Știri

• Lupta pentru Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor: Cine sunt acuzatorii care candidează

  12 procurori s-au înscris în cursa pentru cele şapte locuri din Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor, organul abilitat cu examinarea cauzelor disciplinare inițiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecția procurorilor, și aplicarea sancțiunilor disciplinare. Cei mai mulți candidați ar avea probleme de integritate. Echipa portalului Anticoruptie.md i-a documentat pe toți cei 12 candidați și vă spune cine sunt ei, ce averi și interese au şi ce abateri disciplinare au comis.

  Victor Comerzan a câştigat, anul trecut, concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni. Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut funcţia de şef al Procuraturii raionului Briceni. Ulterior, Comerzan a deţinut interimatul funcţiei de procuror adjunct al raionului Donduşeni.

  Omul legii deţine în proprietate două terenuri în intravilan, destinate construcţiilor. În 2014, Comerzan şi-a terminat de construit casa şi acareturile din gospodărie. Trei ani mai târziu, procurorul şi-a cumpărat maşină nouă, Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 33.000 de euro. În 2021, procurorul din Donduşeni şi-a mai cumpărat un automobil, Skoda Rapid, pentru care a scos din buzunar 115 mii lei.

  Citiţi mai departe

  12 procurori s-au înscris în cursa pentru cele şapte locuri din Colegiul de Disciplină şi Etică al Consiliului Procurorilor, organul abilitat cu examinarea cauzelor disciplinare inițiate împotriva procurorilor, primite de la Inspecția procurorilor, și aplicarea sancțiunilor disciplinare. Cei mai mulți candidați ar avea probleme de integritate. Echipa portalului Anticoruptie.md i-a documentat pe toți cei 12 candidați și vă spune cine sunt ei, ce averi și interese au şi ce abateri disciplinare au comis.

  Victor Comerzan a câştigat, anul trecut, concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni. Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut funcţia de şef al Procuraturii raionului Briceni. Ulterior, Comerzan a deţinut interimatul funcţiei de procuror adjunct al raionului Donduşeni.

  Omul legii deţine în proprietate două terenuri în intravilan, destinate construcţiilor. În 2014, Comerzan şi-a terminat de construit casa şi acareturile din gospodărie. Trei ani mai târziu, procurorul şi-a cumpărat maşină nouă, Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 33.000 de euro. În 2021, procurorul din Donduşeni şi-a mai cumpărat un automobil, Skoda Rapid, pentru care a scos din buzunar 115 mii lei.

  Tot anul trecut, Comerzan s-a căpătuit cu aproape patru hectare de teren agricol şi 55 de teren intravilan, care i-au fost donate.

  Victor Comerzan a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 267.615 mii de lei, iar soţia sa, angajată la spitalul din Briceni, de 65.864 de lei.

  Până în 2023, Victor Comerzan urmează să termine de achitat un credit de 100.000 de lei contractat în 2016.

  Ion Bunica şi-a început cariera în octombrie 2006, în calitate de procuror militar. După lichidarea Procuraturii militare, în 2016, Ion Bunica a fost transferat în Procuratura municipiului Chişinău.

  Ion Bunica s-a numărat printre procurorii care au gestionat dosarul Grigorciuc-Amerberg.

  Acuzatorul locuieşte, din 2016, într-un apartament cu suprafaţa de 93,1 metri pătraţi, evaluat la 634.158 de lei, obţinut în urma unui contract de investiţii, semnat în 2011.

  Ion Bunica a raportat donaţii în mai multe rânduri, în sumă totală de 9 mii de USD şi 811 euro.

  Şeful oficiului Botanica al Procuraturii municipiului Chişinău, Marcel Cimbir, a fost de mai multe ori subiectul investigaţiilor jurnalistice, în care au fost scoase în evidenţă problemele de integritate cu care se confruntă omul legii.

  Centrul de Investigaţii Jurnalistice scria, în 2015, că Cimbir nu a declarat cota de 10 la sută deţinută de soția sa, Mariana Cimbir, la SRL Arhibas. Femeia a devenit fondatoare la Arhibas la numai 18 ani, în perioada când tatăl său, Veaceslav Untilă, ocupa funcţia de viceministru al Afacerilor Interne. Această firmă are un spectru larg de activitate, cum ar fi tipărirea cărţilor, comerţul cu ridicata, însă principala activitate o reprezintă construcţiile. SRL-ul a devenit cunoscut prin serviciile sale prestate Băncii de Economii, lichidată în urma scandalului ce ţine de furtul miliardului.

