

    O parte din cei care speră să fie admişi marţi în avocatură sunt procuror aflaţi în plină activitate. Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

    În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie.

    Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019. Organizaţia respectivă a fost fondată de un grup de acuzatori care nu au semnat în vara anului 2019 declarația procurorului general, Eduard Harunjen, privind pretinsele presiuni politice asupra procurorilor.

    Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei.

    Printre acuzatorii care vor să obţină licenţă de avocat este şi Victor Furtună, cel care a pornit mai multe dosare penale şi l-a reţinut toamna trecută pe Alexandr Stoianoglo. Victor Furtună ne-a declarat că nu intenţionează să părăsească Procuratura şi că încearcă să se folosească de o oportunitate pe care i-o oferă la moment legislaţia. „Rămân în Procuratură. Dar modificările făcute vara trecută la Legea cu privire la Avocatură nu împiedică ca un procuror să obţină licenţa de avocat. Dar aceasta nu înseamnă că voi fi concomitent şi procuror, şi avocat”, a precizat Furtună.

    O declaraţie similară ne-a făcut şi colegul său din Procuratura Anticorupţie, Victor Cazacu, care reprezintă acuzarea în sosarul fostului şef de la PCCOCS, Nicolae Chitoroagă: „Rămân în Procuratură, dar beneficiez, ca şi alţi colegi, de oportunităţile oferite”.

    Candidaţii din magistratură cu probleme de integritate

    Majoritatea judecătorilor înscrişi în lista celor 69 au probleme de integritate. De exemplu, Sergiu Furdui, fost judecător la Curtea de Apel Chişinău, care a plecat din sistem în martie 2021. Furdui a activat în calitate de magistrat la Curtea de Apel Chișinău din anul 2012. El a fost implicat de-a lungul anilor în mai multe scandaluri publice. În 2012, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi „un stat separat”. CSM a decis atunci ca judecătorul să fie „atenționat”. În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor.

    Zinaida Talpalaru este judecătoarea care, în 2017, a admis parțial acțiunea înaintată de Exclusiv Media - companie afiliată socialiștilor, împotriva RISE Moldova, care a demascat operațiunea "Bahamas". Magistrata şi-a dat demisia la începutul anului trecut, după 24 de ani de activitate în sistem.

    Oleg Ciumaş, ex-judecător la Bălţi, a plecat din sistem în septembrie 2021. Acesta a fost cercetat penal, în 2018, pentru că în timp ce se afla la volanul mașinii sale, ar fi fost implicat într-un accident rutier în urma căruia un motociclist de 21 de ani și-a pierdut viața.

    Oleg Ciumaș a făcut parte din completul de judecători de la Judecătoria Fălești, care la 4 februarie 2015, aproape de miezul nopții, a pronunțat sentința în dosarul vânătorii VIP din Pădurea Domnească, care a avut loc la 23 decembrie 2012 , soldată cu decesul lui Sorin Stați. și la care au participat mai mulți oficiali de rang înalt.

    Judecătoarea Maria Negru a demisionat de la Curtea de Apel Chișinău în luna noiembrie a anului trecut.Maria Negru este sora influentului avocat și proprietar al unor instituții de învățământ, inclusiv în domeniul dreptului, Gheorghe Avornic. Întâmplător sau nu, CSM a propus candidatura Mariei Negru pentru avansare în perioada când Gheorghe Avornic era membru al Consiliului. Gheorghe Avornic a părăsit sala de ședințe în momentul examinării chestiunii cu privire la sora sa.

    Maria Negru a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit de 112,9 metri pătrați, estimate cadastral la 921,7 mii de lei, a terenului de trei ari și a unei construcții accesorii în urma semnării unui contract de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună cu înstrăinarea cotei-părți din imobil cu condiția întreținerii pe viață. În 2018,magistrata declara despre finisarea construcției imobilului, pe care l-a dat în exploatare la 20 februarie 2019. Maria Negru a mai raportat că la finele anului 2018 a vândut cu 1,1 milioane de lei un apartament de pe strada Sergiu Rădăuțanu din Chișinău.

    Familia Negru mai deține în proprietate o mașină de teren de model Nissan X Trail, fabricat în 2006, pe care a procurat-o în 2009 cu 100 de mii de lei. Familia Negru nu deține afaceri.

    Aurelia Toderaş, Eduard Răţoi şi Eugeniu Bejenaru au făcut parte dintr-un top al celor mai avuţi judecători din Bălţi.

    Comisia de licenţiere – între ciocan şi nicovală

    Şedinţa de marţi a Comisiei de licenţiere a UAM va fi prima în actuala componenţa, în urma alegerilor din decembrie. Adrian Tăbârţă, preşedintele Comisiei, ne-a declarat că se află într-o mare dilemă, după amendamentul votat vineri la Legea Avocaturii. „Nu am văzut modificările şi nu pot să mă expun. Am înţeles că este prevăzut caracterul retroactiv al Legii. Dar se ştie că o lege civilă nu are caracter retroactiv, aşa cum are o lege penală. Nu exclud că cineva ar putea să o atace în Curtea Constituţională. Cei care au depus solicitări pentru licenţă s-au condus de legislaţie şi vor fi nedreptăţiţi într-un fel”, a declarat Tăbârţă.

    Preşedintele Comisiei de licenţiere a mai spus că o altă problemă o reprezintă încadrarea în calificativul „reputaţie ireproşabilă”. „Cunosc că unii din lista celor 69 de candidaţi au probleme cu legea. Poate ar fi fost mai bine ca legiuitorul să stabilească nişte filtre privind reputaţia ireproşabilă. Aici iarăşi suntem puşi între ciocan şi nicovală. Pe de o parte, suntem criticaţi dacă un procuror sau judecător cu probleme de integritate este admis în avocatură. Pe de altă parte, este prezumţia nevinovăţiei şi mulţi dintre candidaţii la care le-am refuzat acordarea licenţei, ne-au acţionat în judecată, au câştigat şi am fost impuşi să le plătim cheltuielile de judecată. Cum s-a întâmplat în cazul fostei magistrate Ludmila Ouş care era cercetată pentru corupţie. Ne-a acţionat în judecată şi am fost impuşi nu doar să o acceptăm în breaslă, dar şi să-i achităm onorariul de 5000 de lei pentru avocata Natalia Moloşag. Dar UAM este o organizaţie non-profit, care există din cotizaţiile de membru, iar astfel de procese ar conduce la falimentul ei”, a precizat Adrian Tăbârţă.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Iurie Lealin(procuror): „Simpla evaluarea a magistraților nu este reformă”

    Comisia de la Veneția a dat un aviz critic recentelor modificări legislative operate de majoritatea PAS, prin care procurorul general a fost exclus din Consiliul Superior al Procurorilor și a fost introdusă o procedură de evaluare a performanței acestuia, care face posibilă demiterea sa înainte de termen. Comisia (grup independent de experți creat sub umbrela Consiliului Europei) recomandă întoarcerea procurorului general în Consiliul Superior al Procurorilor ca membru din oficiu și „revizuirea semnificativă” a prevederilor despre evaluarea activității procurorului general. Acestea ar trebui să descrie „în mod clar natura și principalii indicatori ai evaluării performanței” și să clarifice modul în care evaluarea performanței „este diferită de răspunderea disciplinară”.

    Se așteaptă și un aviz privind ideea „evaluării externe” a magistraților.

    Europa Liberă a stat de vorbă cu procurorul Iurie Lealin, președintele Asociației procurorilor pentru ordine și dreptate.

    Comisia de la Veneția a dat un aviz critic recentelor modificări legislative operate de majoritatea PAS, prin care procurorul general a fost exclus din Consiliul Superior al Procurorilor și a fost introdusă o procedură de evaluare a performanței acestuia, care face posibilă demiterea sa înainte de termen. Comisia (grup independent de experți creat sub umbrela Consiliului Europei) recomandă întoarcerea procurorului general în Consiliul Superior al Procurorilor ca membru din oficiu și „revizuirea semnificativă” a prevederilor despre evaluarea activității procurorului general. Acestea ar trebui să descrie „în mod clar natura și principalii indicatori ai evaluării performanței” și să clarifice modul în care evaluarea performanței „este diferită de răspunderea disciplinară”.

    Se așteaptă și un aviz privind ideea „evaluării externe” a magistraților.

    Europa Liberă a stat de vorbă cu procurorul Iurie Lealin, președintele Asociației procurorilor pentru ordine și dreptate.

    Europa Liberă: Vorbim despre reforma în procuratură. Viziuni acum încep să curgă cu duiumul, am putea spune că sunt foarte multe din diferite tabere. Pe de o parte, cei de la guvernare încearcă să spună că există suficientă voință politică pentru ca această reformă să aibă și o finalitate, astfel încât cetățeanul să recâștige încrederea, în primul rând, în justiția Republicii Moldova, pe de altă parte, să vedem dacă această voință politică se suprapune cu ceea ce cred și înțeleg cei care activează în acest sistem. Dvs. ce punct de vedere împărtășiți, e făcută cu dreptul această reformă, se poate îmbunătăți, se poate mai mult de criticat ca, până la urmă, tot îmbunătățire să aducă această reformă în domeniul justiției și, mai cu seamă, în domeniul procuraturii?

    Iurie Lealin: „Da. Deși sunt președinte de asociație, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, eu vin cu o viziune personală, fiindcă va fi și o apreciere critică la ceea ce se face. Sigur că noi avem viziuni cu privire la reformă și despre necesitatea reformei nu ne îndoim. În general, e nevoie de schimbări, e nevoie de reforme, asta nu se pune la dubii.

    Schimbarea adusă de politicieni
    Cumva ignoranța factorului de decizie în cadrul procuraturii este o problemă, pe parcursul mai multor ani cumva nu s-au văzut aceste probleme din sistem, cumva s-a venit cu niște reacții că noi suntem independenți, lăsați-ne în pace. Și acesta a fost un factor foarte negativ, fiindcă atunci când toată societatea deja fierbea și fierbe în continuare și înțelege că sunt acolo probleme, chiar a fost o greșeală să spui că probleme nu sunt și noi lucrăm așa cum lucrăm.”

    Europa Liberă: Dar până acum a fost o zonă de confort pentru procurori, că au acceptat să activeze, chiar dacă se trimiteau săgeți cu critică la adresa lor?

    Iurie Lealin: „Desigur pentru unii a fost o zonă de confort, alții, probabil, și-au dorit și în continuare doresc anumite schimbări și, iată, noi am ajuns la punctul când deja s-a schimbat conjunctura și vine politicul cu anumite soluții, și se pare că societatea este gata să accepte practic orice soluție doar să fie o schimbare. Problema este că nu orice soluție este bună și nu orice soluție este eficientă și aici trebuie să analizăm, fiindcă este un lucru foarte serios, care va aduce impact nu doar procurorilor și judecătorilor, nu doar justiției, dar și vieții sociale, politice și economice.”

    Europa Liberă: Conceptul privind evaluarea externă a procurorilor, judecătorilor, elaborat de Ministerul Justiției, dar așa se crede că el încă mai poate fi îmbunătățit.

    Iurie Lealin: „Suntem la etapa așteptării evaluării Comisiei de la Veneția, dar se pare că Ministerul Justiției deja și-a creat un plan că în luna februarie, dacă nu greșesc, vine avizul, pe urmă o să fie create organele respective și se va merge mai departe, se interpretează acest aviz de la Comisia pentru Democrație prin Drept, cunoscută în Republica Moldova cu denumirea Comisia de la Veneția, ca o formalitate și aici noi tot avem anumite rezerve...”