  Dintr-un raport ce denunţa fraudele financiare de la această bancă aflăm că, la numai un an de la fondare, Arhibas a obţinut peste șapte milioane de lei de la această bancă de stat pentru reparaţia sediului din oraşul Teleneşti. Totodată, firma a privatizat în anul 2008 o întreprindere de stat. SRL-ul, cu un capital social de aproximativ șase mii de lei, a plătit peste 13 milioane de lei pentru privatizarea întreprinderii de stat specializate în ecologie, energetică şi industrie.

  Şeful oficiului Botanica al Procuraturii Chişinău declară în proprietate, din 2009, un hectar de pădure a cărui valoare este 0.

  Omul legii mai deţine două apartamente, evaluate la 964.346 respectiv 430.914 lei, precum şi un garaj primit drept donaţie în 2008. Anul trecut, omul legii a vândut un apartament cu 87.000 de euro. Deşi are unde locui, socrul său i-a oferit în loc, cu titlu de locaţiune gratuită, un alt apartament, cu suprafaţa de 72 de metri pătraţi.

  La finele anului 2020, familia procurorului a primit cadou o casă de locuit cu suprafaţa de 163 de metri pătraţi.

  Omul legii nu a declarat în proprietate sau folosinţă niciun automobil.

  Cimbir a mai fost membru al Colegiului de Etică şi Disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor.

  Viorel Beiu este, din februarie 2022, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău. Până atunci, începând cu august 2017, Viorel Beiu a ocupat funcția de procuror adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Dubăsari.

  Anterior, Beiu a deţinut funcția de procuror în Procuratura sectorului Buiucani, municipiul Chișinău.

  Viorel Beiu deţine în proprietate, din 2006, un teren intravilan cu suprafața de 0,7 ha, în valoare de 80 000 lei.

  Omul legii mai declară o casă de locuit cu suprafața de 161.5 m.p., în valoare de 800 000 lei, în proprietate din anul 2019 și un autoturism de model Honda CVR, fabricat în 2017, pe care l-a cumpărat în 2019 cu 310 000 lei.

  Anterior, Beiu a beneficiat de donații în mărime de 4.000 de euro, de la mama sa, stabilită în Italia.

  Potrivit declarației de avere depusă pentru anul 2021, Beiu a obținut de la locul de muncă 251. 295 lei.

  Vladislav Guţan este adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, șef al Oficiului Buiucani. Anterior, Guţan a fost șef al Secției asistență juridică internațională a Procuraturii Generale şi a mai deţinut un mandat în Colegiul de Etică şi Disciplină, fiind şi preşedinte al colegiului respectiv.

  Numele lui Vladislav Guţan a apărut în documentele cadastrale ca fiiind proprietar a două apartamente în complexul locativ de pe strada Melestiu din Chişinău, construit special pentru procurori, cărora le-au fost vândute apartamente la preţuri speciale. Apartamentul mai mare, de 93 metri pătraţi, omul legii l-a păstrat, iar pe cel de-al doilea, de 87 metri pătraţi, l-a dat în cesiune. Ulterior, omul legii a înstrăinat imobilele de pe strada Melestiu.

  Procurorul Guţan mai deţine în proprietate, din 2002, un apartament de 34,5 metri pătraţi, În 2014, Guţan primeşte moştenire o casă de locuit de 89,2 metri pătraţi.

  În 2016, procurorul primeşte în dar un apartament de 106,6 metri pătraţi, estimat la 684.510 lei, un garaj în valoare de 103.923 şi o încăpere nelocativă de 14 metri pătraţi, estimată la 81.185 lei.

  În 2020, procurirul Guţan şi-a procurat un automobil Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 250.000 lei.

  Vsevolod Ivanov este procuror în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Râșcani, de la sfârșitul lunii decembrie 2016. Anterior, timp de șase ani a activat în cadrul Procuraturii Anticorupție, după ce, în iulie 2010, a fost numit să asigure interimatul funcției de procuror, șef-adjunct al Secției combaterea corupției în cadrul PA.

  În privința lui Vsevolod Ivanov au fost intentate, de-a lungul timpului, mai multe proceduri disciplinare. În septembrie 2013, Ivanov a fost cercetat disciplinar pentru încălcarea Codului de etică al procurorului, precum şi pentru încălcarea prevederilor referitoare la incompatibilităţile şi interdicţiile care îi privesc pe procurori. Conform hotărârii Colegiului disciplinar, din 22 noiembrie 2013, procedura disciplinară în privinţa procurorului a fost încheiată pe motivul inoportunităţii aplicării sancţiunii disciplinare. Ulterior, pentru comiterea mai multor abateri disciplinare la investigarea unei cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupţie, Vsevolod Ivanov a fost pedepsit disciplinar cu „mustrare”, la 14 februarie 2014. Urmare a sancțiunii disciplinare aplicate, procurorul Ivanov a pierdut interimatul funcției de adjunct al procurorului în Procuratura Anticorupție.

  Presa a scris, în acest context că, în octombrie 2013, oamenii legii au pornit o anchetă în baza unei bănuieli rezonabile de comitere a infracţiunilor de trafic de influență și corupere pasivă în proporții mari în care era vizat Ivanov. Un cetățean s-ar fi plâns la Procuratura Anticorupție că un angajat al Centrului Național Anticorupție îi cere bani pentru a nu iniţia investigaţii pe faptul efectuării unor transferuri „dubioase” de bani. Deși reclamantul avea drept probă o înregistrare telefonică care-l încrimina pe ofițerul CNA, procurorul Vsevolod Ivanov nu ar fi înregistrat corespunzător plângerea cetățeanului și nu ar fi examinat înregistrările convorbirilor telefonice. Ulterior, Ivanov ar fi încercat să obțină 30 de mii de euro, printr-un intermediar, de la ofițerul CNA care fusese „turnat” la Procuratură, pentru a nu iniția investigații în baza plângerii depuse pe numele său.

  Numele lui Ivanov a apărut anterior și într-o investigație realizată de Jurnal TV, care dezvăluia că procurorul și-a luat la preţ redus un apartament de 87 de metri pătraţi în „blocul procurorilor”, deşi avea în proprietate alte trei apartamente.

  În declarația de avere pentru 2021, Ivanov a trecut venituri de 246.938de lei din salariu, trei terenuri agricole, patru apartamente, evaluate total la puțin peste un milion de lei și un automobil de model Honda CR V, cumpărat în 2016, cu nouă mii de euro.

  În 2019, procurorul Ivanov a candidat pentru funcţia de procuror general.

  Alexandru Lozan este procuror în Secția controlul activității speciale de investigații și asigurarea regimului secret a Procuraturii Generale. El face parte din lista celor 21 de procurori, pe care deputații PAS Radu Marian și Dan Perciun au cerut să fie investigați de către Serviciul pentru prevenirea și Combaterea Spălării Banilor pe motiv că și-au declarat bunurile la prețuri derizorii.

  Cei doi deputați au menționat că procurorul Lozan a declarat un autoturism de marca Hyundai (anul fabricației 2013), cumpărat în anul 2019, în valoare de 100.000 de lei. Preţul real fiind de peste 9.000 de euro.

  Alexandru Lozan a figurat şi într-o investigaţie CIJM pentru că a făcut parte din „lista revizorilor de la Procuratura Anticorupţie”, întocmită de Alexandr Stoianoglo.

  În 2020, omul legii şi-a cumpărat apartament de 65,9 metri pătraţi, pentru care a plătit 904.327 lei.

  Corneliu Popescu activează în în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. El este fiul Alei Popescu, ex-preşedintă a Curţii de Conturi.

  În octombrie 2015, Corneliu Popescu a trecut printr-o procedură disciplinară pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu în cadrul instrumentării cauzei penale nr.2014928202. Temei pentru iniţierea procedurii disciplinare a servit plângerea administratorului unei societăţi comerciale, care a invocat admiterea încălcărilor procesual penale în cadrul efectuării percheziției la depozitul societății,

  În 2019, pe numele lui Popescu a mai fost pornită o procedură disciplinară, fiind sancţionat cu mustrare.

  În 2018, Corneliu Popescu şi-a procurat un apartament de 98 metri pătraţi, care l-a costat 1.090.000 lei. În 2020, procurorul Popescu mai intră în proprietatea unui apartament, care l-a costat 440.000 lei.

  Omul legii mai deţine, din 2011, un garaj cu suprafaţa de peste 100 de metri pătraţi, care l-a costat 211.365 lei.

  Corneliu Popescu a mai declarat şi un automobil Volvo, procurat în 2016 cu 170.000 lei.

  Soţia sa, Oxana Popescu, lucrează la Curtea de Conturi şi este co-fondatoare, cu coza de 50 la sută, a întreprinderii Marinel&CO.

  Constantin Şuşu este membru al Consiliului Superior al Procurorilor, la final de mandat. Până să ajungă membru al CSP, Constantin Şuşu a exercitat, începând cu februarie 2015, funcția de procuror-adjunct interimar al raionului Sîngerei.

  Constantin Şuşu, alături de Angela Motuzoc şi Inga Furtună s-au opus modificărilor de la Legea cu privire la Procuratură, precum şi reformelor iniţiate guvernarea de după 11 iulie 2021. La fel, Şuşu a votat împotriva pornirii urmăririi penale şi reţinerii lui Alexandr Stoianoglo.