    Europa Liberă: Să nu se întâmple să fie și acel verdict negativ,precum cel pe care l-a trimis ieri autorităților Republicii Moldova referitor la evaluarea procurorilor, dar haideți să vorbim mai întâi despre acest concept. Cum îl vedeți Dvs., cum l-ați aprecia?

    Iurie Lealin: „Ca să avem un punct de pornire, eu aș dori să facem trimitere la Albania, la exemplul Albaniei, fiindcă inițial când s-a venit cu acel concept, autorii și promotorii conceptului au făcut trimitere anume la exemplul Albaniei. Și eu aici îmi amintesc de Joanne Rowling, cine a citit „Harry Potter”, este autoarea celebrului roman „Harry Potter”, ea permanent avea practic o obsesie să trimită eroii principali în pădurile Albaniei, fiindcă este o țară reală, dar cumva mai îndepărtată, misterioasă și nimeni nu știe ce-i acolo. Păi, eu am impresia că noi suntem cam în aceeași situație, se face trimitere la exemplul Albaniei, pe care noi urmează să-l analizăm...”

    Europa Liberă: Dar se crede că situația din Republica Moldova ar fi comparabilă cu cea din Albania? Au trecut ani buni de când și în Albania se vorbește despre această reformă și acolo se crede că începe deja să dea roade acest concept de reformare.

    Iurie Lealin: „Da, dacă vorbim de exemplul Albaniei, trebuie să înțelegem că acolo încă nu s-a finalizat acel proces.”

    Europa Liberă: Este adevărat.

    Iurie Lealin: „Noi încă nu avem concluzii clare dacă este o experiență pozitivă sau negativă.

    Evaluarea externă ar putea dura 10 ani
    Primul lucru pe care vreau să-l spun este că e un proces foarte îndelungat, dacă vorbim de Albania, a fost aprobat în anul 2016, de facto, s-a început în anul 2017. Ei încă nu știu, probabil n-au ajuns nici la jumătate, fiindcă după cele mai optimiste prognoze date chiar de guvernul albanez, ei mai au încă 6 ani pentru a finaliza procesul.”

    Europa Liberă: Și pentru Republica Moldova ar trebui tot 10 ani să treacă, dacă se pun bazele astăzi?

    Iurie Lealin: „Aceasta-i o întrebare foarte bună, fiindcă noi avem și mai mulți judecători și procurori decât în Albania și, cu siguranță, asta nu înseamnă că și noi vom avea parte de acei 10 ani de evaluare, poate că va fi mai puțin, dar toți trebuie să înțeleagă că este un proces foarte îndelungat și foarte problematic.”

    Europa Liberă: De ce problematic?

    Iurie Lealin: „Acuși ajungem, dar eu aș vrea să spun că, în primul rând, îndelungat și eu cred că noi am putea să obținem rezultate bune în termen mult mai restrâns, nu în 10 ani, nu în 5 ani, dar, nu știu, poate în 2 ani să facem o schimbare care va fi, într-adevăr, veritabilă și credibilă și să sporim și încrederea în sistemul justiției. Al doilea aspect care ține de Albania, de evaluarea externă, eu nu știu dacă autorii și promotorii acestui concept au evaluat această problemă sau eventuala problemă, dar în Albania sistemul justiției s-a ciocnit cu o criză profundă de cadre...”

    Europa Liberă: Lucru valabil și pentru Republica Moldova.

    Iurie Lealin: „Cu siguranță va fi valabil, fiindcă totuși câteva sute de judecători și procurori acolo au fost evaluați, majoritatea au fost excluși din sistem, bine, nu majoritatea, un pic peste jumătate, pe lângă asta, mulți au plecat singuri, fie că n-au vrut să fie supuși evaluării externe, fie ca să-și manifeste dezacordul cu ceea ce se întâmplă.”

    Europa Liberă: Protest împotriva celor de la putere.

    Iurie Lealin: „Din diferite motive și, într-adevăr, Albania s-a ciocnit cu o criză profundă de cadre, în unele instanțe judecătorești a rămas să activeze un singur judecător, procesele acolo și penale, și civile se fixează bine dacă-s pe anul 2024, în procuratură este o criză de cadre și, în special, de cadre competente.

    Și aici deja s-a ajuns la rezultate inverse celor scontate, fiindcă și corupția, și crima organizată au fost o perioadă de timp în ascensiune, dacă vorbim de Albania, dar anume datorită acelei crize de cadre.”

    Din nou despre lipsa de cadre
    Europa Liberă: Haideți să vorbim despre realitățile din Republica Moldova, ați spus-o chiar Dvs. că numărul magistraților este mult mai mare.

    Iurie Lealin: „Da, dacă vorbim de realitățile Republicii Moldova, în contextul unei eventuale crize de cadre, în concept noi, într-adevăr, regăsim o mențiune că se va majora numărul de locuri la Institutul Național al Justiției și astfel cumva se va soluționa deficitul de cadre. Și aici eu vreau să fac o mică remarcă, fiindcă sunt și eu formator în cadrul Institutului Național al Justiției deja de mai mulți ani și iarăși este opinia mea personală, dar cumva calitatea promoțiilor în aspect general este în declin. Asta nu înseamnă că acolo nu sunt persoane cu capacități, ele sunt și la funcția de judecător, și la funcția de procuror, dar...”

    Europa Liberă: Dar Dvs. îi pregătiți să fie buni și foarte buni?

    Iurie Lealin: „Sigur, dar depinde și cine intră în Institutul Național al Justiției și este un factor obiectiv, prestigiul profesiilor de judecător și procuror se află în declin și, respectiv, mai puține persoane își doresc să acceadă în aceste profesii.”

    Europa Liberă: Declinul acesta vine pentru că chiar unii procurori și judecători au compromis această profesie.

    Iurie Lealin: „Posibil că multe lucruri care se discută sunt adevărate, dar altele nu prea sunt adevărate, dar oricum este un fapt obiectiv...”

    Europa Liberă: Haideți să vedem, criză de cadre poate să fie pe parcursul evaluării?

    Iurie Lealin: „Da, la asta și am vrut să fac trimitere, dar aici nu putem să nu menționăm Institutul Național al Justiției, fiindcă este practic principala instituție de pregătire a judecătorilor și procurorilor.

    Acolo au mai rămas din vechime anumite posibilități de accedere în profesie, dar sursa principală este Institutul Național al Justiției și aici o să dau un exemplu: eu tot am trecut prin Institutul Național al Justiției 11 ani în urmă. În anul 2010, când eu am fost admis la examene, deci pe lângă mine mai erau încă 97 de candidați la funcția de procuror, cu acte în regulă, care au trecut etapele preliminare, admiși la examen pentru 10 locuri la funcția de procuror, 98 în total, la 10 locuri, deci erau 10 pe un loc.

    La momentul actual se scot la concurs, de regulă, cam 25-30 de locuri și sunt cam 60-70 de candidați, deja, practic, doi – doi și un pic pe un loc. Dacă se majorează numărul de locuri în Institutul Național al Justiției, eventual chiar se dublează, deși dacă o să avem o criză de cadre așa cum a fost în Albania, dublarea numărului de locuri nu o să ne ajute.”

    Europa Liberă: Dacă se face promisa curățenie în sistem, eu bănuiesc că totuși vor dori tinerii să vină să profeseze și ca judecător, și ca procuror.

    Iurie Lealin: „Putem să fim optimiști, dar trebuie să analizăm toate posibilitățile și toate posibilele scenarii și, dacă avem acel exemplu al Albaniei, trebuie să vedem și lucrurile pozitive, și lucrurile negative, cel puțin ca să fim pregătiți.”

    Simpla evaluarea a magistraților nu este reformă
    Europa Liberă: Dar ca să nu ne oprim prea mult la exemplul Albaniei, pentru că a devenit clar ce se întâmplă în acea țară, în Republica Moldova cum vedeți Dvs. schimbarea situației în domeniu, ținând cont și de acest concept?

    Iurie Lealin: „Noi ne-am dori, sigur, o abordare mult mai strategică, mai sistemică, să se vină cu o reformă mult mai complexă, doar simpla evaluare a judecătorilor și procurorilor nu va fi una eficientă.”

    Europa Liberă: De ce?

    Iurie Lealin: „Voi fi nevoit iarăși să fac trimitere la Albania, fiindcă și în Albania nu s-a mers doar pe evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Acolo a fost aprobat un concept foarte global de reformă, deci a fost o strategie de reformă care a conținut 7 piloni: reforma instanței de jurisdicție constituțională, reforma instanțelor judecătorești, a justiției penale, a instruirii, a pregătirii juridice, deci a profesiilor libere, inclusiv avocaturii, a infrastructurii instanțelor de judecată și a procuraturii, a combaterii corupției ș.a.m.d. Și asta a fost, evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor a fost doar un element din acei 7 piloni și reforma se efectuează ca un complex de măsuri, nimeni niciodată n-a spus acolo că doar evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor este un panaceu care va schimba tot sistemul și după asta sistemul va funcționa altfel.

    Și acum revenim la ceea ce este în Republica Moldova, noi toți suntem de aceeași opinie, haideți să discutăm despre eficiență și o să spun lucrurile care mie îmi par clare.

    Deci, în procuratură și în instanțele de judecată – și de aici trebuie să pornim – sunt oameni diferiți. Eu cred că nimeni asta nu pune la îndoială, da, se mai aud lozinci că toți sunt corupți și toți trebuie să fie dați afară, de regulă asta se întâmplă atunci când se termină argumentele. Atunci când dispare fundamentarea juridică sau logică se recurge la trimitere la lozinci, că nu avem ce discuta, toți sunt corupți și trebuie dați afară.”

    Europa Liberă: Da, dar nici nu se poate închide ochii și să nu se vadă că există corupție și acolo, că există persoane care s-au îmbogățit peste noapte, care nu pot să dovedească agonisirea acestor averi?

    Iurie Lealin: „Cu siguranță, există corupție, asta înseamnă că există oameni lipsiți de integritate, dar nimeni care are o gândire critică nu o să nege faptul că sunt oameni diferiți ca și în orice domeniu – și social, și cultural, și în învățământ, și în medicină sunt oameni diferiți.”

    Europa Liberă: Și curățenia asta cum se face, nu prin evaluare?

    Iurie Lealin: „Da. Să facem un exercițiu logic mai întâi, ca să ajungem până la evaluare. Deci, să ne închipuim că noi îi dăm pe toți afară din sistem și...”

    Europa Liberă: Eu nu am auzit de la nimeni o asemenea declarație că toți trebuie să plece.

    Eeste vorba doar de schimbarea jucătorilor, nu de schimbarea regulilor jocului.
    Iurie Lealin: „Sunt, mai sunt, sau majoritatea, sau toți. Dar să ne închipuim că toți au să plece, toți judecătorii și toți procurorii și noi luăm în locul lor alte persoane și iarăși idealizăm, fiindcă au să fie persoane tot din societatea noastră, dar îi idealizăm, că-i luăm, nu știu, dintr-o mănăstire – 500 la funcția de judecător și 700 la funcția de procuror sau de pe altă planetă, care nu sunt din societatea noastră, idealizăm, ca să înțeleagă toți că este vorba doar de schimbarea jucătorilor sau a unei părți de jucători, și nu de schimbarea regulilor jocului în esență.


    Fiindcă noi înțelegem că oamenii sunt corupți sau comit acte de corupție, de aceea că ei au așa oportunități de a comite acte de corupție, ei sunt loiali față de politic, de aceea că sunt așa niște oportunități și premise ca să primească niște funcții, de exemplu, în schimbul loialității față de politic. Și dacă acest lucru nu se schimbă, indiferent cine va veni, alți oameni, peste un anumit timp, o parte din ei au să cedeze acelor tentații, o parte nu vor ceda tentațiilor și iarăși vom avea un sistem cu oameni diferiți. Și vom avea același sistem cu oameni diferiți, care va funcționa exact așa cum funcționează actualul sistem.”