  La finele lunii trecute, Constantin Șușu a fost desemnat în calitate de persoană responsabilă din partea Consiliului Superior al Procurorilor pentru completarea chestionarului Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la Uniunea Europeană.

  Constantin Şuşu declară că locuieşte cu chirie într-un apartament de 59 metri pătraţi, pentru care achită 91.200 de lei pe an. Banii sunt achitaţi de la buget.

  Familiei procurorului i-a mai fost oferită, în 2008, pentru abitaţie gratuită, şi o casă de 127,5 metri pătraţi.

  În 2019, familiei Şuşu i-a fost oferită o casă de locuit cu condiţia întreţinerii pe viaţă. În perioada anilor 2019 – 2021, procurorului i-au fost donate 6 terenuri agricole pe care le dă în locaţiune.

  În 2020, Constantin Şuşu şi-a procurat maşină CITROEN C5, care l-a costat 180.000.

  Pentru calitatea de membru al CSP, Constantin Şuşu a fost remunerat anul trecut cu 377.425 de lei.

  Fiica lui Constantin Şuşu, este angajată, din 2020, la Biroul Migraţie şi Azil al Ministerului de Interne, cu un salariu anual de 77.322 de lei. În 2020, funcţionara şi-a cumpărat apartament de 43.000 de euro. Violeta Şuşu a raportat anul trecut şi un „transfer internaţional” de 17.750 de euro.

  Iancu Zaporojan a deţinut timp de cinci ani funcţia de şef al Procuraturii raionului Nisporeni, după ce timp doi ani a muncit în secţia pentru investigarea fraudelor economice din cadrul Procuraturii Generale. La 28 martie 2021, mandatul lui Zaporojan a expirat, acesta asigurând interimatul funcţiei până ce a câştigat concursul pentru un nou mandat.

  Iancu Zaporojan a figurat într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.md, în august 2019, fiind suspectat de o familie de romi din satul Vulcăneşti că ar fi luat mită de la consătenii lor ca să scape nepedepsiţi după ce au declanşat o vendetă. „În toată cariera mea de procuror nu am fost umilit așa. Și procurorul pe caz a fost umilit, insultat. De aceea doasarul a fost transmis la Chișinău, ca să nu mai persiste suspiciuni de corupție”, ne-a declarat atunci Iancu Zaporojan.

  Pe lângă funcţia de procuror şef al raionului Nisporeni, Iancu Zaporojan pare să ducă în paralel şi o activitate de antreprenoriat. Acesta deţine în proprietate trei terenuri pentru construcţii şi 23 de terenuri în extravilan, procurate în perioada anilor 2017-2020.

  Iancu Zaporojan susţine că nu deţine spaţiu locativ şi închiriază, începând cu 2018, o garsonieră pentru care statul unar 1179 de lei. În schimb, omul legii este proprietarul unui spaţiu comercial cu suprafaţa de 205,4 metri pătraţi, pe care l-a procurat anul trecut cu 60.000 de lei. Anul trecut. Omul legii şi-a mai cumpărat un spaţiu comercial, de 350 metri pătraţi, pentru care ar fi achitat 21.078 lei.

  Procurorul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 297.923 de lei şi de 120.000 de lei din darea în locaţiune a unui imobil întreprinderii Ferma nr.4 SRL din satul Mândâc, raionul Drochia, al cărei fondator şi administrator are numele identic cu cel al acuzatorului.

  Iancu Zaporojan a mai raportat pentru anul 2020 şi o donaţie de 5500 de euro din partea Elenei Zaporojan, mama sa. În anul 2021, donaţiile pentru Iancu Zaporojan au crescut la 344.000 de lei.

  Cu toate acestea, procurorul de Nisporeni este împovărat de datorii. Acesta a beneficiat, în 2020, de un credit 200.000, oferit de Moldova Agroindbank cu rata dobânzii de doar 2 la sută. Creditul a fost eliberat pe un termen de 36 de luni.

  În 2021, Iancu Zaporojan a scăpat de alte două datorii, de 140.000 de lei, contractată în 2016, şi de 34.000 euro, împrumutaţi în 2019.

  Eugenia Zubco şi-a început cariera în Procuratura Chişinău în decembrie 2015, după absolvirea Institutului Naţional al Justiţiei.

  Procurora susţine că anul trecut î-a fost oferit în folosinţă gratuită un apartament cu suprafaţa de 60 de metri pătraţi.