    Europa Liberă: Ce propuneți Dvs.? Iată, această evaluare externă, parțial acceptată, parțial, unii experți spun că nu va da rezultatele scontate, ce soluții aveți Dvs. pentru această situație ca să aibă un deznodământ?

    Iurie Lealin: „Eu, de exemplu, mă întreb: ei bine, o să aibă loc evaluarea și după asta ce o să se întâmple, toți cei care vor veni deja se va prezuma că toată viața lor vor activa în mod corect, nu vor comite acte de corupție ș.a.m.d.? Adică vor fi exceptați de orice control și de orice alte evaluări?”

    „Trebuie să se înceapă cu schimbări sistemice”
    Europa Liberă: Nimeni nu a spus că vor pleca toți cei 700 și vin alții într-un an de zile 700 noi și, mai ales, că e o problemă când e vorba de resursele umane. Spuneți și Dvs. cum vedeți rezolvarea problemei ca totuși să se facă curățenie și să fie livrate rezultate și pe potriva așteptărilor cetățenilor, pentru că cetățeanul trebuie să fie, în cele din urmă, câștigătorul acestor schimbări din societate.

    Iurie Lealin: „Sigur, eu susțin totuși ideea că trebuie să se înceapă cu schimbări sistemice, trebuie să fie înlăturate acele oportunități de corupție, trebuie să fie consolidată independența procurorilor și judecătorilor așa ca să nu mai fie acele premise de a manifesta loialitate față de politic.

    Monica Macovei, fosta ministră a Justiției în România și fostă Europarlamentară în studioul de la Praga al Europei Libere (foto arhivă)
    ### VEZI ȘI... ###
    Monica Macovei despre evaluarea procurorilor: Dacă nu dai rezultate, îți dai demisia
    Sigur, aici există un paradox, fiindcă reforma este elaborată și promovată, și efectuată de politic și aici ca și cum politicul ar trebui să-și taie creanga, dar așa pare doar la prima vedere, fiindcă atunci când întărești sistemul judecătoresc, în esență creezi premise pentru o dezvoltare pe un timp foarte îndelungat, fiindcă haideți să ne întrebăm: ce o să fie mai departe? Odată și odată puterea o să se schimbe, ce o să rămână după evaluarea respectivă, o să se schimbe lucrurile, o să funcționeze sistemul altfel?”

    Europa Liberă: Sistemic, ce ar însemna, în opinia Dvs., să se înceapă?

    Colegiile funcționează permanent și durabil
    Iurie Lealin: „Și în cadrul sistemului judecătoresc, și în procuratură, noi avem organe de autoadministrare care, în principiu, au funcțiile respective, inclusiv de a curăța sistemul. Noi avem și Colegiul de evaluare, avem și Colegiul de carieră și selecție, noi avem și Colegiul de disciplină și dacă, într-adevăr, ele își fac treaba, atunci nici nu ar fi nevoie de evaluarea respectivă externă.

    Asta în primul rând și, în al doilea rând, aceste colegii funcționează permanent și durabil și nu este doar o chestiune de o singură dată, adică noi trebuie să mergem cu niște soluții de lungă durată.”

    „Să facă un pas înapoi”
    Europa Liberă: Dar puteți să puneți umărul ca să îmbunătățiți acest concept, dacă se insistă pe ideea că ar trebui revizuit în proporții mari acest concept?

    Iurie Lealin: „Sigur că ar trebui să vină, în primul rând, o dorință din partea politicului și eu cred că avizul de la Comisia de la Veneția care va veni, nu știu dacă în luna februarie sau mai devreme, sau mai târziu, el va veni, eu nu văd cum acest aviz să fie unul pozitiv față de ceea ce se propune și eu cred că asta ar fi o oportunitate pentru cei care au elaborat acest concept să facă un pas înapoi.”

    Europa Liberă: Pentru Ministerul Justiției?

    Pentru a evalua, trebuie să înțelegi care sunt problemele din sistem.
    Iurie Lealin: „Da, inclusiv pentru Ministerul Justiției, să facă un pas înapoi și să-l regândească poate nici nu la nivel de concept, dar la nivel de pre-concept, să vină cu soluții, fiindcă faptul că astăzi o soluție universală care va schimba totul sigur că nu rezistă niciunui fel de critici, nu va schimba nimic și atunci trebuie să se găsească poate alte soluții, dar pentru asta iarăși trebuie să fie implicați cât mai mulți actori și societatea civilă, și judecătorii, și procurorii, pe care acum nimeni nu-i ascultă, fiindcă, vă spuneam, argumentul este: dar ce să discutăm cu voi, dacă noi pe voi trebuie să vă evaluăm?

    Dar pentru a evalua, pentru a veni cu soluții trebuie să înțelegi care sunt problemele din sistem, dacă tu nu le înțelegi, înseamnă că și soluțiile nu pot fi corecte.”

    Europa Liberă: Dar Dvs. ați putea să ne spuneți care sunt problemele din sistem?

    Iurie Lealin: „În primul rând, lipsa de independență și responsabilitate și aici ar trebui să se meargă pe întărirea acelei independențe funcționale a procurorilor și responsabilității.”

    Europa Liberă: Dar cine atentează la independența procurorilor și judecătorilor?

    Iurie Lealin: „Așa a fost construit sistemul și iarăși eu nu vreau să spun, fiindcă prin asta cumva o să obijduiesc colegii, inclusiv judecători, dacă o să spun că ei nu sunt independenți, dar sunt anumite vulnerabilități care creează probleme. Și iarăși, aceasta nu înseamnă că, de exemplu, la judecători pe fiecare dosar va veni cineva și va spune ce decizie să ia, dar poate să nimerească așa un dosar de rezonanță când vor fi anumite implicații și există vulnerabilități.”

    „Toate puterile au spus că vor justiție independentă”
    Europa Liberă: Cel puțin, puterea de astăzi promite că vrea o justiție independentă din toate punctele de vedere.

    Iurie Lealin: „Toate puterile au spus că vor justiție independentă din toate punctele de vedere, n-a fost nicio putere care să spună că noi vrem să subminăm justiția. Și totuși, noi suntem acolo unde suntem acum și eu mi-aș dori ca cumva societatea civilă să aibă un rol mai activ.”

    Europa Liberă: Cu excepția independenței justiției, care alte probleme le vedeți destul de vulnerabile?


    Iurie Lealin: „Deci, independența și responsabilitatea sunt două lucruri interdependente și asta trebuie de înțeles, fiindcă dacă nu este independență, nu-i poți cere omului să fie responsabil, el întotdeauna o să paseze responsabilitatea pe alții și acela care pune semnătura, acela trebuie să fie omul care ia decizia. Acesta este punctul-cheie de la care trebuie să pornim și să asigurăm în acest mod independența.

    Este marea corupție investigată și sancționată suficient?
    ### VEZI ȘI... ###
    Evaluarea externă nu este garanție de succes (V. Gribincea și reformele justiției)
    Dacă vorbim de procuratură, de atâtea ori s-a discutat și posibilitatea atribuirii procurorului statutul de magistrat, dacă ne uităm la reforma 2013-2016 la început care erau declarațiile și toți spuneau că, da, este necesar, fiindcă a fost o reformă, într-adevăr, globală, cu implicarea partenerilor externi, cu societatea civilă și la început toți spuneau că este nevoie și pe parcurs, dacă vă uitați într-o retrospectivă, s-au schimbat acele viziuni și s-a spus că nu, parcă nu trebuie, haideți cumva să delimităm doar ierarhia procesuală de ierarhia administrativă și practic nu s-a schimbat nimic în acest sens.”

    Europa Liberă: Ca impactul să fie pozitiv și în baza așteptărilor celor care lucrează în sistem, dar și ale celor care conduc astăzi Republica Moldova, ce ar trebui încă să se întreprindă astăzi?

    Iurie Lealin: „Ar trebui, în primul rând, să se meargă cu o strategie de reformare, dacă s-a făcut iarăși trimitere la albanezi, și nu doar la albanezi, întotdeauna s-a mers cu o strategie, nu cu niște acțiuni rupte din context, dar cu o strategie care a fost pe larg discutată, în care s-au găsit anumite compromisuri și consensuri, care a fost elaborată inclusiv cu participarea partenerilor externi și care a trecut și avizarea Comisiei de la Veneția, care este una foarte importantă în acest sens și este important să obținem acel aviz până la adoptarea, și nu după, cum se întâmplă, cu părere de rău, în ultimul timp.”

    Europa Liberă: Puteți să ne spuneți la modul cel mai sincer, totuși sunt foarte mulți procurori care se tem de această evaluare externă și de ce s-ar teme, dacă se tem?

    Iurie Lealin: „Eu nu sunt împotriva evaluării externe, dacă, într-adevăr, scopul este lupta contra corupției.

    Eu nu sunt împotriva evaluării externe, dacă, într-adevăr, scopul este lupta contra corupției.
    Problema este în asigurarea unor garanții de obiectivitate și corespunderea unor standarde, pentru că lipsa obiectivității în procesul de evaluare nu este o problemă doar a judecătorilor și procurorilor, fiindcă dacă nu se va efectua obiectiv, aceasta-i o problemă a tuturor, va discredita întreg procesul de evaluare și de reforme. Și aici sunt îngrijorări foarte serioase legate de obiectivitate, fiindcă noi am mai avut comisii independente, nu vreau acum să fac referire, inclusiv cu participarea experților străini și cumva rezultatele nu au fost cele care s-au așteptat.

    Eu nu știu dacă noi mai avem posibilitatea să mai experimentăm cu acele comisii cvasi-independente și dacă era vorba de o persoană sau activitatea celor care până acum era una limitată, deci acum se vorbește de întreg sistemul. Noi putem să-l distrugem dacă nu va fi un proces obiectiv și aici sunt întrebări și îngrijorări referitoare la asigurarea acelei obiectivități.”

    Europa Liberă: Ați spus Dvs. că sunt 700 de procurori. Nu e un număr prea mare pentru Republica Moldova?

    Iurie Lealin: „Este greu de spus. Probabil urmează a fi efectuate niște aprecieri în acest sens, dar dacă cineva s-ar gândi să reducă ar trebui să vină și cu soluții, fiindcă la momentul actual procurorii sunt încărcați cu lucru și aceasta înseamnă că, dacă se reduce numărul, urmează să fie redistribuit acel lucru altcuiva și trebuie de gândit cui și ce lucru ar putea să fie redistribuit.

    Exact același lucru e cu judecătorii, cu instanțele judecătorești, fiindcă dacă ne uităm statistic și împărțim la numărul de procurori este destul de impunător volumul de lucru.”

    Europa Liberă: Acum e discutat pe larg verdictul Comisiei de la Veneția referitor la evaluarea procurorului general, dar se pare că acest verdict deja e valabil pentru ceea ce se va întâmpla în viitor, nu are o putere retroactivă. Aici am să-l citez și pe speakerul Igor Grosu, spunea că „procesul de evaluare a activității procurorului general va continua, în pofida criticilor aduse de Comisia de la Veneția”. A spus și ministrul justiției, Sergiu Litvinenco, că aceste recomandări venite de la Comisia de la Veneția vor fi examinate cu cea mai mare atenție și luate în calcul pentru deciziile care urmează.