  În 2019, Eugenia Zubco şi-a procurat un automibil Toyita Auris, pentru care a achitat 8000 de euro. În acelaşi an o persoană a sesizat Autoritatea Naţională de Integritate că maşina procurori nu se regăseşte în Declaraţia de avere şi interese personale. În decembrie 2021, inspectorii de integritate au constatat că Eugenia Zubco nu a încălcat regimul juridic de depunere a declaraţiilor, deoarece maşina fusese cumpărată după încheierea perioadei de raportare pentru anul 2018, iar perioada de raportare pentru 2019 încă nu se încheiase.

  Ion Teţcu este procuror în Secția investigarea fraudelor contra mediului și intereselor publice din cadrul Direcției politici, reforme și protecția intereselor societății a Procuraturii Generale.

  Ion Teţcu a figurat în mai multe investigaţii jurnalistice despre procurorii beneficiari de donaţii.

  În 2018, Ziarul de Gardă scria că procurorul Teţcu a primit o donaţie de 3,5 mii de euro. Portalul Anticorupţie.md l-a menţionat anul trecut pe Ion Tețcu că în 2020 a beneficiat de donații în mărime de 1.450 de euro.

  Anul trecut, donaţiile pentru Teţcu au fost mai modeste – 3500 de lei şi 200 de euro.

  Procurorul declară că nu deţine în proprietate bunuri imobile sau mobile. În schimb, omul legii susţine că atât apartamentul de 50,7 metri pătraţi, cât şi automobilul Mercedes i-au fost oferite să le folosească gratuit.
  Sursa: anticoruptie.md

• CSP a desemnat un procuror-șef la Procuratura raionului Sângerei și adjuncți noi la mai multe procuraturi raionale

  Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au desemnat vineri, 17 iunie, un procuror-șef la Procuratura raionului Sângerei și adjuncți noi la mai multe procuraturi raionale.

  Procuror-șef al Procuraturii raionului Sângerei a fost desemnat Ion Roșca, pentru un mandat de 5 ani, care până acum exercita interimatul funcției.

  Potrivit magistrat.md, pe 29 iulie 2016, Roșca a fost numit în funcția de procuror-șef în cadrul Procuraturii raionului Râșcani. Pe 28 iulie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului general interimar de atunci numirea lui Roşca în funcţia de procuror al raionului Sângerei, pentru un mandat de 5 ani.

  Citiţi mai departe

  Membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au desemnat vineri, 17 iunie, un procuror-șef la Procuratura raionului Sângerei și adjuncți noi la mai multe procuraturi raionale.

  Procuror-șef al Procuraturii raionului Sângerei a fost desemnat Ion Roșca, pentru un mandat de 5 ani, care până acum exercita interimatul funcției.

  Potrivit magistrat.md, pe 29 iulie 2016, Roșca a fost numit în funcția de procuror-șef în cadrul Procuraturii raionului Râșcani. Pe 28 iulie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului general interimar de atunci numirea lui Roşca în funcţia de procuror al raionului Sângerei, pentru un mandat de 5 ani.

  Anterior, el a deținut funcția de procuror adjunct al procurorului raionului Râșcani.

  Adjunctă al procurorului-șef al Procuraturii raionului Anenii Noi a fost desemnată Elena Roșior, procuroră în cadrul Procuraturii Teritoriale Anenii Noi.
  
  Conform magistrat.md, Elena Roșior activează în organele procuraturii din august 1999, când a fost numită în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii raionului Anenii Noi. Pe 24 iulie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului general de atunci suspendarea din funcţie a Elenei Roşior, procuroră în procuratura raionului Anenii Noi, în legătură cu acordarea concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului, până la împlinirea vârstei de trei ani. Ulterior, în decembrie 2016, Roșior a fost reîncadrată în funcția de procuroră în cadrul Procuraturii raionului Anenii Noi.

  O donație de 22 de mii de euro de la mama

  Anterior, ZdG a scris că în declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, procurora a declarat că împreună cu soțul dețineau în proprietate o casă de locuit cu suprafața de 107 metri pătrați, dobândită încă în anul 2004, două terenuri intravilane cu suprafața de 22 de ari, două automobile de model Dacia Logan, fabricate în anii 2007 și 2008 și procurate în 2014 și 2015 cu 2 și, respectiv, cu 5 mii de lei. În posesie, familia Roșior are un Nissan Qashqai, care valorează 200 de mii de lei, fabricat în 2015 și dobândit în 2019.