    Iurie Lealin: „Da, și asta este o problemă. Iarăși, aici s-a început aplicarea acelei legi și după asta a venit avizul Comisiei de la Veneția și, practic, multe efecte deja au fost produse.”

    Europa Liberă: Nu mai sunt în funcție adjuncții procurorului general, a fost pus în funcție un procuror general ad-interim...

    Iurie Lealin: „Da, a fost numit procurorul general interimar în funcție, ei au plecat, deja nu mai poate fi aplicat acea lege, chiar dacă va suferi modificări conform avizului Comisiei de la Veneția și, cu părere de rău, cumva asta se transformă într-o obișnuință nu prea bună, fiindcă noi am avut în anul 2019 Legea privind numirea procurorului general interimar, când s-a numit și după asta a fost declarat neconstituțional după ce și-a epuizat efectul, am avut procedura de evaluare a procurorului general, care s-a declarat neconstituțională, dar deja după ce s-a produs preselecția și 12 din 16 candidați au fost excluși, iarăși s-a modificat pentru viitor.

    Comisia Veneția critică legea procuraturii. Opoziția cere demisia ministrului Justiției
    Acum iarăși o să se modifice, dar pentru viitor, dar este foarte important să ne încadrăm în limitele constituționale, fiindcă Constituția este limita respectivă contra abuzurilor, este Legea Fundamentală și este o linie roșie, inclusiv pentru cei care au puterea și trebuie s-o respectăm așa cum ea este.”

    Formula propusă de politicieni mai mult trezește îngrijorări decât optimism.
    Europa Liberă: Pe moment vă îngrijorează sau vă încurajează această reformă care trebuie totuși făcută în sistemul justiției?

    Iurie Lealin: „Noi suntem convinși că este nevoie de o reformă și de o schimbare, dar formula propusă de politicieni mai mult trezește îngrijorări decât optimism și, nu știu, discutând cu colegii, toți sunt foarte mirați de ceea ce se întâmplă...”

    Europa Liberă: Ca să nu fiți surprinși, trebuie comunicare, comunicare între cei care activează și cei care își propun să schimbe situația.

    Iurie Lealin: „Dar, cu părere de rău, nu există dorință din partea politicului și cei optimiști consideră că probabil trebuie să ajungem la marginea prăpastiei ca politicul să-și dea seama că drumul nu este chiar reușit și atunci să facă un pas înapoi, și atunci să implice și pe alții și, într-adevăr, să elaboreze o strategie viabilă de reformă.”

    Europa Liberă: Dvs. ați spus că în Albania unii în semn de protest au abandonat activitățile pe care le aveau. În Republica Moldova pleacă cineva în semn de protest din sistem?

    Iurie Lealin: „Încă nu este clar, încă nu este legislația. La acest moment este un concept care încă nu a fost până la urmă definitivat, deci proiectul încă nimeni nu l-a văzut.

    Cu siguranță, vor fi plecări și în Republica Moldova, eu sunt convins de aceasta și dacă mai vorbim de exemplul Albaniei, ar trebui să spunem că acolo de fapt s-a început cu evaluarea judecătorilor de la Curtea Constituțională. Este încă o deosebire de ceea ce se propune în conceptul de la noi, cumva judecătorii de la Curtea Constituțională nu sunt menționați. Mai mult decât atât, cumva am văzut că s-a dorit să se meargă pe altă soluție, cu majorarea salariilor și aici eu...”

    Europa Liberă: Președinta nu a promulgat...

    Iurie Lealin: „Da, dar, cel puțin la nivel de fundamentare, noi ne-am dori ca să fie o poziție uniformă. Dacă sporim integritatea prin evaluare, atunci toți să fie evaluați, dacă sporim integritatea prin majorarea salariilor, atunci probabil că la toți trebuie să se majoreze salariile sau toți să fie evaluați și la toți să se majoreze salariile.”

    Europa Liberă: Ne amintim, pe timpul președintelui Timofti au fost majorate salariile semnificativ pentru judecători.

    Iurie Lealin: „Și pentru procurori.”

    Europa Liberă: Și pentru procurori.

    Iurie Lealin: „Și a fost o lege foarte bună, a fost Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor...”

    Europa Liberă: Și s-a lichidat corupția din sistem?

    Iurie Lealin: „Acuși ajungem. Voiam doar să spun că salariul judecătorilor și procurorilor și acolo se regăseau, apropo, și judecătorii de la Curtea Constituțională, judecătorii de toate nivelurile și salariul acesta al lor era legat de salariul mediu pe economie. Cu cât mai mare era salariul mediu pe economie, cu atât mai mare sau mai mic era salariul judecătorilor și procurorilor și era foarte echitabil, în primul rând, dar ceea ce este mai importat e că politicul nu avea posibilitate să influențeze și să mărească pentru anumite categorii de judecători sau procurori.

    Deci, politicul nu avea niciun fel de implicație, era un parametru macroeconomic - salariul mediu pe economie.”

    Europa Liberă: Dar, sincer, acea majorare de salarii pentru judecători și procurori i-a făcut mai puțin coruptibili pe cei din sistem?

    Iurie Lealin: „Eu cred că da.”

    Salarii mai mari, corupție mai mică
    Europa Liberă: Tocmai după acele majorări s-a vorbit că această corupție s-a înrădăcinat mult în sistemul justiției.

    Iurie Lealin: „Poate s-a vorbit după asta, eu sunt sigur că corupția a existat și atunci, și după și poate și acum, nu poate, dar cu siguranță există și acum corupție. Trebuie să spunem despre aceste lucruri, dar eu cred că corupția de nivel uzual, când noi am avut foarte multe sentințe de condamnare și de achitare a corupției și poate țineți minte toate cazurile respective cu sume foarte minore, cu judecători și procurori și cumva așa cazuri au dispărut deja, fiindcă, cred eu, când salariul era de 3.000 de lei, puteai să te aștepți și de la acei judecători că ei, pentru 50 de euro, 200 de dolari și alte sume care figurau acolo, puteau să soluționeze cumva niște chestiuni uzuale.

    Eu nu cred că acum după majorare, cel puțin, se recurge la așa ceva, dar corupția mare este altceva și aici ar trebui să se vină cu alte metode de soluționare, cu siguranță ea există și continuă să existe, indiferent care ar fi salariul, de aceea...”

    Europa Liberă: Deci, indiferent dacă va crește sau nu și mai mult salariul, nu se scapă de corupție?

    Iurie Lealin: „Este nevoie de un complex de măsuri și creșterea salariului este doar una din acele măsuri. Dacă avem un salariu mizerabil, nu poți să...”

    Europa Liberă: Dar politicienii înclină să creadă că aceste majorări de salarii ar putea anume să facă să nu mai fie atât de înalt gradul de corupție în rândul celor care activează în domeniul justiției.

    Iurie Lealin: „Nu știu, la noi salariul nu a crescut deja de 3 sau de 4 ani, la procurori și la judecători. Permanent se face trimitere că avem salariu mare, dar deja nici nu pare așa de mare în comparație cu sfera privată, dar chiar și în anumite domenii publice deja nu este atât de mare.”

    Europa Liberă: Dar care este salariul mediu în sistem?

    Iurie Lealin: „Deci, ca să nu amăgesc, dar un procuror sau un judecător începător primește 14-15 mii de lei.”

    Europa Liberă: Și cel care are câțiva ani stagiu ajunge la o leafă mai mare?

    Iurie Lealin: „Va crește. Dacă va activa 6 ani, va crește cam cu 1.000 de lei, dacă va activa 12 ani, va crește cu încă vreo 1.000 de lei și mai departe deja nu crește, dacă el rămâne la procuratura teritorială. Deci, el are șansa să crească doar dacă va activa în Procuratura Generală sau în procuratura specializată, dar iarăși nu crește chiar atât de semnificativ cum se insinuează.”

    Europa Liberă: Dle procuror, și chiar pe final. Credeți că dosarele de rezonanță totuși vor avea finalitate, pentru că în societate cetățenii încă mai trăiesc cu gândul că, dacă se face curățenie în sistem, ar putea să fie pedepsiți cei care au încurcat buzunarul personal cu buzunarul statului?

    Iurie Lealin: „Este greu de spus. Și eu sunt procuror și nu aș putea să spun despre o finalitate a unor dosare pe care le gestionează colegii. Noi aici chiar trebuie să fim optimiști, pentru că vor fi rezultate.

    Eu cred că nimeni acum nu ar putea nega faptul că se lucrează în acest domeniu, rezultatele deja o să le vedem, urmărim și noi ca procurori și toți urmărim cu interes care o să fie finalitatea acestor dosare și eu cred că societatea civilă trebuie să țină la control și să informeze publicul și instituțiile mass-media, și toți să fie la curent cu finalitatea, pentru că asta tot este important.”

    Sursa: moldova.europalibera.org

  • Lupta pentru Consiliul Superior al Procurorilor: Cine sunt cei 14 candidaţi

    Adunarea generală a procurorilor, preconizată pentru data de 19 noiembrie 2021, urmează să aleagă cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru, din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate. În cursă s-au înscris 14 procurori: opt din ei vor candida pentrul cele patru locuri oferite reprezentanţilor procuraturilor teritoriale, iar alţii şase vor lupta pentru singurul mandat oferit celor din Procuratura Generală.

    Candidaţii din rândul acuzatorilor procuraturilor teritoriale și specializate

    Cristina Gladcov şi-a început cariera în 2011, în Procuratura raionului Cimişlia. Din augurst 2018, lucrează în Procuratura Anticorupţie. Numele Cristinei Gladcov a figurat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. Procurora respins ca neîntemeiată plângerea unui funcţionar din Rezina, acuzat şi plasat în arest preventiv pentru o infracţiune pe care nu a comis-o.

    Adunarea generală a procurorilor, preconizată pentru data de 19 noiembrie 2021, urmează să aleagă cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru, din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate. În cursă s-au înscris 14 procurori: opt din ei vor candida pentrul cele patru locuri oferite reprezentanţilor procuraturilor teritoriale, iar alţii şase vor lupta pentru singurul mandat oferit celor din Procuratura Generală.

    Candidaţii din rândul acuzatorilor procuraturilor teritoriale și specializate

    Cristina Gladcov şi-a început cariera în 2011, în Procuratura raionului Cimişlia. Din augurst 2018, lucrează în Procuratura Anticorupţie. Numele Cristinei Gladcov a figurat într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova. Procurora respins ca neîntemeiată plângerea unui funcţionar din Rezina, acuzat şi plasat în arest preventiv pentru o infracţiune pe care nu a comis-o.

    În calitate de procuroră anticorupţie, Crstina Gladcov s-a remarcat prin cateva dosare de rezonanţă, cum ar fi cel al medicilor de la Centrul Mamei şi Copilului sau al prodecanei de la facultatea de jurnalism a Universităţii de Studii Europene.

    Cristina Gladcov este soţia lui Valentin Gladcov, proprietarul şi administratorul unei firme de construcţii din Cimişlia, fondată în 2017. Acesta ar fi primit firma donaţie de la tatăţ său.

    Anul trecut, Cristina Gladcov a raportat donaţii în sumă totală de 3300 de euro cu ocazia diferitor evenimente de familie. Familia a mai avut venituri, în sumă de 780.000 de lei din chirie. Alte surse de venit au fost salariile, de 345.867 mii de lei anual pentru Cristina Gladcov şi de 108.500 de lei pentru Valentin Gladcov.

    Acuzatoarea deţine în proprietate o casă de locuit cu suprafaţa de 112 metri pătraţi, estimată la 336.340 de lei, oferită cu condiţia întreţinerii pe viaţă, şi un apartament de 70 de metri pătraţi, în valoare de 562.800 de lei.

    În anul curent, procurora Gladcov şi-a cumpărat maşină nouă: un BMW GT 520D, fabricat în 2017, pentru care a scos din buzunar 18.300 de euro.

    Gheorghe Graur este fiul lui Dumitru Graur, şeful secției reprezentare a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale.

    Gheorghe Graur şi-a început cariera de procuror în Procuratura municipiului Bălți la data de 18.06.2018, însă în scurt timp a fost delegat să lucreze în Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale (PCCOCS). În toamna anului 2020, CSP a dat curs demersului procurorului general, Alexandr Stoianiglo, de a-l transfera pe Gheorghe Graur în Procuratura municipiului Chişinău, oficiul Buiucani.

    Gheorghe Graur nu a raportat în proprietate bunuri imobile. Singura avere a omului legii, potrivit Declaraţiei de avere şi interese personale, este un automobil de model Audi, fabricat în 1998 şi procurat în 2017 cu 4000 de euro.

    Eduard Florea şi-a început cariera în 1992 în Procuratura raionului Ungheni, în calitate de anchetator. Din aprilie 2007 până în octombrie 2010 a fost procuror şef al raionului Făleşti. În toamna anului 2010 a revenit în Procuratura Ungheni, doar că în calitate de şef, funcţie pe care a deţinut-o până în aprilie 2021.

    Vara trecută, Eduard Florea a fost subiectul unei anchete a postului de televiziune Jurnal TV, care a descoperit că omul legii locuieşte şi are viză de reşedinţă într-o casă de lux pe care nu a declarat-o. Procurorul a explicat că imobilul îi aparţine surorii sale, stabilită cu traiul în Marea Britanie. Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a decis să investigheze averea procurorului din Ungheni.

    Omul legii a declarat că deţine în folosinţă patru automobile, dintre care o Toyota Rav 4, toate înregistrate pe numele surorii sale. Eduard Florea a declarat în proprietate şi un apartasment de 47 de metri pătraţi, oferit ca locuinţă de serviciu în 1992, şi un automonil de model VAZ – 2108, fabricat în 1997.

    Ruslan Lungu şi-a început activitatea în Procuratura raionului Ceadîr Lunga. În mai 2011, a fost transferat în Procuratura municipiului Bender, fiind numir în funcţia de procuror şef. La 29 iulie 2021, Ruslan Lungu a fost transferat în PCCOCS.

    Ruslan Lungu figurează într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.md pentru că a beneficiat de donații în mărime de 4.000 de euro, fără a indica în declarația de avere de la cine au venit banii. „Banii sunt din urma vânzării casei părintești, care a fost scrisă pe numele fratelui meu, după decesul tatălui. Jumătate din sumă este pentru mine, și jumătate pentru frate”, a explicat Lungu.

    Ruslan Lungu deţine în proprietate, din 2015, un apartament de 55 de metri pătraţi, iar în 2016 şi-a cumpărat cu 170.000 de lei un automobil de model Volvo XC90, fabricat în 2006.

    Anul trecut, procurorul Lungu s-a împrumutat de la o bancă comercială cu 175 mii de lei.

    Remus Moroz este adjunct interimar al şefului Procuraturii raionului Străşeni. Anterior, Remus Moroz a deţinut un mandat de cinci ani de procuror şef al raionului Hânceşti. În perioada anilor 2013-2017, a deţinut mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

    Procurorul deţine, din 2012, un apartament de 101 metri pătraţi, estimat la 593.310 de lei. Din mijloacele de transport, omul legii a raportat un automobil de model Volga, fabricat în 1969, pe care l-a procurat anul trecut cu 3000 de lei.

    Tot anul trecut, Remus Moroz s-a împrumutat cu 30.000 de dolari de la o persoană fizică, fără dobândă, obligându-se să restituie datoria în decurs de patru ani. În 2019, procurorul a împrumutat de la aceiaşi persoană 10 mii de euro, datorie scadentă în anul curent.

    Soţia procurorului este fondatoarea şi administratoarea întreprinderii Regal Lux Tur SRL, de unde a raportat venituri salariale de 45.414 de lei, pentru anul 2020.

    Elena Roşior este îngajată în Procuratura raionului Anenii Noi din 1999, anul când a absolvit facultatea de drept. Procurora nu a deţinut niciodată funcţii administrative în cadrul instituţiei.

    Elena Roşior figurează într-o investigaţie jurnalistică a portalului Anticorupţie.md. Aceasta a beneficiat anul trecut de o donație în mărime de 22.000 de euro de la mama sa, Lidia Morari. Acuzatoarea a precizat că de fapt, nu e vorba despre o donație, ci despre mai multe tranzacții în baza unei procuri.

    „Cu părinții avem o avere comună. Soțul s-a ocupat de tranzacții, cu o parte din mijloacele financiare care au apărut pe contul soțului ulterior au fost făcute tranzacții pe bunuri imobile care aparțineau mamei. Proveniența mijloacelor financiare la momentul când s-a făcut tranzacția a fost dovedită în instituția financiar bancară. Nu sunt donații, ci bunuri. Ulterior bunurile apar iar pe numele mamei. Nu ne-a dăruit mama suma. De facto, nu am primit banii părinților. Soțul acționează în baza unei procuri în timpul când mama era plecată, e vorba de tranzacții prin procură”, a punctat Elena Roșior.

    Acuzatoarea a mai raportat şi trei conturi bancare, în sumă totală de de 45 de mii de euro.

    Familia Roşior deţine în proprietate trei automobile, un Nissan evaluat la 200.000 de lei, şi două maşini de model Dacia Logan, care ar fi costat 2000 şi 5000 de lei.

    Pe lângă salariul de procuror de 245.986, raportat pentru anul trecut, Elena Roşior a mai declarat un salariu de 17.988 de la Venicio Grup SRL, o firmă din raionul Străşeni, specializată în comerţul cu produse alimentare. Precizăm că funcţia de procuror este incompatibilă cu oricare funcţia, cu excepţia activităţilor didactice şi stiinţifice.

    Vasile Stoinov activează în Procuratură, începând cu anul 1993. A lucrat în mai multe procuraturi teritoriale: Ialoveni, Cantemir, Comrat şi Taraclia. În 2016, a fost desemnat şef adjunct al oficiului Sud al PCCOCS, iar în 2018, a deţinut interimatul de procuror şef al Găgăuziri. În perioada anilor 2009-2013, a fost membru al Colegiului disciplinar al procurorilor. Din 2013 până în 2017 a deţinut mandatul de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

    La 1 noiembrie curent, procurorul general interimar l-a desemnat pe Vasile Stoinov să asigure interimatul de procuror şef al Găgăuziei.

    Familia omului legii deţine în proprietate două case de locuit şi două apartamente, iar un apartament, aflat în Taraclia, l-a vândut anul trecut cu 14.000 USD. Soţia sa este profesor şcolar şi a avut anul trecut venituri salariale de 181.092 lei. Procurorul Stoinov a raportat un cont bancar înregistrat pe numele soţiei, în care se păstrează 20.000 USD.

    Olesea Vîrlan şi-a început cariera în Procuratura raionului Rezina, iar din februarie 2019 lucrează în Procuratura raionului Ialoveni. Procurora deţine în proprietate un apartament de 51,5 metri pătraţi, pentru care a achitat, în 2019, 817.973 de lei.

    În perioada 2019-2020, Olesea Vîrrlan a contractat 7 credite, în sumă totală de 784.000 de lei.

    Candidaţii din partea Procuraturii Generale

    Vladimir Adam este procuror din 1990. În iulie 2013, a fost numit în funcția de şef al Secției judiciar penale din cadrul Procuraturii Generale. La 1 august 2016, a fost desemnat în funcția de procuror-șef al Secției unificare a practicii din domeniul reprezentării învinuirii în instanțele de judecată din cadrul Procuraturii Generale. 

    Pentru activitate îndelungată în organele procuraturii, contribuţie la asigurarea legalităţii şi ordinii de drept şi înalt profesionalism, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova, la 29 ianuarie 2015, i s-a conferit Medalia „Meritul Civic”. 

    Potrivit Hotărârii din 7 decembrie 2018, Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor a aprobat rezultatul final al evaluării procurorului Vladimir Adam, care a obţinut punctajul final de 144,5. în toamna anului 2019, Vladimie Adam a fost unul din cei 20 de candidaţi înscrişi în concursul pentru funcţia de procuror general.

    În Declarația de avere și interese personale pentru 2020, Vladimir Adam a indicat venituri de 374.632 de lei. Procurorul a mai raportat un teren intravilan de 11 ari, evaluat la 593 de mii de lei, o casă de locuit de 113,7 metri pătrați, cumpărată în 2000, cu 593 de mii de lei și două apartamente, de 50,9 metri pătrați, evaluat la 310 mii de lei, respectiv cu suprafața de 86,4 metri pătrați, cumpărat în 2016, cu 518 mii de lei. Adam conduce, din 2020, un Mercedes în valoare de 297mii de lei.

    Gheorghe Borş a făcut dreptul la Universitatea din Iaşi, iar cariera a început-o în anul 1998, în Procuratura din Hânceşti. La 22 Decembrie 2017, a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Generale, secția politici, reforme și management al proiectelor.

    Procurorul deţine în proprietate un teren de 3 ari în intravilan, un apartament cu suprafaţa de 67 metri pătraţi, din 2012, estimat la 146.039 lei, şi un garaj care l-a costat 43.331 de lei. În 2016, omul legii şi-a cumpărat un automobil de model Mazda-2, fabricat în 2005, care l-a costat 10.000 de lei. În 2013, Gheorghe Borş a contractat un credit de 160.000 lei, pentru o perioadă de 20 de ani.

    Absolvent al Universităţii din Iaşi, Eduard Bulat este procuror-șef al secției politici, reforme și management al proiectelor din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Activează în organele procuraturii din 1994.

    În perioada augist-noiembrie 2019 a fost adjunctul procurorului general interimar, Dumitru Robu. După preluarea de către Robu a interimatului funcţiei de procuror general, în octombrie 2019, Bulat a fost desemnat din nou procuror general adjunct interimar.

    Eduard Bulat a participat, în toamna anului 2019, la concursul pentru funcţia de procuror general, competiţie câştigată de Alexandr Stoianoglo. Eduard Bulat a înaintat Ministerului Justiției o cerere de chemare în judecată prin care contestat desfășurarea concursului pentru preselectarea candidaților la șefia Procuraturii Generale, precum și rezultatele acestui concurs. Cererea nu a avut finalitate.

    Numele lui Bulat apare într-un articol publicat pe portalul Moldova Curată, în care se menționează că procurorul investește anual sute de mii de lei în construcția unui apartament, iar sumele depășesc veniturile sale oficiale. Este vorba despre un apartament dintr-un bloc situat pe strada Melestiu din Capitală, în care au primit locuințe, la jumătate de preţ, mai mulţi procurori. Bulat a indicat, în declaraţia sa de venituri şi proprietăţi, că a plătit, începând cu 2011, sute de mii de lei companiei care construia un bloc de apartamente. Astfel, în iunie 2011, a plătit 155.288 de lei, în decembrie 2011 – 109.542, în iunie 2012 – 140.980 şi în noiembrie 2014 – 351.588. El a făcut aceste plăți în condițiile în care a trecut în declarație un salariu anual de 130.519 de lei pentru 2014. El a explicat că îşi achită apartamentul dintr-un împrumut pe care i l-a acordat, fără dobândă, sora sa, aflată peste hotare.

    Eduard Bulat a mai apărut în lista procurorilor care dețin una sau mai multe locuinţe, dar au fost incluşi în lista beneficiarilor de apartamente la preţ preferenţial.