  Familia Roșior declara că deținea, în martie 2021, când procurora depunea declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, 45 de mii de euro în trei conturi bancare. Procurora a mai declarat că, pe parcursul anului 2020, familia sa a beneficiat de o donație în sumă de 22 de mii de euro de la Lidia Morari, care este mama acuzatoarei de stat, iar alți 23 de mii de euro familia Roșior i-a primit în urma vânzării unui apartament cu suprafața de 35 de metri pătrați din Chișinău, în care investise începând cu anul 2018. Elena Roșior a declarat că a mai primit o donație de 5 mii de euro de la mama sa și pe parcursul anului 2018.
  
  Elena Roșior declara anterior pentru ZdG: „Mama mea poate justifica acești bani. Morari Lidia activează de 20 de ani peste hotarele R. Moldova, în Italia. Au fost efectuate niște tranzacții de vânzare-cumpărare, pe baza unei procuri generale. Pe parcursul anilor am declarat toate tranzacțiile, inclusiv în perioada când nimeni nu declara așa ceva. Soțul tot a lucrat peste hotare. Proveniența banilor poate fi ușor demonstrată. Sunt niște bani proveniți din lucrul muncit de peste hotare”.

  Adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Briceni a fost numit Victor Comerzan, pentru un mandat de 5 ani, care până acum exercita funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Donușeni.

  Potrivit magistrat.md, pe 24 august 2021, Comerzan a fost numit în funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Dondușeni, pentru un mandat de 5 ani. Anterior, Comerzan a deținut funcția de procuror-șef în cadrul Procuraturii raionului Briceni.

  În funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii raionului Rezina a fost numit Anatolie Maliuta, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Rezina.

  Pe 25 martie 2016, Maliuta a fost numit în funcția de adjunct al procurorului-șef în cadrul Procuraturii raionului Rezina.

  Pe 6 mai 2009, Maliuta a fost numit în funcția de procuror în Procuratura raionului Rezina.

  Adjunctă a procurorului-șef al Procuraturii raionului Telenești a fost numită Lilia Calugher, adjunctă-interimară a procurorului-șef al Procuraturii raionului Telenești, pentru un mandat de 5 ani.

  Conform magistrat.md, pe 23 mai 2011, Calugher a fost numită în funcția de procuroră în Procuratura raionului Telenești.

  În octombrie 2014, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului general încetarea suspendării şi reîncadrarea procurorei Lilia Calugher în funcţia de procuroră în Procuratura raionului Teleneşti.
  Sursa: zdg.md

• Şefi noi la procuraturile din raioane: Cine sunt şi ce averi declară

  Consiuliul Superior al Procurorilor urmează să se pronunţe, în ședința de marți, asupra a nouă procurori care vor ocupa funcţii de conducere în procuraturile raionale. Patru dintre aceştia urmează să ajungă procurori şefi, iar ceilalţi - procurori şefi adjuncţi. Opt dintre candidaţi, înainte de a câştiga concursul pentru funcţiile râvnite, au asigurat timp de câteva luni interimatul funcţiei, fiind desemnaţi de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

  Şef la procuratura unde şi-a început cariera

  Maxim Gropa şi-a început cariera în luna iulie a anului 2002 în calitate de ajutor-interimar al procurorului judeţului Lăpuşna. După desfiinţarea judeţelor şi revenirea la raioane, Gropa este lăsat să lucreze în acelaşi sediu, doar că în calitate de procuror în Procuratura raionului Hânceşti.

  Citiţi mai departe

  Consiuliul Superior al Procurorilor urmează să se pronunţe, în ședința de marți, asupra a nouă procurori care vor ocupa funcţii de conducere în procuraturile raionale. Patru dintre aceştia urmează să ajungă procurori şefi, iar ceilalţi - procurori şefi adjuncţi. Opt dintre candidaţi, înainte de a câştiga concursul pentru funcţiile râvnite, au asigurat timp de câteva luni interimatul funcţiei, fiind desemnaţi de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo.

  Şef la procuratura unde şi-a început cariera

  Maxim Gropa şi-a început cariera în luna iulie a anului 2002 în calitate de ajutor-interimar al procurorului judeţului Lăpuşna. După desfiinţarea judeţelor şi revenirea la raioane, Gropa este lăsat să lucreze în acelaşi sediu, doar că în calitate de procuror în Procuratura raionului Hânceşti.

  Maxim Gropa a fost, până în aprilie 2021, procuror în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, începând cu 1 august 2016. Până la reformarea Procuraturii, a fost procuror în Secţia exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată şi excepţionale din cadrul Procuraturii Generale. Maxim Gropa este nașul de cununie al procurorului general-adjunct, Mircea Roșioru.