    În Declarația de avere și interese personale pentru 2020, Bulat indică un salariu mediu lunar de peste 30 de mii de lei. El a trecut pe hârtie două apartamente și un garaj. Unul din apartamente l-a vândut anul trecut cu 22.000 euro. Banii i-a investit într-un automobil de model BMW X3, fabricat în 2016.

    Omul legii are de achitat, până în 2041, două datorii în sumă totală de 55 .000 de euro către o persoană fizică.

    Iuri Lealin lucrează procuror în secția reprezentare în procedurile non-penale și implementare CEDO din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, începând cu august 2016. Anterior, după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei, a lucrat timp de patru ani în oficiul Ciocana al Procuraturii municipiului Chişinău.

    Iuri Lealin este procurorul care a instrumentat, în 2015, dosarul penal pe numele primarului de la Colonița, Angela Zaporojan, în timp ce aceasta era încă membră a PLDM. Lealin a cerut suspendarea din funcție a primarului de Colonița, demersul fiind respins de către instanță. Ulterior, Angela Zaporajan a trecut în PDM şi fost achitată de Curtea Supremă de Justiție.

    În decembrie 2019, Iuri Lealin a fost inclus în grupul special format printr-un ordin al procurorului general Stoianoglo pentru efectuarea unui control la Procuratura Anticorupţie.

    Procurorul Lealin este preşedintele şi unul din fondatorii unei organizaţii obşteşti, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate, înregistrată în septembrie 2019. Organizaţia respectivă a fost fondată de un grup de acuzatori care nu au semnat în vara anului 2019 declarația procurorului general, Eduard Harunjen, privind pretinsele presiuni politice asupra procurorilor.

    Iuri Lealin locuieşte cu familia într-o casă cu suprafaţa de 219 metri pătraţi, cumpărată în 2017 cu 765.535 lei. Omul legii mai dispune şi de un apartament, din 2002, cu suprafaţa de 71,7 metri pătraţi, evaluat la 367.682 lei.

    Iuri Lealin a mai raportat şi un automobil, Lexus RX 400H, fabricat în 2008 şi procurat în 2018 cu 50.000 de lei.

    Procurorul a declarat pentru anul trecut un salariu anual de 345.918 lei, alţii 36.600 fiind obţinuţi din activitatea didactică.

    Dumitru Obadă a fost numit în aprilie 2021 în funcția de procuror-șef al secției analiză criminologică, avizare și propuneri de legiferare din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale. Până atunci, a fost şef interimar al secţiei respective.

    În ianuarie 2021, Obadă s-a ales cu insigna Eminent al Procuraturii, chiar dacă a lipsit timp de patru ani din sistem. În iunie 2016, după o carieră de patru ani în cadrul Procuraturii Generale, Dumitru Obadă este angajat la Procuratura Anticorupţie, unde nu se reţine prea mult timp şi părăseşte procuratura pentru Institutul Naţional al Justiţiei.

    Soţia sa, Constanţa Obadă, este notar, iar din 2014 deţine o cotă de 25 la sută din SRL Şapte Spice, o brutărie care timp de șase ani a reuşit să se afirme pe piaţa produselor de panificaţie din Republica Moldova. Familia Obadă mai are în proprietate două apartamente şi o casă de locuit de 192 de metri pătraţi, dată în exploatare în 2017, fiind evaluată la 2,3 milioane de lei.

    În 2019, familia şi-a procurat trei camioane de model Ford Trasnzit şi un automobil Volvo XC90, fabricat în 2014, care i-a costat 400 de mii de lei. Un an mai târziu, omul legii şi-a procurat şi o maşină de teren Toyota RAV 4, fabricată în 3020, pentru care a achitat 507.200 lei. Familia mai deţine în proprietate trei autocamioane Ford Transit, cumpărate în 2019.

    Dumitru Obadă a raportat pentru anul trecut venituri din salariul de procuror de 279.901 lei, iar peste 200.000 de lei i-a câştigat din activitatea didactică. Soţia sa a avut venituri din 948.142 de lei din prestarea serviciilor notariale.

    Mihail Vinogradov şi-a început cariera la Procuratura din Ocniţa, în 1996, în calitate de ajutor al procurorului. Începând cu 24 martie 2021, activează ca procuror în secţia unificare a practicii reprezentării învinuirii în instanţele de judecată din cadrul Procuraturii Generale.

    În perioada 2009-2013, Mihail Vinogradov a fost membru al CSP.

    Procurorul Vinogradov deţine în proprietate un apartament cu suprafaţa de 82,5 metri pătraţi, procurat în 2017 cu 124.999 şi puţin peste două hectare de teren agricol. Omul legii are datorii de 264.000 lei şi 25.000 euro, pe care s-a obligat să le achite până în anul 2025. Mihail Vinogradov a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 278.564 de lei.
    Sursa: anticoruptie.md

  • «На тебя давят, пока ты не станешь покладистым». Как работает прокуратура изнутри. История от первого лица

    Год назад в Молдове появилась ассоциация прокуроров «За порядок и справедливость». Инициатором ее создания был прокурор Юрий Лялин, который с помощью такой ассоциации хотел защитить прокуроров от влияния и давления, в том числе со стороны самой системы. Лялин рассказал NM, почему ситуация в прокуратуре, несмотря на приход нового генпрокурора, не изменилась, а также, как система воспитывает в прокурорах послушность и безынициативность, и почему прокуроры не могут «воевать» с депутатами.

    NM публикует монолог прокурора от первого лица.

    «Что он вообще себе позволяет?»

    Когда молодой прокурор только приходит на работу в прокуратуру, ему приходится весьма непросто. Он очень уязвим, так как многого еще не знает и может допускать ошибки. Он зависит от коллег и начальника.

    Год назад в Молдове появилась ассоциация прокуроров «За порядок и справедливость». Инициатором ее создания был прокурор Юрий Лялин, который с помощью такой ассоциации хотел защитить прокуроров от влияния и давления, в том числе со стороны самой системы. Лялин рассказал NM, почему ситуация в прокуратуре, несмотря на приход нового генпрокурора, не изменилась, а также, как система воспитывает в прокурорах послушность и безынициативность, и почему прокуроры не могут «воевать» с депутатами.

    NM публикует монолог прокурора от первого лица.

    «Что он вообще себе позволяет?»

    Когда молодой прокурор только приходит на работу в прокуратуру, ему приходится весьма непросто. Он очень уязвим, так как многого еще не знает и может допускать ошибки. Он зависит от коллег и начальника.

    Я стал прокурором в 2012 году. Я считал, что прокурор должен быть независимым и принимать решения самостоятельно. Но в ситуации, когда ты многого еще не знаешь, сложно придерживаться своих принципов, так как ты, по сути, еще нуждаешься в помощи.

    Когда я только начинал работать прокурором, в Уголовно-процессуальный кодекс внесли изменения. До этого прокуроры все свои действия согласовывали с начальником, который подписывал их постановления, а внесенные в УПК изменения позволили прокурорам самим принимать решения. Но на практике все осталось по-старому. Я стал принимать решения сам, сообщая шефу лишь о своих решениях. На собраниях, которые у нас проходили каждую неделю, на меня стали показывать пальцем и оказывать моральное давление: «Кто это такой, что он вообще себе позволяет?». Коллеги смотрели на меня с опаской. Все это было очень неприятно.

     

    Во многих прокуратурах есть начальник и лояльные ему прокуроры, которые таким образом зарабатывают себе бонусы. Если появляется человек, который отстаивает свои принципы, коллеги от него отдаляются, чтобы не создавать себе проблем.

    «Мне казалось, я делаю что-то революционное»

    Однажды мой шеф попросил принести ему все дела, которые я вел. У меня было 50-60 дел, я подумал, что на проверку. Но шеф передал эти дела другим прокурорам, хотя для этого не было законных оснований. А меня перевел на другую работу. Тогда прокуратура занималась, в том числе, «общим надзором». Мы проводили проверки вне уголовного процесса, но, если находили какие-то нарушения, возбуждали уголовные дела. Может, мой шеф думал, что наказывает меня, но я сказал: «Хорошо, мне это нравится». За несколько лет работы в этом направлении я возбудил много уголовных дел в результате этих проверок.

    Одно из таких дел возникло благодаря тому, что я часто мониторил прессу. На сайте одного столичного пригорода я увидел новость, что там снесли забор, который был частью памятника архитектуры. Он окружал церковь, которую признали архитектурным памятником. Я завел дело по факту разрушения памятника, но мне было больше интересно, на какие деньги построили новый забор.

    Я выяснил, что забор построили на деньги мэрии, но без решения местного совета, тендер прошел с нарушениями, все решил мэр. Я завел по этому факту уголовное дело о превышении служебных полномочий. Мне казалось, что я делаю что-то революционное. Это был мэр одной из правящих партий. В итоге первая судебная инстанция его оправдала, хотя такого не могло быть. Я собрал все доказательства, и там в принципе не должно было быть оправдательного приговора. В худшем случае суд мог бы рассмотреть все выявленные нарушения не как единое преступление, а как отдельные административные правонарушения, но и в этом случае оправдательного приговора не должно было быть.

    Апелляционная палата, рассматривая апелляцию, признала мэра виновным, но Высшая судебная палата (ВСП) его оправдала. При этом за три месяца до заседания ВСП тогдашний мэр Кишинева Дорин Киртоакэ сказал в одном из телеэфиров, что подсудимый мэр «уже решил свои вопросы с ВСП, и там будет оправдательный приговор». Такие ситуации, кроме прочего, демотивируют прокуроров расследовать преступления, которые, возможно, совершили представители власти.

    «Снова закручивают гайки»

    Идея создать ассоциацию прокуроров появилась в 2013 году, но тогда не было возможности ее реализовать. В 2019 году, когда сменилась власть и руководство Генпрокуратуры, такая возможность появилась. Мы хотели защитить прокуроров от самой системы и от влияния извне. Есть много политиков и бизнесменов, которые хотят влиять на прокуроров. Для этого у них есть разные возможности, в том числе пресса. При этом у прокурора практически нет возможности защитить себя. Я думал, что ассоциация может помочь тем прокурорам, которые хотят действовать в рамках закона.

    Но меня ждало разочарование, в том числе в коллегах. Я считал, что многие думают так же, как и я, и тоже хотят что-то изменить. Но оказалось, что таких немного. А через несколько месяцев в системе снова начали закручивать гайки. Например, ты просто говоришь, что в системе есть такая-то проблема, давайте ее решим. Но все это воспринимают, как критику и чью-то попытку вмешаться в какие-то процессы. Людям сложно понять, что кто-то готов самоорганизоваться. Некоторые коллеги начали распространять слухи, что кто-то посредством этой ассоциации пытается на кого-то давить. Разумеется, это не так, но каждый раз, когда ассоциация высказывает свое мнение в критическом ключе, они говорят — ну вот, мы были правы, неспроста же эта критика.

    Я условно разделяю коллег на несколько категорий: люди, которые чувствуют себя достаточно комфортно в сложившейся системе; люди которые просто не видят проблем — чаще всего это руководители, они видят, что система работает, и не собираются что-то менять; люди, которые видят проблемы, но не хотят бороться, потому что это влечет за собой негативные последствия лично для них. И последняя категория — небольшая группа людей, которые видят проблемы и хотят бороться за то, чтобы их решить.

    «За последний год система не изменилась»

    Я считаю, что за последний год [после приходом нового генпрокурора] положение дел в прокуратуре не изменилось. Конечно, были какие-то изменения: перераспределение ответственности между специальными прокуратурами, проверки, кадровые перестановки. Но, к сожалению, суть самой системы осталась прежней. Она осталась продолжением советской системы прокуратуры. И это не меняется, несмотря на разные реформы — и большие, маленькие.

    Сейчас много говорят о процессуальной независимости прокуроров. Но мы не можем говорить о независимости прокурора, если у вышестоящего прокурора есть возможность повлиять на исход какого-то дела, пусть даже незаконно. И такая возможность есть. Все просто: начальник берет дело и распределяет тому, кому надо, и он принимает решение, которое надо. И точно так же начальник может забрать дело у неподходящего прокурора. И, хотя есть четкие критерии для передачи дел, эти критерии, исходя из моего опыта и опыта моих коллег, не соблюдают. К тому же нет механизма, который бы контролировал соблюдение закона при передаче дел.

    Начальник распределяет и объем работы по своему личному усмотрению, что тоже можно использовать, как механизм влияния на прокуроров. Ты с чем-то не согласен — тебя завалили работой, а у твоего коллеги пустой стол. И так будет, пока ты не станешь более покладистым.

    По сути, закон дает начальникам достаточно широкий набор инструментов для непроцессуального влияния на прокурора. Может, для кого-то не проблема прийти к начальнику и спросить, что делать с этим делом и с тем. И начальник скажет — это дело в суд, а это надо прекратить. Но что делать тем прокурорам, которые отстаивают свою независимость? Они по идее должны написать рапорт на начальника, если он оказыает на них ненадлежащее влияние, то есть войти с ним в конфликт. При этом, по сути, рапорт никто не рассмотрит, а прокурору придется работать в том же коллективе и с тем же начальником.

    В других странах прокуроры могут писать жалобы на давление в Высший совет прокуроров. И таких жалоб там очень много, несмотря на более широкие гарантии независимости, чем у нас. Я не могу вспомнить у нас ни одного такого обращения в Высший совет прокуроров. Прокуроры уверены, что обращаться в совет по такому поводу нет смысла.

    «Система воспитывает в прокурорах безынициативность»

    Многие прокуроры разочаровались и считают, что бороться с системой бессмысленно. Мы создали ассоциацию не для того, чтобы воевать с какими-то начальниками, а чтобы попытаться изменить систему. Но это очень сложно. Система такая, какая есть, она воспитывает в прокурорах безынициативность.

    Я разочаровался и в коллегах. Они сами не готовы бороться за это. А делать это за них и быть громоотводом — очень тяжело. Сейчас то, что мы делаем в ассоциации, больше вредит карьере, чем влияет на систему. К примеру, есть регламент, одобренный на уровне генпрокурора, который позволяет начальнику Прокуратуры муниципия Кишинев распределять прокуроров между офисами по своему усмотрению. Теоретически это может быть так: сегодня ты на Чеканах, а завтра ты на Буюканах. Будь добр, передай все дела. Я считаю, что это тоже один из инструментов, позволяющих влиять и давить на прокуроров.

    Мы попросили пересмотреть регламент, ведь подобные переводы влияют на карьеру прокуроров и могут быть использованы для подавления независимости. Но нам ответили, что в этом нет необходимости. Хотя у судей была подобная ситуация, и в марте 2020 года Конституционный суд признал такую практику неконституционной.

    В других странах профессиональные ассоциации имеют огромный авторитет, к их мнению прислушиваются. Нам хотелось перенять этот опыт. Но очень многое зависит и от конкретных руководителей самой прокуратуры.

    «У прокуроров нет возможности защитить себя»

    Сейчас прокуроров критикуют все кому не лень. Люди негативно относятся к прокурорам, в том числе потому, что об этом каждый день говорят по телевизору политики и эксперты. Хотя большинство прокуроров не имеют никакого отношения ни к делам о краже миллиарда, ни к другим громким делам. Политикам очень удобно говорить — это не мы, это кто-то хуже нас. При этом почему-то уходит на задний план тот факт, что все самые резонансные преступления совершались именно политиками или благодаря им. А у прокуроров, по сути, нет возможности защитить себя от этого. Очень сложно противопоставить свою позицию человеку, у которого есть ресурсы, электорат. Даже если ты прав. Все аргументы утонут в информационном шуме.

    Летом 2019 года депутаты опубликовали список «прокуроров-коррупционеров». Депутаты посмотрели декларации о доходах прокуроров и сравнили цены автомобилей, которые они указали со средними ценами на [доске объявлений] 999, и выявили какие-то несоответствия. Меня это очень удивило. Во-первых, в представленных депутатами данных были неточности. Во-вторых, это же депутаты, в их компетенции как раз все изменить. Создать на уровне системы барьеры, чтобы люди незаконно не могли обогащаться. Но они ничего лучше не смогли придумать, чем проверить стоимость машин на доске 999.

    Недавно я отправил ответ на обращение одного депутата [Думитру Алайбы]. Мой ответ был в том же ключе, что и другие мои ответы на подобные обращения, в том числе депутатов — и от партий власти, и оппозиционных: пожалуйста, представьте доказательства, укажите что-то конкретное, как минимум подпишите свое заявление, потому что оно не подписано. Ведь эти требования к жалобам предусмотрены законом, которые сами депутаты и приняли. Депутат опубликовал мой ответ на странице в Facebook со своим комментарием и всем прочим. Люди прочитают [и сделают выводы]. А что я могу этому противопоставить? Или я теперь должен написать ему ответ в Facebook? Потом он мне там же ответит. Что дальше?

    «Эта идея утопична»

    Те же политики, которые критикуют прокуроров, продвигают идею внешней аттестации судей и прокуроров. Они считают, что внешняя комиссия очистит систему от плохих прокуроров, а на их место придут честные и неподкупные. Эта идея утопична по своей сути. Даже если мы уберем всех нечестных и приведем на их места честных, система останется прежней. И через некоторое время некоторые из этих честных и неподкупных начнут пользоваться возможностями, которые предлагает система. Ничего не изменится. Но есть еще детали. Кто будет проводить эту аттестацию? Все говорят — независимая комиссия. Но у нас уже не раз обжигались с такими «независимыми комиссиями».

    К тому же эту идею раскритиковала Венецианская комиссия (ВК). Но и после этого никаких других идей по перезагрузке системы не предлагается. Поэтому у меня создается впечатление, что некоторые политические силы тем, несмотря на негативное заключение ВК, хотят реализовать эту идею, чтобы получить возможность и дальше назначать своих судей и прокуроров. По сути, у политических сил сейчас не так много возможностей влиять на какие-то назначения. Комиссию в итоге будут создавать те же политики.

    При этом в прокуратуре есть внутренняя система оценки прокуроров. Есть квалификационные коллегии, оценочные. Но по итогам этих аттестаций прокуроры, о которых генпрокурор говорил, что они работали с нарушениями, в том числе Николай Китороагэ, Виорел Морарь, получали оценки «превосходно». Надо искать, почему эта внутренняя система профессиональной оценки не работает, и сделать так, чтобы она работала. Мне кажется, это логичнее. Надо просто настроить эту систему оценки так, чтобы она нормально работала.

    «Почему ни один из них не взял на себя смелость?»

    В прошлом году мы проводили проверки в специализированных прокуратурах. И генпрокурор по итогам проверок публично сообщил о нарушениях, допущенных некоторыми прокурорами. Проблема в том, что некоторые из этих нарушений были общей практикой. А общая практика на уровне отдельно взятой прокуратуры говорит о том, что это не позиция прокуроров, которые непосредственно ведут или руководят уголовным преследованием. Это говорит о том, что это позиция начальника, а у прокуроров этой прокуратуры есть проблемы с независимостью.

    Вот сейчас прокуроры отказались от обвинений против судей по делу о Ландромате. В [следственной] группе, которая тогда занималась этим делом, было примерно 20 прокуроров. И что, ни один из них не увидел, что там есть проблема с доказательствами или с квалификацией [преступления]? Почему ни один из них не взял на себя смелость высказаться или написать особое мнение? Все как один посчитали, что там был состав преступления. Это говорит о том, что у прокуроров нет индивидуального мышления, нет ответственности и нет независимости. Так не должно быть. Каждый должен принимать решения, как он считает нужным, и нести за эти решения ответственность.
    .
    Мне бы хотелось, чтобы наша ассоциация положительно повлияла на работу прокуратуры. Но все двигается очень медленно, потому что у нас нет никакой поддержки, а только энтузиазм. К сожалению, и общественное мнение сконцентрировано на достаточно поверхностных вещах, а чтобы изменить положение дел, нужно понимать саму суть процессов. Политики тоже предлагают довольно поверхностные решения, которые в лучшем случае ни на что не повлияют, но могут и навредить правосудию. Они и не могут ничего другого предложить, потому что ни они, ни так называемые эксперты никогда не работали прокурорами или судьями, соответственно, имеют лишь общие представления о том, что происходит в системе.

    Мне отчасти понятно, почему никто не спрашивает мнение самих прокуроров или судей. Ведь считается, что эти системы довольно консервативны — зачем их спрашивать, если они в любом случае будут против изменений? Но и среди прокуроров и, я уверен, среди судей достаточно людей, которые хотят изменений и имеют потенциал для того, чтобы изменить положение дел изнутри.

    Но для всего этого нужна мотивация. Как минимум гражданское общество должно твердо дать понять, что заинтересовано в этих изменениях и, в первую очередь, заинтересовано в защите независимости прокуроров и судей. Ведь независимость — это не личная привилегия прокурора или судьи, а гарантия для любого гражданина, который столкнется с системой юстиции, что его дело рассмотрят объективно и непредвзято.

  • (INTERVIU) Iurii Lealin: Noi am creat o Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate deoarece simțim necesitatea unor schimbări profunde și calitative în Procuratură

    Mai mulți procurori, care spun că au o altă viziune despre cum ar trebui să funcționeze o asociație profesională a acuzatorilor de stat, au creat în urmă cu aproape un an Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”. Cine sunt membrii acesteia, ce intenționează să facă și de ce nu au semnat declarația Procurorului General referitoare la presiunile politice asupra procurorilor, am discutat cu președintele Asociației, Iurii Lealin.

    BizLaw: Când a fost fondată Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”?

    Iurii Lealin: Înregistrarea oficială a avut loc la 26 septembrie 2019.

    BizLaw: Ce v-ați propus să faceți atunci când a fost fondată asociația și ce ați reușit până în prezent?

    Mai mulți procurori, care spun că au o altă viziune despre cum ar trebui să funcționeze o asociație profesională a acuzatorilor de stat, au creat în urmă cu aproape un an Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”. Cine sunt membrii acesteia, ce intenționează să facă și de ce nu au semnat declarația Procurorului General referitoare la presiunile politice asupra procurorilor, am discutat cu președintele Asociației, Iurii Lealin.

    BizLaw: Când a fost fondată Asociaţia Obştească ”Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate”?

    Iurii Lealin: Înregistrarea oficială a avut loc la 26 septembrie 2019.

    BizLaw: Ce v-ați propus să faceți atunci când a fost fondată asociația și ce ați reușit până în prezent?

    Iurii Lealin: În primul rând, ne-am propus crearea unei plaforme viabile prin intermediul căreia procurorii vor putea să-și valorifice drepturile, dar și să comunice atât cu societatea, cât și cu factorii de decizie. Cred că am putea schimba lucrurile spre bine în Procuratură, aducând un plus de valoare prin promovarea ideilor noastre.

    Până în prezent am reușit să creăm o structură independentă care va servi drept fundament pentru dezvoltarea noastră în continuare, am aderat la Asociația Internațională a Procurorilor, am creat propria pagină web și am consolidat relațiile cu partenerii din alte asociații profesionale, dar și din mediul neguvernamental.