  Gropa a ajuns în atenția presei cu dosarul pornit pe numele autorității criminale Vladimir Moscalciuc, alias Makena, finalizat în 2012, cu condamnarea la ani grei ai lui Moscalciuc și încă a cinci complici din gruparea sa. În acest dosar au fost puși sub învinuire și 15 angajați din sistemul penitenciar. Ana Ursachi, avocata unor persoane implicate în dosar, nota că acuzarea celor 15 angajați din cadrul DIP era de fapt o răzbunare personală a procurorului Maxim Gropa, care nu era coordonată cu conducerea superioară a Procuraturii Generale.

  În 2013, Maxim Gropa a intentat un alt dosar penal pe numele lui Moscalciuc și a membrilor grupării sale, pentru șantaj și maltratarea deținuților. Dosarul se află de mai bine de cinci ani în instanța de fond. Martorii, majoritatea deținuți, refuză să facă declarații în instanță pe motiv că procurorii nu le-au garantat protecție.

  Maxim Gropa i-a fost concurent lui Alexandr Stoianoglo în concursul pentru desemnarea candidatului pentru funcţia de procuror general din toamna anului 2019, dar a acumulat un număr mic de puncte.

  Maxim Gropa a fost numit de Stoianoglo şef interimar al Procuraturii Hânceşti în aprilie curent. Sursele din Procuratură susţin că Maxim Gropa s-a cerut singur să plece la Hânceşti, apoi a aplicat şi la concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii raionului.

  Potrivit Declarației de avere pentru anul 2020, procurorul Gropa, care are un salariu lunar de 29,6 mii de lei, pare să ducă un trai modest. Omul legii a declarat a patra parte dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un automobil Opel Zafira, produs în 2005, procurat în 2010 cu doar trei mii de lei. 

  Cariera la Călăraşi, dar şef la Ungheni

  Ca şi în cazul lui Maxim Gropa, Dumitru Triboi a câştigat concursul pentru funcţia de şef al Procuraturii raionului Ungheni, după ce a asigurat interimatul funcţiei în baza unui ordin semnat de Alexandr Stoianoglo la 27 aprilie 2021.

  Dumitru Triboi şi-a început cariera la 31 octombrie 2008, numit în funcția de procuror, apoi adjunct al procurorului raionului Călărași.

  Triboi a raportat în Declaraţia de avere şi interese personale un teren pentru construcţii cu suprafaţa de 7 ari, o casă de locuit şi un apartament cu suprafaţa de 49,4 metri pătraţi, ambele deţinute din 2012. Omul legii susţine că a devenit proprietar al casei în urma unui contract de schimb, iar apartamentul i-a fost donat.

  Triboi a mai raportat un automobil de model WT4, fabricat în 2002 şi prcurat în 2011 cu 80.000 de lei.

  Al doilea mandat de şef la Nisporeni

  Iancu Zaporojan a deţinut timp de cinci ani funcţia de şef al Procuraturii raionului Nisporeni, după ce timp doi ani a muncit la investigarea în secţia pentru investigarea fraudelor economice din cadrul Procuraturii Generale. La 28 martie 2021, mandatul lui Zaporojan a expirat, acesta asigurând interimatul funcţiei până ce a câştigat concursul pentru un nou mandat.

  Iancu Zaporojan a figurat într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.md, în august 2019, fiind suspectat de o familie de romi din satul Vulcăneşti că ar fi luat mită de la consătenii lor ca să scape nepedepsiţi după ce au declanşat o vendetă. „În toată cariera mea de procuror nu am fost umilit așa. Și procurorul pe caz a fost umilit, insultat. De aceea doasarul a fost transmis la Chișinău, ca să nu mai persiste suspiciuni de corupție”, ne-a declarat atunci Iancu Zaporojan.

  Pe lângă funcţia de procuror şef al raionului Nisporeni, Iancu Zaporojan pare să ducă în paralel şi o activitate de antreprenoriat. Acesta deţine în proprietate trei terenuri pentru construcţii şi 23 de terenuri în extravilan, procurate în perioada anilor 2017-2020.

  Iancu Zaporojan susţine că nu deţine spaţiu locativ şi închiriază, începând cu 2018, o garsonieră pentru care achită lunar 1179 de lei. În schimb, omul legii este proprietarul unui spaţiu comercial cu suprafaţa de 205,4 metri pătraţi, pe care l-a procurat anul trecut cu 60.000 de lei.

  Procurorul a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 297.244 de lei şi de 50.000 de lei din darea în locaţiune a unui imobil întreprinderii Ferma nr.4 SRL din satul Mândâc, raionul Drochia, al cărei fondator şi administrator are numele identic cu cel al acuzatorului.

  Iancu Zaporojan a mai raportat pentru anul 2020 şi o donaţie de 5500 de euro din partea Elenei Zaporojan.

  Cu toate acestea, procurorul de Nisporeni este împovărat de datorii. Acesta a beneficiat anul trecut de un credit 200.000, oferit de Moldova Agroindbank cu rata dobânzii de doar 2 la sută. Creditul a fost eliberat pe un termen de 36 de luni.

  În 2021, Iancu Zaporojan a scăpat de alte două datorii, de 140.000 de lei, contractată în 2016, şi de 34.000 euro, împrumutaţi în 2019.

  Carieră la Ungheni pentru ca să ajungă şef la Procuratura din Făleşti

  Procurorul Oleg Potînga a câştigat concursul pentru ca să ajungă şef la Procuratura raionului Făleşti după ce a deţinut o perioadă de câteva luni interimatul funcţiei. Până a fi numit de Stoianoglo interimar la Făleşti, Oleg Potânga a lucrat mai bine de zece ani în Procuratura raionului Ungheni, avansând până la funcţia de şef adjunct al instituţiei.

  Oleg Potînga a raportat că deţine două case de locuit, una procurată în 2008, iar alta, în 2014. În 2018, omul legii şi-a cumpărat cu 13.800 de euro un automobil de terent, Toyota RAV 4, fabricat în 2014.

  Şefi adjuncţi la procuraturile din raioane

  Ghenadie Moruz urmează să fie numit şef adjunct al Procuraturii raionulu Căuşeni, după ce a lucrat în institituţia respectivă mai bine de 15 ani. Acesta este singurul din cei cinci candidaţi la funcţia de procurori şefi adjuncţi în raioane care nu a asigurat interimatul funcţiei până a câştiga concursul. Moruz deţine, din 2019, o casă de locuit cu suprafaţa de 129,7 metri pătraţi, evaluată la 143.000 lei. Omul legii a mai raportat în posesie, din 2017, un automobil de model Mercedes, fabricat în 2008, care ar costa doar 36 de mii de lei. În 2019, procurorul Moruz a intrat în posesia unui automobil Cheroki, fabricat în 2002, care i-ar fi fost oferit în folosinţă gratuită. Moruz are rude generoase, care i-au dăruit copilului său, cu ocazia zilei de naştere, 30.000 de lei.

  Victor Comerzan a câştigat concursul pentru funcţia de şef adjunct al Procuraturii raionului Donduşeni.

  Timp de cinci ani, până la 24 martie 2021, a deţinut funcţia de şef al Procuraturii raionului Briceni. Ulterior, Comerzat a deţinut interimatul funcţiei de procuror adjunct al raionului Donduşeni. Omul legii deţine în proprietate două terenuri în intravilan, destinate construcţiilor. În 2014, Comerzat şi-a terminat de construit casa şi acareturile din gospodărie. Trei ani mai târziu, procurorul şi-a cumpărat maşină nouă, Toyota Camry, pentru care a scos din buzunar 33.000 de euro.

  Sergiu Marcauţan a câştigat funcţia de şef-adjunct al Procuraturii raionului Drochia, după ce a deţinut timp de câteva luni interimatul funcţiei. Până atunci, Sergiu Marcauţa a lucrat în calitate de procuror în oraşul Bălţi. În 2016, familia Marcauţan şi-a procurat în Bălţi un apartament cu suprafaţa de 81,7 metri pătraţi, pentru care s-au achitat 34.850 de euro. În 2020, acuzatorul a mai scos din buzunar 12.000 de euro pentru a-şi cumpăra un Mercedes, fabricat cu cinci ani în urmă.În 2020, Marcauţan a contractat un credit de 200.000 de lei de la o bancă comercială, cu rata dobânzii de 2 la sută, pe care trebuie să-l restituie până în 2024.

  Leonid Ţărnă urmează să ajungă în posesia mandatului de şef adjunct al Procuraturii raionului Făleşti. Până a câştiga concursul, Ţărnă a asigurat interimatul funcţiei respective. Procurorul Ţărnă deţine, din 2010, o casă de peste 81 de metri pătraţi, iar din 2019, o maşină Dacia Duster care l-a costat 180.000 de lei.

  Ion Chistruga a fost timp de câteva luni şef adjunct interimar al Procuraturii din raionul Briceni, după care a câştigat concursul pentru mandatul funcţiei respective. Până în martie 2021, Chistruga a fost şef al Procuraturii din raionul Edineţ. Omul legii deţine în proprietate două case de locuit, dintre care una i-a fost donată, un apartament cu suprafaţa de 61,5 metri pătraţi, procurat în 2018 cu 683.024 de lei, şi aproape trei hectare de teren agricol.
  Sursa: anticoruptie.md

LASĂ UN COMENTARIU