    Avem încă multe lucruri de realizat, dar a fost creată o bază care va permite să ne mișcăm mai departe.

     

    BizLaw: De ce a fost nevoie de o nouă asociație? Doar există Asociația Procurorilor Republicii Moldova?

    Iurii Lealin: Noi am creat o asociație deoarece simțim necesitatea unor schimbări profunde și calitative în Procuratură și, în același timp avem propriile viziuni cum ar trebui să fie o asociație profesională de procurori.

    Asociația Procurorilor din Republica Moldova din start a fost gândită ca unica asociație profesională a procurorilor, după modelul mai multor state din spațiul post-sovietic și este una destul de conservatoare.

    Am considerat că construirea unei noi asociații de la 0 va fi mai efecientă decât încercarea de a schimba starea lucrurilor în cadrul unicei asociații care a existat până nu demult. La moment am observat că existența noastră influențează anumite lucruri și în cadrul Asociației Procurorilor din Republica Moldova, deoarece pluralismul de opinii și concurența întotdeauna au generat progrese.

    BizLaw: Nu are suficientă independență Asociația Procurorilor din Republica Moldova? Este aceasta cumva o extensie a Procuraturii Generale?

    Iurii Lealin: Asociația Procurorilor din Republica Moldova are, de fapt, o misiune foarte importantă. Pe baza cotizațiilor de membri, procurorilor le sunt acordate ajutoarele materiale atunci când survin anumite riscuri (deces, boală ș.a.), sau aceste mijloace financiare sunt redirecționate pentru alte scopuri utile. Cred că în formatul în care există Asociația Procurorilor din Republica Moldova își realizează pe deplin această funcție. Noi, de exemplu, nu ne putem asuma aceasta, deoarece nu avem cotizații de membru.

    BizLaw: Câți membri are asociația și cine poate deveni membru? Aveți un filtru de selecție? Sunt acceptați și procurori implicați în dosare controversate sau despre care presa a scris că nu-și pot justifica averile?

    Iurii Lealin: Din Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate fac parte aproape patruzeci de membri. Iar membri activi sunt și mai puțini.

    Sigur, cu cât mai mulți membri are Asociația, cu atât este mai reprezentativă. Dar la moment noi chiar nu ne propunem să avem cât mai mulți membri deoarece, cum deja am spus, nu avem cotizații de membru și numărul de membri nu influențează potențialul nostru. Putem fi eficienți cu zece, cinci sau chiar trei membri, dacă aceștia sunt membri activi, care participă la dezvoltatea asociației și promovarea ideilor noastre. Avem în acest sens exemplul Asociației judecătorilor ”Vocea Justiției”, care este activă, având doar trei sau patru membri deocamdată.

    Cu regret, și pandemia a introdus anumite corective și a făcut imposibile mai multe activități planificate pentru promovarea asociației.

    Da, avem și filtru de selecție – cererile de aderare sunt examinate de către Consiliul de Administrare, iar în Statut sunt prevăzute anumite criterii. Aici este o problemă de etică, deoarece procurorii care fac parte din Cosiliul de Administrare ar trebui să evalueze cumva colegii care doresc să adere și, în unele cazuri, să refuze aderarea acestora. Conștientizăm că nu este totalmente corectă această practică, deoarece dăm calificative cât de ”buni” sunt colegii noștri. Dar, pe de altă parte, ținem foarte mult la numele și la reputația noastră. Cu părere de bine, nimeni din colegi a căror reputație trezește semne de întrebare nu a înaintat cererea de aderare și nu ne-a pus în situație.

    BizLaw: Din ce bani este finanțată activitatea asociației pe care o conduceți? Ați obținut resurse financiare de la instituții internaționale?

    Iurii Lealin: În primul rând, nu avem cheltuieli mari. Costurile operaționale, legate de activitatea asociației, ne-am asumat împreună cu alți membri activi.

    Am apelat și la diferite structuri internaționale, pentru a participa la anumite proiecte. La moment, ne-a fost aprobat un concept de proiect, împreună cu alte cinci asociații din Republica Moldova și România și suntem la etapa coordonării proiectului, finanțat din fondurile Consiliului Europei. De asemenea, așteptăm rezultatul coordonării unei linii de subgranturi de la Departamentul de Stat al SUA, și cred că avem șanse mari să o obținem.

    Dar aceste fonduri nu vor ajunge niciodată pe conturile asociației, deoarece ne-am propus de principiu să nu gestionăm careva sume bănești. Fondurile menționate ar putea fi utilizate doar pentru crearea unor oportunități pentru membrii asociației de a-și implementa și promova ideile, cum ar fi organizarea unor cursuri de instruire, realizarea unor studii pe diverse domenii, efectuarea unor vizite de studiu, etc.

    BizLaw: Care sunt garanțiile că anume această asociație este ceea de ce au nevoie procurorii?

    Iurii Lealin: Noi suntem deschiși pentru comunicarea cu societatea și, atunci când este în interesul procurorilor, intervenim către orice factori de decizie. Acest fapt crează diverse oportunități pentru procurorii care sunt în același gând cu noi. Sinceritatea și bunele intenții, dar și valorile pe care le promovăm, reprezintă un punct de reper pentru procurori.

    BizLaw: Recent Procurorul General a făcut o declarație precum că se fac presiuni politice asupra procurorilor, Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate de ce nu a semnat acea declarație?

    Iurii Lealin: Noi toți am aflat despre această declarație din sursele media și, probabil, aceasta s-a discutat într-un cerc restrâns.

    Vreau să remarc că pornind de la standardele europene, implicarea politicului în procesul de înfăptuire a justiției este inadmisibilă. Nu cred că aici s-au avut în vedere presiuni administrative. Mai degrabă, presiuni prin intermediul declarațiilor lansate în spațiul public de către politicieni nemijlocit sau prin intermediul unor formatori de opinii. Astfel de presiuni într-adevăr există. În statele cu democrație avansată cetățenii taxează politicienii care își permit să comenteze soluțiile adoptate de judecători și procurori. La noi, însă, aceasta este cea mai simplă modalitate pentru politicieni de a-și ridica ratingul.

    Pe de altă parte, din ceea ce am văzut, percepția acestei declarații de către oameni nu a fost neapărat bună. Deja o bună parte a societății conștientizează că Procuratura are nevoie de schimbări sistemice, iar această declarație a fost percepută ca un apel de a păstra ”status quo”.

    Într-un astfel context, semnarea declarației de către asociațiile profesionale ar reprezenta un mesaj de susținere a conducerii Procuraturii Generale și o anumită etichetare a acestor asociații, iar noi nu ne dorim acest lucru.

    BizLaw: Dumneavoastră și colegii din asociație sunteți sau nu presați politic sau de către superiori în activitatea dumneavoastră de bază?

    Iurii Lealin: Nu cred că procurorii care nemijlocit conduc sau exercită urmărirea penală, ori reprezintă acuzarea de stat, sunt supuși unor presiuni politice. De regulă, aceste presiuni au loc la un alt nivel, asupra factorilor de decizie din cadrul Procuraturii. Careva presiuni asupra procurorilor pot să vină doar din partea procurorilor-șefi. Și soluția este simplă – asigurarea independenței funcționale reale pentru procurorii de rând, care efectuează acțiuni de urmărire penală și adoptă decizii pe cauze penale. Anume acești procurori urmează a fi responsabili pentru ceea ce se întâmplă în cauzele penale pe care le au în gestiune, dar, în același timp, orice implicare extraprocesuală a procurorilor-șefi trebuie să fie exclusă.

    BizLaw: Ce probleme au procurorii din Republica Moldova?

    Iurii Lealin: Cred că nu putem vorbi din numele tuturor procurorilor. Dar din studiile și sondajele care s-au efectuat în rândul procurorilor rezultă că există probleme în asigurarea independenței funcționale a acestora. Respectiv, acesta este unul din punctele noastre de reper.

    BizLaw: Cine ar trebui să le soluționeze?

    Iurii Lealin: În primul rând, însăși procurorii trebuie să spună tranșant că își doresc ridicarea statutului până la statutul de magistrat. Aceasta ar impune procurorilor o responsabilitate mai mare, dar în același timp i-ar oferi independența funcțională necesară și rezistență la orice fel de ingerințe.

    Totodată, astfel de schimbări ar trimite un semnal clar procurorilor și societății că funcția fundamentală a procurorului nu este de a obține o sentință de condamnare, ci de a se asigura că justiția este înfăptuită.

    Scopul propus nu ar putea fi realizat fără modificări legislative, dar procesele ar trebui să pornească din interior și susținute de societate.

    BizLaw: De ce procurorii moldoveni sunt priviți de societate ca niște ”mașini de deschis și închis dosare”?

    Iurii Lealin: Nu cred că întreaga societate așa ne vede, probabil sunt opinii diferite. Dar mi-aș dori ca procurorii să fie mai deschiși în comunicare, inclusiv în ceea ce privește evoluția unor cauze penale și soluțiile adoptate.

    Procurorii în permanență au fost instruiți să comunice prin intermediul serviciului de presă. Pe anumite cauze penale, informația ajunge la societate doar de la conducerea Procuraturii Generale.

    Această tactică are avantajele sale, dar în același timp depersonalizează lucrul procurorului care nemijlocit a adoptat decizia și cunoaște cel mai bine toate detaliile. În același timp, are loc transferul responsabilității de la procuror la instituție. Anume în acest context, posibil, Procuratura ar putea fi comparată cu o mașinărie de deschis și de închis dosare, iar procurorii ar fi doar niște piese.

    Admit că strategia de comunicare a Procuraturii cu societatea ar putea fi îmbunătățită.

    BizLaw: Uniunea Avocaților din Republica Moldova acuză procurorii de imixtiune în activitatea apărătorilor, cum comentați o asemenea acuzație?

    Iurii Lealin: Dacă au fost careva cazuri particulare, acestea ar urma să fie denunțate la Consiliul Superior al Procurorilor. Procedura de verificare a unor astfel de acuzații ar putea începe anume cu o astfel de sesizare. În context, președintele Uniunii Avocaților este membru de drept al Consiliului Superior al Procurorilor. Cred că Uniunea Avocaților are suficiente pârghii pentru a pune această întrebare pe rolul factorilor de decizie.

    BizLaw: Cât câștigă un procuror? Este salariul un venit suficient?

    Iurii Lealin: Salariul unui procuror din cadrul procuraturii teritoriale variază de la 18.000 până la 20.000 lei, în funcție de vechimea în muncă. Aceste sume rezultă din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar în coroborare cu Legea bugetului de stat pentru anul 2021. După calcularea impozitelor pe venit, fondului social și asigurării medicale, salariul net constituie aproximativ 15.000 lei sau chiar mai puțin.

    Eu nu văd vreo problemă cu referire la mărimea salariului, ci mai degrabă în modalitatea de calculare acestuia. Până la 1 decembrie 2018 salariul era calculat în baza Legii privind salarizarea judecătorilor și procurorilor. Punctul de reper era salariul mediu pe economie, care depindea doar de factorii economici obiectivi. Însă legea menționată a fost abrogată și la moment salariul procurorului depinde de mărimea valorii de referință, stabilită de Parlament pentru fiecare an. Astfel, salariile procurorilor depind de voința politicului, ceea ce cu siguranță subminează o parte din independență instituțională.

    Suntem în așteptare ca subiecții cu drept de sesizare a Curții Constituționale să pună pe rolul Curții întrebarea privind constituționalitatea acestor modificări.
    Sursa: bizlaw.md

LASĂ UN COMENTARIU